STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA

Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU - BUCURESTI

SCOALA DOCTORALA- SITT

Tema : Recenzie suport bibliografic pentru teza doctorala

Coordonator : prof.dr.arh. Ioan Augustin

Suport selectat :
OLIVER MARCHART ART- SPACE- PUBLIC- SPHERE

Draft by arh.drd. NECIOV Ruxandra, SITT, an I, 2016-17

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

Motto : in lipsa unui antimediu, niciun mediu nu este vizibil

Sursa : Adevarata enciclopedie a prezentului, Oliver Kuhn

Cuvinte cheie : spatiu, sfere publice, rol arta urbana, arta sociala

PARAGRAF 1
Dup cum tim, "arta n spaiul public" poate nsemna cel puin dou lucruri : arta n
combinaie cu arhitectura i amenajri/ evenimente urbane artistice; aceasta este concepia
tradiional - o concepie de spaiu ca spaiu urban i arhitectura, geografie fizica. Cu toate
acestea, pe de alt parte, "arta public", n sensul unor forme mai recente de "art n interes
public" (sau "intervenionism social", "comunitate de art", etc.) sens care, n Austria, a
fost dezvoltat ntr-o ni sigur n canonul practicilor artistice disponibile i configurate.
Bienala de la Veneia este doar cheia de bolt de sancionare a practicilor artistice
intervenioniste sociale n istoria artei . 1

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 1

A include arta n ecosisteme urbane culturale are la baz experimentalul, si mai putin o
practica unitara si general valabila. Experimentul poate funciona si ca un program prin
crearea de platforme fizic- spaiale i de hub-uri culturale, dar nu pentru perioada lungi de
timp. Graffiti a aparut in timpul celui de Al doilea razboi mondial, ca forma de revolta; ulterior
edilii au pus la dispozitia artistilor rebeli spatii adecvate si i-au invitat sa se experime...dar,
nimic ! revolta nu are nevoie de accept, de acord pentru ca atunci nu mai este rebela ! astfel
graffiti s-a exprimat , in continuare in spatii neadecvate, dar, vizibile. Cu timpul, urbea a
acceptat si aceasta forma de arta care poate imblanzi spatiul public cu imagini mai putin
rebele, poate acoperi calcane agresive, poate exprima si mesaje sociale de moment, poate
face awerness, este una dintre vocile orasului. Arta urbana poate deveni un marker social,
care sa propun descentralizarea culturii ntr-un ora, redistribuirea culturii atat geografic
cat i structural. Arta urbana se angajeaza n reechilibrarea cultural a oraului, acionnd n
cartiere si invitnd comunitile i subculturile sa se implice. Prin arta urbana, spaiile non-
culturale, reziduale pot deveni spatii culturale sau spatii estetice de peisaj urban artistic : de
la graffiti la arhitectura lejera, camere urbane sau mozaicuri, trasee culturale care sa
marcheze ornamentica fatadelor, simbolistica si heraldica acestora . Cartierul este din ce in
ce mai prezent in redistribuirea artei urbane, mai ales a celei cu rol social.

1
Citat, traducere din lb.engleza
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

PARAGRAF 2
Entuziasmul artistic general pentru problemele sociale tinde s eclipseze prin politica.
Activitatea politica inlocuieste activitatea pur artistica iar practicile artistice intervenioniste
au devenit arta politic intervenionist. Politica, ori de cte ori intr n scen este neleas
exclusiv prin arta de asisten social , n interes public. Administratie, inginerie i, eventual,
de manipulare tehnocratic a problemelor sociale. Arta public devine o versiune privata a
bunstrii publice. Uluitor lucru despre acest aspect este nu numai aparitia fantasmelor
birocratice de administrare sau reforma administraiei n art, este de fapt, ngustarea
conceptului de sfera public , un concept, acum- retrograd. 2

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 2

Pentru a activa i a folosi la maximum spaiile i amplasamentele din ora ca mesaje de arta
interventionista ca sa ajunga la ct mai muli ceteni, se folosesc structuri pop-up care vor
constitui o nou infrastructur, caracterizat prin efemeritate i adaptabilitate la topica
sociala a locului, dar si momentului. Se pot utiliza spaiile naturale, acoperiurile, curile,
peroanele de metrou , se pot inventa spatii.
Arta sociala integrata n peisajul oraului este o provocare la adresa distribuiei structurate
a spaiului n ora, redistribuind arta sociala dar si politicile publice sociale adecvate
comunitatilor. Se cere arta urbana practicata la scara umana, alta decat cea vertical uriasa,
foarte obisnuita in orase , dar n detrimentul individualului i subiectivului. Strategia reducerii
la scar uman implic evenimentele de mici dimensiuni, repetate, grupate i conectate la
comunitati astfel, vom avea experimente culturale.

PARAGRAF 3
De ceva timp, arta anglo-american promoveaz analiza conceptului Claude Lefort a
democraiei liberale, sau Ernesto Laclaus " care se refera la conceptul de democraie radical.
Discuia artei n spaiul public, s-ar prea, ca devine din ce n ce mai indisolubil legat de teorii
ale democraiei, care nu doresc s fie fobbed off cu un Habermas sau o versiune de asisten
social a sferei publice. Pn n prezent, articulaia cea mai valid a conceptelor de arta
publica n teoriile sferei publice ale lui Lefort, Laclau i Mouffe este n opinia mea, cea de tip
Rosalyn Deutsche. Intrebarea care se pune : ce rol are o sfer public pentru practicile artei
politice i ce rol pot juca practicile artei politice pentru sfera public?3

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 3

Exista spatii invizibile spatii suspendate deasupra celor reale : spatii cu istorie, spatii cu
legende, spatiile demolate. Dar, in acelasi timp sunt si spatii pe care le suspendam in mod
cotidian pentru ca le neglijam, le ignoram, le acoperim cu semnificatii nepotrivite sau cu

2
Idem
3
Citat, traducere
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

improvizatii. In toate perioadele de dezvoltare, comunitatile au introdus modificri

importante si n peisajul cultural al spatiilor locuite, populaia avand o influen uriasa
asupra spatiului n care locuiete i ii desfoar activitatea; totodat i locul ( satul, catunul,
orasul, targul) influeneaz structurile geodemografice ale populaiei. Prin urmare, exist o
influen reciproc ntre un spatiu dat i populaia care triete n cadrul lui. In cazul spatiilor
mici , zonele funcionale nu sunt clar conturate, astfel nct se ntreptrund unele cu altele
si creeaza zone mixte . Spatiile mici, de sine statatoare sau doar delimitate de cele mari,
formeaza microtopii cu obiceiuri, cutume , traditii bine conturate si pastrate- acesta fiind un
avantaj, diluarea petrecandu-se doar in spatiile dilatate; de exemplu orasul cu multi sateliti,
este tributar, mai curand, globalizarii si imprumutului de cultura. Un dezavantaj, totusi al
spatiilor mici fiind faptul ca acestea nu pot gazdui toate modurile de gandire si expresie
culturala specifice fiecarei generatii, decantandu-le in timp si pastrandu-le pe cele care se
remarca printr-o stransa legatura cu genius loci (spiritul locului). Astfel, locul ca spatiu,
obiceiul, mitul si/sau ritualul patrund mai adanc in constiinta comunitatii daca sunt
interconectate. Arta sociala poate aduce un tribut comunitatilor , si mai putin orasului in
timp ce o politica publica focusata pe o comunitate trebuie sa tina seama de identitatea
acesteia si de gradul de acceptare, intelegere si/sau respingere.

PARAGRAF 4
Astfel, se pune intrebarea daca modul n care Conceptul de spaiu poate fi vzut ca fiind
politic n sine. Pentru a investiga Teoria spaiului trebuie remarcat faptul c aceasta este cu
siguran politic si aduce cu sine concepte geografice dar si geomorfice; acest lucru ar
sugera mai degrab c anumite nenelegeri specifice disciplinei ar putea aluneca n timpul
procesului de traducere ntre "urban geografic "sau" studii urbane critice "i politic . Ar
putea sa fie jocul de limbaj specific urbanismului critic sau post-modernist. n ciuda tuturor
termenilor de inspiraie reciproc , terminologia nu poate fi tradusa cuvnt cu cuvnt .
Conceptul de spaiu politic nu poate fi complet transpus n mediul urban, social, geografic
doar ca spaiu. Categoria de spatiu politic poate fi absorbita n totalitate ntr-o abordare a
tiinei sociale i sau de catre sociologia urban?

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 4

Agora este , pana la urma , un spatiu politic, dar si social- aici s-a manifestat arta retoricii.
Chiar daca este o arta de spatiu inchis, retorica a avut mai mult succes in spatiile deschise.
Antropologia culturala, desi este un depozitar valoros, inca, nu contribuie prin argumente
suficiente la conservarea, protecia i valorificarea durabil a patrimoniului cultural ( mobil,
imobil, tangibil, intangibil) . Din aceasta perspectiva antropologia reprezint o alternativ
viabil care furnizeaza avantaje ambivalente, pentru promovarea tradiiilor i patrimoniului
cultural i natural. Antropologia prin tezaurul imens de informatie poate oricand contribui la
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere
STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

umanizarea spatiilor publice, la imblanzirea noilor spatii urbane mai ales la conferirea de
identitate care sa anuleze vocatia unui urbanism depersonalizat, practicat in ultimii 50 de ani.
Urbanismul derogatoriu permis prin legislaia actual pune o presiune imens asupra
orasului, ameninnd identitatea sa. Doar revenirea la genius loci, imperios necesara, poate
reda unui spatiu identitatea- politizand sau depolitizand locul. Evenimentele istoriei, legate
de politicul vremii au nevoie de indicatori temporali dar si spatiali, astfel s-au nascut expresii
artistice pentru marcarea spatiilor . Fara aceste initiative , aceste spatii amenintau sa devina
spatii reziduale, sa se retraga din istorie si sa stearga o buna parte din izvoarele care
hranesc sociologia urbana.

PARAGRAF 5
Un sistem ca structur , este ntotdeauna traversata de o ambivalen constitutiva pe care
Laclau o reclama ca dislocare. Prin efectele dislocatorii la care fiecare structur este supus,
el vede un fenomen temporal, ntruct el vede ntotdeauna structura n sine ca fiind spaial.
Cel mai simplu mod de a nelege acest lucru este, probabil, prin imaginarea structurii, de
exemplu, ca pe o anumita topografie. nsi ideea unei structuri implic o anumit , o anume
topografie; un anumit aranjament relaional de elemente care devin "locuri", si prin
intermediul lor o reciproc determinare relaionala - n caz contrar structura ar fi, pur i
simplu, destructurata sau destructurabila . O structur sau topografie este, n extremis -
cazul unui sistem nchis, cu toate recombinrile posibile de elemente i modificri derivabile
din interiorul sistemului nsui.

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 5

Abordarea interogativa asupra spatiului urban tine de antropologie, stiinte sociale, politici
publice, cultura, istorie. Astfel, studiile contemporane 4 pot include :
criterii de integrare in complexitatea multiculturala a sistemului inchis sau /si
deschis al unei sfere publice urbane
manifestarea accesului direct si ocuparea Agorei
evenimentialul, marker sociologic care merge pana la acceptarea unui soc cultural
caracterul eclectic al mediului de intersectie urbana sferele concentrice inchise
intr-un sistem
lipsa dialogului intre culturile care traiesc impreuna, da nastere unor noi microtopii
- de fapt, unor sisteme inchise atat fizice cat si virtuale, spatii urbane inchise pentru
alti cetateni care nu fac parte din comunitatea locului

4 sondaj si statistici Cf. 2007, ECC Agenda Culturala Europeana diversitate culturala si dialog intercultural, Cultura fiind cheia relatiilor
internationale; cf. Startegia de la Lisabona, EU in 2020, Cultura - un catalizator puternic (The Lisbon Treaty Article 167, paragraph 4; formerly
EU Treaty Article 151)

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

validarea microtopiilor - atomizarea comunitatilor, refacerea culturilor inchise,

revenirea la sistemul inchis in sine
se evita umplerea golurilor dintre culturi5 desi spatiul urban este prin esenta sa, un
sistem deschis, interactiv si comun
sistemele inchise promoveaza balansul de tip apropiere si indepartare fata de
formatul estetic si artistic al vietii sociale
Simbolistica locurilor, trecuta in constiinta comunitatilor ar duce , teoretic la micsorarea
distantei dintre generatii, dintre spatiu si cutuma, si pot produce un schimb de experienta
prin reinterpretarea si reproducerea marilor simboluri n interiorul spaiului cultural
respectiv, dar i prin modul in care sunt reglate propriile mecanisme autoreproductive sau
autocontemplative, prin metabolismulcreterii i transformrii ei, prin felul n care
permite deschideri spre reverberaii din exterior. Asta ar insemna deschiderea sistemului
si spargerea sferelor publice. Se concretizeaz cu acest prilej o dinamic specific intre
nchidere i deschidere, acceptarea generatiilor 6 cu care suntem contemporani, acceptarea
si metabolizarea obiceiurilor lor ( de ex. cultura de Mall) care sa genereze o relaie
pulsatorie intre general i particular, intre continuu i discontinuu, intre asumare i negare
pentru sporirea cultural. Cultura trebuie vazuta si din punct de vedere i sociologic
sistemele de valori, simbolurile traduse ca modele comportamentale , traditii ale unei
comunitati sau ale unei tari : cultura nationala, cultura de tip western, cultura asiatica ,
cultura Cucuteni etc. Sspatiile social-culturale au menirea sa actualizeze marile
arhetipuri precum i unele mrci expresive, adica detin acea capacitate de a transgresa n
mod optim limitele unei culturi spre intelegerea influentelor unor stimuli valorici strini.
Competena cultural, dup unii autori7, presupune mai multe componente: contextul
schimbului cultural, trebuine i oportuniti valorice interiorizate, motivaii, cunotine,
aciuni promovate de protagoniti cu rezultate dovedite. O cultura, ineleas din punct de
vedere topologic, apare ca un ir de traduceri i transformri interculturalitatea este
aceeasi sintaxa culturii, dar dimensionata proportional pe msura omului dintotdeauna
i de pretutindeni. Mediul nu incurajeaza mereu globalizarea dar nici fragmentarea
culturii astfel de procese ar avea o consecinta negativa in fragmentarea audientei cat si a
productiei de cultura varietatea formelor de expresie ale culturii cu semnificatii sociale
refuza sa mai gaseasca verigi de legatura. Sistemele deschise au demonstrat ca schimburile

5 aliantele sunt provocarea viitorului cf. Peter Drucker

6 Pentru nelegerea mutual, este necesar o negociere a sistemului de referine comune ntre protagonistii acestui schimb. Elementele comune se pot
converti in catalizatori ai procesului de integrare si se va forma o competen intercultural, chiar daca va avea alura unei globalizari
7 Koester, 1993

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

culturale pot fi implicite sau explicite, incontiente sau deliberate pentru ca fenomenul
transmisiei culturale este deosebit de complex.

PARAGRAF 6
Pentru a rezuma, n cazul n care spaiul este ntotdeauna subminat de timp, teoretic, nu
exist nici o posibilitate de a lega sau a pune capt a unui sistem de semnificaii . Aceasta
posibilitate ar exista numai n cazul n care legtura dintre elemente a fost in mod esenial
articulata anterior. Desigur, nu este cazul, pentru ca o conexiune trebuie s fie articulata n
mod continuu in timp si elementele continute trebuie s fie n mod constant omogenizate
prin practici de spaializare, iar acest lucru cere lucrri secventiale de repetiie . Astfel de
articulare este un proces continuu , pentru ca tocmai articulaia care leag diferite elemente
ne poate deschide acel spaiu.

CRITERII SELECTIVE ADECVATE LA TEZA DOCTORALA 6

Mostenirea spatiilor - Baladele urbane sunt haina tematica a orasului : putem explica acest
fenomen ca fiind Orasul din spatele ... Orasului ; identitatea pierduta a locurilor istorice si
reticenta locuitorilor in fata unei identitati nou creata de urbea contemporana. Intalnirea
spatiilor produce o intersectie de simboluri de valori si de comportamente sociale- chiar si
activitati de leisure time pot fi interpretate ca activitati culturale.
Nu putem interoga o generatie despre propriile obiceiuri, dorinte, nazuinte daca nu intrebam
si la ce referinte s-au raportat; probabil vom observa o mostenire transformata , de ex. o
cultura urbana ca atitudine la nivel personal sau la nivel comunitar in expresia culturii de
Mall, ocupand un spatiu eclectic si acultural, in sine. 8
Un demers important este si studiul locurilor de confluenta intalnirea spatiilor : spatiul
liber , spatiul ecleziastic, spatiul laic.
Targurile, cetatile ca tip de organizare spatiala au precedat orasele. Fiecare loc a fost tributar
unei influente culturale care si-a pus amprenta si i-a asigurat o identitate anume spatiile
sunt martorii intentiilor, gusturilor, starii materiale ale unei epoci
Scenografia unui oras este imaginea omului care l-a locuit sau il locuieste, arata ce si cum
muncea, ce tehnici utiliza, nivelul de educatie, cutume sociale, practici religioase sau laice,
sferele politice de influenta care se practicau. Oricare spatiu prin continutul elementelor sale
componente ne arata cand comunitatea a dorit un micro spatiu, ne arata cine a provocat
microtopiile , ne arata cum traiau comunitatile in acelasi context spatial :

8 din perspectiva spatiului, putem afirma ca arhitectura vernaculara a

iesit, in mod fortat, din atemporal nici nu mai inspira ! se vede clar decalajul
dintre vechi si modern prin expresia volumetrica a constructiilor moderne din satele noastre.

Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere

STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA
Arh.drd.NECIOV RUXANDRA
SITT- UAUIM

ulitele, potecile, strazile, circulatiile, de fapt relatiile dintre spatii (organice sau
ierarhice) arata si relatiile dintre oameni membri ai comunitatilor
aliniere la estetica : verticalitate, orizontalitate, accente
cerintele specifice ale comunitatii genius loci - spiritul locului pastrat
complexitate si diversitate : statistici de predictabilitate privind tendinta demografica,
potentialul de dezvoltare si stabilitatea zonei
echilibrarea spatiilor aglomerate cu cele vacante, parasite, ignorate si strategiile de
echitate sociala,
dinamica socio-culturala - oameni-natura-resurse-spatiul ocupat ca intr-un
ecosistem;

PUNCT DE VEDERE
Flexibilitatea unui oras nu inseamna, doar spatiul care se poate deschide prin expansiunea
in exteriorul sau - in realitate, flexibilitatea unui oras este data de posibilitatea acestuia de
a gazdui moduri diferite de a trai, folosinte variate, satisfacerea unor nevoi diverse9 utilizand
chiar, la nevoie si sfere inchise cu discontinuitatea elementelor, daca spatiul in sine, sau
comunitatea o cer. Sa acceptam ca un oras, un spatiu urban este si prizonierul sit-ului
ocupat- discutand aici despre antecedente decupate din evenimentialul socio-politic si
suspendate in istorie, despre morfologia ambientului, despre comunitatea care il ocupa la un
moment dat (si care lasa urme prin elemente cu continuitate) 10 . Cultura spatiului trebuie
reiterata cand , elementele continute de acesta nu au avut continuitate, astfel, se poate
afirma ca un spatiu devenit rezidual prin discontinuitatea elementelor, care l-au compus la
un momentat dat , ar trebui sa-si recompuna o cultura si o morfologie proprie cu elemente
noi sau preluate din vecinatate11 dar, actualizate, adaptate si ulterior continuate.

9
Studii. C.Craciun, conf.dr.arh.
10
V. mai sus Cultura Cucuteni, cultura tip Western
11
Este o metoda preferata pentru integrarea in spatiul mai larg, in cel ambiental, incl. interconectivitatea elementelor cu
vecinatatile, astfel, elementele vor avea un continuum iar spatiul este recuperat pentru un timp indelungat, fireste ca exista si
posibilitatea redeschiderii spatiului ca sistem.
Recenzie Oliver Marchart - Art_Space_Public_Sphere