"S-a vazut ca miturile se

degradeaza si simbolurile se
secularizeaza, dar ele nu dispar
nociodata, nici char in cea mai
pozitivista civilizatie, cea a
secolului al- XIX-lea.
Simbolurile si miturile vin prea
de departe.."
MIRCE E!I"E, Imagini si
simboluri
I#$R%"&CERE
'% simpl( plimbare prin )ucure*ti poate spune mai mult dec+t o
arhiv( ,ntreag(, arhitectura, urbanismul, monumentele '-iind ele ,nsele
materializ(ri ale ideologiei .sau mitologiei/0. .!ucian )oia, 1223/.
Spa4iul 'noului Centru Civic0 al )ucure*tiului c(ruia ,i dedic(m
,ntreaga lucrare a devenit, ,n numai c+4iva ani, dintr-o 'M(rea4( ctitorie 5
oper( arhitectonic( monumental(, reprezentativ( pentru cea mai luminoas(
epoc( din istoria 4(rii0, un 'e*ec al arhitecturii totalitare0, un 'anti-spa4iu
arhitectural0, 'o prezen4( nedorit( ,n via4a ora*ului0, 'o tragedie cultural(0
,n imaginarul edililor. S( -ie motivul acela c( acest spa4iu construit
',ncarneaz(0 ideologia unui regim politic ' de trist( amintire06 Sau motive
e7clusiv estetice6
"ac( 'amplul proiect de reamena8are urban(0 din perioada
comunismului trebuia 8usti-icat printr-un anumit tip de discurs ideologic
o-icial, care sunt ,n prezent elementele discursului edililor-speciali*ti care
vor sus4ine ideologic amena8(rile ulterioare pe care le va su-erii acest spa4iu6
Care sunt miturile care legitimeaz( aceste interven4ii urbane ,n prezent
*i care au -ost cele din perioada comunismului6
E7ist( un '-ond mitologic comun0 al discursurilor care ,nso4esc acest
spa4iu ,n perioada comunist( *i cea actual(6
bordarea noastr( este a7at( ,n principal de calit(4ile simbolice ale
acestui spa4iu urban a-lat la con8unc4ia imaginarului politic cu cel social.
Metodologia lucr(rii -olose*te mai pu4in date arhitecturale *i
urbanistice *i se centreaz( ,ndeosebi pe aspecte calitative9 'istorie oral(0,
analiz( documentar(, analiz( de discurs, interviuri semi-structutrate,
1
observa4ia. Subiec4ii pe care i-am ales apar4in acelei categorii a locuitorilor
capitalei specializa4i ,n a proiecta *i construi spa4ii ,n -olosul comunit(4ii pe
care o reprezint(9 arhitec4i, urbani*ti.
"incolo de tr(irea lor imediat( ,n prezen4a unui anumit spa4iu,
percep4ia oamenilor, adev(ra4ii 'bene-iciari0 ai mediului construit, este
in-luen4at( de modul ,n care acest spa4iu este re-lectat ,n mi8loacele de
comunicare ,n mas( *i de modul ,n care edilii hot(r(sc rede-inirea
-unc4ional( a acestui spa4iu.
Se pare c(, ,n prezent, recuperarea 'noului Centru Civic0 r(m+ne *i de
aceast( dat( la latitudinea :uterii, iar Casa Poporului poart( ,nc( o etichet(
care nu o reprezint(.
;
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE
ARHITECTUR TOTALITAR. URBANISM TOTALITAR
!e<is Mum-ord ,n cartea sa 'Mitul ma*inii0 de-inea totalitarismul ca
-iind 'o structur( invizibil(, compus( din elemente anatomice umane, vii dar
rigide, dotate -iecare cu o -unc4iune, un rol *i cu o sarcin(= aceast( imens(
organiza4ie colectiv( -ace posibil( o gigantic( rentabilitate a muncii *i
realizarea de proiecte grandioase0.
Con-orm "ic4ionarului de Sociologie, 122>, totalitarismul const( ,n
'des-iin4area societ(4ii civile *i e7ercitarea unei puternice presiuni politice
pentru ,nregimentarea maselor0.
?n sistemele totalitare arta *i ,n special arhitectura au drept -unc4iune
principal( 'restructurarea unui repertoriu de imagini generatoare de mituri
ale societ(4ii0.S. @asilescu, 1223/ con-orm unei ideologii promovate de
:utere.
?n teza sa de doctorat privind 'rhitectura totalitar(0, arh. Sorin
@asilescu desprinde o serie de caracteristici ale ideologiei, artei *i
arhitecturii totalitare pe care vom ,ncerca s( le sintetiz(m mai departe9
- $otalitarismul, -ie acesta italian, sovietic sau german a ,ncercat s(
impun( un model ideal al 'omului nou. cesta era dotat 'cu o psihologie
proprie, cu o moral( *i cu o etic( nou(, modelat( *i modelabil( ideologic0 5
'%mul nou trebuie s( -ie posesorul unui limba8 gra4ie c(ruia s( poat( vorbi
nu pentru a spune ceva, ci pentru a ob4ine ceva precis0.
- &n alt invariant al totalitarismului a -ost ura constant fa de
religie, ,n special -a4( de cre*tinism, de*i #iAolai )erdiaev remarc(, mai ales
,n cazul propagandei bol*evice caracterul mistic al totalitarismului.
- Conceptul de 'mase0 este un alt invariant al totalitarismului.
?n lumea 'totalitar(0, masele sunt '-agocitate0 de c(tre spa4iu, d+nd
individului starea *i sentimentul deplinei integr(ri ,n masele care devin
unicul element dominator, capabil de a con-eri dimensiune puterii recent
cucerite. Individul se sublimeaz( ,n mase care nu pot -i contrapuse dec+t
unui unic persona8, care la sacra maselor devine unica lor e7presie. ?n
regimurile totalitare se mani-est( 'mitul -estiv0 tradus prin apari4ia unor
ample ritualuri de mase, menite s( glori-ice :uterea e7istent(.
Arta totalitar ,*i are originea ,n 'Revolu4ie0 *i -inalitatea ,n a
deveni un instrument e-icace ,n serviciul unui proiect de stat total0 .Bilonov,
1212/.
Ideologia, gener+nd anumite 'tematici0 genereaz( un stil propriu,
>
deosebit structurat de cel al culturii burgheze.
Stilul artei totalitare este generat de o structur( care ,ncearc( s( -ac(
-uziunea tuturor elementelor ,ntr-un 'templu unic *i magni-ic construit
pentru toate epocile *i pentru toate popoarele0, spunea Mussolini.
:roduc4ia artistic(, caracteristic( stilului totalitar este depersonalizat(
*i subordonat( unui 4el comun, unui ideal unic= ca e7presie a unei epoci se
adreseaz( posterit(4ii ,n timp ce limba8ul ei se adreseaz( contemporanilor9
'!imba8ul ei a evoluat ,n timp, dar ,ntotdeauna ,n limitele impuse de un
realism care nu era at+t un element stilistic, c+t cel mai sigur mod de a
transmite o in-orma4ie care trebuia decodi-icat( ,ntr-un singur mod, un semn
de loialitate a artistului, un ga8 al particip(rii sale la g+ndirea *i sim4irea
colectiv(.0 .Mussolini, 12>C/
rta totalitar( are, dup( opinia lui Sorin @asilescu, urm(toarele
caracteristici9
- arta este un produs pentru colectivitate, creat( colectiv= ea 'apar4ine
poporului0 *i este creat( de un grup .'brigad(0/=
- arta are un caracter 'popular0, e 'comprehensibil( pentru milioane
de muncitori0. rti*tii trebuie s( conceap( mi8loace inteligibile de e7presie
pentru milioane de oameni=
- arta totalitar( este caracterizat( de conservatorism .arhaism, eclctism
*i paseism/, de re-uzul principial -a4( de spiritul inventiv.
Arhitectura totalitar
rhitectura totalitar( a Dermaniei, Italiei *i &niunii Sovietice se
constituie ca reac4ie ,mpotriva modernismului arhitectural. Respingerea
stilului modern, care se dorea interna4ional, s-a mani-estat prin impunerea
unui nou tip de art( cu implica4ii pro-unde ,n via4a social(.
Regimurile totalitare, pro-und di-erite ,n -orm(, bazate pe tradi4ii
cultural artistice *i sociale di-erite, dar similare ,n aspira4iile *i -inalit(4ile
politice pe care le-au urm(rit, au ,ncercat s( -ac( din 'arta de a construi0 0un
instrument al puterii, al propagandei, un instrument care s( ,mbrace nevoile
sociale nu ,n haina artistic( a momentului, ci ,ntr-una croit( ,nc+t s( par(,
mai mult dec+t utopie, un a-i* cu toate calit(4ile *i de-ectele, cu toate
avanta8ele *i dezavanta8ele pe care acest mi8loc de comunicare ,n mas( le
prezint(9 ac4iune direct( *i imediat( de in-ormare, cu rol simbolic dar
super-icial, p+ndit de -orma cea mai acut( de
perisabilitate0.S.@asilescu,1223/.
Statele totalitare, autoritare au c(utat s(-*i transpun( un plan social *i
arhitectural prin mi8loace di-erite, idealurile 'revolu4iilor0 din care s-au
C
,ntrupat. :rimul deziderat *i cel mai important al noului stil al arhitecturii
totalitare a -ost acela de a construi pentru mase, arhitectura popular(
trebuind s( se opun( ',ntunecatei arhitecturi burgheze, a trecutului capitalist.
:entru prima oar(, poporul a devenit singurul comanditar al arhitecturii
.sovietice/ 8udec(torul ei suprem.' .SaborniA rhiteAtura, &.R.S.S.., 12CE/.
ceea*i idee este e7primat( *i de Fitler9 'Edi-iciul creat de popor ca entitate
trebuie s( reprezinte demn pe cel care l-a comandat G poporul ca entitate0.
"incolo de diversitatea mediilor cultural-sociale *i de poten4ialul
economic *i -inanciar al statelor totalitare 'socialiste0, e7ist( acela*i element
comun care le-a mobilizat realizarea noului stil ,n arhitectur(9 'ura -(4i*(
mani-est( *i nedisimulat( contra lumii burgheze reac4ionare09 'Sub un drapel
ce se dorea atotbiruitor de-ilau cu speran4a ,nnoirii totale a arhitecturii, ,n
uni-orme -asciste, naziste sau comuniste, elementele -ormale ale unui limba8
artistico-arhitectural, surogat al lumii greco-romane, preluat adesea ,n
reac4ionare *i sterile discursuri retorice, redundante, 4inute ,ntr-o limb( de
lemn, ,n care sinta7a era neoclasic(, iar vocabularul eclectic0. rhitectura
modern( era dispre4uit(, ,n &.R.S.S. -iind considerat( mic burghez(, ,n
Dermania -iind considerat( evreiasc(, iar ,n Bran4a deoarece era bol*evic(0
.Michel Ragon, 12E1/.
Caracteristicile arhitecturii totalitare9
- prezen4a violenei, ,n di-erite grade, tipuri *i intensit(4i ,n orice
regim totalitar=
- identificarea absolut a constructorului cu conductorul0, care
reprezint( personi-icarea cea mai ,nalt( a 'binomului monolitic Stat-:artid0.
'%mul nou0 era privit ca un constructor capabil s( realizeze *tiin4i-ic
'noua societate progresist(0, 'e7presie a unui stat absolut, a unui stat cu o
splendid( arhitectur( a legitimit(4ii *i continuit(4ii, capabil s( ,n-runte
secolele0.
Stalin era grati-icat ,n propaganda sovietic( ,n mod con*tient ca -iind
'primul arhitect *i constructor al p(m+ntului nostru natal sovietic0.
Fitler, ,ntrebat de ce nu a devenit arhitect, dup( ce studiase la @iena
arhitectura de interior, a r(spuns9 '"eoarece ,n schimb am decis s( devin
arhitectul celui de-al $reilea Reich0=
- arhitectura totalitar( se mai caracterizeaz( prin9
simpli-icarea retorico-monumental(=
s-idarea categoriilor spa4iale *i temporale prin scara
gigantic( 'megaloman(0=
utilizarea de 'materiale ale ve*niciei0 pentru a ,ncredin4a
posterit(4ii, deci istoriei, un mesa8 peren.
3
lbert Speer 'arhitectul lui Fitler0 pune construc4ia de edi-icii
'megalomane0 pe seama dorinei de autoreprezentare a unui suveran, dar
mai ales dorina nscut din necesitatea politic sau religioas de a
impresiona propriul popor sau pe adversar.
B(c+nd di-eren4e ,ntre 'valoarea de propagand(0 a arhitecturii na4ional
G socialiste *i arhitectura modern( de prestigiu, Speer consider( c(
deosebirea dintre acestea nu deriv( din politic( sau nu e generat( de puterea
politic( ci din puterea economic(. El vede realul pericol care amenin4(
lumea modern( nu ,n apari4ia unui nou dictator, a unui nou Fitler, ci ,n
domina4ia birocraiei *i tehnocraiei9 'Mi se pare mai de grab( c( suntem pe
calea unei noi dictaturi a tehnicii sau a mi8loacelor tehnice asupra omului.
cest -actor .'-actor de -ascina4ie0/ este cel care 8oac( azi un nou rol *i
acesta sub -orma sugestiei pe care tehnica o provoac( *i care ne -ace s(
credem c( nu vom putea e7ista ,n a-ara procesului tehnologic nest(vilit0.
?n 'Hurnalul de la Spandau0 . Speer scria9 '#u a e7istat o ideologie a
arhitecturii na4ional G socialiste, ,n -inal conta doar giganticul 5 . Ideologia
era vizibil( ,n de-inirea comandei, dar nu ,n stil.0
*adar, arhitectura totalitar( este de-init( mai de grab( prin
modalitile !ractice de aplicare a ideologiilor promovate de puteri *i mai
pu4in de particularit(4ile stilistice, -ormale ale arhitecturii.
:uterea -olose*te veleit(4ile 'construirii0 pentru a se de-inii *i
legitima ,n istorie, -olosind orice instrument abil ,n concretiza ,n mod
e7presiv *i semni-icativ suportul -izic care s( serveasc( ideologiilor pe care
doresc s( le impun( societ(4ii.
Componenta ideologic( a arhitecturii de prestigiu domin( ,n chip
absolut asupra -unc4iunii sale9 'un monument arhitectural durabil tinde s(
sublinieze ideologiile perisabile, d+ndu-le o -orm( permanent(.
Monumentele au -unc4ie de propagand(, autenti-ic+nd noul pe criteriile
vechi *i propun+nd politica actual( ca linie inevitabil( de evolu4ie a na4iunii
*i ca -inal al acestei evolu4ii0 .Iilliam H. R. Curtis, 122J/.
Caracteriz+nd arhitectura totalitar( din punct de vedere al principiilor
estetice prin tendin4a de a produce 'obiecte G Kitsch0, Ioan ugustin
sublinia urm(toarele .,n 'rhitectura *i :uterea0 1223//9
Compoziia volumetric a obiectelor de arhitectur oficial este
rudimentar=
Gigantomania lipsit( de orice ,n4eles= propor4ii generatoare de
monumentalitate surclasate, dispari4ia coeren4ei parteL,ntreg9
M
'ceste obiecte nu sunt -(cute pentru a -i contemplate, ci pentru a
cople*i, pentru a strivi ,ndoieli *i pentru a con-erii certitudini. Cl(direa
devine obiect de represiune *iLsau ,ntrupare a ideologiei tutelatoare a
dictaturii0.
titudinea antiurban a arhitecturii :uterii, ruperea total( a
pun4ilor de leg(tur( ,ntre edi-iciu *i ora* .sau mediu/, 'o
arhitectur( -(cut( nu s( participe la via4a ora*ului, ci s(-l domine0.
rhitectura :uterii se ridic( ,mpotriva naturii, prin impunerea
artificialului .e7.9 simetrii riguroase, alungarea vegeta4iei, pie4e
dominate e7clusiv de construc4ii *i vid/.
rhitectura o-icial( este o art ideologizat9 'Ea transmite nu un
mesa8 estetic, ci unul politic0. rhitectura este readus( la statutul
de valoare mi!loc, -iind cel mai eficient mi!loc de propagand ,n
dictaturile socialiste.
rhitectura sub dictaturi ascunde ,n sine o fractur" aceea dintre
interesul acordat programelor edificiilor #i programele sociale.
:uterea se implic( mai pu4in ,n tutelarea programelor sociale
,ntruc+t acestea nu sunt mi8loacele cele mai e-iciente pentru
propagand(. "ezinteresul se mani-est( prin controlarea acestor
programe din ra4iuni de propagand(, iar nu prin subordonarea lor
absolut( la estetica o-icial(.
Men4inerea sistemului totalitar duce la men4inerea caracterului
arhitecturii sale o-iciale, pe deasupra di-eren4elor clamate ,n planul
ideologiei.
'Sincron( *i diacronica, arhitectura o-icial( a dictaturilor parcurge,
egal( cu sine, timpul *i istoria pe care vrea *i reu*e*te s( le ignore0.Ioan
augustin, 1223/.
Ur"a#i$m totalitar
?n lucrarea sa 'rhitectura *i :uterea0 arh. Ioan ugustin scrie c(9 '?n
plan urbanistic, arhitecturile dictatoriale opun masivelor construite imense
spa4ii goale, ignor+nd orice propor4ii, orice compozi4ie urban( 5 . cestea
nu sunt pie4e ale ora*elor ci ale maselor grupate la par(zi -estiviste0.
?n eseul '% analiz( comparat( a limba8ului totalitar ,n arhitectur(0,
arh. Mariana Celac -ace distinc4ia dintre dou( tipuri de opera4iuni
urbanistice9
1. opera4iunea urbanistic( de tip 'deliberat0 G prin care ,n4elege o
E
ini4iativ( de plani-icare G proiectare G realizare a unui perimetru
,ntr-un ora* care ,ntrune*te urm(toarele condi4ii9
se des-(*oar( ,ntr-un interval scurt de timp=
se des-(*oar( pe baza unui plan preelaborat=
este rezultatul deciziei unei autorit(4i de guvernare=
se ,ncheie prin amena8area e7haustiv( a perimetrului ,n
cauz(.
urbanismul 'spontan09 constituite istoric ansamblurile
arhitecturale urbane ,nglobeaz( ini4iative, decizii *i planuri
par4iale succesive, asamblate printr-o lent( procedur( de
'trial and error0.
Ini4iativele urbanistice ale statelor totalitare ale secolului XX
,mplinesc trei condi4ii esen4iale comune9
- apropierea ,n timp a opera4iilor urbanistice de tip totalitar .dup( anul12JJ/=
- proceduri de proiectare *i e7ecu4ie similare9 'declan*ate ,n urma
deciziei unei autorit(4i G ,n multe cazuri la ini4iativa dictatorului G
proiectarea *i e7ecu4ia proiectului devin chestiuni de stat, de prestigiu *i
m+ndrie na4ional(, se supervizeaz( de aproape= ,n cazul unor regimuri
dictatoriale, supervizarea se aseam(n( conducerii unei campanii militare0=
dimensiunea vast( a programului *i resursele importante alocate.
?ntr-un articol publicat ,n revista 'rhitectura0 .1-ML122;/ arh. "oina
Cristea porne*te de la ,ntrebarea9 '$%ist o anumit vulnerabilitate a
urbanismului &n faa totalitarismului' ,ncerc+nd apoi s( investigheze
constantele conceptuale prezente ,n sistemele totalitare, indi-erent de
perioada istoric( pe care acestea o traverseaz(.
?n acest scop -olose*te schema mata-izic( a 'arhitecturii arhitecturii0
propus( de HacNues "errida.
:ornind de la postulatul9 'rhitectura are un sens 5 . cest sens
comand( din e7terior structura, sinta7a, -orma *i -unc4ia arhitectural( prin
argumente *i principii nonarhitecturale de -undamentare, -ondare *i
transcenden4(, -inalitate. HacNues "errida pune ,n eviden4( C invarian4i ai
arhitecturii (fundamentarea, principiul ierarhic, finalitate, estetica) care
traduc postulatul enun4at enun4at mai sus= 'ace*tia dau valoare semni-icativ(
sau simbolic( arhitecturii, alc(tuiesc o totalitate coerent(, sunt inseparabili,
iar prezen4a lor induce direct sau indirect ,ntreaga teorie *i critic( a
arhitecturii0.
E7trapol+nd aceast( teorie la 'arhitectura urbanismului0, "oina
Cristea consider( c( totalitarismul ultimelor decenii ale comunismului din
4ara noastr( 'a a-ectat p+n( la des-igurare sensul urbanismului nu numai prin
O
modi-icarea par4ial( a invarian4ilor, ci *i prin alterarea leg(turilor dintre
ace*tia, re-lect+nd situa4ia general( de criz( prin9
- denaturarea legilor locuirii .des-iin4area dreptului de proprietate, disloc(ri
masive de popula4ie, omogenizarea -or4at(, distrugerea modurilor de locuire
precedent(, ,n esen4(/=
- srcirea ierarhiei .ierarhia era redus( la contrastul puternic dintre
reprezentarea puterii, c+t mai -astuoas( *i restul locuirii c+t mai omogen(/=
* hipertrofierea finalitii politicului .-apt care a -(cut din urbanism un
instrument al :uterii, serviciile -iind impuse de un unic comanditar care
controleaz( ,n e7clusivitate toate legile particulare ale locuirii/ =
* &ngustri &n c+mpul esteticii .concep4iile estetice au -ost continuu cenzurate
de gustul reprezentan4ilor puterii *i se mani-estau ,n ansambluri sau obiecte
izolate/.
'ceasta ar -i posibila schi4( sumar( a modului ,n care totalitarismul a
con-iscat urbanismul, memorabil prin ,nse*i constantele alc(tuirii lui
conceptuale0 sus4ine "oina Cristea.
Arhitectur %i lim"a&
?n lucrarea '!a langue de bois0 .12OE/, BranPoise $hom
caracterizeaz( 'limba de lemn ca o 'maladie spiritului0 iar principala ei
surs( rezid( ,n ane7area limbii naturale de c(tre regimurile politice totalitare
.'limba este schilodit(, esen4a *i raporturile ei -iind alterate grav0/.
?ntr-un articol numit '!imba de lemn *i arta organiz(rii spa4iului0
Cezar Radu porne*te de la lucrarea lui B. $hom pentru a analiza
mani-estarea 'limbii de lemn0 ,n c+mpul arhitecturii.
':ro-ilul0 'limbii de lemn0 ar -i caracterizat ,n mod sintetic de B.
$hom prin9
alter(ri ale limbii naturale ,n plan -unc4ional9
- a7iologizarea semanticii termenilor .sensul termenilor se constituie nu prin
raportarea la realitatea obiectiv( ci prin interpret(rile prealabile asupra
acesteia/=
- necesitatea istoric( este trans-ormat( ,n imperativ moral=
e7cesul de redundan4( .-recven4a repeti4iilor *i tautologiilor, pleonasme etc./
care determin( pauperizarea semantic( a discursului=
alter(ri ale proceselor de comunicare9
- ocultarea sursei actului de comunicare=
- destinatar nespeci-icat=
- 'eu0 *i 'tu0 sunt ,nlocui4i cu 'noi0 *i 'ei0=
2
- codul, re-erentul *i mesa8ul sunt con-undate=
- -unc4iile metalingvistica *i -atic( sunt hipertro-iate=
!a cele de mai sus, Cezar Radu mai adaug(9
- tendin4e de uni-ormizare, de e7ces *i de em-az(=
- coe7isten4a e7tremei ritualiz(ri cu e7tremul arbitrar=
- pendularea ,ntre hiperbol( *i eu-emism=
- combinarea stilului impersonal cu discursul voluntarist=
- locul privilegiat al meta-orei organicit(4ii=
- utilizarea -recvent( a metonimiei pentru identi-icarea adversarului.
Cezar Radu lanseaz( ipoteza repercusiunii 'limbii de lemn0 asupra
-enomenului construirii, baz+ndu-se pe ideea c( acesta nu este un -enomen
e7clusiv lingvistic9 'e7ist( *i o QQg+ndire de lemnRR, o QQmentalitate de
lemnRR '. demersul s(u eviden4iaz( trei -orme ale acestui raport9
1. :rincipalele caracteristici -unc4ionale ale limbii de lemn .care 4in de
rolul acesteia de vehicul al ideologiei sistemului politic totalitar/ sunt
'4ip(tor prezentate ,n arhitectura ceau*ist(0, o arhitectur( ostentativ
gradilogvent(, agresiv(, 'i-osativ(0, realizat( cu o mare risip( de
mi8loace *i totu*i semantic pauper(. "esigur, o serie de caracteristici
ale limbii de lemn r(m+n apana8ul discursului realizat9
substantivizarea, pre-erin4a pentru diateza pasiv( a verbelor,
pervertirea metonimiei etc.
;. ?n limba8ul arhitectural, e7primarea 'limbii de lemn0 este mai
s(rac( dec+t ,n discursul verbal.
,imba! de lemn #i -itsch
sem(n(ri9 retragerea pe codurile tari, risipa de mi8loace, abuzul de
procedee '*oc0, supralicitarea a-ectivului ,n tratarea estetic(.
"eosebiri9 'Spre deosebire de Aitsch, care este *i ,n perimetrul
arhitecturii - o 'art( a -ericirii0 .cum ,l caracterizeaz( braham Moles/,
,ntruc+t utilizeaz( o strategie a insinu(rii *i ,ntruc+t genereaz( o anumit(
pl(cere estetic(, a7at( pe deconctant, limba8ul de lemn constituie o
predominare vehement( a semni-ica4iei politice, o ilustrare ostentativ( a
-or4ei regimului totalitar, o pervertire a emaptiei estetice ,n sub8ugare. ?n
arhitectur(, Aitsch-ul se mani-est( prin cobor+rea -rumosului c(tre dr(gu4, pe
c+nd limba8ul de lemn se mani-est( prin 'gon-larea0 sublimului c(tre
bombastic. "ac( Aitsch-ul este .inclusiv ,n arhitectur(/ mai cur+nd o art( a
r(gazului, limba8ul de lemn se impune ,n domeniul la care m( re-er, ,n
special ca o art( a celebr(rii.
1J
>. :ornind de la ideea c( limba de lemn nu poate ac4iona ,n scopul pentru
care a -ost creat( dec+t dac( de-orm(rile pe care ea le produce ,n limb(
ac4ioneaz( aleatoriu .este nevoie de o anumit( convergen4( a alter(rilor/.
rhitectura este considerat( de Radu Cezar un e7emplu privilegiat al acestei
st(ri convergente, e7plic+nd 'tehnic0 acest -apt prin -ocalizarea tuturor
de-orm(rilor ,n '-unc4ia em-atic(0 a limba8ului arhitectural .e7.
hiperdimensionarea cl(dirilor, alura monumental( a -a4adelor unor banale
blocuri de locuin4e, reiterarea elementelor stilistice apar4in+nd unor curente
prestigioase din istoria arhitecturii etc./ cest -apt este simptomul e7isten4ei
unui centru unic de putere *i e7prim( modul acestuia de a se autoprezenta.
utorul consider( arhitectura ca -iind 'teritoriul predilect de autoproiectarea
a individului ,n societate0 *i mediul de re-lectare a personalit(4ii liderului *i
chiar al biogra-iei acestuia.
Baptul c( dup( limba8ul de lemn prezent ,n discursul politic al regimului
totalitar poate, prin c(derea regimului s( dispar( sau s( -ie ,nlocuit cu alte
con4inuturi, relev( o alt( distinc4ie9 spa4iul construit este un spa4iu al
persisten4ei con4inuturilor, dincolo de prezen4a regimului care l-a creat.
I'EOLO(IE) MIT SI PROPA(AN'A
"e-initii
Mar7 *i Engels desemnau prin termenul de 'ideologie0 o '-als(
con*tiin4(0, neadecvat(, uneori chiar misti-icat(. Caracterul neadecvat al
acesteia are dou( surse distincte9 orientarea ei de interese .e7prim( interesele
claselor *i grupurilor sociale a-late ,n competi4ie/ *i caracterul s(u de
con*tiin4( de sine 'ne*tiin4i-ic(0.
?n accep4iune curent( , 'ideologia0 este 'totalitatea ideilor,
principiilor, teoriilor, valorilor considerate ca atare sau ca -iind implicate ,n
pozi4ii, mani-est(ri *i ac4iuni din s-era pra7is-ului social, pe care ,*i pun
pecetea interese sociale speci-ice9 de grup socio-pro-esional, de clas(,
na4ionale etc. .Elena "ima, 1223/.
&mberto Eco ,n '$ratatul de semiotic( general(0 proclam( ideologia
drept o 'categorie semiotic(0 *i ,ncearc( o desci-rare a mecanismelor prin
care aceasta ,*i realizeaz( *i ,*i disimuleaz(, totodat(, caracterul s(u
eminamente partizan.
&. Eco precizeaz( c(9 'Ideologia este o viziune par4ial( *i meta-izic(
asupra lumii *i ale c(rei componente nu se coreleaz( ,ntr-un tot9 ignor+nd
multiplele intercone7iuni ale universului semantic, ea ascunde *i ra4iunile
11
practice datorit( c(rora au -ost produse anumite semne ,mpreun( cu
interpretan4ii acestora. st-el, uitarea duce la -alsa con*tiin4(0. Cu alte
cuvinte, ideologul, dezv(luie doar o parte din c+mpul semantic, disimul+nd
adev(rurile 'incomode0.
m ales pentru lucrarea prezenta o de-initie operationala a mitului
propusa de Dilbert "urand.122;/9 "Mitul apare ca o povestire.discurs mitic/
ce pune in scena persona8e, decoruri, obiecte valorizate simbolic,
segmentabila in secvente sau unitati semantice mai mici.miteme/ in care se
investeste in mod obligatoriu o credinta.contrar -abulei sau basmului/
numita Qpregnanta simbolicaR.E. Cassirer/.
Claude-!evi Strauss considera ca mitul se mani-esta ca un
metalimba!.
D. "urand sustine ca9 "mitul apare ca discurs ultim, povestire
intemeietoare .prima sau ultima, nu are importanta/, in care se constituie,
departe de principiul "tertului e7clus", tensiunea antagonista -undamentala
pentru orice dezvoltare a sensului. :arado7al, tocmai diseminarea diacronica
a secventelor. miteme) permite coerenta sincrona a universului
mitic.".122;/.
".itul este cel care, intr*un fel, imparte rolurile in istorie si decide ce
anume /alcatuieste0 momentul istoric, sufletul unei epoci, al unui secol, al
unei varste a vietii. Mitul este modulul istoriei, si nu invers1.(2urand,3445)
:ropaganda se de-ine*te ca -iind 'tentativa calculat( de a in-luen4a pe
al4ii ,n bene-iciul propriu al propagandistului sau al cauzei sale prin
prezentarea de in-orma4ie selectat( ,n acest scop0 .c-. Ho<ett S %T "onnell,
12OM/.
Ideologie, mit *i propagand( ,n sistemele totalitare
""iscursul despre istorie este de -apt un discurs despre
prezent.".!ucian )oia, 1223/.
Raoul DIRR"E$.12OM/ observa ca " totalitarismele moderne s-au
construit pe realitatea sub8acenta a Raului ce trebuia e7orcizat, a mantuirii
care trebuie asigurata".
In societatile totalitare, din " inventarul clasic "al imaginarului politic
-ac parte9 mitul 1varstei de aur1, mitul 1revolutiei salvatoare1, mitul
1complotului malefic1 ,1mitul disidentului1, mitul1 unitatii1, mitul 1cetatii
asediate1 .
1;
@intila Mihailescu.122E/ desci-reaza in mitul recurent al stramosului
o "intarcare ratata", bazata pe o pornire ambivalenta9 pe de-o parte etnicist-
istorista, pe de alta cosmopolita..cit.Dabriela damesteanu, 122E/
:ropaganda politic( are un suport ideologic *i caracterizeaz(, de
regul(, mi*c(rile cu ambi4ii totalitare care ,ncearc( s( ascensioneze ,ntr-o
societate ,nc( liber( *i pluralist( .lina Mungiu, 1223/.
Fannah rendt sus4ine c( ,ndat( ce mi*carea totalitara reu*e*te s(
a8ung( la controlul societ(4ii, ,nlocuie*te propaganda cu ,ndoctrinarea.
1>
CAPITOLUL II. METO'OLO(IE
:REUE#$RE %)IEC$&!&I "E S$&"I&
E*oluia ce#trului ora%ului Bucure%ti
Centrul actual al )ucure*tiului s-a constituit ,n 8urul 'Cur4ii "omne*ti
.-orti-icat( ,n secolele X@-X@III/ ,mpreun( cu zona comercial( adiacent(
amplasat( pe malul st+ng al "+mbovi4ei. ?n timp, dezvoltarea ora*ului spre
nord a antrenat cu sine deplasarea spre nord a limitei supra-e4ei centrale.
"up( anii T;J-T>J s-a conturat 'centrul de a-aceri0 al capitalei, ,n zona
a-lat( la intersec4ia C(ii @ictoriei cu a7ul est-vest *i strada !ipscani,
incluz+nd un sector dominant bancar.
"up( anul 12CO, a avut loc o reducere drastic( a diversit(4ii
-unc4ionale ,n zona central( a capitalei, odat( cu na4ionalizarea masiv(. :+n(
,n perioada opera4iilor ample din sectorul sudic al zonei centrale din anii
VOJ-T2J, au e7istat numai inser4ii punctuale ale unor noi cl(diri.
'st(zi )ucure*tiul este -ormat din dou( ora*e distincte0, sus4ine
Werban Cantacuzino, datorit( schimb(rilor brutale pe care le-a su-erit
)ucure*tiul ,n ultimii ani ai dictaturii comuniste.
Ce#trul ci*ic al Bucure%tiului
"e*i ,n urma cutremurului din C martie 12EE au -ost avariate *i
distruse numeroase cl(diri, zona aleas( pentru noile construc4ii a cuprins o
parte a centrului istoric ,n care cl(dirile au -ost pu4in a-ectate de cutremur.
cest -apt sugereaz( -olosirea acestui eveniment ca prete7t al construc4iilor
ulterioare.
#oul centru const( ,ntr-un bulevard lat de 1;J de metri, lung de >
Ailometri *i m(rginit de blocuri de locuit cu 1J eta8e .Calea @ictoriei
Socialismului, de la Casa :oporului p+n( la :ia4a lba Iulia/. Casa
Republicii, cea mai mare cl(dire din lume dup( :entagon, m(soar( ,n
,n(l4ime OC de metri *i se ,ntinde pe o supra-a4( de ;M3.JJJ m;. Este
actualmente sediu al Senatului *i al Camerei "eputa4ilor *i e rebotezat(
':alatul :arlamentului0.
Cl(direa 'Casei :oporului0 este ,ncon8urat( de hectare ,ntregi de teren
viran care au r(mas neamena8ate. ':alatul0 se ,n-(4i*eaz( dominant ,n v+r-ul
unei pante .ceea ce a mai r(mas din vechiul "eal al rsenalului/ iar de
1C
partea cealalt( a unei pie4e imense a-late ,n -a4a :alatului sunt dispuse, ,n
-orm( de semilun(, cl(diri guvernamentale impun(toare.
:entru construirea 'noului centru0 au -ost distruse mari por4iuni ale
cartierelor &ranus, ntim *i Rahova= au -ost demolate 1J.JJJ de locuin4e, au
-ost disloca4i cel pu4in CJ.JJJ de oameni. u -ost distruse 1C biserici *i ;
m(n(stirii, C biserici au -ost mutate ,n noi amplasamente.
'"i-icultatea integr(rii noului centru este sporit( de uni-ormitatea
stilului s(u arhitectonic de vreme ce arhitectura vechiului ora* este de o
in-init( varietate0 .Werban Cantacuzino/.
Ar+ume#te metodolo+ice
"e ce am ales ca obiect al re-lec4iilor mele zona 'noului Centru Civic06
1. ?n primul r+nd, am considerat c( acest spa4iu reprezint( prin
amploarea *i modul s(u de amena8are un reper deosebit de semni-icativ al
modului ,n care un proiect urbanistic a -ost pus ,n practic( de un regim
comunist totalitar. ceast( prim( provocare a conturat o serie de ,ntreb(ri
care pot servi, ,n decursul prezentei lucr(ri, drept puncte de plecare sau
ipoteze9
Care au -ost inten4iile care au stat la baza acestui proiect6
Ce a dorit regimul condus de #. Ceau*escu s( e7prime prin amena8area
acestui spa4iu6
Care sunt mesa8ele ',ncarnate0 ,n elementele acestui spa4iu construit, pe
care puterea a inten4ionat s( le e7prime6
:oate -i privit acest ansamblu arhitectural ca e7presie a imaginarului
politic e7istent ,n acea vreme la nivelul puterii6
Maniera de interven4ie urbanistic( a -ost una caracteristic( regimurilor
totalitare ,n general6 E7ist( aspecte particulare6
Cum poate -i de-init acest spa4iu ,n prezent6 Cum poate -i el recali-icat6
"in sinteza acestor ,ntreb(ri putem contura ast-el o prim( ipotez(9 acest
ansamblu construit este rezultatul unui proiect prin care puterea inteniona
s*#i materializeze ideologia6 cu alte cuvine, consider(m acest spa4iu o
m(rturie a modului ,n care o putere politic( poate instrumentaliza un
teritoriu con-orm unei ideologii proprii pe care tinde s( o impun( societ(4ii.
rhitectura a servit de nenum(rate ori ,n istorie ca instrument
privilegiat de propagand( al puterilor. "e-inirea temei de proiectare,
op4iunile personale ale liderilor, implicarea nemi8locit( a acestora pe
parcursul derul(rii procesului de construire, modul particular ,n care se
13
negociaz( 8ocul spa4iilor publice *i private, percep4ia subiectiv( asupra
esteticii cl(dirilor, sunt ,ntotdeauna prezente ,n scenariul amena8(rilor *i
sistematiz(rilor teritoriale sub un regim dictatorial.
;. 7paiul noului Centru Civic poate fi privit ca un spaiu al
confruntrilor &ntre dou tipuri de imaginar" imaginarul politic #i cel social.
ici apar numeroase obstacole ,n calea analizei noastre.
?n primul r+nd, atunci c+nd ne orient(m aten4ia asupra domeniului
'imaginarului colectiv0, asupra reprezent(rilor, memoriei sociale *i reperelor
sau raporturilor simbolice ale locuitorilor ,n raport cu mediul lor de via4( nu
putem ignora subtilitatea unui ast-el de demers. Mai mult, ,ntr-un mediu
urban, un spa4iu al di-eren4elor *i al multiplicit(4ii, este -oarte greu, av+nd ,n
vedere 'convie4uirea0 ,ntr-un spa4iu relativ comun a unor indivizi cu
biogra-ii *i trasee cotidiene e7trem de diverse, s( stabile*ti 'o unitate de
studiu0 din care s( ob4ii convergen4e ale raporturilor lor cu lumea
,ncon8ur(toare. sadar, in privinta domeniului 'imaginarului social ' al
locuitorilor )ucurestiului este di-icil sa respectam criteriile obiectivitatii
stiinti-ice si sa abordam e7haustiv o anumita unitate sociala.
"in acest motiv nu ne-am ocupat ,n lucrarea prezent( de analiza *i
contabilizarea reprezent(rilor asupra spa4iului 'noului Centru Civic0, dar am
4inut cont de alte studii e-ectuate ,n 4ara noastr( de cercet(tori interesa4i de
aceast( zon(9
Derald lthabe G sus4ine c( 'centrul ora*ului nu este clar conturat ,n
reprezent(rile bucure*tenilor .con-orm cercet(rilor e-ectuate ,n Militari in
anul 122 / *i pune aceasta pe seama modului istoric de structurare a
ora*ului )ucure*ti care s-a constituit, dup( opinia sa 'pe-o delimitare
relativ( -a4( de rural, niciodat( aparent(0. cest -apt provoac(
urm(toarea ,ntrebare9 are )ucure*tiul nevoie ,ntr-adev(r de o
'centralitate06 ?n acest sens 'Centrul Civic poate -i considerat o utopie
urban( ,n m(sura ,n care inten4iona m(turarea ,ntregului ora* pornind
dint-un punct central, Casa :oporului. ?n consecin4( acest spa4iu *i-a
pierdut sensul odat( cu c(derea regimului comunist.
?ntr-un eseu numit ')ucure*tiul v(zut de bucure*teni0 .Cristina )ucic(,
%dette $omescu, Marina :opescu, 1223/ Casa :oporului este considerat(
'o nou( centralitate construit( pe ruine0, iar subiec4ii ale*i de cercetare au
avut ,n ma8oritate tendin4a de integra zona 'Casei :oporului0 ,n cea a
vechiului centru bucure*tean .plas+nd-o pe hart( mult mai aproape de
'centrul istoric0 dec+t e7ist( ea ,n realitate/.
?n lucrarea sa de diserta4ie .".%../, '"ambovitsa, la riviere interdite0,
1M
Stephanie )eauchene .1223/ integr+nd ",mbovi4a ca element al
ansamblului reamena8(rilor din comunism, observ( di-icultatea cali-ic(rii
acestui spa4iu, pre-er+nd -ormula lui Marc ugX de 'non*lieu%0.
$eza de doctorat a Mariei Cavalcanti .de la %7-ord )rooAes &niversitY/
avea drept studiu de caz )ucure*tiul pentru a analiza e-ectele
totalitarismului asupra structurilor urbane. ?n urma unei anchete e-ectuate
,n r+ndul popula4iei bucure*tene, ,n 1221, ea a observat c( ,n imaginarul
bucure*tenilor e7ist( o identitate ,ntre persoana liderului comunist *i
Casa :oporului o slab( asociere ,ntre #icolae Ceau*escu *i nca :etrescu
*i o -oarte slab( corelare ,ntre comunism *i distrugerile su-erite de ora*.
E7ist( a*adar pu4ine cercet(ri asupra imaginarului social al bucure*tenilor
care s( releve calit(4ile simbolice pe care spa4iul 'noului centru0 le suscit(,
-apt care -rustreaz( demersul nostru de o rigurozitate adecvat( comple7it(4ii
subiectului.
&n alt obstacol deriv( din caracteristicile leg(turii ,ntre 'spa4iu0 *i
'social09 schimb(rile ,n amena8area spa4iilor sunt provocate de schimb(ri pe
plan social *i invers, amena8area spa4iilor ,ntr-o anumit( societate provoac(
e-ecte ,n domeniul social.
"up( opt ani de la c(derea regimului comunist, c+nd au -ost oprite
lucr(rile nu putem dec+t observa 'urm(rile0 procesului, m(rturiile sale -izice
*i cele decantate de unii oameni din propria lor memorie.
:utem privi *i ca avanta8 c( materialitatea construc4iilor poate constitui,
'relicve0 care p(streaz( o serie de mesa8e care s-au pierdut ,ntre timp ,n
dinamica schimb(rilor care au caracterizat ultima perioad(. *adar, ,n timp,
spa4iile sunt rede-inite, cap(t( noi -unc4iuni, se a*eaz( ,n noi corela4ii -a4( de
noile amena8(ri care au loc ,n via4a ora*ului.
%biectivul principal al concursului ')ucure*ti ;JJJ0 a avut ca obiectiv
principal atenuarea caracteristicilor simbolice ale centrului.
?n timpul scurs de la Revolu4ie p+n( ,n prezent *i chiar ,n timpul
procesului comple7 des-(*urat ,n deceniul al O-lea ,n Capital(, imaginarul
social a -ost, credem noi, o 'scen(0 a unor reprezent(ri variabile, pro-und
legate de alte aspecte ale vie4ii ora*ului *i de natura in-orma4iilor vehiculate
,n mass-media -a4( de spa4iul Centrului Civic.
>. % alt( ipotez( de la care pornim ar -i aceea c( 9
reprezentrile fa de un edificiu construit (sau un ansamblu de edificii)
sunt modelate, dincolo de aspectul lor fizic #i de e%periena practic cu
acesta (de locul, importana acestuia &n realizarea traseelor cotidiene), de
modul &n care acesta e reflectat &n mass*media.
"incolo de propaganda politic(, e7ist( un discurs care ,nso4e*te construirea
1E
unui edi-iciu, dup( cum spunea arh. Ioan ugustin ,n teza sa de doctorat
':utere, identitate *i QQmari nara4iuniRR0, 122O9 'discursul de escort0,
adic( 'haloul de sensuri atribuite edi-iciului0, 'de la discursul politic care
anun4( un stil sau condamn( un edi-iciu p+n( la devenirea -iec(rei case,
accidente care au dus la modi-ic(ri ,n proiectare *i e7ecu4ie *i care r(m+n
povestite ca legende .'petit histories0/ adiacente construc4iei. '"iscurs de
escort(0 reprezint( 'tot ceea ce nu este e7primat ,n limba8 arhitectural, ci
deseori verbalizat, dar care a putut -i adeseori determinat pentru apari4ia *i
devenirea ulterioar( a casei respective0.
construi ,n sine *i a l(sa apoi pe seama hazardului interpretarea
limba8ului arhitectural nu este o manier( caracteristic( dictaturilor totalitare.
Sunt de8a cunoscute schemele tip ale discursurilor care ,nso4eau orice
realizare 'monumental(0 a 0operelor0 'Epocii de ur0, menite s( con-ere
construc4iilor sensul 'unic0 pentru care au -ost concepute de o putere unic(.
*adar ,n perioada comunist( discursul care ,nso4ea orice 'realizare
m(rea4(0 *i deopotriv( orice realizare 'individual(0 era puternic centralizat
*i -ormalizat. "e -apt e7ista o singur( surs( a aprecierilor *i un singur mod
de a verbaliza asupra unei chestiuni. B(r( asigurarea convergen4ei opiniilor
-a4( de orice decizie luat( de putere .de cele mai multe ori arbitrar, dup(
bunul plac sau 'inspira4ia0 liderilor/, 'sensul unic0 al 'devenirii societ(4ii0
ar -i putut -i subminat. B(r( sublinierea clar(, consecvent( *i mereu repetat(
c( este o 'realizare monumental( -(r( precedent ,n istorie0, c( este 'a
:oporului0 *i c( este o 'culme0 a esteticii autohtone, Casa :oporului nu ar -i
apreciat( at+t de des *i uni-orm cu acelea*i cuvinte vehiculate ,n presa
ultimilor ani ai comunismului, de c(tre oamenii care au asistat la
'spectacolul0 schimb(rii.
Ce ni se pare interesant pentru lucrarea noastr(, dincolo de -aptul c(
putem desprinde, ,n aprecierile 'subiective0 asupra elementelor spa4iului
construit, 'relicve0 ale ,ndoctrin(rii regimului trecut, este c( aceast( 'nevoie
de discurs0 se resimte dincolo de inten4iile politice ale puterii, ,n 8urul
oric(rui edi-iciu construit. "e la aprecierile urbani*tilor cu privire la
adecvarea unei construc4ii la conte7tul urban, la aprecierile estetice ale
arhitec4ilor *i p+n( la acelea pe care le -ac locuitorii privind cl(dirile ,n drum
spre serviciu sunt dovezi ale -aptului c( asupra unei prezen4e construite se
discut(. "incolo de aspectul strict -unc4ional al acesteia, ,n 8urul ei se
constituie, ,n imaginarul colectiv o 'pia4(0 a negocierilor de sensuri.
C. % alt( ipotez( care deriv( din cele de mai sus ar -i aceea c(9 orice
tip de discurs asupra unui edificiu construit este marcat ideologic.
1O
"e -apt, orice proiect arhitectural sau urbanistic porne*te de la un
'proiect ideologic0 care urmeaz( a -i materializat. ?n orice proiectare se -ac,
la -iecare pas, op4iuni, de regul( ,n scopul dictat de o tematic( .comand(
social( sau propus( de putere/.
Selec4ia mi8loacelor de e7presie se -ace ,n raport cu o anumit(
'imagine ideal(0 a ceea ce este mai aproape de 'scopul0 construc4iei.
"e multe ori, ,n leg(tur( cu o tematic( de proiect e7ist( divergen4e de
opinii care provin adesea din 'ideologii0 di-erite asupra solu4ion(rii unei
probleme.
?n lucrarea prezent(, vom urm(rii modul ,n care sunt apreciate
construc4iile proiectului de reamena8are al )ucure*tiului deceniului al O-lea
de c(tre arhitec4ii *i urbani*tii zilelor noastre. ?n acest scop vom urm(rii tipul
de discurs al acestora *i cu prec(dere 'ideologia0 care st( la baza acestor
discursuri.
3. recurge la discurs este un -apt uzual dup( cum am spus mai devreme,
dar ne intereseaz(, mai departe, ,n ce -el este -ormulat acest discurs *i care
sunt -actorii care ,l modeleaz(. @om recurge la urm(toarea ipotez(9
discursul asupra datului construit persist &n form, dar sufer schimbri
din punctul de vedere al coninutului su.
:entru a realiza mai clar acest -apt, ,n partea practic( a lucr(rii vom
,ncerca o paralel( ,ntre discursul ideologic o-icial ,n perioada comunist( *i
acela al ultimei perioade.
"ac( pentru prima parte, re-eritoare la discursul din perioada
comunist( avem o schem( standard a acestuia, prezent( *i aplicabil( la orice
'produs0 creat ,n acea vreme, pentru ultima perioad( avem o varietate de
opinii, mai bine zis de e7prim(ri din partea edililor ora*ului.
Materialul supus analizei va -i ob4inut din cercetarea documentar( *i
din interviuri cu persoane interesate *i implicate ,n re-lec4ii asupra 'zonei
Centrului Civic0.
&n interes aparte vom acorda -ilmului documentar 'rhitectura *i
:uterea0 realizat de arh. Ioan ugustin pe care-l consider(m un caz
interesant de analiz( at+t a discursului audio-vizual .implicarea elementului
vizual *i 8ocul 'discursului0/ c+t *i a ideologiei care st( la baza construirii
acestuia.
?n -inal, vom ,ncerca s( decant(m elementele de propagand( ale
discursurilor actuale *i s( c(ut(m izvorul ideologic al acestora.
Consider(m discurs o-icial actual asupra 'noului Centru Civic0 acel
discurs pe care ,l sus4in edilii ora*ului ,n pres( *i ,n lucr(rile de specialitate.
:entru interviuri am ales c+4iva arhitec4i *i urbani*ti care au -ost *i
12
sunt interesa4i de aceast( zon( a ora*ului *i de g(sirea unor solu4ii pentru
reintegrarea *i rede-inirea -unc4ional( a acesteia. $rei dintre arhitec4ii
interesa4i au locuit ,n zonele demolate e7act ,n perioada schimb(rilor.
&ltimul interviu a -ost luat arhitectei-*e- a proiectului Centrului Civic, na
:etrescu.
"up( o prim( vedere de ansamblu asupra problemei pe care am ales-o
pentru aceast( lucrare s-au eviden4iat o serie de subiecte care merit( o
re-lec4ie atent( *i o analiz( mai detaliat( pe care o vom e7tinde ,ntr-o lucrare
viitoare .probabil teza de doctorat/.
;J
CAPITOLUL III. PRE,ENTAREA SI ANALI,A 'ATELOR
I#troducere
?n aceast( parte a lucr(rii vom ,ncerca o sintez( a in-orma4iilor culese
prin interviuri, te7te publicate ale unor arhitec4i de prestigiu *i din primul, *i
deocamdat( unicul -ilm documentar produs ,n Rom+nia dup( revolu4ie,
av+nd ca tem( 'rhitectura *i :uterea0.
Sper(m, ,n acest -el s( compunem o posibil( evocare a ceea ce
reprezint( spa4iul 'noului Centru Civic0 ,n imaginarul edililor ora*ului, ,n
prezent.
:ornind de la ipoteza c( orice interven4ie urbanistic(, dincolo de
mani-estarea sa concret(, este ,nso4it( ,ntotdeauna de un discurs verbal *i are
la baz( o ideologie speci-ic(, vom urm(rii modul ,n care asupra aceluia*i
spa4iu, odat( cu schimb(rile politice, apar modi-ic(ri esen4iale ale
con4inutului acestor discursuri.
% alt( motiva4ie ar -i aceea c( puterea de decizie asupra interven4iilor
urbanistice ,n capital( s-a trans-erat din 'm+inile0 unei puteri centrale unice
spre o anumit( categorie a popula4iei .urbani*ti, arhitec4i/ desemnat( s( ia
controlul asupra viitoarelor schimb(ri. Este important s( vedem care sunt
op4iunile ideologice ale edililor ora*ului ,n prezent, pentru a putea anticipa
evolu4iile viitoare *i -undamentarea *tiin4i-ic( a proiectelor care vor survenii
,n viitor asupra )ucure*tiului.
'#u putem -i obiectivi -a4( de trauma ora*ului0, spunea arh. Ioan
ugustin ,ntr-unul din articolele sale dedicate 'noului Centru Civic0, *i
mai departe9 '#u vom avea genera4ii de8a in-ectate, dezinvoltura *i libertatea
interioar( necesare G la scara unei ,ntregi comunit(4i, ce nu e7ist( G pentru
ca, ludici s( stingem -antasmele propriului trecut traumatic.
'ISCURSUL I'EOLO(IC IN PERIOA'A COMUNISTA
?n perioada regimului comunist in-orma4ia controlat(, distribuit( de
mi8loacele de comunicare ,n mas( despre Centrul Civic al )ucure*tiului era
vag( *i s(rac(9 aproape nimic publicat ,n revistele de specialitate, c+teva rare
comunicate de pres(, -otogra-ii de ceremonii o-iciale .'piatra de -undament0,
'pergamentul ctitoriei0, variante ale machetei, vizite de lucru *i indica4ii/.
'Chiar poten4ialul propagandistic al ini4iativei a r(mas pu4in e7ploatat, iar
;1
inten4iile, solu4iile *i mersul lucr(rilor au -ost ,nv(luite la ,nceput de un -um
protector, pentru a deveni repede un 'secret de stat0 bine p(zit0 .Mariana
Celac, 1223/.
Iat( cum era prezentat programul de sistematizare al Capitalei ,n 12O3
.din ')ucure*ti G monogra-ie0 G Editura Sport G $urism, )ucure*ti, 12O3/9
'una dintre marile izb+nzi ale operei de modelare continu( a ora*ului0.
%biectivul urbaniz(rii era legat de '-(urirea unei noi or+nduiri0, 's(
asigure ridicarea pe o treapt( superioar( a calit(4ii muncii *i vie4ii
oamenilor0. ceast( ampl( ac4iune de sistematizare urban( 'constituie
temelia trainic( a model(rii necontenite a celui mai mare ora* al 4(rii ,n
consens cu e7igen4ele *i aspira4iile locuitorilor s(i, cu cerin4ele ridic(rii
,ntregii 4(ri pe cele mai ,nalte trepte ale civiliza4iei socialiste *i comuniste0.
Ea urm(rea9 'solu4ionarea problemelor deosebit de di-icile mo*tenite ,n acest
domeniu0 .re-erindu-se la mo*tenirea istoric( urban(/.
)ucure*tiul era 'o impun(toare ctitorie a socialismului0, a c(rei
m(re4ie ',ncorporeaz( ,n chip str(lucit una din permanen4ele -undamentale
ale spiritualit(4ii rom+ne*ti9 voca4ia de a construi, de a realiza valori
durabile, care s( ,n-runte timpul prin originalitate *i -rumuse4ea lor0.
'Marc+nd o etap( de cea mai mare ,nsemn(tate ,n ac4iunea de
sistematizarea *i modernizare a capitalei Rom+niei Socialiste, Casa
Republici, bulevardul @ictoriei Socialismului, celelalte mari ansambluri *i
obiective edilitare de anvergur(, ini4iate *i concepute sub ,ndrumarea direct(
*i strict( *i cu participarea nemi8locit( a conduc(torului 50.
Casa Republicii era cali-icat( ast-el9
'%pera arhitectonic( monumental(, reprezentativ( pentru cea mai
luminoas( epoc( din istoria 4(rii 50. 'Ea poart( amprenta g+ndirii novatoare
a tov. #. Ceau*escu, a viziunii sale cutez(toare, de larg( perspectiv( privind
dezvoltarea, modernizarea *i ,n-rumuse4area primului ora* al 4(rii, ,n vederea
a*ez(rii acestuia ,n r+ndul marilor metropole europene0.
Casa Republicii *i )d. @ictoria Socialismului 'vor con-eri ora*ului o
m(re4ie demn( de epoca pe care o str(bate ,ntreaga 4ar(0.
Marele )ulevard are o perspectiv( 'unitar( *i armonioas(0, 'integrat(
-unc4ional0. "+mbovi4a va -i trans-ormat( ,ntr-o 'sclipitoare oglind( de ap(
curat(0.
:roiectul urbanistic de propor4ii9 'va contribui determinant la
remodelarea unor importante zone centrale ale ora*ului ,n structuri cu
-unc4ionalit(4i multiple, cu tr(s(turi estetice *i urbanistice distincte,
emblematice pentru devenirile spectaculoase pe care le va cunoa*te
Capitala0.
'Casa Republicii *i )d. @ictoria Socialismului se vor ,nscrie printre
;;
cele mai de seam( ctitorii ale epocii noastre, m(rturie peste timp a muncii
pa*nice a unui popor liber, st(p+n pe destinul s(u, constructor eroic al
socialismului *i comunismului.0
'ISCURSUL ACTUAL
Bucure%ti) u# ora% -#tre orie#t %i occide#t
)ucure*tiul este 'un ora* cu -armec in-init, cu un apel special, dar
lipsit de arogan4a marilor metropole0, este un 'loc al contagiunilor rapide,
unde natura *i memoria au avut mereu ascendent asupra tenacit(4ii
constructive0 5 care 'a supravie4uit rupturii din ultimele decenii0 .arh. M.
Celae, 122E/.
%ra*ul )ucure*ti este 'un ora* pe care nu-l po4i percepe dec+t dac( ai
umor0 spunea ,ntr-un interviu o t+n(r( arhitect( .Ioana $udora/, cit+ndu-l la
r+ndul ei pe un -rancez care vizita pentru prima oar( )ucure*tiul9 '"omTne,
merg pe un bulevard, ma*ini, hoteluri, vitrine, lu7, haine5 "ai col4ul *i
g(se*ti o curte cu o cas( pr(p(dit( ,n care c+t( coco*ul ,n curte. Wi e ca la
4ar(. Wi brusc, intri ,n alt univers. Sunt ni*te lumi paralele ,n ora*ul (sta. "ar
nu oricum. "ai col4uT str(zii *i ai intrat ,n alt( lume. "eci di-eren4ele sunt
*ocante, *i niciodat( nu percepi ce este dincolo0 5 'Caracteristic
)ucure*tiului este amestecul9 '#u are arhitectur( caracteristic(, dar e
caracteristic -elul ,n care sunt amestecate0 .I.$./.
)ucure*tiul are o anumit( 'promisiune a transparen4ei0 .I.$./. Cur4ile
cu gr(dini ascunse ,n spatele caselor 'dau un -el de promisiune, e un -el de
am(gire0 .I.$./.
' ?n orice caz, grandoarea nu -ace parte din )ucure*ti. 'Wi-l pre-er a*a
cum este, aparent discret *i modest0 .I.$./.
Rodica E-temie, cadru didactic la catedra de &rbanism a institutului
de arhitectur( Ion Mincu spunea9 '#oi nu *tim s( iubim )ucure*tiul. Ce este
al t(u apreciezi uneori cu mai pu4in( acuitate dec+t ceea ce este ,n realitate.0
"e ce6 '%amenii cred c( nu *tiu s( se iubeasc( pe ei ,n*i*i, ,n primul r+nd0
.R.E./.
Trauma ora%ului
rh. Werban Cantacuzino spunea ,ntr-un articol publicat ,n revista
'Secolul ;J0, num(rul dedicat )ucure*tiului9 'st(zi )ucure*tiul este
-ormat din dou( ora*e distincte0 .122E/.
rh. Ioan ugustin, ,n lucrarea sa 'rhitectura *i :uterea0 .1223/
;>
sus4inea c( ast(zi 'ora*ul nu-*i mai poate reveni din lovitura primit(, din
aceast( -atal( s-+*iere primit( ,n chiar centrul s(u. #u putem a*tepta s( se
produc( ,n timp o asimilare ,n organismul urban, pentru c( acest -apt este
imposibil, datorit( incompatibilit(4ii dintre cele dou( zone9 cea vie, a
vechiului ora*, *i cadavrul ideologizat al arhitecturii centrului civic.0
rh. "ana Farhoiu, ,n lucrarea sa ')ucure*ti, un ora* ,ntre orient *i
occident0 .122E/ vede ,n interven4ia de propor4ii care a marcat capitala ,n
ultimul deceniu al comunismului ca pe o 'tragedie cultural(0 *i subliniaz(
cele dou( direc4ii esen4iale care marcheaz( orice interven4ie urbanistic( de
tip totalitar. ?n primul r+nd 'distrugerea valorilor tradi4ionale consacrate
apar4in+nd memoriei ora*ului *i, ,n al doilea r+nd 'implantarea ,n situl
generator al ora*ului0 a unui ansamblu gigantesc al c(rui unic 4el a -ost
pream(rirea puterii0. cest ansamblu, prin caracteristicile sale este
'amplasat arbitrar ,n raport cu topogra-ia sitului natural0, 'distruge
continuitatea structurii urbane, trans-orm( agresiv scara *i impune simbolul
totalitarismului ,n ambian4a ora*ului.
M#IER "E I#$ER@E#$IE
Cutremurul di# ./00 1 2ace$ta a 3o$t mome#tul care a decla#%at
ideea4 5A.P.6.
Ideea de a construi un centru politico-administrativ nu a -ost lansat(
pentru prima oar( de #icolae Ceau*escu9 'Ideea o reg(sim ,ntr-o lucrare din
12>C, ,n timpul lui Carol al II-lea, ,n care un colectiv de arhitec4i a ,ncercat o
nou( sistematizare a ora*ului )ucure*ti *i care prevedea tocmai aceast( a7(.
E7act ,n aceea*i zon(, e7act pe aceea*i linie a a7ei actuale a )ulevardului
&nirii, era prev(zut un alt bulevard care intervenea e7trem de masiv ,n
-ondul construit al ora*ului= iar pe "ealul Spirii trebuia reamplasat
:arlamentul. Wi era argumentat( ,n lucrarea acestor arhitec4i motiva4ia. Era o
motiva4ie obiectiv( a mut(rii :arlamentului e7istent, de pe "ealul
Mitropoliei, aici, deoarece nu avea un amplasament su-icient de deschis
c(tre ora* *i era ,nghesuit ,ntre alte cl(diri ale :atriarhiei. #oi am luat act de
aceste documente pentru c( erau la rhive, *i, m( rog, nu erau la ,ndem+na
oricui0, spunea -osta arhitect( *e-( a proiectului Casei :oporului ,ntr-un
interviu.
rh. Werban Cantacuzino spunea c( #. Ceau*escu a ales pentru a
construi centul civic o zon( pu4in a-ectat( de cutremurul din 12EE tocmai
datorit( ,nsu*irilor naturale antiseismice ale zonei. '"in acest motiv,
Ceau*escu n-a putut s( 8usti-ice demol(rile prin starea proast( a cl(dirilor,
;C
dar apreciat, -(r( ,ndoial(, -aptul c( ,nsu*irile antiseismice ale zonei se vor
dovedi un avanta8 pentru noul centru.0
':rete7tul a -ost cutremurul. "ar, dup( aceea, acest prete7t a condus
la toat( nebunia care s-a ,nt+mplat pentru c( de-a valma au ,nceput s( se
demoleze nu lucrurile, casele care n-ar -i rezistat, deci ar -i -ost salubru s( -ie
demolate, ci s-a pro-itat pentru a se rade tot ceea ce se vroia a -i ras0 .R.E./.
'emolrile
'Eu am G ,n ghilimele G avanta8ul c( am locuit acolo. Wi am asistat la
prima opera4ie de 8alonare, c+nd, pe "ealul rsenalului au venit *i s-au pus
8aloane, s-au pus ni*te globuri din acelea ro*ii, a*a ca cele meteorologice,
balize, care punctau a7ul QQ@ictoria SocialismuluiRR. #imeni nu realiza ce
se putea ,nt+mpla. Wi dup-aceea, treptat, treptat, au ,nceput demol(rile. Se
d(r+ma cu, ,n prezen4a oamenilor, cu ei pentru c( -oarte pu4ini cedau de bun(
voie s( plece. :ropria mea cas( a*a a -ost d(r+mat(, sub ochii no*tri, cu tot
ce era ,n ea 5 u -ost cazuri de crime, pur *i simplu, pentru c( au -ost
oameni b(tr+ni, oameni care au -ost disloca4i *i care au murit la propriu0
.R.E./.
% t+n(r( arhitect( ,*i aminte*te de *ocul resim4it de o cuno*tin4( a sa
c+nd aceasta a -ost amenin4at( cu demolarea casei9 'Bemeia aceea a vrut s(-
*i ia din cas( parchetul. vea un parchet superb, cu intarsii de side-.
:l+ngeai dac(-l vedeai. Wi avea u*i de cristal. Wi a vrut s(-*i ia u*ile *i
parchetul *i s( le mute ,n apartamentul mizer de bloc pe care ,l primise ,n
schimb. Wi trebuia s( *i le cumpere, casa -iind proprietatea ei. $rebuia s( *i le
cumpere de la I.C.R..!. Erau abuzuri 5asta n-avea nici o leg(tur( cu
Ceau*escu, nici cu demol(rile, erau abuzuri la nivel local. "eci *e-ul de la
I.C.R..!. scotea bani v+nz+ndu-le casa proprietarilor, v+nz+ndu-le obiecte
din cas( proprietarilor lor. sta era ,nnebunit( c( n-avea bani s(-*i cumpere
propriul parchet din cas(, c( alt-el i-ar -i dat -oc. Era un non-sens total. "ar
se abuza la modul (sta, erai distrus celul( cu celul(. %amenii au -ost distru*i.
Wtiu oameni care s-au sp+nzurat. u venit noaptea *i i-a dat a-ar( din cas( *i
au ras tot acolo.0 .I.$./
'#oi locuiam ,ntr-o garsonier(. Eram tineri *i trauma a -ost doar
a-ectiv( pentru c( ne-au distrus mobilierul pe care ni-l -(cusem noi singuri
atunci. "ar noi ne-am regrupat la -amiliile noastre *i n-am sim4it c( ne -uge
p(m+ntul de sub picioare. "ar erau -amilii care tr(iser( de genera4ii ,ntregi
acolo. Erau -amilii de intelectuali, de arhitec4i, de -armaci*ti. Erau ni*te case
e7traordinare, mo*tenite din tat(-n -iu. Wi-n clipa-n care casa care reprezint(
pentru tine istoria *i tradi4ia -amiliei tale e distrus( at+t de agresiv, e o
;3
traum( ireversibil(. u -ost oameni care au -(cut in-arct, care au -ost
traumatiza4i p+n( la a muri0 .R.E./.
' %amenii care locuiau ,n casele demolate erau muta4i ',n cartiere
peri-erice, ,ntr-un -el de ghetouri0 .R.E./.
'%pera4ia ,n sine a -ost oribil(. :artea proast( e c( opera4ia a -ost
-(cut( at+t de e% abrupto ,nc+t nici n-au putut oamenii s( aib( un respiro, s(
se obi*nuiasc( cu ideea *i s( ,nceap( singuri. :ur *i simplu, peste noapte se
anun4( c( m+ine vine buldozerul0. .R.E./
:+n( c+nd locuitorii ,ncercau, ,n ritmul alert impus de demol(ri s(-*i
mute lucrurile ,n alte locuin4e, 'prin d(r+m(turile propriu-zise veneau 4iganii
*i ,ncepeau s( adune tot ce se putea aduna p+n( c+nd opera4ia a -ost stopat(.
Era a*a ca dup( un cataclism atmos-era0 .R.E./
"e ce acest -el agresiv6
':entru c(-i era propriu. ?i era tipic. #u se st(tea la negocieri. C( dac(
s-ar -i stat la negocieri, nu s-ar -i a8uns aici, c( oamenii n-ar -i acceptat.
-ost un gest de -or4( '. .R.E./
Z propos de 'gest09 'Wi-ntr-o zi *tiu c( veneam de la liceu. m crezut
c( mor. m venit de la liceu *i l-am v(zut pe Ceau*escu la > metri distan4(.
"eci am dat col4uT s( trec spre cas( *i (sta era oprit cu ma*ina ,n col4ul din
spatele blocului meu *i -(cea semn cu m+na s( -ie demolat. "eci (sta-i
eternuT9 QQd(dea cu m+na s( ias( musca din ma*in( *i c(deau nu *tiu c+te
caseRR. Wi m-am albit, adic( mi-a -ost o -ric( 5 m zis9 QQgata, p+n( m+ine
s-a terminatRR. Wi cert este c(, casa din col4uT str(zii ,n care era oprit a c(zut.
doua zi nu mai era. "eci a c(zut peste noapte. "ar eu am tr(it cu o -ric(
enorm( c( va c(dea toat( insula. :entru c( *tiam c( urmeaz( s( ne demoleze
pentru c(-i st(m cumva ,n drum din punctul lui de vedere0 .I.$./.
Ceea ce s-a ,nt+mplat acolo este monstruos9 'Este monstruos din mai
multe motive0. 'Ceea ce s-a urm(rit a -ost *tergerea memoriei istorice, lipsa
elementelor de raportare, a bornelor de ghida8, *i aceasta s-a -(cut cu aceea
opera4iune de 'tabula rasa0, at+t de dorit( de orice dictator. ?n a-ara acestei
opera4ii de tabula rasa, a e7istat o opera4iune in-init mai subtil( *i mai
pervers(, este vorba de opera4ia de translatare, de mutare a unor cl(diri *i
mai ales a unor biserici. %pera4iune propagandistic( cu un succes
e7traordinar. QQ5 :entru a p(stra monumentele care din motive nenum(rate
intrau ,n zona de 5 le-am mutat cu e-orturi materiale uria*eRR. Ceea ce-i
adev(rat. %pera4ia aceasta este, s( spunem a*a de o perversitate -ormidabil(.
:e de-o parte, se salveaz( un monument, dar monumentul are valoare nu
doar ,n sine, are o valoare *i prin modul ,n care este inserat ,ntr-un conte7t
urban, prin modul ,n care se creeaz( un spa4iu urban. ?n aceste condi4iuni,
mutarea duce la schimbarea *i semni-icantului *i semni-icatului obiectului
;M
de arhitectur(, ceea ce s-a dorit *i, din nenorocire, s-a ob4inut0 .arh. Sorin
@asilescu/.
'Multe nu mai pot -i reinstaurate, dar trebuie pomenite ca pe mor4i, c(
nu le-am meritat0 .I../
Inginerul care a str(mutat m(n(stirea Mihai @od( declara dup(
revolu4ie c(9 'nu va avea somn p+n( nu va aduce biserica pe vechiul s(u
amplasament0.
Monumentele 's-au dus ,n neantul tuturor zidirilor irosite de
nemernicia puternicilor0 .arh. Dheorghe !eahu, 122E/.
2'e ce74 %i 2cum74
'#u cred c( puterea a vrut s( transmit( ceva. Cred c( era vorba de
QQun prost gust G dogm( deci, vorba9 :rostul gust e suveran[RR0 .I.$./
Conte7tul lucr(rii era9 'monstruozitatea numit( Era Ceau*escu,
servind un cuplu la care comple7ele de in-erioritate erau cele care dictau
dolean4ele9 acesta era comple%ul servitoarei care vrea s &mbrace hainele
stp+nei. ?n substraturile pu4in cultivate ale cuplului Ceau*escu z(cea acest
comple7 care poate -i desci-rat ,n modul ,n care s-au eliminat nenum(ratele
variante pentru Casa :oporului0. .S.@./
'Ceau*escu vroia s( demoleze 5 ura ora*ul (sta, sincer. ?l ura sincer,
a ur+t ora*ul (sta *i ura tot ce ,nsemna urbanitate. Wi-a*a, nu era dintr-un sat
nenorocit, *i din c+te *tiu, st(tea *i la marginea satului din Scornice*ti6 "eci
nici m(car dintr-un mi8loc de sat n-a stat, adic( la margine a stat, unde-s
casele de 4igani. Cred c( a su-erit -oarte mult din cauza asta, nu *tiu ce s(
spun. El era un copil traumatizat. Cert e c( ura ora*ul. S-a demolat oricum
mai mult dec+t era nevoie. Se putea -ace Casa aia demol+nd 8um(tate din c+t
a demolat. Wi a demolat *i din pl(cerea de a rade. Wi bine, a -ost o politic(
clar(.0
Cum sus4ine arh. nca :etrescu, nu doar c( ideea ini4ial( a proiectului
*i localiz(rii acestuia n-a -ost a lui Ceau*escu, ci apar4ine perioadei
interbelice, dar ne mai atrage aten4ia c(9 'E7ist( un document din 12>O care
ilustreaz( demol(rile care urmau s( aib( loc dup( 12>C *i care sunt -oarte
asem(n(toare cu cele care s-au petrecut acuma. Sigur, nu de anvergura lor.
Wi pe urm(, din cauza ,nceperii r(zboiului, nu s-au mai -(cut.0 "ar 'sigur,
erau multe zone care n-aveau nici o ra4iune s( -ie demolate0.
'&rbanismul nu trebuie ,n4eles doar ca ,n4epenirea ora*ului ,n anumite
;E
-orme. "ar este o opera4ie. % opera4ie se poate -ace cu bisturiul sau cu
sat+rul. &na e c+nd o -aci cu cu4itul de m(cel(rie *i alta e c+nd -aci o
opera4ie urban( ,n sensul real al cuv+ntului0. .S.@./
%pera4ia, aparent 'a pornit cu -oarte bune inten4ii0 ca *i c+nd 's-ar
-ace o reiterare a vechilor structuri o reabilitare ca s( reziste la seisme. "up(
aceea a glissat c(tre aceea nebunie *i pe parcurs a ap(rut ideea demol(rii G
asta ,n percep4ia noastr( care nu *tim, n-am -ost implica4i0 .R.E./
Cola"oraio#i$mul %i decul!a"ili8area
@ina pentru ceea ce s-a ,nt+mplat nu era doar 'anal-abetismul
bene-iciarului, dar *i par*ivenia oamenilor cul4i care au colaborat0 .S.@./=
sigur au -ost *i -arseuri care *i-au o-erit pe tav( su-letul *i cuno*tin4ele, mai
mult sau mai pu4in bogate, puterii. "ar pot -i considera4i colabora4ioni*ti to4i
arhitec4ii care lucrau ,n Institute de proiectare *i aveau buc(4i din Casa
:oporului s-o -ac(. &na este colabora4ionismul ,n arta unei arhitecte cum a
-ost nca :etrescu ce mi-a -ost coleg(, autoarea proiectului general *i cu
totul alt cuv+nt trebuie spus despre colabora4ionismul unui biet -unc4ionar de
stat care nu putea s( supravie4uiasc( dec+t a*a. Sigur, cei din -acultate, dar
noi reprezent(m o minoritate, pu4in zis. C+4i suntem cei care am avut t(ria s(
nu avem nici o -orm( de colabora4ionism6 Sigur, eu ca persoan( nu reprezint
nimica. Eu nu am -ost nici pionier, nici &.$.C.-ist, nici membru de partid *i
nu am tras o linie pentru putere. :entru acest lucru am stat p+n( la revolu4ie
1E ani cadru didactic. Eram titular de curs, la nivelul de asistent universitar.
#u am urcat nici o treapt(. #ici nu se putea *i cred c( nici nu mi-a* -i dorit.
Sigur, lucrurile s-au compensat dup(, ,n mod total. :oate chiar prea rapid
pentru mul4i dintre noi. *a c( sunt e7cep4ii care con-irm( regula. "eci
e7ist( -orme de QQa *ti s( dai Cezarului ce-i al Cezarului *i lui "umnezeu
ce-i a lui "umnezeuRR. Bormula este absolut acoperitoare. "eci e7ist( *i
colabora4ionism ab8ect, in-ect, ordinar *i e7ist( *i cel circumstan4ial, cel
generat de o structur( totalitar(. Se -olose*te -ormula9 QQtotalitarismul
corupe ,n mod totalitarRR0 .S.@./
'5 deci -ata aia care a -(cut proiectul este de o incultur( vast(,
probabil c( e un om capabil s( -ac( absolut orice s(-i -ie bine, capabil( de
orice compromisuri0 .I.$./
'utoarea este anal-abet( ,n sensul clasic al cuv+ntului. #u cuno*tea
arhitectura clasic(. utoarea nu avea preg(tirea cultural( de st(p+nii
limba8ul acesta0 .al eclectismului/ .S.@./
"up( concursul ')ucure*ti ;JJJ0, nca :etrescu declara9 '?mi pare
r(u c( ,n mod normal era ca s( se discute *i cu mine toate lucrurile astea de
;O
concurs, de ,ncepere a concursului, date de tema care se punea la dispozi4ia
concuren4ilor. "ar, aicea sunt a*a, ni*te chestiuni personale ,ntre arhitec4i. Wi
pl(tesc poli4e. Cam a*a 50
'nca :etrescu se pare c( asta reu*ea s( -ac(9 s( le induc(, mai de
grab( s( ,n4eleag( ce ar -i vrut ei *i, ,n consecin4(, s( -ac( cam ce-ar -i vrut.
ici e o chestiune care glisseaz( ,ntre ,ntrebarea9 ce e deontologia
pro-esional( p+n( la urm(6 sau ce este de -apt pro-esionalismul6 "ar eu zic
s( nu discut(m lucrurile astea, pentru c( s-ar putea -oarte bine ca ea s( -i -ost
bine inten4ionat(, dar ca slab pro-esionist s-ar putea -oarte bine s( nu -i -ost
bine inten4ionat(. :roblema-i alta9 cum a reu*it s( pun( la treab( *i s( pun(
la munc( at+4ia oameni ingineri constructori, arhitec4i care s-o -ac(60 .R.E./
nca :etrescu, re-erindu-se la amploarea *i ritmul lucr(rilor declara9
' -ost o emula4ie economico-social( e7traordinar(. #u emula4ie ,n
adev(ratul sens al cuv+ntului, ci, dup( p(rerea mea, a -ost o organizare
e7traordinar( ,n care au -ost preluate toate -or4ele economice posibile ,n
perioada aceea de e7ecu4ie 50
!a ,nceput, dup( cutremur, 's-a mimat un concurs0 .R.E./. 'Era un
concurs -(r( premii, un concurs de idei0 .nca :etrescu/ '5 *i la un
moment dat s-a renun4at *i la ideea aceea de a -olosi rezultatul pozitiv al
concursului *i totul s-a calat pe acea echip( coordonat( de arhitecta nca
:etrescu la Institutul Carpa4i, care a monopolizat toat( chestiunea.
monopolizat e un -el de a spune, pentru c( erau -oarte mul4i care au spus
QQmul4umescRR c( s-a g(sit cineva care s( se bage ,n a*a ceva. :+n( la a se
a8unge a i se crea un institut de proiect(ri. u -ost adu*i arhitec4i *i
speciali*ti din provincie, au pro-itat de ocazie, s(racii, c( veneau ,n
)ucure*ti *i s-a creat ast-el un aparat ,ntreg care s-a dedicat e7clusiv Casei
:oporului.0 .R.E./
?ntr-un eseu asupra limba8ului totalitar ,n arhitectur(, arh. Mariana
Celac spunea c( e7ist( o inadecvare parado7al( ,ntre inten4iile ',ncarnate de
simboluri0 .tratarea :alatului *i 7ei/ *i ambi4ii recuperatoare *i s(r(cia
mi8loacelor de care este vinovat sistemul arhitecturii, concep4iei, aviz(rii,
construc4iei, toate centralizate.
'Construc4ia noului Centru Civic ar -i trebuit s( dea o -orm( vizibil(,
durabil(, mitologiei *tiin4i-ice a socialismului9 reinventarea istoriei,
aran8amentul social nou, omul trans-ormat, supunerea *i modi-icarea naturii
*i de ce nu arhitecturii, entuziasmul pentru mutarea cl(dirilor 4ine de acela*i
radicalism simbolic0 spune istoricul !ucian )oia ,ntr-o lucrare publicat( ,n
122>. "ar , 'membri comunit(4ii arhitec4ilor nu au avut nici autoritatea *i
nici perseveren4a pentru a impune un program pentru Centrul Civic, altul
dec+t o ampli-icare la scar( a binecunoscutei scheme de 'centru politic
;2
administrativ0 de 8ude40 .M.C./ ':us ,n situa4ia de a rezolva probleme mai
'sub4iri0 de prestigiu, mesa8 *i reprezentare, ,n plus de mari propor4ii 5
acest sistem a e*uat grotesc' .arh. Ion ndreescu/
'Responsabilitatea arhitectului pus ,n -a4a unei sarcini incomplet
de-init( *i mereu modi-icat( a -ost practic anulat(.0 .M.C./
Mu#tele 2ta"u4
Casa :oporului domin( vizibil ora*ul dar este, totodat( inaccesibil(.
Spa4iul este 'desp(r4it schizoid9 pretutindeni blocuri asemenea, de o parte *i
de alta a acelei 'via regis0 duc+nd c(tre Edi-iciul absolut, desp(r4it de restul
realit(4ii printr-o -ractur( de nivel. 'Edi-iciul public se re-uz( scrut(rii
publice, el este izolat de-initiv ,n 'transcendentul0 cadrului urban0 .I../
'Wi *ocant este9 deci aparent, c+nd vi ,ntr-un a7 important cum est
@ictoria Socialismului *i ai ,n -a4( o cas( pus( simetric sus pe deal *i cu un
portal bine trucat, orice om g+nde*te c( acolo e intrarea. Ei bine intrarea nu
este acolo. Intrarea este pe st+nga, undeva. %cole*ti toat( casa *i intri pe o
p(rticic( mult mai mic(. "eci e aberant, este un nonsens. Wi practic 4ie 4i-e
interzis accesul cumva. dic( este pus( o barier(, deci este un gest e7trem
de puternic acolo. @ii, *i te opre*te un gard mare, aparent ai o poart(
deschis( ,n partea cealalt(, dar nu este deschis( *.a.m.d. "eci sunt o serie de
elemente care 4ie de -apt ,4i opresc accesul acolo. "eci e -oarte clar c( acolo
este un 'tabu0, este un 'imperiu interzis05 e acel 'ora* interzis0 de la
chinezi, s( spunem. "ar nu este (la. \la are valoarea lui *i (la are coeren4a
lui pe care Casa asta n-o are. E 'muntele tabu0. 7us pe deal, n*are voie
nimeni s a!ung acolo, se a!unge greu, totul este oprit #i nu se poate intra.
8otul este ascuns. sta e o chestie e%trem de #ocant #i e un lucru e%trem
de opresiv la nivelul percepiei (I.8.)
2Ca$a %i Bule*ardul #u credeau $ -#*ee a -m"tr9#i *reodat4
5A.I.6
'Este o e7traordinar de mare discrepan4( ,ntre dorin4a de opulen4( *i
s(r(cia ascuns(. :entru c( de pild(, la st+lpii interiori a ,nceput undeva de
8os, la baza st+lpului s( se vad( urmele de rugin( care ies din arm(turi. :+n(
>J
la urm( toat( aceast( opulen4( care pare cople*itoare, dac( te ui4i cu aten4ie,
este at+t de g(unoas( *i de proast( calitate, ,nc+t spune -oarte multe lucruri
despre ce este acolo0 .R.E./
':ropor4iile sunt meschine *i materialul mediocru0 .#. Cantacuzino/.
'E7ecu4ia este proast(, dar nici proiectarea nu a avut ,n g+nd
devenirea edi-iciilor9 -actorul timp. Intemperiile, detaliile slabe, materialul
de -inisare pauper G toate au corodat eroismul de gips, virginal0 .I../
&nul din motivele acestor '*ubreziri0, pe l+ng( -aptul c( s-a lucrat
,ntr-o vitez( caracteristic( 'regimurilor militare0 .I.)./ s-a datorat *i
',nc(p(4+n(rii lui #. Ceau*escu de a lucra numai cu materiale autohtone,
probabil dintr-un na4ionalism a*a mai special, sau ca s( dovedeasc( lumii c(
Rom+nia are posibilitatea de a -ace un lucru e7cep4ional care s( stea ,n -a4a
lumii. Era o ambi4ie de a dovedi ceva.0 spune nca :etrescu.
2Machetita4
% parte din cas( a -ost elaborat( ,n regim de machet( cu materiale
reale .scara 1 la 1/ care erau distruse *i re-(cute p+n( c+nd Ceau*escu era
satis-(cut .nca :etrescu spune c( asta s-a ,nt+mplat doar de ;-> ori/. ?n
orice caz, Ceau*escu a -ost cel care a prezidat, a condus aceast( ac4iune. S-
au prezentat mereu machete la diverse sc(ri. :e m(sur( ce se ,nainta cu
construc4iile, se prezentau, la ,nceput machete *i desene. "up-aceea s-au
-(cut prezent(ri ,n *antier. Wi el venea, ,n ultima perioad(, ,n ultimii >-C ani
venea ,n -iecare s+mb(t( s( vad( cum evolua construc4ia.0 .nca :etrescu/
' Ceau*escu nu ,n4elegea nici reprezent(ri ortogonale nici machete.
Hocul cu macheta este 8ocul cu realitatea .urban(/ supus(, ,n s-+r*it
trans-ormat( ,n 8uc(rie QQmachetitaRR a -ost o boal( comun( dictatorilor
bolnavi dup( gesturi urbane.0..I/
:u#dame#tul ideolo+ic
"incolo de m(re4ie, de grandoare, de dominanta pe care Ceau*escu
vroia s-o impun( simbolic ora*ului prin construirea Casei poporului .care
putea -i monumental( nu prin volum, ci prin amplasarea -ireasc( pe "ealul
Spirii, l(sat nenivelat, dup( cum sus4ine Ioan ugustin/, mai sunt invocate *i
alte argumente9
'Identitatea individului era dizolvat( ,n mas(, a-lat( QQdincoloRR de
putere0 .ccesul di-icil la Casa Republicii *i ordonarea cl(dirilor sub
'controlul vizual0 al cl(dirii centrale/ spa4iul anti-privat G -(r( ca prin
aceasta s( devin( public G ca e7presie a politicului domina trama edi-icat(.0
>1
..I./
':roiectul r(m+ne des-iin4area unor centri secunzi ai ora*ului,
eminamente sacri0. ..I./
'Interven4ia urban( a sec4ionat trasee pree7istente, pentru a ,n-iin4a
unul care nu duce nic(ieri.0
:entru a recupera vechile trasee, memoria ora*ului9
'Cei care traverseaz( parcul .locul viran dinspre Izvor/ nu o iau pe
aleile drepte *i luminate, ci pe ni*te c(r(ri b(t(torite, cu margini incerte, ca
un -el de drumeaguri de p(m+nt galben, c+nd mai late, c+nd mai ,nguste,
str+mbe, *erpuitoare, re-(c+nd ,ncetul cu ,ncetul 4es(tura ini4ial( a
cartierului.0 .M.C./
'e3i#irea $!aiului
9oaptea" 'ob+r*ia bolnav( a locului iese la iveal(. Scenogra-ia sa
e7cesiv( devine e-icace, ,ntunericul *terge am(nuntele, scursorile *i gropile
nu se v(d iar dimensiunile enorme suprim( toate detaliile.
?n golul silen4ios, calea, 7a, E7edra, Uidul ?mpre8muitor, Casa se
compun pentru a -unc4iona con-orm menirii9 cetate total(, sediu e7clusiv al
minunilor istorice, teritoriul liderului ma7im, locul devo4iunii *i al
solemnit(4ii, QQCaleaRR este iremediabil liniar(, pe laturile sale, cinci zeci
de metri la st+nga *i la dreapta, blocurile sumbre izoleaz( locul de ora*ul
impur *i delimiteaz( canionul strict care duce la QQ:ia4a ceremonial(RR ,n
hemiciclu, -(r( ocoli*uri, -(r( meandre, -(r( locuri de popas. "incolo de vid
este dealul arti-icial, divizat ,n trei registre succesive, plat-orma *i 'Casa0.
Cenota- de dimensiuni colosale, Casa ,ncheie parcurgerea a7ei, la poalele
dealului este locul -inal, mai departe nu po4i merge.0 .M.C./
:iua9 '!a lumin( mesa8ul arhitectural se descompune *i r(stoarn(
iluzia -unebr(0 5 'Carnavalul arhitectural al Centrului Civic ni se arat( ca
nimic altceva dec+t o petrecere macabr(0 .M.C./
ceast( zon( este o 'zon( a-ectat( de proiectul totalitar distro-ic0
.I../= are aerul de ',ncreat, de ne-init0 ..I./=
Ceea ce a produs ruptura este bulevardul @ictoria Socialismului, ce a
r(mas ,ntre )ulevard *i "+mbovi4a nu e semni-icativ *i nu tr(ie*te 5 :entru
c( e un spa4iu arid, 'e7 riviera0. #ici nu se poate numi riviera 5 parent
ruptura apare acum la nivel de "+mbovi4a. "eci la "+mbovi4a se termin(
ora*ul. Ie*i din lipsc(nie, a8ungi pe "+mbovi4a *i nu se mai ,nt+mpl( nimic.
Ruptura e de -apt c+4iva metri mai ,ncolo, *i anume pe @ictoria
Socialismului, care rupe clar nordul de sud. Ea nu tr(ie*te ca spa4iu, @ictoria
>;
Socialismului. "eci, sunt magazine, boutiNuri5 #u sunt viabile. "eci nu e
lume, nu sunt vizitate, nu circul( nimeni pe acolo. ici e o zon( de circula4ie
de mare vitez( cu ma*ina. colo este plin la ora 1M *i la ora O c+nd vine sau
pleac( lumea de la ministere. t+t deci ia e o zon( pustie.' .I.$./
:rivind problema construc4iilor unor cl(diri de a-aceri G turn,
investi4ii str(ine, o arhitecta spune9
'E neatractiv. :are p(r(sit, dar trebuie s(-i impulsion(m pe
investitori. Wi ,n momentul ,n care vin cinci odat( *i ,ncearc( s(-*i -ac( turn,
cel pu4in n-au sentimentul singur(t(4ii acolo. Biindc( acolo, sincer( s( -iu, eu
nu m-a* duce s(-mi -ac prima acolo o cl(dire de birouri. Cred c( a* avea
sentimentul de singur(tate. #u *tiu, e bizar, e straniu locul (la a*a gol. #u
*tiu, e selenar.0 .I.$./
'Casa :oporului *i @ictoria Socialismului0 au alterat o veche
identitate ,ncerc+nd s( induc( una nou(.0 .R.E/= %ricum sunt 'o prezen4(
str(in( de conte7t0 5 'o prezen4( nedorit( ,n via4a ora*ului0 dup( p(rerea
ma8orit(4ii specialistilor0.R.E/.
Casa :oporului este cali-icat( drept 'abera4ia caco-onic( *i anal-abet(,
e7cremen4ial( G este un termen academic pe care ,l -olosesc G care este
construit( ca din baleg(, baleg( nu doar -izic, ci la nivelul g+ndirii generale0
.S.@./. $ot acela*i arhitect argumenta mai departe criteriile estetice ale
propriilor aprecieri9
'Casa :oporului e ur+t( din nenum(rate motive9 vorbe*te o limb(
similar( cu limba lui Ceau*escu= agramat(, cu gre*eli de ortogra-ie, de
e7primare, cu lips( de concordan4( a timpilor *i mai ales, cu previziune
absolut( 5 mie mi s-a p(rut primitivismul limbii lui per-ect e7primat de
'pu4in(tatea0 ideilor. D+ndi4i-v( c( ,ncepea doar o propozi4ie *i aceasta *tiai
clar cum se termin(. "eci lucra cu mici celule de g+ndire stereotip(.
celea*i lucruri se pot spune *i despre Casa :oporului. Este anal-abet(, sunt
ga-e uria*e. C( este ur+t( nu mai discut(m. &r+t(, ur+t(. &r+tul este o
categorie estetic(, *tim bine.0 .S.@./
Ecleti$mul a#acro#ic al Ca$ei Po!orului
' te ,ntoarce ast(zi *i a -ace din piatr( arti-icial( ceea ce s-a -(cut pe
)ulevardul @ictoria Socialismului echivaleaz cu a te duce dimineaa
&mbrcat &n smo-ing, dar nu &ntr*un smo-ing care s fie smo-ing, ci &ntr*un
smo-ing, cum se spunea &n anii eroici ai &nceputurilor socialismului, pe
puncte. B(cut *i prost, *i din materiale proaste, *i prost cusut. %pera este
retrograd( *i Aitsch. E retrograd( prin planimetrie, prin volumetrie.0 .S.@./
'Ecletismul, care m( rog, vine de undeva dintr-un snobism al
>>
perioadei9 c( omul snob vrea s( aib( *i el ca la Roma 5 *i Casa :oporului
care n-a avut nici m(car decen4a ecletismului de secol XIX, de a prelua un
limba8 a*a cum era *i de a nu-l prelucra, sau de al prelucra minim *i a-i l(sa
valoarea, cel pu4in ca limba8.0 .I.$./
'QQSubstantiveRR au -ost importate *i din alte discursuri9 parte din
-rizele m(n(stirilor demolate au -ost QQsalvateRR e7clama QQarhitecta
*e-(RR9 prin copierea lor ,n decora4ia edi-iciului care le-a ,nlocuit 5 acestor
-raze le lipsesc QQsemnele de punctua4ieRR9 sunt un delir QQte7tualRR, care
nu se mai termin(0 ..I./
'Elementele de vocabular eclectic nu sunt ,ns( importante ca atare, ci
QQinterpretateRR. Ba4adele urbane sunt at+rnate de structuri, ca drapa8e.
Ba4adele spre bulevard nu ,ng(duie di-eren4ierea= ,nl(untrul unui discurs
ubicuu, ele se continu( una pe cealalt( *i se in8ecteaz( reciproc0 .I../
Centrul Civic este agresiv ,n compara4ie cu restul ora*ului pentru c(
'se simte -oarte clar c( e un paravan *i c( ceea ce e ,n spate n-are nici o
leg(tur( cu ceea ce este ,n -a4( 5 a -ost realizat acest ansamblu printr-o
rupere de-initiv( *i categoric(. #ici un -el de ,ncercare de re4inere, de
p(strare a unor leg(turi 5 deci e7ist( categoric un '-a4(0 *i un 'spate0. sta
este -oarte clar 5 care poate avea o conota4ie ideologica -oarte evident(0
.R.E./
Wi ,n interior9 'e aberant( Casa aia. #u -unc4ioneaz(. E o demen4(
,ntreag(. Eu n-am ,n4eles nimic din ce se ,nt+mpl( acolo. C+nd am intrat
m-am crucit. Este de o ilogica per-ect(0 .I.$./
U#ora le !lace ;
Ma8oritatea arhitec4ilor sunt scandaliza4i de -aptul c(, odat( cu
deschiderea Casei :oporului pentru vizionare opiniile popula4iei *i mai ales
ale unor 'intelectuali0 erau -avorabile cl(dirii9 'Ma8oritatea erau ,nc+nta4i.
Cel mai tare le pl(cea opulen4a, le pl(cea grandoarea, 5 ceea ce pe
speciali*ti ,i oripila0 .R.E./
'"ar vin al4ii *i spun9 QQce ave4i cu ea6RR &ite, *e-ul meu de catedr(
de la construc4ii, care teoretic este omul inginer cu o minim( preg(tire ,n
domeniu, s( spunem, chiar dac( nu-i artist. "omTle, omul (sta a -(cut case
sau, teoretic ar trebui s( *tie s( -ac( case. Wi st( vizavi de Casa :oporului. Wi
spune9 QQ"omTle, trec ,n -iecare zi pe l+ng( ea *i spune 'ce-ai cu ea c( e
-rumoas(60RR. %m care po4i s( spui c( ai preten4ii de la el. #u *tiu cum s(-4i
spun. E inginer constructor. Sigur, nu-i arhitect, nu-i artist plastic, dar nu e
nici idiot. E un om cu -acultate care ,n limba8 uzual e un intelectual. "aT lui
,i place casa aia.0 .I.$./
>C
Sau 'Se *tie, criteriul ma8orit(4ii nu este mai niciodat( criteriul
adev(rului. S( nu uit(m c( imediat dup( revolu4ie c+nd s-a putut vizita
monstruozitatea aceea *i s-a pus o 'carte de onoare0, de impresii, am r(mas
impresiona4i atunci= c+nd am v(zut c( mai mult de OJ] din oameni ,*i
e7primau entuziasmul -a4( de aceast(, ,n pro-unde ghilimele, minun(4ie.
e7istat chiar -ormula9 QQa meritat s( m+nc(m salam cu soia pentru a se -ace
asemenea minuneRR :(rerea gloatei 5"ar dl. Ra4iu este a*a cum *ti4i, o
persoan( bine umblat(, cultivat(, evoluat(. Sigur, o persoan( care a tr(it
p(r4ile cele mai de sus ale societ(4ii britanice. m auzit din gura domniei
sale o -ormul( care m-a zguduit9 QQCasa :oporului este e7presia geniului
creator al poporului rom+nRR. @ai de bietul popor rom+n dac( geniul s(u
creator se e7prim( la acest nivel. sta ,nseamn( c( prin opulen4(, prin
-ast, prin megalomanie, *i asta e a doua cl(dire de dup( :entagon, 5 *i ,n
aceste condi4iuni ar trebui s( -im circumspec4i. r trebui s( -acem un proces
de educare, nu a maselor ci *i a oamenilor de cultur(, deci s( ne adres(m ,n
dublu coda8 pentru cele dou( categorii ale societ(4ii9 societatea ini4iat( *i
societatea de consum pentru a ,n4elege c( ceea ce s-a ,nt+mplat acolo este
monstruos.0 .S.@./
Recali3icarea $!aiului
'?n Casa :oporului, sunt b(ga4i bani grei. Motiv pentru care, teoretic,
nu ne permitem s-o demol(m. "ar po4i s( o la*i ca pe o cicatrice ca s(-4i
aduci aminte. S-ar putea s( ui4i la -el de repede ca *i cum ai demola-o.
&itarea nu vine datorit( -aptului c( dispare elementul care s(-4i aduc(
aminte. El va -i resemni-icat *i poate s( dispar( iar(*i. :e de alt( parte nici s-
o la*i a*a nu se poate. #u po4i s( la*i o cicatrice ,n mi8locul -e4ei numai ca
s(-4i aduci aminte.0 .I.$./
'Ceea ce se ,nt+mpl( acum la *apte ani distan4(, c+nd, ca orice ran( 5
oamenii asimileaz(, oamenii accept(. "e8a toat( prezen4a *i a bulevardului *i
a Casei :oporului a ,nceput s( -ie asimilat(. #u mai e nimeni chiar at+t de
ve7at, cu at+t mai mult cu c+t, ai v(zut c( apare ca semnal la televiziune, ca
sigl( a ora*ului sau apare prezentat( ,n diverse pliante care prezint(
)ucure*tiul. "e8a lumea nu mai 5 ,nceput s( i se atenueze aceast(
conota4ie negativ(. Chiar *i ,n percep4ia locuitorilor. Mai mult, vezi c( se
organizeaz( acolo tot -elul de mani-est(ri din acestea publice care adun(,
aglutineaz( lumea, deci atenueaz( 5 Wi a mai -ost un reper pozitiv *i opinia
oamenilor din str(in(tate care venind, au -ost du*i s( viziteze ansamblul
respectiv *i ,n principiu nu au avut un *oc pentru c( n-au *tiut 50 .R.E./
'Este o zon( sinistr(, este o zon( e7trem de ur+t( *i ,n acela*i timp
>3
este o zon( cu un mare poten4ial. Este o zon( care ar avea puterea s(
regenereze o parte din ora*0.
Soluii !e#tru *iitor. Co#cur$ul 2Bucure%ti <===4 5.//>6
$ema principal( a concursului prevedea9 atenuarea caracteristicilor
simbolice ale centrului civic, ,n primul r+nd.
Solu4ia propus( de echipa c+*tig(toare .condus( de von DerAan/9
'mut( centrul de interes de pe Casa :oporului pe o grupare de construc4ii
,nalte din o4el *i sticl( amplasate ,n spatele *i dreapta sediului
palatului050solu4ia a mai -ost de asemenea apreciat( pentru -elul ,n care a
,n4eles s( reaminteasc( bucure*tenilor traseele str(zilor demolate, marc+nd
prin pasa8e pietonale, acoperite sau nu, vechile linii de -or4( ale cartierului0
.le7andu )eldiman, 122E/.
"e*i mai toat( 'lumea0 consider( un succes concursul *i ideea
premiat(, apare aceea*i problem( ca peste tot ,n 4ara noastr(= lipsa de
-onduri, lipsa investi4iilor.
'Cei care investesc bani sunt ni*te oameni care g+ndesc -oarte
pragmatic *i prin prisma valabilit(4ii investi4iei *i atunci ei nu-*i pot permite
s( preia ni*te costuri -oarte mari, care nu intr( sub inciden4a obiectivului pe
care-l urm(resc. %ri aceste verticale 5"in punct de vedere al oportunit(4ii
lor sunt opinii pro *i contra. Romanticii care spun9 QQ#u domTle ora*ul
trebuie s( r(m+n( a*a cum a -ostRR, ,ndr(zne4ii care spun QQ"aTde ce6 &ite
$oAio cum a crescut *i 5 at+tea alte ora*eRR. $rebuie s(-i d(m drumul.
C+nd vine unul cu bani trebuie s(-i dea drumul s( -ac( c( alt-el moare
ora*ul. Ca de obicei, probabil c( solu4ia este undeva la mi8loc. :entru c( nu
po4i nici s(-l p(strezi mumi-icat, nici ca ,ntr-un muzeu de arheologie, dar
nici nu po4i s( -aci tabula rasa cu tot ceea ce e7ist( *i s(-i dai drumul din
criterii -inanciare la orice nebunie0 .R.E./
'$rebuie dar s( -ie zone ,nchise 5 Wi-n momentul ,n care vor s(-*i
-ac( turnuri, s(-*i -ac( la Casa :oporului. "ar asta po4i -ace dup( ce tu, aici
le asiguri in-rastructura care nu e7ist( la ora asta. !e creezi in-rastructur(, le
creezi acces, le creezi tot ce le trebuie, *i-n momentul ,n care oricine vrea s(-
*i -ac( turn nu *i-l va -ace-n alt( parte, *i-l va -ace aici. "ac( vrea bine, dac(
nu, nu[ Sigur, sun( totalitar, sun( dictatorial, domTle dar la un moment dat e
nevoie de a*a ceva. :o4i spune QQ"aT, e la -el de dictatorial ca ceea ce a
-(cut Ceau*escuRR. #u are nici o leg(tur( cu ce a -(cut Ceau*escu. Sigur, *i
asta-i dictatur(, dar nu acela*i -el de dictatur(. $rebuie s( obligi la un
moment dat oamenii pentru c( n-o s( vin( numai de bun( voie aicea s(-*i
>M
-ac( un turn. E neatractiv.0
Rede3i#irea actual a Ca$ei Po!orului? Palatul Parlame#tului
':artizanii p(str(rii simbolice a Casei sunt r(sp+ndi4i ubicuu pe
spa4iul politic0 .I../
drian #(stase este 'na*ul QQde -actoRR al conversiei ,n :alat al
:arlamentului.0 .I../
Casa :oporului este acum9 'cr+#m pentru #efii mafiei igne#ti ori
pentru pseudo*elita perioadei 344;*344< (caracud diplomatic regional,
fotbali#ti, &mbogii peste noapte, dro!die ridicat de revoluie) (I..)
'=ntre timp dilema se pare c a fost tran#at definitiv #i prost.
Pre#edintele Constantinescu a depus !urm+ntul &n Casa >epublicii,
Parlamentul s*a mutat acolo abandon+ndu-*i sediul tradi4ional din 2ealul
.itropoliei. Casa >epublicii este $dificiul bsolut al >om+niei, omphalos
al absenei, radiatei memorii colective pe ruinele creia s*a &nlat 7tupa lui
Ceau#escu &#i &ndepline#te astfel postum testamentul edificat, supun+nd prin
fascinaia pe care o e%ercit o clas politic de !oas ( spe4(0 .I../
le7andru :aleologu, ,ntr-un articol al revistei ';;0 din martie T2E
consemna9 '7untem martorii unei cumplite poluri a culturii #i
civilizaiei, a unor fenomene de dezonoare moral, social #i
civilizatorie6 (?) parlamentul, cel puin o parte din el, deocamdat,
este mutat &ntr*o hardughie demonic #i sinistr, de cel mai mare
prost gust, care ne compromite pe plan mondial. Cel puin s nu fie
acolo Parlamentul. @n secol #i !umtate, marii oratori ai >om+niei,
de la Aarbu Catargi la le%andru ,ahovari, la .aiorescu la Carp, au
vorbit &n cldirea de pe 2ealul .itropoliei. colo este istoria
adevrat a democraiei rom+ne. bandonarea ei este un act de
vandalism. Iar prezena parlamentului &n acea cldire Baf-ian C nu
#tii cum s ie#i, nu #tii cum s intri C este o insult, o bat!ocur, o
sfidare #i o dezonoare.
'Edi-iciul .Casei :oporului/ nu este unul public 5 Spun+nd acestea,
sunt convins c( a-irma4ia mea este chestionabil( dat -iind -aptul c( edi-iciul
a -ost adoptat de imaginarul colectiv rom+nesc. Ce vreau s( spun6 Mi se
pare simptomatic -aptul c(, de*i nu l-a purtat G o-icial G niciodat(, acesta
este numele sub care edi-iciul absolut al Rom+niei este cunoscut 9 Ca$a
Po!orului.
>E
SI "ISC&RS&! @IU&!5
Scenariul -ilmului documentar produs de &niunea rhitec4ilor din
Rom+nia .,n colaborare cu DERBI!M S.R.!./ avea la baz( cartea cu
acela*i nume a arhitectului Ioan ugustin.
?n prima parte a -ilmului, dup( o introducere ale c(rei imagini se
reg(sesc printr-un e-ect G oglind(, ,n -inal este evocat( imaginea idilic( a
)ucure*tiului anilor T>J *i sunt enumera4i arhitec4i de prestigiu a c(ror
valoarea a -(cut ca acest ora* s( poat( -i numit ,n aceea vreme 'Micul :aris0.
Sunt enumerate apoi scene din via4a istoric( *i politic( a 4(rii, imagini din
R(zboi .al II-lea/ apoi in-luen4a bol*evic(, comunismul autohton,
particularit(4ile arhitecturii ,n vremea lui Dheorghiu-"e8 *i Ceau*escu 5
p+n( la imaginea spa4iilor vidate ,n urma demol(rilor *i a bisericilor
,ngr(dite ,ntre blocuri. Bilmul culmineaz( cu imagini inedite .luate din
elicopter/ asupra Casei :oporului *i din interioarele sale.
Bilmul merit( o analiz( minu4ioas(, -iind o m(rturie a modului ,n care
se poate construi o poveste 'credibil(0, atunci c+nd e7ist( un 'unic
povestitor0, *i c+nd monta8ul, coordonarea dintre sunet *i imagine *i te7tul
scris sunt conduse dup( un scenariu bine ,nchegat, cu inten4ii clare de la
,nceput.
Ideea cu care se ,ncheie -ilmul este deosebit de e7presiv( ,n sensul
dorit de autor *i e7primat de principiul enun4at ,n cartea sa9 '?nceputul *i
s-+r*itul ideii de arhitectur( este9 zidurile primesc o via4( pentru a d(inui *i
d(inuiesc pentru a -ace s( supravie4uiasc( un spirit decorporat0. ?n -ilm,
transpunerea este operat( ast-el9 ,ntr-o atmos-er( de cea4(, dup( un contrast
izbitor ,ntre un maidan pustiu prin care b+ntuie un orb, -(c+ndu-*i drum
printre pietre cu un baston *i , dup( ce este l(sat ,ndelung s(-*i caute calea,
atinge, virtual, cu m+na Casa :oporului *i spune9 QQaceasta re-lect( orbirea
RegimuluiRR 5, iar pe -ondul de cea4( se contureaz( treptat, dar sinistru
imaginea spiritului decorporat al Casei ,n care s(l(*uie*teLsupravie4uie*te
Ceau*escu, dincolo de timp, at+ta c+t aceast( cl(dire va r(m+ne ,n picioare0.
?ntreg -ilmul merit( o aten4ie deosebit(, de am(nunt, pe care sper, o
voi ,ncerca ,ntr-o lucrare viitoare.
O!iu#i ideolo+ice@ o a!licatie
vertismente G rostite la o mani-estare cultural( la sala "alles ,n
>O
1221, cu titlul9 '?n c(utarea spa4iului pierdut0.
Sorin "umitrescu .artist plastic/9 '^ine4i cont, dumneavoastr( care
ve4i a-la solu4ia, c( prin acest gest a -ost pus "racuT l+ng( "umnezeu[
:rote8a4i a7a spiritual( a )ucure*tiului G "ealul :atriarhiei[0
rh. Ioan ndreescu sesizeaz( dou( pericole9
- recursul la conservatorism=
- edi-icarea -renetic( a noului.
rh. Ion )erindei propune 'S( demol(m ,n noi ceea ce a r(mas din
QQomul nouRR *i s( reconstruim. S( re,nviem ,n noi nu doar memoria
cultural( a neamului, ci s( analiz(m introspectiv din memoria propriului
nostru chip, dinaintea des-igur(rii. tunci abia vom putea crea spa4ii ,n care
-igura central( s( -ie omul, *i nu ideologia.0
rh. Wte-an M(nciulescu sus4ine c(9 '$rebuie g+ndit( o metod( de a
ac4iona asupra noastr( ,n*ine, pentru a nu ,ng(dui s( ,nlocuim ,n minte
vechea imagine cu cea pe care nu vrem s-o accept(m. $rebuie oprit(
in-luen4a nociv( a imaginilor care continu( s( ne mal-ormeze.0
rh. Werban :opescu-Criveanu spunea9 nu cred ,n e-icien4a unui
spectacol al dezl(n4uirii ideilor, cred ,n necesitatea unor studii cu rezultate
receptate *i acceptate de oameni.0
rh. )ogdan )ogoescu9 '$rebuie s( privim acest ora* bolnav ca
medicul pe pacient, *i nu ca pe bolnavul care nu mai contene*te s(-*i
contemple propria su-erin4(.0
rh. Maria Smighelschi consider( c( 'trebuie intervenit cu puncte de
spri8in pentru memorie0.
rh. urelian $ri*cu9 ' reg(si spa4iul arhitectural pierdut, presupune
a reg(si ,n acela*i timp spa4iul spiritual din noi.0
rh. Werban Cantacuzino a amintit vechiul renume al )ucure*tiului,
acela de 'ora*-gr(din(0, de ora* ,ngri8it *i bogat plantat.. se vedea ane7a
nr cu proiectele propuse in acelasi an la Concursul " Danduri despre Casa
:oporului"/=
?n contrast, argumentele dup( numai cinci ani, care au promovat
proiectul c+*tig(tor au -ost, dup( arh. Blorin )iciu*c(9
'- Wansa ora*ului de a-*i g(si centrul=
- Wansa schimb(rii la -a4(=
- Wansa de a avea un model=
- Wansa anihil(rii monstruozit(4ii numite .8ignitor pentru noi/ Casa
:oporului=
- Wansa arhitectului rom+n de a se lua la tr+nt( cu con-ra4ii s(i de aiurea=
- Wansa de a ne -ace cunoscu4i=
- Wansa industriei orizontale de a se ,nviora=
>2
- Wansa electoratului de a vedea dac( oamenii politici ,n4eleg ce *ans( li se
o-er(.0
Chiar la o privire sumar(, cele dou( -ragmente de mai sus ne pot o-erii
un e7emplu al modului ,n care, asupra aceluia*i spa4iu, oamenii unei
categorii sociale speci-ice, ,n esen4( aceea*i, modi-ic( ,n timp discursul *i
con4inutul ideologic al acestora.
"ac( ,n e7emplul din 1221 primeaz( mai mult valorile legate de tradi4ie,
memorie, recuperare spiritual(, puri-icare moral(, accentul pe colectivitate
.pe nevoile oamenilor/ *i pe vechea identitate a )ucure*tiului care trebuie
re-(cut(, ,n al doilea avem o cu totul alt( situa4ie.
#evoia de centralitate .caracteristic( modelului urban vest-european/=
gri8a -a4( de 'imagine0 *i de promovare a acesteia ,n lume, distrugerea
simbolului totalitar, nevoia de concuren4( pro-esional(, rezolvarea problemei
*oma8ului, atragerea investi4iilor, alegeri libere bazate pe voturi ,n cuno*tin4(
de cauz( ale electoratului etc. $oate acestea din urm( reprezint( valori ale
capitalismului, acceptarea unui model preluat dintr-un proiect ne-autohton,
dorin4a de raliere la 'e7igen4ele contemporane privind centrul unei capitale
europene '.cum prevedea subiectul concursului/.
"ac( ,n primul caz, op4iunile ideologice vizau, ,n esen4(, recuperarea
valorilor tradi4ionale, obiectivele celei de-a doua mani-est(ri se centreaz(
asupra valorilor care s( recupereze timpul pierdut *i distan4ele create ,ntre
noi *i ceilal4i .cei care au -ost -eri4i de e*ec *i pe care-i prelu(m ca model/.
:oate c(, la ,nceput, r(nile trebuia cicatrizate pentru ca mai t+rziu,
re-lect+nd *i 'privind0 s( pornim mai departe.
A#ali8a !ro!a+a#dei
Con-orm unei scheme propuse de Ho<ett D. *i %T "onell _., studierea
propagandei trebuie s( ia ,n considerare urm(toarele zece obiective .cu
a8utorul c(rora vom -ace o paralel( ,ntre propaganda din perioada actual( *i
cea comunist( privind 'noul Centru Civic0/9
%biectivele analizei Comunism :ost G comunism
Identi-icarea scopului si
ideologiei propagandei
!egitimare simbolic( a
puterii politice
.mitizare/
"e-legitimare a
simbolului puterii
totalitare .de-mitizare
Conte7tul propagandei Conte7t politic opresiv,
totalitar
:erioada 'de tranzi4ie0
.nevoia de ie*ire dintr-o
'traum(0/.
CJ
Structura organiza4iei
propagandistice
:utere central(, partid
unic9 'noi suntem
poporul0
Elit( pro-esional( *i
edili ai capitalei9 'noi
suntem di-eri4i de
popor"
:opula4ia 4int( ?n special popula4ia
autohton(
?n principal cea din
str(in(tate
Mi8loacele mass-media :res(, $.@., radio :ublica4ii de
specialitate, periodice,
-ilm documentar
$ehnici speciale
utilizate pentru
ampli-icarea mesa8ului
- scunderea
aspectelor negative
.demol(rile/ *i
pozitivarea imaginii=
- - ccent pe nou, pe
modernizare
- :rezentarea
proiectului ca -iind
"monumental"=
- )ombardament
sus4inut de mesa8e=
- !imba8 simplu,
ritualizat, repetitiv.
-
- ccentuarea
aspectelor negative
ale interventiei
."trauma capitalei"/=
- ccent pe traditie=
- :rezentarea
proiectului ca -iind "
megaloman"=
- "ramatizarea
discursului,
varietate, accent pe
dimensiunea
a-ectiva=
- !imba8 "ales",
comple7, suplu.

. Reac4iile publicului #esistematizate,
necunoscute, sporadice
#esistematizate,
necunoscute, sporadice
. Contrapropaganda #eorganizat( #eorganizat(
. E-ecte *i evaluare a
propagandei
a se vedea caietele de
impresii *i rezultatele
sonda8elor de opinie/
St+rnirea interesului
unor cercet(tori,
arhitec4i *i investitori
str(ini asupra zonei,
concomitent cu repulsia
sau dezinteresul
autohtonilor.
C1
A#ali8a di$cur$ului
. Con4inutul discursului
Elemente-cheie9
"iscursul comunist "iscursul actual
- dezvoltarea armonioas( a ora*ului - trauma, tragedia cultural( a ora*ului
- pe culmile civiliza4iei - ora* ",n ruin(" , ,n urma Europei
- culmea devenirii istorice, ,mplinire
a societ(4ii socialiste multilateral
dezvoltate
- spa4iu ,n c(utarea identit(4ii, rupt de
istorie
- probleme di-icile mo*tenite .din
perioada burghez(
- probleme di-icile mo*tenite .din
perioada comunismului/
- 'prin noi ,n*ine0 vom reu*i - nevoia de raliere la standardele
europene, adaptarea valorilor
capitalismului dezvoltat *i atragerea
investitorilor pentru salvarea zonei
- 'lumina vine de la r(s(rit0 - 'lumina vine de la apus0
- constructorii centrului civic au
slu8it cu abnega4ie obiectivele
partidului, aceast( ctitorie
monumental(
- colabora4ioni*tii regimului trecut au
slu8it interesele megalomane ale
dictatorului
- centrul civic - "opera arhitectonica
monumentala, reprezentativa pentru
cea mai luminoasa epoca a tarii"
- centrul civic G e*ec al arhitecturii
totalitare, abera4ie, nonsens
arhitectural
C;
- -aurirea unei noi oranduiri
- invocarea traditiei
). Borma discursului
Spre deosebire de discursul public o-icial, caracteristic propagandei
perioadei comuniste .standardizat, ritualizat, -ormalizat/, noul tip de discurs
care -ace obiectul lucr(ri noaste se eviden4iaz( prin urm(toarele
caracteristici9
- supralicitarea a-ectivului prin9 -olosirea unor coduri tari, a unor elemente
*oc, abunden4a meta-orelor, superlativelor, epitetelor, dramatizare, -olosirea
repeti4iilor, hiperbolelor etc. .accent pe -unc4ia emotiv( a comunic(rii prin
eviden4ierea st(rilor interne ale emi4(torului/, -olosirea contrastelor etc.
- accent pe -unc4ia poetic( a comunic(rii .gri8a -a4( de 'cum se spune0, cum
se construie*te mesa8ul/=
- tendin4a de 'demolare0 a -undamentului ideologic prin care puterea
comunist( legitima proiectul amena8(rii noului centru civic' .dac( ,n vechiul
regim acesta era oportun din punct de vedere urbanistic, '8ust0 ,n raport cu
istoria *i era elogiat, ,n noul regim el apare9 inoportun, imoral, blamabil/.
C>
$)E! "E SI#$EU 9
Scopul propagandei
- declarat
- ascuns
Comunism
- 8usti-icarea
interventiei
- indoctrinarea
:ost- comunism
-in-ormarea
- contra - propaganda
$raditia Con-era legitimitate
istorica
Con-era legitimitate
morala
Scopul interventiei Consolidarea puterii "$erapie", recuperarea
zonei
:otentialul zonei - simbolic - economic
Maniera de interventie &rbanism deliberat &rbanism spontan
Bactorii de interventie utohtoni, in -runte cu
" conducatorul"
Investitori straini si edili
ai capitalei
Criterii de interventie - politice - -unctionale
Modelul de dezvoltare a
zonei
- original , autohton,
care sa raspunda
cerintelor "dezvoltarii
societatii socialiste
multilateral -
dezvoltate" = con-orm
mitului autohto#i$t@
i8olatio#i$t "prin noi
insine"
- modelul societatilor
capitaliste
occidentale ,ca ca
scop si simultan
modelul traditiei, ca
ansamblu normativ
necesar legitimarii
schimbarii= mitul
i#te+rarii $i al
$i#cro#i8arii
euro!e#e.
CC
" % analiza adecvata a
mitologiei di-uze a omului
modern ar umple volume
intregi. Biindca
laicizate,degradate, camu-late,
miturile si imaginile mitice se
intalnesc pretutindeni= nu
trebuie decat sa le recunosti."
MIRCE E!I"E, .ituri,
vise si mistere
C%#C!&UII
"iscursul ideologic este un mi8loc de a legitima prezentul prin
interpretarea trecutului ,n lumina unor 'teme0 consacrate ale imaginarului
colectiv.
"ac( discursul poate -i mai mult sau mai pu4in transparent,
'lizibilitatea0 sa depinde de modul ,n care se -ace apel la aceste 'teme0 ale
imaginarului colectiv9 acestea pot -i numite 'mituri0 ,ntruc+t e7isten4a lor
este implicit(, nu e abordat( critic, nici pus( la ,ndoial(, cu alte cuvinte,
'toat( lumea le cunoa*te povestea, dintotdeauna.09
"Mitul este -acut din pregnanta simbolurilor pe care le pune in
povestire9 arhetipuri sau simboluri adanci, sau doar simple sinteme
anecdotice.".Dilbert "urand, 122;/.
"in -ondul memoriei colective, ,n -unc4ie de necesit(4ile conte7tuale
societatea recupereaz(, prin selec4ie, acele mituri care s( slu8easc( ie*irii din
'criz(0 prin construirea unor 'nara4iuni0 cu sens.
"iscursul ideologic devine ast-el "mi8loc de puterilor", iar miturile se
constituie intr-un "repertoriu de legitimare si construirea unor a-iliatii si
e7cluderi" , devenind "criterii de a-iliere si categorizare". @. Mihailescu,
122E/.
Intr -un studiu intitulat "Mitul stramosului".- e7ercitiu de
etnoanaliza-/, @intila Mihailescu observa constituirea "natiunii romane"
simultan ca subiect al traditiei si traditionalitatii9
"parado%ala inlantuire a /modernitatii0 si /traditiei0 pare sa fie
C3
traita angoasant si ambivalent, ciclotimic aproape. 9e*am permite sa
vorbim in acest caz de o angoasa de schimbare" pe de*o parte, respectul
traditionalist, adesea egolatric, fata de stramosesc* pana si crestinismul
nostru nu este pur si simplu /ortodo%0, ci /credinta stramoseasca06 pe de
alta parte, revolta modernista, adesea ireverentioasa, fata de icoanele
/stramosilor0 si cautandu * si idolii de regula afara, in modele
/acreditate0 de modernitate. In ambele cazuri insa, fondul emotional
ramane cel al unei trairi angoasante a schimbarii? ea are de regula ceva
din furia adolescentului mai mult decat din seninatatea maturului1).
In urma analizei din lucarea noastra regasim aceeasi tensiune a
schimbarii mani-estata in prezenta simultana, in discursul actual, a celor
doua mituri9
mitul traditiei .urbane a )ucurestiului9 monumente arhitecturale si
religioase speci-ice/ A
mitul moder#itatii .modelul urban vest- european9 centralitate,
-unctionalitate economico--inanciara/.
:ermanent, in discursul actual observam aceasta ambivalenta 9
legitimarea prin valorile traditiei si -etisizarea modelului capitalist
occidental.
:robabil ca aceasta problema este pasibila de interpretare in lumina
logicii sistemelor antagoniste.Ste-an !upascu/, sau cum ar spune "errida
"con-lictoriale". S. !upascu propune, con-orm teoriei sale, -olosirea
modelului structural ast-el9 " structura, a analiza in mod structural un
obiect inseamna a distinge sistemele antagoniste din el si a pune pe
primul plan tensiunea energetica dominanta intr-un "moment" privilegiat
al studiului structural"
Dilbert "urand .122;/ considera " orice mit un condensat de di-erente
ireductibile prin orice alt sistem de logos. Mitul este discursul ultim unde se
constituie tensiunea antagonista, -undamentala oricarui discurs, adica
oricarei dezvoltari a sensului."
Cel mai ilustrativ e7emplu in acest sens il constituie chiar criteriile de
acordare a premiului proiectului c+*tig(tor la concursul ')ucure*ti
;JJJ09
recuperarea tradi4iei .re-acerea traseelor vechi *i a unor monumente
istorice *i de cult/=
ralierea )ucure*tiului la 'standardele unei capitale europene0
.construirea unor zg+rie-nori ,n vecin(tatea Casei :oporului *i
dezvoltarea zonei ca centru de a-aceri al ora*ului/ .
CM
lt e7emplu9
"ac( ,n 1221 Concursul de idei pentru reamena8area 'zonei centrului
civic0 *i la con-erin4a &..R. s-a mizat ,n principal recuperarea tradi4iei,
dup( numai cinci ani, obiectivul principal al zonei este dezvoltarea acestuia
ca centru modernizat de a-aceri *i preocuparea pentru atragerea investitorilor
str(ini . ceast( succesiune a op4iunilor ideologice poate -i motivat( printr-
un alt motiv tematic al imaginarului colectiv9 'aveam0 nevoie dup( traum(,
s( vindec(m ruptura din inima ora*ului, s( ne reculegem, s( ne recuper(m
-or4ele pentru ca apoi s( pornim mai departe".
CE