Sunteți pe pagina 1din 23

CURS 1 Tehnici i materiale de construcii Intenia de a construi i apoi meteugul ca atare, se dobndea la nceputuri pe cale empiric, de obicei de la tat

la fiu, dup cum meteugul esutului mergea de la mam la fiic. Trziu in evul mediu s-a trecut la un pas urmtor, nvarea mestriei sau a mestriei concomitent cu specializarea n meteug. Individul a mbriat ocupaia, trecnd de la nevoia de a construi pentru el la nevoi de a construi pentru alii, apare deci ceea ce tim c se numete - ucenicul, calfa, meterul, ca un om meter , dar mai apoi ceea ce n evul mediu se numete arhitect sau inginer constructor. De la casa mea sa trecut la casa de obte deci, casa noastr, iar mai trziu ceea ce numim produs arhitectonic de vnzare - acesta este de fapt proiectul destinat celui care dispune de mijloace financiare pentru al obine. Indiferent de epoc, omul a gndit prin prim material chiar i atunci cnd primele adposturi umane erau cu perei din nuele mpletite, se gseau tot n materialul existent, evident n concordan cu nivelul tehnologic al epocii respective. Acele modeste construcii din mpletituri de nuele, din crengi, din pari ale arborilor, indiferent care sunt, au format prin asamblare, prin construcie i cu tehnologii mai avansate ceea ce numim FAC VER. Evident ca tehnicile de mbinare ale lemnului au progresat i o s vedem exemple nc din neolitic de mbinri de brne cunoscute drept KEOTOR sau n catarzi - ceea ce nseamn o asamblare de trunchiuri n modele diferite i cu denumiri diferite Exemplu : - mbinare sau cheotoare n cei - Cheotoare n coad de rndunic - n cheotoare nemeasc O tehnic general rspndit la romni ca i la toate popoarele Europei este tehnica mpaiant. n tehnica mpiant se presupune o inovaie prin care se separ elementele portante - adic cele constructive - de elementele purtate sau pasive aceasta este n esen tehnica mpiat. - Elementele purttoare sunt la : perei, stlpi, grinzi - Elementele purtate pot fi: nvelitoarele, tavanele, bolile, turnurile, etc. n foarte multe situaii n aria carpatic construciile erau din lemn cu pereii ridicai din cununi de brne mbinate n feluri diferite, fie ca aceste brne erau rotunde fie c erau fasonate n 4 muchii. n spaiul arhitecturii vechi romneti, sistemul de mbinare a brnelor, cel mai rspndit a fost cel numit BLOC BAU - ceea ce presupune utilizare i mbinarea la coluri a brnelor necioplite, adic rotunde. Toat aria carpatic romneasc a cunoscut, locuine i acareturi gospodreti ridicate pe un postament solid, fie ca era de forma de pmnt btut la baza, construcie de piatra la baza sau tlpi groase la baza. Tehnica construirii pe piloni, la noi ntlnit la Dunrea de jos i n Delta Dunrii. n zona montana, deluroas, evident, piatra era stpna pentru ca exista pretutindeni, trziu de tot a aprut crmida - material de construcie uor de pus n opera dar care presupunea tehnici nenumrate de realizare. Si la noi ca i la alte
PAG.1/23

popoare vecine sau ndeprtate oamenii sau trezit n dimineaa civilizaie universale cu triada Pmnt - Piatr - Lemn. Acestea 3 iau permis omului oricnd i oriunde s se poat adpostii ca urmare a munci lui. Lcaul de via, construit sau adugat unor amenajri uoare sau mai complicate ale unor spaii cum ar fi peterile sau pietrele colibate - stnci care erau nclinate care puteau oferi un adpost. Materiile prime general rspndite la noi sunt evident cele pe care le ofer fondul biogenotic spre exemplul pentru nvelirea construciilor la nceputuri se utilizau, paiele, stuf, trestia, scoara de copac, etc, iar mai trziu nvelitorile din lemn, indril, i, scndur, drani, etc, mult mai trziu au aprut iglele i olanele.

CURS 2 Tehnicile de prelucrare a materiilor prime in jurul anului 3500 i.H.Din 3500 si pana aproximativ in anul 1150 i.H este ceea ce se cheama Epoca Bronzului.De la 1200 pana la 106 dupa H este Epoca fierului.Modul de viata sedentara rezultat al ocupatiei de baza care este in vremea respective agricultura, omul devenea producator de hrana deoarece inainte fusese culegator. Omul epoci neolitice este obligat sa construiasca adaposturi durabile in imediata vecinatate a pamantului lucrat spre obtinerea rodului, multe asezari din epoca neolitica erau situate pe terasele raurilor pe grinduri si insule neinundabile.Concomitent erau folosite inclusive adaposturile natural cum ar fi:pesteri, grote, pietre colibate.Se intelege ca alegerea tipului de locuinta in epoca neolitica este in functie de baza economica a functiei epocii respective si depinde apoi de capacitatea tehnica, de experienta omului constructor.Intre locuintele neolitice tipul de locuinta caracteristic neoliticului timpuriu este fara indoiala bordeiul.Acesta se mentine si in etapele ulterioare alaturi de locuintele de suprafata,de locuintele terane. Cercetari facute de arheologi in diverse zone ale tarii au scos la iveala diverse tipuri de locuinte: 1. Bordeie adancite in pamant 2. Semi-bordeie 3. Locuinte-platforma de suprafata Trebuie precizat ca semi-bordeiele sunt de fapt constructii adancite in pamant de obicei de plan rectangular , adancimea fiind variabila pana la jumate de metru.Au existat peste tot si locuinte de suprafata este insa foarte greu de precizat care dintre acestea predominau in epoca neolitica. Atat la noi cat si in foarte multe parti ale Europei, bordeiul se construia aproximativ in felul urmator: Era sapata o groapa adanca atunci cand lutul era moale,eventual vatra se umezea in permanenta.Pamantul scos din groapa respectiva modul acestea de a construe era general raspandit si asigura conditiile optime de supravietuire atat pet imp de iarna cu gerul cat sip e timp de vara.de regula peretii erau ridicati din nuiele impletite,tehnicainvelitorile de la acoperis fiind paie rogoz etc. Locuinta neolitica de suprafata putea avea o singura incapere de regula rectangulara patrata sau dreptunghiulara.pardoseala era din lut fatuit din vreme in vreme cu un amestec special
PAG.2/23

astfel incat sa evite intrarea termitelor sau a altor insecte in locuinta.vatra focului trebuia sa fie in centrul incaperii respective spre a evita orice posibil incendiu.Intr-o parte a incaperii se afla o groapa de provizii( radacinoase) de obicei aceste gropi erau circulare asa cum rezulta de fapt din sapaturile arheologice, obtinerea trunchiurilor de copaci care formau structura locuintei era o operatiune greu de realizat din aceea segmentarea trunchiurilor se realiza de obicei prin foc.Materia prima pentru invelitori era evident obtinuta din imediata invecinatate, paie , trestie, stuf in asociere cu cracile de lemn.Este interesant si faptul ca pe langa aceste constructii simple de dimensiuni mici arheologi au descoperit inclusive locuinte neolitice etajate. Triburile sau uniunile de familie din vremea respective formau asezari compacte aparate inclusive natural rauri punti etc. fiind dispuse in marea lor majoritate aceste locuinte fie in plan circular fie in plan rectangular avandu-se grija ca intotdeauna ca in centrul asezarii sa fie plasata ceea ce am putea noi astazi casa tribului in unele zone ale Europei aceasta numindu-se borla.O astfel de casa comunitara avea dimensiunile de aproximativ 10-11-12 metrii lungime dar oricum niciodata mai late de circa 5-6 metrii. In sapaturile arheologice au fost descoperite blocuri massive de chirpici (lut amestecat u apa turnat in forme si in amestec cu rezidurii cerealiere paie pleava care asigurau rezistenta blocurilor de chirpici)mai intotdeauna la aceste contructii tribal erau stalpi masivi ascutiti la un capat si bine fixate in pamant.Una din asezarile celebre ale oamenilor din acele veacuri a iesit la iveala prin sapatura arheologica efectuata in localitatea part in jud Timis.Informatiile stiintifice rezultata din aceasta cercetare a unui profesor contemporan Gheorghe Lazarovici se da o importanta mare pentru cunoasterea istoriei modului de a construe in aria Carpatilor si a Dunarii.Acolo la Parta a iesit la iveala sanctuarul de la Parta, in cazul acestui sanctuar o const. religioasa din vremea respective peretii aveau o structura de stalpi verticali plantati la o distanta de aproximativ 2 m unu de altul, altarul avea o lungime de aprox 3 metrii si o latime de 1.6 metrii, avea o intrare pe latura de sud marginita de 2 stalpi masivi.La unul dintre sanctuare alaturi de aceasta masa de altar probabil ptr sacrificii se afla o groapa probabil pentru depunerea cenusii realizata prin arderea obiectului `sacrificat` si o coroana care ne duce cu gandul la existent probabila a unui veritabil stalp sacru.mai aproape de Oradea a avut loc o alta mare descoperire din arheologia R. 2 arheologi de la Muzeul din Oradea au descoperit in valea Erului in localitatea Salacea un temple megaron pe care l-au datat a existent intre anii 1800-1600 I .H.Dupa efectuarea sapaturii arheologice arhitectii au reconstruit templul megaron in-integrum.Evident megaron vine din limba greaca semnificatia de baza fiind aceea de incapere mare sanctuary cu rol cultic, era un edificiu dreptunghiular cu acoperis in 2 ape compus dintr-o incapere patrulatera in care se afla vatra de obicei intotdeauna fiind plasata central si un pronaos cu 2 coloane in front.megaronul de la Salacea constituie arhetipul megaronului grecesc, subliniem deci ca cel mai vechi megaron descoperit in tara noastra in 1968 este cel de la Salacea, avea urmatoarele dimensiuni:lungimea8.6 m. latimea 5.2 m.Edificiul era impartit in 3 compartimente distincte a. un privor deschis b. o incinta cu un altar suspendat c. o incinta cu 2 altare fixe S-a constatat ca peretii exterior au fost refatuiti de mai multe ori iar in dreptul altarului din incinta a 3 a in partea de sus peretii erau ornamentati in exterior cu o banda de frize cu motive geometrice in relief. Ca o concluzie in legatura cu acest celebru megaron vom spune urmatoarele:
PAG.3/23

-forma constructiei, distributia spatiilor , prezenta celor 3 altare, piesele de inventor de pe aceste altare, ordonarea lor simetrica , ornamentarea zidurilor precum si celelalte elemente de arhitectura sunt indicii indubitabile privitoare la destinatia cultica a constructiei respective.Dimensiunile mari ptr epoca respectiva si considerentele de mai sus indreptatesc arheologi sa numeasca acest edificiu Templu, el integrandu-se in aria Egeeana (Marea Egee) a spatiului European.

CURS 3

21.03.2011

Intre anii 82-84 i.h domnea regele burebista, aproximativ intre anu 87 si 106 la roma domnea imparatul traian . In 101-102 105-106 vor avea loc razboaiele dacoromane.vorbim astazi deci de arhitectura dacilor. Constructiile de epoca dacica pastrate pana in zilele noastre in situri arheologice sunt multe variate si deosebit de interesante pentru istoria arhitecturii in tara noastra.Nu s-a reusit insa pana in prezent a se realiza o sinteza asa cum ar trebui privitoare la materialele , tehnicile de constructie .Acelasi lucru l-am putea spune despre solutiile de adaptare a constructiilor la conditiile locale geografice si pedoclimaterice.In principal in Dacia existau 3 mari grupe de constructii: -civile -militare -religioase Cele civile erau situale in :-in sate sau in oppidane( asezari rurale mai dezvoltate) Cele militare se vor intalni numai in oppidane pe limesuri(granite)in locuri strategice bine alese Cat privesc constructiile religioase acestea se intalneau in diverse asezari dar mai ales in cele fortificate. Deosebit de importante ptr studiul arhitecturii erau cetatile dacice pe care le-a studiat si publicat prof Grigore Ionescu de la Facultatea de arh din Bucuresti.Potrivit lui construirea fetelor vizibile ale zidurilor de cetati s-a facut din blocuri masive de piatra fasonata cu umplerea miezului zidului ceea ce numim in general cu numele de emplectom.dintre cele 6 fete ale fiecarui bloc de piatra evident aceea dinspre miezul zidului ramanea intotdeauna necioplita.In vederea consolidarii zidului blocurile de piatra de la fiecare pereche de asize erau legate din loc in loc cu grinzi de lemn.capetele acestor grinzi de lemn erau chiar toate in modelul coada de randunica, in felul acesta erau asamblate in lacasurile special cioplite in locasurile .alteori cum se intampla la cetatea Piatra Rosie zidurile erau construite spre interior din piatra cioplita fatuita iar in exterior aveau palisada.Palisada este o constructie din pari verticali intre care sunt impletite garduri de nuiele sau stinghii de lemn la mijloc intre palisade se bate umplutura de piatra sparta si pamant. Erau si situatii in care unii pereti de cetati putea fi construiti din barne dispuse orizontal dar legate la colturi prin chei ( cheotori) , acoperisul din lemn putea avea invelitori de stuf sindrila sau chiar tigla. Cunoastem din istorie din lucrarile arheologilor ceea ce numim zidul dacic.In principal acesta se compune din blocuri de calcar suprafetele lor fiind netede,peste primul sir de blocuri urmau urmatoarele numarul asezelor fiind proportional cu
PAG.4/23

inaltimea ceruta pentru cetatea respectiva.pe langa cetati in asezari primele constructii existente erau casele cu locuire permanenta.In functie de planurile acestor case deosebim 3 grupe principale : 1. Case rectangulare indiferent de numarul incaperilor. 2. Constructii absidale cu o singura incapere . 3. Constructii poligonale sau circulare cu una sau mai multe incaperi. Locuintele din grupa 1 se impart la randul lor in 2 subgrupe : a.unele cu o singura incapere b.altele cu doua sau chiar mai multe incaperi de locuit Spuneam ca tipul al doilea de constructii permanente destinate locuirii cuprinde spatiul absidal sau spatii absidale asa cum rezulta din asezarile arheologice descoperite in localitatea Pecica sau in localitatea Luncani-Piatra Rosie din zona cetatilor dacice de la Sarmisegetuza Tipul al 3 lea cand peretii erau din lemn aveau plan poligonal iar cand peretii erau din pamant batut chirpici sau lut puteau fi circulari cu una sau mai multe incaperi.cele mai importante sau printre cele mai importante locuinte dacice descoperite sunt cele de la Costesti, Gradistea Muncelului sau Luncani Piatra Rosie.Sistemul constructiv cu talpi de lemn dispuse pe temelii de piatra pe care le-am intalnit si in etapele anterioare este atestat cu certitudine in toate marile asezari dacice.acest sistem constructiv intalnit cu precadere la locuintele de suprafata era predominant in epoca.Este de presupus utilizarea acestui tip constructiv cu pereti din lemn pe talpi solide evident in zonele impadurite si unde lemnul era din abundenta. Se constata uneori in sistemul de locuire inovatii interesante asa cum este spre exemplu aparitia turnului locuinta.cu certitudine aceste turnuri locuinta aveau doua nivele cu functiuni distincte.Parterul cu ziduri de piatra fiind destinat de regula depozitarii produselor alimentare, nivelul superior de multe ori zidit in caramida era destinat locuirii. Atestarea in cazul acestor cladiri a planseului peste nivelul inferior realizat cu grinzi masive din lemn capabile sa preia efortul in greutate rezultat din deschiderile care uneori atingeau 10 metrii.Numeroasele informatii arheologice referitoare atat la planimetria unor astfel de constructii ca si la sistemul constructiv al acestui tip de edificiu evidentiaza necesitatea anticiparii faptului edilitar printr-un proces proiectiv de o complexitate fara precedent. Era nevoie in primul rand de alegerea unui amplasament optim pentru ridicarea constructiilor , pe de alta parte amplitudinea proportiilor ca si masivitatea constructiei a structurii in ansamblu presupunea desigur un mare efort de edificare. Tipul de locuinta turn este evident o creatie a arhitecturii dacice care se adauga repertoriului general de constructii de locuit intalnit in epoca dacica. La gradistea muncelului au fost scoase la iveala prin sapaturi arheologice tipuri de constructii cu elemente portante verticale( stalpi) alcatuite din stalpi de lemn incastrati in sor.intre acesti stalpi se realiza umplutura de nuiele lipite cu lut tip gard.cele mai impunatoare turnuri locuinta au existat la Sarmisegetusa , adica in capitala daciei . Militarii si comandanti de osti erau cei mai importanti locuitori ai turnurilor locuinta.La Costesti-Cetatuia baza zidului a fost asezata direct pe stanca si cum terenul era in panta blocurile de la baza zidului urmeaza trepte anume sapate in stanca. In capital Sarmisegetuza si nu numai ci si in alte opidane pe langa zidurile de
PAG.5/23

cetati, pe langa locuinte sau depozite de provizii alimentare exista in mod firesc si preocuparea pentru construirea de cisterne pentru apa potabila, in ele adunandu-se inclusive apa din precipitatii si nu numai apa care era adusa de la cel mai apropiat izvor.De la izvoare cisterne sau fantani apa era condusa prin conducte de plumb dar mai ales de ceramica pana la locuinte sau pana la cladiriile publice inclusive pana la sanctuar. Nu putem omite preocuparea dacilor pentru construirea drumurilor mai ales a celor de acces sau existente in cetate.principalul drum care urca la sarmisegetuza era pavat cu piatra, avea o latime de 5-6 metrii.si astazi ne impresioneaza astfel de constructii precum cel ce se poate vedea la Sarmisegetuza. Din punct de vedere al arhitecturii militare in cazul dacilor noi vorbim de asezarile numite dave ca si despre cetati de aparare.Davele erau asezari urbane cu caracter rural asemanatoare intr-un fel cu cetatile celtilor si care aveau numele de oppidum.Davele erau ridicate de obicei pe inaltimi aparate natural , erau inconjurate cu santuri cu valuri de pamant sau cu palisade.pe valea gradistei cetatile importante ale dacilor erau: Costesti-Blidaru, Piatra Rosie,Gradistea Muncelului situate cam la 3 pana la 10 km intre ele.intre ele existau apoi alte mici cetati multe cu turnuri de observare .Ca aveau aceasta functie de supraveghere a spatiului geografic din vecinatate ne-o dovedesc turnurile mari de la costesti ridicate din blocuri de piatra fatuita la baza si din caramida in partea de sus.In partea din fata aveau prispe ce se sprijineau pe stalpi solizi de lemn. Celebru monument de arhitectura dacica ce a fost ridicat la sarmisegetuza.in capitala daciei existau desigur numeroase temple si sanctuare , intre acestea celebru este marele sanctuar.Acesta se compune din : - Un cerc cu 104 blocuri de andezit - Un cerc de 210 stalpi paralelipipedici de andezit unii mai grosi alti mai subtiri - Un cerc 68 de stalpi grosi din lemn - O incinta in forma de potcoava cu 34 de stalpi grosi de lemn De subliniat ca cele 3 cercuri mentionate 2 de piatra si unu de lemn sunt concentrice.Diametrul cercului exterior este de 29.4 metri , zidul marelui sanctuar era format din blocuri masive perfect imbinate in zidarie . Mai ramane sa mentionam in epoca dacica existenta pe tarmul marii negre a cetatilor grecesti.Locuitorii fara pamanturi si fara avere din centru grecesti ale secolelor viii-vii inainte de h. Cum sunt: Milet, Corint,Megara si Rhodos . Au fost nevoiti sa isi caute cele necesare vietii pe malul dobrogei asa incat au aparut cetatile grecesti precum Histria, Tomis, Calatis.Curand acele asezari au devenit orase puternice cu strazi perpendiculare cu case solide.In mijlocul fiecarui oras era piata centrala numita agora , aici in agora se intrunea adunarea comunitatii respective numita Ecclesia sau Demos.Orasele aveau teatre, gimnazii, pravalii, temple, forturi , depozite, turnuri de paza si bai

CURS 4 ARHITECTURA IN DACIA ROMANA


PAG.6/23

28.03.2011

Dupa moartea imparatului roman nerva urmeaza la conducerea Imperiului Ulpius Traianus (Traian). In anul 106 cea mai mare parte a Daciei este cucerita de armatele Imperiului Roman. Se intampla acest lucru dupa ce in prealabil intre ani 103-105 D.H. se construieste podul peste Dunare intre localitatile Drobeta si Pontes pe malul sarbesc. Stim din instorie ca romani au avut o buna experienta in constructia de poduri peste marile rauri fie ca aceste poduri erau din lemn fie din piatra. Traian i-a incredintat lucrarile de constructie a unui pod peste Dunare arhitectului sirian Apolodor din Damasc. Din nefericire monografia acestui pod scrisa de insusi Apolodor s-a pierdut. Putem studia aceasta mare lucrare de arhitectura hidro-tehnica datorita investigatiilor arheologice coroborate cu metopele de pe Columna lui Traian de la Roma. Ceea ce la determinat pe apolodor sa aleaga locul de constructie al podului in acest loc a fost cu siguranta existenta in sit a doua brate ale Dunarii, unu pasiv si unul activ. Evident la vremea respectiva si-a dat seama ca singura posibilitate de a construi un pod atat de magnific pentru vremea respectiva era ca lucrarile sa se desfasoare in-secco (pe uscat) asta presupunand constructia unei jumatati pe un brat al dunarii,devierea cursului dunarii apoi pe aceasta portiune si continuarea podului apoi pe bratul devenit uscat. Se putea deci abaterea partiala a apelor fluviului cel putin pe 2 brate. Din capul locului trebuie sa precizam ca liantul utilizat la confectionarea betonului a fost ceea ce numim ciment roman. Acest material provenind din arderea marnelor ei posedand tehnica fabricarii unui ciment adevarat artificial dar nu industrial prin arderea unor materii prime naturale calcaroase la temperaturi de peste 900-1000 de grade. Un scriitor bizantin scria prin secolul al XII-lea ` la constructia acestui pod s-au folosit chesoane de lemn lungi de circa 36 de metrii si late de 24 de metri `. In anul 1856 apele Dunarii au scazut extraordinar de mult ceea ce a permis oamenilor din vremea respectiva sa poata face masuratori si observatii directe la fata locului. S-a constatat atunci ca din cele 20 de picioare ale podului mai existau doar 16. Mai tarziu adica in anul 1909 alte doua picioare ale podului nu mai existau, tot atunci in 1909 data fiind apa foarte putina pe firul fluviului au putut fi scoase la suprafata barne enorme de stejar provenite de la chesoanele respective. Tot atunci s-a putut masura cu exactitate inaltimea exacta a podului de 18.60 metri de la patul fluviului pana la tablier iar latimea de 14.55 de m. Picioarele acestui pod fusesera construite din piatra si caramida prinse in beton si captusite la exterior cu blocuri de piatra cioplita,finisata. Picioarele podului aveau ceea ce se cheama coltare de despicare a apelor. Deschiderea intre piloni erau de 33 de m. Arcurile suprapuse si paralele erau prinse mestesugit cu barne verticale.intregul tablier era si el tot din lemn, cu podea de barne , trotuare pietonale, capetele podului erau lucrate in intregime din piatra si caramida.cele doua picioare principale de pe cele doua maluri ale fluviului sunt urmele cele mai importante care pot fi vazute si astazi atat pe malul romanes cat si pe malul sarbesc. Odata ce constructia acestui pod era incheiata armatele romane au trecut la nord de Dunare spre a obtine mare cantitate de bogatii mai ales aur, argint si cereale care au contribuit apoi direct la dezvoltarea imperiului pentru inca cel putin 100 de ani. Este cert ca in data dupa incheierea cuceririi romane viata economica in Dacia a cunoscut un mare avant. Aceasta a fost posibila si prin uneltele de munca aduse cu ei de catre romani prin tehnicile avansate de productie aduse tot de catre ei mai ales in domeniul constructiilor unde se realizeaza lucrari fara precedent asa cum a fost podul. Marturii evidente din epoca cuceririlor romane pe langa poduri sunt apoi
PAG.7/23

drumurile, castrele, cetatile, apeductele si in general multe constructii militare. Principala trasatura a tehnicilor de constructie si care merita subliniata pentru aceasta perioada a fost intrebuintarea pietrei si caramizii arsa, ambele materiale de constructie fiind legate intre ele cu mortar. Evident astazi stim foarte putine lucruri despre constructiile existente in lumea rurala de epoca romana, deoarece lipsesc constructiile din material solid piatra sau caramida arsa. Sapaturile arheologice efectuate aduc dovezi indubitabile ca la sate oamenii locuiau in constructii modeste de suprafata cu pereti din lemn si alte materiale usoare sau locuiau in bordeie sapate in pamant asa cum vom constata si in secolele urmatoare ale primului mileniu crestin. Judecand in ansamblu realitatile arhitecturii din Dacia Romana v-om putea concluziona care au fost transformarile deosebite datorate romanilor : - Folosirea pe scara larga a caramizii presate; - Utilizarea de blocuri perfect finisate mai ales in marmora; - Utilizarea unui mortar de foarte buna calitate; - Raspandirea unor forme si ornamente cu profiluri si sculpturi inexistente in aria carpatilor, inexistente in epoca anterioara cuceririi romane. Romanii au adus si preocuparea pentru constructii de mare anvengura.romanii au adus primele ocupari de urbanism, dupa modele existente la roma sau chiar din alte orase romane. Pana la venirea romanilor in Dacia nu au existat monumente triumfale. Romanii au realizat aici si primele drumuri modernizate pavate si bine batute pe fundatii solide . Mai ales in constructiile militare cuceritorii au realizat tot pentru prima oara instalatii hidro sau de incalzire numite terme pentru prima oara. Au mai adus apoi cu ei obisnuinta construirii de poduri de piatra . Inventiile in tehnologiile contructiilor au fost multe intre ele deosebit de interesante ar fi tehnicile legate de executarea mozaicului. Romanii in data dupa cucerire s-au gandit ca trebuie sa realizeze lucrari defensive. Ei erau deja aici stapani si trebuia la nevoie sa se apere. Aceste lucrari iesit e la iveala prin sapaturile arheologilor erau multe si adesea monumentale. Suntem in masura astazi a cunoaste in general sistemul defensiv al Dacie Romane, in acest sistem se incadrau: 1. Castrele de pamant 2. Castrele din lemn sau piatra, unele din aceste castre aveau mai multe incaperi inclusiv depozite pentru provizii. Castrele erau ridicate din loc in loc pe granita daciei romane numita limes. Tot pe limes erau si castre mai mici numite burgi si tot pe limes din loc in loc erau turnuri de paza si de supraveghere. Insusi limesul era o constructie intarita in valuri de pamant cu palisade. Limesul cu sant si valuri de aparare era un element de fortificatie necunoscut anterior in Dacia. El se intindea la partea de nord a Daciei Romane. Castelul era si el o constructie de zid sau de lemn si care servea la adapostirea unei garnizoane militare. Castrele ca si constructii militare presupuneau existenta unei curti interioare inconjurata cu ziduri de piatra sau caramida sau cu pereti masivi din tulpini de copac. Spre interior valul de pamant era aplatizat astfel incat sa permita amenajarea unui drum de straja. Fara indoiala cele mai importante constructii din dacia romana se aflau in orase. In fiecare oras roman intemeiat de ei regasim in primul rand forumul, intr-un capat aflandu-se templul zeului potrivit cultului religios al imparatului iar in jurul templului se aflau cladiri foarte importante cu rol
PAG.8/23

administrativ militar si social printre care Curia unde aveau loc intalnirile senatului sau ale sfatului municipal. O alta cladire era apoi bazilica sau tribunalul de judecata. In fiecare oras roman existau amfiteatrul pentru intalniri si spectacole, circul exclusiv pentru spectacol, teatrul pentru spectacol dar si o constructie foarte importanta la romani terma ( baia publica). Din capul locului vom spune ca din punct de vedere urbanistic orasele romane nu se pot compara cu cele existente anterior, ele erau organizate dupa alte principii inexistente inainte. In fiecare oras se aflau acei edili (aediles) care se ingrijeau de curatenia orasului, a strazilor, a pietelor si a cladirilor publice. O grija mare o aveau romanii si pentru statiunile balneare la noi mai cunoscute cele de la Germisara sau Herculaneum, in principal a celor care aveau ape termale cum erau al Medium Herculane. Unde se aflau nu numai baile propriu zise ci si apeducte, sanctuare , altare etc. Cladirile de locuit in orasele romane erau si ele pe masura starii economice a proprietarului respectiv. In localitatea capitala a daciei-romane cu numele complet al ei Ulpia Traiana Dacica Sarmiseghetusa. S-a descoperit o villa urbana ca si alte villa sub-urbana deci locuinte construite masiv pe un plan simetric bine elaborat cu incaperi specifice bine amenajate si adesea cu padimente de mozaic. Multe din case erau incalzite cu ceea ce pana astazi noi numim hipocaust adica incalzirea care vine de jos din pardosea. O intalatie anume facuta, aerul cald provenind de la cuptoare existente sub unu sau 2 pereti etc. Se intelege ca in casele persoanelor avute, decorul trebuia sa fie si a fost foarte bogat. Ca peste tot in vremea aceia iluminatul nocturn se facea prin acele lucerne, opaite de mai mici sau mai mari dimensiuni facute in ceramica. Orasul in intregimea lui era inconjurat cu ziduri groase si inalte de pana la 5 m. Fiecare oras avea 2 strazi largi principale care se chemau una cardo iar cealalta decumanos, peste care se intersectau strazile secundare. Locul era precis delimitat pentru fiecare componenta urbanistica incepand cu amfiteatrul si continuand cu palatul Augustalilor , templele , apeductele, vilele, acestea din urma erau constructiile existente in afara zidului orasului respectiv.

CURS 5 Probleme de arhitectura n capitala Daciei Romane

04/04/2011

PAG.9/23

Sarmisegetuza Roman nu este numai singura ctitorie a lui Traian in Dacia, ci i singurul ora din Dacia ntemeiat printr-o efectiva colonizare. nceputurile oraului se leag in principal de nevoia adpostirii veteranilor dar apoi ele devine prin excelenta un ora civil. De la nceput oraul este mprejmuit cu ziduri masive in plan unui ptrat cu latura de aproximativ 5-600m si o suprafaa de incinta a oraului de 32 ha. Curnd insa dup cucerirea deplina a acestui nucleu populaia creste si Sarmisegetuza se extinde in extra muros + in afara zidurilor ridicndu-se in principal locuine , numite Villae dar si temple c si alte cldiri publice , cam 20 mii de locuitori locuiau in sec I-II la Sarmisegetuza . Sigur ca in mare parte construciile ridicate la Ulpia Traiana au fost construite pe principiile de arhitectura ale arhitectului roman Vitruvius. Era prima mare lucrare de urbanism de pe teritoriul tarii noastre de azi aparute pe un loc absolut gol. Nu se cunoaste planul cadastral intocmit pentru ridicare noii capitale, dar sapaturiile arheologice ce fac dovada varietatii constructiilor respective, artera principala numita CARDO era orientat pe directia Nord-Sud, perpendicular pe acesta artera s-a desfasurat evident pe directia Est Vest strada numita DECUMANUS. La intersectia celor 2 mari bulevarde aflanduse Forumul - adica piata publica. Orasul se desfasura inauntrul unui zid de incinta ridicat din blocuri masive de piatra grosimea lui fiind de cca 2 m iar inaltimea de peste 4,5 m. Una dintre constructiile cele mai importante era palatul AUGUSTALIILOR. Din multe puncte de vedere palatul augustalilor era o constructie unuica in intregul imperiu roman. Sigur, era o constructie cu rol cultic. Era de fapt un ansamblu arhitectonic de plan rectangular alcatuit din 2 parti grupate in jurului unei curti centrale. Fiecare din ele avea cate o basilica in care aveau loc intrunirile ordinului religios al Augustanilor. In mijlocul curtii se afla altarul imparatului Augustus. Pardoselile din piatra si marmura, porticurile cu peristil mozaicurile din caramida erau elemente ale decorului palatului Augustan. Fatada palatului era marcata de pilastra canelati sau pilastri cu caneluri pe o intindere de aproximativ 45 m. Interioarele palatului erau incalzite prin tehnica romana a hipocaustului. In acelasi palat se pastra si tezaurului imperiului Palatul augustalilor este in fond o constructie tipica romei antice. Aici in centru capitalei aveau loc si marile adunari politice din vremea respectiva. O alta constructie impunatoare de plan elipsoidal era marele amfiteatru. Aici se desfasurau luptele de glasdiatori sau luptele cu animale asa cum se intampla peste tot in imperiul roman. In centrul elipsoidei se afla arena. Iar in jur erai treptele tribune unde stateau spectatorii. Intregul amfiteatru putand gazduii 5000 oameni. Ca aceste amfiteatre erau importnate ne-o dovedeste si faptul ca astfel de constructii erau ridicate si in alte orase ale Daciei Romane precum Apulum Micia, Porolissum, Tomis si Calatis Capitala era traversat de la N-S si de la E-V de apeducte pentru apa potabila dar si pentru igeniezarea capitalei. Nelipsite din capitala erau termele adica baile publice. Termele erau de fapt constructii impunatoare cu multe incaperi , cu functii foarte diferite, de la baile proriuzise reci sau calde si pina la incaperi rezervarte gimnasticii sau lecturarii cartilor, Erau sali anume pentru jocuri si meditatrii , nu lipseau din spatiile interioare nici elementele de decor - coloane cu capiteluri , etc. Romanii au adus cu ei acest mod de pastrare si asigurare a sanatatii publice fiecare spatiu avand functiuni precise. De exemplu dezbracut si imbracatuol se facea in vestibul, baile avea cazi anume construite dar existau si spatii pentru incalzirea cu aburi spatii pentru frectii si masaj si desigur sali pentru odihna si repaus.
PAG.10/23

1234-

Pentru prima data in Dacia, romanii au adus arhitectura Triumfala . Pe linag mausoleul Aureliilor existent la Ulpia Traiana, Impunator si celebru in acelasi timp a fost monumentul ce se pastreaza si azi, mausoleul tropaeum Traiani din Dobrogea de la Adamclisi Legat de cucerirea Daciei este si alt monumelt celebru in lume si anume Columna lui Traian de la Roman. Referindu-se concret la Tropeul Traiani din Drobrogea acesta este la urma urmei un monument care povesteste prin metome sculpturale faptele de amre ale cuceritorilor romani cu predilectie ce sa intamplat in primul razboiul daco- roman din anul 101+102 DHr. Sigur era victoria asupra lui Decebal. Traian imparatul romei a dat ordin de ridicare a cestui monument spre a proslavi intr-un fel victoria finala asupra Dacilor din anul 106 Ordinul a fost dat in anul 109. Tropeum Traianu inal de peste 43 m este practic segmentat in 4 parti distincte Baza hexagonala Crepidomul cu tambur cilindric Invelitoarea cu solzi de piatra Statuia din varf inalta de peste 10m Victoria romanilor ne este povestita in cele 54 metope de glorificare. Unul din cele mai celebre monumente triumfale ale antichitatii este columna lui Traian situata in centrul Romeni. In principal aceasta columna sau coloana ridicata evident tot din ordinul imparatului Traian dar nu avem certitudinea ci doar se presupune ca proiectul acestui monument ii apartine acelui celebru arhitect al antichitatii Apolodor din Damasc . Columna aveam menirea sa glorifice victoria , dar pe de alta parte trebuie a sa fie si un exmplu de biruintra asupra unui popor ce nu s-a lasat usor ingenuncheat Asa cum se vede si azi monumentul de la Roma de forma cilindrica cu o scara in spirala in interior din blocuri masive din piatra de la baza pina sus insiruindu-se 200 m de frize , iar in aceasta friza continua realizata in spirala apar nu mai putinde 9500 de figure umane, milirari romani, soldati daci conducatori militari regele dacilor si impartul romanilor. Columna lui Traian de la Roma nu este altceva metaforic vorbind decat un veritabil act de nastere a poporului roman. In cele 2 cursuri pe care le-am urmarit sprea junge in final la cunoasterea prin cateva cuvinte a ceea ce a insemnat pentru noi ccuerirea romana

Curs 6 ARHITECTURA IN MILENIUL DE CRESTINARE

11.04.2011

PAG.11/23

Noi vorbim de un milenium care poarta in literatura de specialitate numele de, MILENIUM MARILOR MIGRATII, S.A. Printre cei CARE si-au facut aparatia in europa aceei vremi merita mentionati slavii veniti in Europa aproximativ dupa anul 600. Ca o data reper este anum 395 cand imperiul Roman se imparte in 2: Impriul roman de rasari cu capitala la Constantinopol Imperiul roman de apus cu capitala la Ravena. In anul 476 se prabuseste imperiul roman de apus, acel an fiind considerat sfarsitul antichitatii si evident inceputul a ceea ce numim evul mediu, sau evul de mijloc. Mileniul I al erei noastre a cunoscut mai mult sau mai putin ingrozitoare migratii cu popualtii extrem de diferite provenind din tot atat de diverse locuri. Ei se numeau gotii, hunii, vandalii, franci, saxonii, dar si si popare slave: bulgarii; apoi popoare cum au fost normanzii si pe la nul 895 vin in Europa ungurii. In anul 271 este firesc ca locuitorii, o buna parte din ei sa ramana in continuare in Dacia. Sigur ca armata si probabil veteranii sau retras in locurile lor de origine, cunoscut fiind faptul ca multi nu erau originari din peninsula Italica. Cei mai multi locuitori au ramas evident in mediul rural (sate) unde au continuat practicarea ocupatiilor lor de baza: agricultura si cresterea animalelor. Studiile arheologice efectuate, evident aduc date pretioase inclusiv pentru istoria arhitecturii din Carpati pana la Dunare si Marea Neagra. Dupa retragerea romanilor, acest mare teritoriu geografic a devenit cum era de asteptat teatrul unor mari migratii de populatii, si toturi sapaturile ne aduc la iveala asezari care dovedesc existenta unei populatii sedentare. Pentru secolele V-VI spre exemplu arheologii au scos la iveala in Moldova trei tipuri distincte de asezari: 1. Locuinte de tip bordei; 2. Locuinte semingropate; 3. Locuinte de suprafata. Slavii veniti aici erau de fapt colonisti care se ocupau de agricultura, fapt care se reflecta si in limba romana prin cuvinte legate de aceasta ocupatie. O mare parte a denumirilor legate de arhitectura la romani au ramas insa de origine latina ceea ce denota o continuare a modului de a construi dupa perceptele cunoscute in daci romana. Deosebit de interesante pentru aceasta perioada sunt constructiile religioase, cele care noi le numim in general bazilici. De o importanta foarte mare pentru istoria arhitecturii in romania este descoperirea din anul 1971 din judetul Tulcea a unei bazilici incadrata intr-un ansamblu paleo-crestin de referinta pentru Europa de rasarit. Este vorba de bazilica de la Niculitel din Dobrogea, care avea ziduri realizate intr-o tehnica ce se numea opus incertum, ceea ce presupunea ridicarea unor ziduri in straturi groase de piatra si mortar de var, mortar in care se includea pietricele si caramida pisata. Bazilica de la Niculitel dateaza din secolul IV d. H si este sigur datata pe baza unor monede descoperite in sapaturile arheologice. Bazilica respectiva avea o nava centrala si doua nave laterale. In acea bazilica era si un edificiu arhitectonic numit MARTIRYOD, adica o cripta. Cripta respectiva avea o cupola de caramida si se asemana din multe privinte cu alte bazilici crestine ale Dobrogei din vremea respectiva. O alta bazilica foarte importanta a fost descoperita la TROPAEUM TRAIANI de la Adam Clisi din judetul Constanta. Bazilica crestina de la Adam Clisi si ea datand din sec IV avea 3 nave, avea tribune si avea un nartex. Era deci un edificiu crestin paleo-bizantin care premerge triconcului in tara romaneasca si moldova. Tot aici exista si o alta bazilica tot crestina numita Bazilica cu transept. Amintim apoi si bazilica de la Callatis, databila in sec V-VI. Un monument in aparenta straniu este vorba de un sit de arhitectura descoperit la Alburnus Maior, care a devenit mai tarziu Rosia Montana. Sa descoperit aceas monument de plan circular. Monumentul este in rezumat o incinta funerara,
PAG.12/23

contruita dupa un plan precis studiat, avand ca functie amintirea probabila a unei familii sau a unui personaj de rang inalt. Monumentul de la Rosia Montana a fost descoperit iar apoi publica in anul 2002. Se presupune potrivit resturilor rezultate din sapatura arheologica ca avem in fata un monument caracteristic unui rit funerar dedicat la doi... care este posibil sa fi fost incinerati pe loc. Nu era identica aceasta manifestare rituala cu inhumatia pe care am cunoscuto in epoca romana. Casa PROTOROMANEASCA din sec V-VII D.H. In secolele V-VII asa cum am vazut mai sus in Moldova in Transilvania se aflau aceleasi tipuri de locuinte: 1. Casa de suprafata din lemn; 2. Casa semiadancita in mare parte tot de lemn; 3. Casa bordei. In principal bordeiele aveau un paln rectangular cu colturile rotunjite ceea ce dovedeste ca o parte din peretii lor aveau intarituri din garduri de nuiele. La unele bordeie sapaturile arheologice dovedesc existenta la pereti a unor pari masivi care erau de fapt furci de sustinere a structurii acoperisului. Se constata intre secolele V-VIII existenta multor constructii ridicate din barne ecarisate, asamblate in lucrare prin platuire sau nutuire. Ceea ce denota existenta unor maistori specializati in constructii, atat pentru prelucrarea lemnului cat si prin executia unor contructii de piatra, pamant batut sau chirpici. Incepand cu secolul al VIII si pana in secolele XII sunt caracteristice locuinte unde sistemul constructiv este alcatuit din montanti verticali intre care erau fixati dulapi orizintali din lemn cioplit. La urma peretele era lutuit, adica prin asternerea unui strat de lut in amestec cu pae, ierburi, etc. Astfel de constructii au fost descoperite la Vadeni, judetul Vaslui, ca si la Dinogetia in judetul Tulcea. Evolutia sistemelor si tehnologiilor constructive corelata cu necesitatea adaptarii la disponibilitatile zonale de procurare a materialelor de constructii a condus la aparitia din vreme in vreme a unor noi sisteme constructive. Un astfel de exemplu ni-l ofera utilizarea tehnicii pamantului batut compact, fie prin amestec cu nuiele sau nu, dar intotdeauna fixat in cofraje, in grosime apreciabila. Putem spune ca aceasta noua tehnologie constructiva s-a generalizat in secolele urmatoare si ca motiv al imputinarii lemnului bun de constructie.

Curs 7

PAG.13/23

Cronologic vorbind anul 1054 ramane ca o data reper in istoria religiei in Europa deoarece in acel an a avut loc ceea ce se cunoaste in istorie sub numele de marea SCHISMA, adica spargerea, ruperea bisericii devenita ortodoxa in est, de biserica catolica a vestului Europei. O data foarte importanta pentru istoria arh europene si romanesti este apoi venirea in 1225 a cavalerilor teutoni care s-au stabilit in Tara Barsei. Anul 1241 aduce cu sine marea invazie a tatarilor. Vorbind de arhitectura romanica sau arhitectura din perioada romanica, istoricii disting urmatoarele etape bine definite: 1. Epoca romantica care a insemnat de fapt mijlocul sec X pana la inceputul sec XI 2. Romanicul timpuriu care s-a desfasurat aproximativ in sec XI 3. Romanicul matur desfasurat pe parcursul sec XII prima jumatate 4. Romanicul tarziu din a 2a jumatate a sec al XII pana la sfarsitul sec XIII. Trbuie spus ca in edificarea diverselor constructii cum ar fi bisericle,catedralele, capelele, manastirile, pe langa credinciosii locali un rol foarte important l-au avut diversele ordine calugaresti precum Premonstratensi, cistercienii si benedictinii. Spre exemplu in anul 1130 ordinul premonstratens infiinteaza de pilda pe dealul Oradea Manastirea Sfantul Stefan. Calugarii acestia erau veniti din Franta tocmai cu scopul de a catoliciza populatia din aceste parti. Cat priveste contributia benedictrinilor v-om remarca faptul ca in 1187 benedictinii pun la Manastur Cluj fundatiile manastirii locului. Ceva mai tarziu la 1202 cistercienii pun bazele celebrei manastiri ce le poarta numele de Carta in sudul Transilvaniei. Benedictini sau calugarii ioaniti infiinteaza si alte manastiri din Transilvania. In data dupa incetarea invaziei tatarilor de la 1241 istoria consemneaza pentru Transilvania manastiri foarte importante: -benedictinii intemeiaza manastirile de la Saniob, Acas, Capleni si Mesesi. -premenstratensii pe langa manastirea mai sus amintita infiinteaza o alta in anul 1238 la Almas. -o manastire benedictina unde apoi au fost instalati minoritii, ordinul franciscan a fost intemeiata la Tileagd si o alta la Santimbreu. Manastiri importante au mai fost construite la Uileacul Simleului, ca si langa orasul Ineu din valea Crisului Alb. La santion in judetul Bihor calugarii din ordinul ioanit au ridicat o manastire in 1190 care ulterior intra in posesia ordinului cistercian. Trebuie spus ca odata cu stabilirea sasilor in Transilvania ei au intemeiat lacase de cult, primele fiind de plan bazilical, iar mai tarziu ridicand biserici sala. De altfel, grupul de bazilici ridicate de sasi in jurul sibiului s-a caracteriat prin introducerea unui cor de plan patrat intre nava centrala a bazilicii si absida altarului. O alta caracteristica a lor este faptul ca navele laterale se termina in partea de est cu absidiole. Astfel de exemple pot fi citate pentru localitatile din zona Sibiului precum: SURA MARE, CISNADIE, SHELIMBER, ROSIA. Stilul romani a insemnat biruinta definitiva a zidariei in locuri materialelor de constructie usoare pe care le-am cunoscut in epoca anterioara. Zidaria de caramida, de caramida in amestec cu piatra sau de piatra de cariera, ecarisata sau nu, avea sa predomine in vremea stilului romanic la toate principalele constructii ecleziastice, civile, sau militare. Concomitent cu utilizarea caramizii plate care avea si dimensiuni mari, mai ales acolo unde piatra era deficitare, o consemnam in zone precum Campia de Vest a Transilvaniei.
PAG.14/23

O a doua caracteristica importanta este utilizarea in constructii a unui mortar de var si nisip, de buna calitate, cu varul pisat, introducandu-se nestins in lucrare. Asa se face ca un astfel de mortar s-a dovedit de foarte mare rezistenta in viata acelor constructii. Vorbim de programul bisericilor romanice, ne v-om opri desigur la planul cel mai simplu de biserica si anume biserica Sala, numele derivand de la faptul ca o atfel de biserica are o singura nava, la care se adauga spre est o absida. Un astfel de exemplu ni-l ofera biserica sala din care azi se pastreaza parti ridicate la Sanicolaul de Beius inainte de anul 1100. In istoria arhitecturii romanice de pe teritorul romanesc un loc important il acupa mai ales bisericile din Sfanta Maria Orlea si Strei, ambele pe valea Streiului in judetul Hunedoara. In sinteza bisericile caracteristicile stilului romanic ar putea fi incadrate in urmatoarele grupe: a) Biserica sala cu absida b) Biserica sala cu cor rectangular c) Biserica sala cu un turn decrosat pe latura de vest; d) Biserica sala cu 2 turnuri pe latura de vest; e) Biserica sala cu turnul deasupra corului; Orindu-ne asupra exteriorul bisericilor romanice, trebuie subliniat faptul ca trainicia unui monument , a unui lasas de cult cunsta nu numai in masivitatea zidurilor, ci si prin adaugarea unor puternice contraforturi. Unii istorici au mers pana acolo incat au considerat ca arhitectura romanica este aceea care a inventat contrafortul. Trbuie sus totusi ca acest element, contrafortul a aparut totusi in occidentul european medieval, inaintea aparitiei stilului romanic. De aceea acolo, sunt consemnate biserici unde contrafortul se prezinta in retrageri succesive spre baza cu o panta de protectie pluvionala. In toata Europa inclusiv la noi, la nava contraforturile sunt in linie oblica atasate zidului vertical, mai ales la fatadele de vest. La randul lor cornisele bisericilor, cu unu sau mai mute randuri de caramida zimtata formeaza si ele o alta caracteristica a arhitecturi romanice. Tot asa acoperisurile inalte in doua ape, se incadreaza si ele in ariile de referinta romanica. Ca element interesant este si faptul ca laturile scurte de la nava bisericii suntr prevazute uneori cu un fel de timpane triunghiulare care delimiteaza invelitoarea acoperisului un 2 pante distincte. Mai ramane sa vedem modul in care turnurile la randul lor formeaza si ele elemente de specifitate. Pentru acest lucru v-om lua in analiza: -amplasarea turnului -forma ferestrelor de la turn -grosimea zidurilor, -existenta sau nu a ogivelor. Referindu-ne contrec la realitatile romanice din Transilvania e de subliniat ca intrarea in biserica se face de obicei printr-un protal semicircular, care uneori ni se prezinta cu o profilatura mai mult sau mai putin rudmentara. De regula insa portalurile bisericilor romanice din arealul nostru, au arhivolte semicirculare, adesea cu coroane decorate intorsada, iar uneori, cu retrageri spre interior in secrtiune dreptunghiulara, cu arce de descarcare usor frante.
PAG.15/23

De altfel deschiderile in arc frant intalnit atat la portalul cat si al ferestrele bisericilor romanice din Transilvania, s-ar generaliza spre sfarsitul secolului al XIII. FERESTRELE bisericilor romanice erau in general destul de inguste, dar inalte, gandite ca niste veritabile metereze. De regula ferestrele se termina in semicerc. Astfel de ferestre le intalnim in campia de Vest a Romaniei, la unele biserici precum: Tamasda, Alvis, sau Misca din judetul Bihor. Interiorul bisericii Esential pentru stilul romanic a) biserica sala cu nava simpla, dreptunghiulara, acoperita cu un tavan drept, construit din lemn b) absida semicirculara boltita in semicalota c) absida precedata de o travee de plan dreptunghiular sau patrat si ea boltita; vom remarca la unele biserici romanice la bazilici, stalpi masivi de sustinere a interioarelor. In partea superioara acest stalpi se termina in capiteluri de diverse forme. Cateaodata chiar de inspiratie corintica. Vorbim de interiorul bisericii romanice trebuie subliniat ca semicalota racordata la un plan rectangular sau poligonal este un sistem de boltire si el caracteristic romanic. Mai mentonam prezenta boltii semicilindrice care se putea sau nu sprijinii pe un arc dublou, mai ales in cazul bisericilor de dimensiuni mai mici. DECORUL IN ARHITECTURA ROMANICA In esenta repertoriul decorativ se rezuma la urmatoarele aspecte: 1. Linia zig-zag derivata si raspandita in arhitectura de caramida; 2. Rombul 3. Meandrul mai ales de tip dreptunghiular; 4. Lesenele de caramida; 5. Torsada; 6. Arcele curbe 7. Nisele de la peretii laterali; 8. Torurile de la altar sau ancadramentele de la ferestre; 9. Cercurile concentrice; 10.Frizele zimtate de caramizi care de regula delimiteaza nivelurile ca si prizele existente la arcele oarbe.

CURS 8
PAG.16/23

09.05.2011

ASPECTE GENERALE PRIVIND ARH ROMANICA DE APARARE: Cetatile de aparare existente la inceputul mileniului 2 erau ridicate de obicei pe locurile inalte si greu accesibile pentru eventuali atacatori. Un astfel de exemplu de cetate era la FINIS , au mai fost si alte astfel de cetati precum cele de la RAPEA si RASNOV . Desigur ca toate aceste cetati erau ridicate de regalitate sau stapanul de pamant prin contributia asezarilor .erau utilizate si cetatile de pamant cu PALISADE . Regele era cel care comanda constructia de castre regale ca si construirea de cetati de refugiu in caz de pericol. unele erau din intarituri de pamant cu palisade si santuri perimetrale inundate . O cetate de acest gen era intotdeauna aparata de o garnizoana militara. Toate constructiile militare de aparare erau deci cu functie de fortificare, in ele se aflau si locuintele celor care le aparau, aveau depozite pentru arme, aveau cisterne pentru apa potabila si aveau magazii pentru produsele militare. Stilul romanic de care noi vorbim a adus cu sine turnuri de aparare inconjurate cu ziduri puternice asa cum este spre exemplu Donjonul de la Cheresig . Unele din aceste turnuri aveau in partea superioara asa numitele coridoare de straja adica amenajari unde erau strajele, care urmareau ce se intampla in prejurul acestor cetati. Uneori aceste coridoare facute din lemn dar sprijinite pe console aveau gurile ce permiteau celor ce erau in cetate sa atace cu pacura incinsa sau apa clocotita. Stim din istorie ca sasii au venit incepand cu secolul al 12-lea, ei sunt cei care ridica de indata dupa sosire numeroase cetati in satele din sudul Transilvaniei cum ar fi Avrig sau Breaza. au venit aici tot in Transilvania Cavalerii Teutoni care si ei la randul lor au fondat au ridicat o serie de cetati cum ar fi Codlea Feldioara sau Rucar. Cetatile ridicate de acesti cavaleri teutoni aveau intotdeauna turnuri patrate la capetele cetatilor masive de mari dimensiuni, altele cetati avand un pln circular cu axe principale de aparare. Intre monumentele romanice de foarte mare importanta ptr istoria arh in Romania se distinge un veritabil monumentum Princeps care este Catedrala RomanoCatolica din Alba Iulia considerata cel mai valoros monument de arh medievala din Transilvania, El reprezinta o veritabila sinteza in materie de arhitectura pentru cateva secole. Mereu si mereu la nucleul initial s-au adaugat alte constructii. Corpul bazilical al catedralei ne ofera un admirabil exemplu de arhitectura romanica tarzie. si tot aici intalnim elemente specifice stilului ce va urma adica specifice goticului de factura cisterciana adica provenind de la ordinul calugaresc al cistercienilor. Exista apoi la acest monument constructii specifice unor perioade cu mult mai tarzii cum a fost epoca renasterii. Aceasta ccatedrala a fost ridicata de fapt pe locul unei biserici romane mai vechi, inceputul construirii catedralei Sfantul Mihail a avut loc in data dupa invazia tatarilor de la 1241?... In ce priveste exteriorul acestei catedrale cu vremea el si-a pierdut infatisarea originara datorita a ceea ce spuneam anterior adica a adaugirilor de la fatade mai ales in parte de rasarit si miaza noapte. Dintre cele doua turnuri ale fatadei de vest se desprinde intrarea care creaza un fel de atrium si care este un rezultat al unor adaugiri din anul 1603. Conceputa dupa principiul arhitecturii romanice tarzii a continuat cu elementele gotice din partea de vest prin capitelele unor coloane compuse din buchete bogate de frunze ca si de admirabilul portal realizat de un pietrar francez vestit.
PAG.17/23

Putem conchide ca aceasta catedrala incheie romanicul tarziu de la noi si deschide `portile stilului gotic` . ARHITECTURA GOTICA Ca elemente de cronologie retinem anul 1223 regele Andrei al 2 lea acorda Manastirii catolice de la Cartza un teritoriu asa cum spune documentul pe care il aveau mai inainte romanii de acolo. La oradea in cetatea de astazi intre 1342 si 1372 s-a ridicat celbra catedrala adica o biserica- hala cu trei nave si cu doua turnuri la fatada de vest dar ea a fost necropola pentru regi maghiari Ladislau Andrei al 2 lea si Sigismund de Luxemburg. In 1359 voievodul Bogdan Voda din Cuhea jud Maramures trece Carpatii si devine stapan al Moldovei . In anul 1395 au loc lucrari de fortificare a Brasovului, anul 1441 cand Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. Intre anul 1457-1504 in Moldova domneste Stefan cel Mare. In transilvania trecerea de la stilul romanic la stilul gotic are loc in linii generale cam pe la inceputul secolului al XIV lea, Nu putem afirma o data certa intre cele doua tipuri de arhitectura pentru ca avem suficiente constructii care imbina elemente romanice cu elemente gotice. Istoricii arhitecturii sunt de parere ca goticul transilvanean s-ar desfasura in urmatoarele perioade : A. goticul timpuriu in a doua jumatate a secolului al xiii lea B. goticul matur numit si goticul clasic desfasurat cam in a doua jumatate a secolului al xiv; C. goticul central european desfasurat si el tot in a doua jumatate a secolului xiv lea. Ca monumente de factura gotica se distinge in primul rand asezamantul de la Cartza din sudul transilvaniei. Ordinul calugaresc al cistercienilor aduc cu ei ceea ce numim elemente ale goticului burgund dupa regiunea respectiva Burgundia Franta. Imediat la inceputul anilor 1200 mai precis in 1202 se intemeiaza o manastire la Igris in Banat . Biserica pe care cistercieni o ridica la Cartza are elemente de gotic burgund cum ar fi corul poligonal , bolta sixpartita, portalul cu ambrazura bogat profilat. Definitivarea ansamblului arhitectonic de la Cartza a avut loc in data dupa invazia tatarilor de la 1241, dar in mod cert a existat o faza de constructie a bisericii anterior acelui an. In mod cert santierul arhitectonic de la Cartza a influentat la randul sau si alte santiere de arhitectura din transilvania mai ales pe Valea Oltului si in Tara Barsei. Cladirile acestei manastiri de la Cartza erau grupate in jurul unei .de plan dreptunghiular. Biserica se afla pe latura de nord a manastirii, era o basilica cu trei nave fara turnuri cu transept cu un cor compus dintr-o travee dreptunghiulara si alta pentagonala. Din nefericire turci in anul 1432 au distrus manastirea asa incat la 27 februarie 1474 regele Matei Corvin desfiinteaza manastirea. Spuneam mai sus ca de la exemplu arhitecturii de la Cartza au izvorat modele si tehnici pentru alte santiere cum a fost spre exemplu inceputul constructiei bisericii evanghelice de la Prejmer, apoi a biserici basilica cu transept de la BartolomeuBrasov. ca si alte exemple de influentare cum ar fi biserica din Halmeag jud Brasov , biserica din Bistrita, biserici din Sic judetul Cluj. Urmarind o sinteza a arhitecturii gotice din transilvania vom distinge cateva coordonate majore:
PAG.18/23

- dezvoltarea comertului ca si multiplicarea meseriilor in secolul al xiv cunoaste trepte inexistente anterior. Cat priveste spatiul romanesc , trecerea de la romanic la gotic este directa dar pastreaza si elemente romanice drept reminiscente. In transilvania si de alte parti a europei catedrala de factura gotica este remarcabila prin elanul sau vertical facand si dovada unor realizari tehnice neintalnite pana atunci in arhitectura medievala de la noi. Domeniul major de manifestare a goticului de pe teritoriul romanesc il formeaza structura boltilor ca si decoratia bogata a ancadramentelor si deschiderilor . Goticul generalizeaza arcurile frante, boltile in ogive, boltile sexpatite ca si boltile in retea care indica de fapt faza finala a goticului. Intalnim la arhitectura gotica transilvaneana chei de bolta discoviana si uneori cu decoruri in rozeta , element motiv de altfel pur gotic. Remarcabile sunt la capiteluri frizele decorative , mai remarcam apoi ferestrele circulare cu muluri ca si cele cu muchiile tesite. Rozasa ca element tipic gotic o intalnim spre exemplu la biserica din Biertan jud Brasov. Esential in arhitectura gotica transilvaneana implicit este imensul spatiu deschis, un spatiu continuu si parca nelimitat . La noi nu intalnim insa niciodata in arh gotica arcul butant pe care il cunostem in arhitectura catedralelor gotice occidentale asa cum este spre exemplu cel de la biserica Notre Dame din Paris. Ca o realitate specifica Transilvaniei acelei epoci aducerea unor architecti adica a acelor constructori maistori din Italia , Austria , Boemia sau Cehia si care au lucrat efectiv pe santierele marilor catedrale gotice ale Transilvaniei.

PAG.19/23

Curs 9 Secolul XIV este secolul in care putem vorbi de expansiunea goticului Transilvanean, numarul bisericilor gotice in primul rand este in continua crestere. Este adevarat insa ca in acest veac al XIV se mentine inca ceea ce numim biserica sala mai ales pentru localitatile mici. Este iarasi apoi o realitate ca in aceasta perioada continua sa existe bazilica gotica care in unele cazuri puteam avea si transept. Exemplele sunt numeroase mai ales pentru sudul Transilvaniei in judetul, mai ales Sibiu si partial in judetul Alba. Cateva cuvinte despre biserica-hala: Se intelege prin biserica-hala o constructie unde navele sunt egale ca inaltime astfel incat interiorul in ansamblul sau pare si este extrem de unitar. In raport cu bazilicele traditionale pe care le-am cunoscut. V-om mentiona ca la Brasov in anul 1383 incepe construirea unei biserici-hala. Este o biserica care a ars intr-un incendiu in anul 1869, zidurile s-au inegrit de fum, de unde vine nume si de biserica neagra, o exceptionala capodopera in arhitectura romaneasca. Este firec ca acest tip de bisericahala sa il intalnim in ambianta catolica, iar ansamblul unitar de care vorbeam ii permitea preotului de la amvon sa aiba imaginea in integru al spatiului respectiv al bisericii. Toti cercetatlorii vorbesc de o adevarata comepetitie in domeniul constructiilor gotice, competitie ce se desfasoara intre orasele Transilvanene, mai ales din sud. Aceste orase erau: Sibiu, Brasov, Cluj, Sighisoara, Medias, Sebes, Alba. De subliniat ca ruperea totala cu traditia anterioara o intalnim mai cu seama la constructiile bisericesti de tip hala din Brasov, Sebes si Cluj. Primul exemplu de biserica hala din Transilvania ni-l ofera catedrala Sfantul Mihail din Cluj, edificiu care a inceput a se construi de pe la mijlocul secolului al XIVlea, urmatorul exemplu deosebit dupa Cluj este celebra biserica parohiala din Sebes-Alba. Cat priveste arhitectura oraselor din a doua jumatate a secolului al XIV in Transilvania predomina stilul gotic, prin componenta esentiala care o incadram sub numele de arhitectura ecleziastica. Aminteam de biserica gotica din Sebes-Alba. Constructia acestui edificiu a inceput inainte de marea invazie a tatarilor din anul 1241. Dupa invazie au continuat lucrari de edificare fiind adoptate formele goticului timpuriu care nu pot fi decat cele specifice ordinului calugaresc al cistercienilor, pornite evident de la celebrul monument manastirea de la Carta, judetul Sibiu. Mai mult decat atat tot de la carta pornesc elementele goticului flont-baiant, mai ales cele specifice flombaiante de la ferestre si usi. Sigur ca la Brasov se pastreaza pana astazi ce-a mai mare, ce-a mai dezvoltata con structie gotica din Romanaia si anume Biserica Neagra. Doua dimensiuni sunt de retinut la aceasta biserica, lungimea impresionanta de 89 de m si latimea la nava de 38 m. De subliniat ca biserica neagra din Brasov a fost ridicata pe locul unei mai vechi biserici din acea cetate a Brasovului. A incep a se construi in 1384 dar din pacate lucrarile au fost intrerupte in 1477. Aceasta biserica hala are 3 nave si este considerata reprezentativa pentru goticul flamboaiant. Are 6 portaluri, are pinaclurile bogat ornamentale, are statui si paldahii la contraforti. A doua biserica pe care o remarcam este biserica Sfantul Mihail din Cluj Napoca. A inceput a se construi curand dupa anul 1349, si ea din nefericire a ramas
PAG.20/23

neterminata. Biserica Sfantul Mihail este considerata reprezentant tipic al goticului matur din aria Carpatica Romaneasca. Constructie sever gandita dar extrem de monumentala din punct de vedere al volumului arhitectonic. Cateva cunvinte despree ceea ce se cunaoste mai putin. Goticul in Moldova si Goticul in Trara Romanesaca. Este absolut real si de subliniat ca prezenta colonistilor germani in orasele moldovene, Bucovinene, a fost in masura astimula, aparitia arhitecturii gotice. Subliniem din inceput ca si aici in orase precum Baia si Siret ne intalnim cu elemente tot ale goticului cistercian. Cu atat mai multu cu cat cam in jurul mijlocului secolului al XIV la Siret este atestata documentar mai precis in anul 1340 o manastire franciscana edificata de ordinul calugarilor franciscani, mai sunt apoi mentionate ca dupa ce voievodul Bogdan pleaca din Cuvea - Maramures in Moldova de Nord si prima mare actiune este ridicarea unei biserici sub cranul Sfantul Nicolae din orasul Radauti. Era de fapt si este o bazilica cu 3 nave. Are contraforturi puternice iar ca elemente de detaliu decorativ sunt lacrimarele in interior bolti semicirculare longitudinale la nava iar in exterior un sir de firide la streasina acoperisului. Biserica Sfantul Nicolae din Radauti este apoi foarte importanta pentru istoria arhitecturii romanesti deoarece este un exemplu abil de adaptare a unui edificiu gotic la cerintele si exigentele cultului ortodox. Ea este ce-a mai veche biserica de zid pastrata in Moldova. Dupa ea a urmat apoi construirea la 1384 a bisericii Sfantul Ioan Botezatorul din orasul Siret. O alta biserica gotica din localitatea DOLHESTII MARI, JUDETUL SUCEAVA. Din unghiul preocuparilor noastre pe vremea lui Stefan cel Mare se poate vorbi cu adevarat de o Moldova care era un urias santier. Au loc edificari de biserici, edificari de cetati, edificari de manastiri, de fortificarea unor manastiri mai vechi sau de dezvoltarea si fortificarea unor cetati anterior construite. Vedem deci preocuparea in acele vremuri tulburi pentru asigurarea comunitatilor rurale si urbane, cu refugii de aparare din calea navalitorilor turcomani care erau din ce in ce mai frecvente. Nu numai palatele dar si casele domnesti ale voievodului trebuiau construite in interiorul cetatii sau in interiorul manastirilor. Manastirile erau deci pe langa lacase de cult de valoare religioasa, istorica si documentare deosebita dar erau si monumente specifice lumii ortodoxe adaptate nevoilor de apare cotidiana impotriva navalitorilor. Casele domnesti in vremea lui Stefan cel Mare erau mai multe, intre ele una din cetatea sucevei de mari dimensiuni, dar si bogat decorata, cu pardoseli din placi ceramica dar si cu multe elemente de factura gotica. Prima manastire fortificata ridicata in vremea lui Stefan cel Mare a fost Putna. Pana astazi se pastreaza acolo si un turn de factura gotica ridicat la 1481. Din Vremea lui Stefan cel Mare nenumarate elemente de factura gotica le intalnim deci pe langa Biserica din Siret de care am vorbit, la Bisericile din Patrauti, Voroneti, Harlau, Manastirea Neamtului, biserica din Borzesti, la Biserica din Balinesti, sau la Manastirea Dragomirna ridicata intre anii 1606 - 1609. Cat priveste Tara Romaneasca si aici goticul se leaga tot de prezenta etnicilor germani. Spre exemplu un grup de sasi s-au stabilit deja in secolul XIII. A stabilit in campul lung muscel, si-au pus bazele la Brasov, si au ridicat o manastire inchinata ordinului franciscan si dedicata Sfintei Fecioara pe la anul 1300. Tot in zona respectiva s-a mai ridicat si o alta biserica gotica numita Biserica Baratiei.
PAG.21/23

Cateva cuvinte despre arhitectura gotica civila, caracteristica si ea, evident oraselor sasesti. Oras sasasec care avea in esenta lui in plan central piata rectangulara de obicei si mai putin triunghiulara. Aici in acest perimetru central se afla biserica, primaria, cladirile administrative, parohiale, scolile si pravaliile. In primele orase casele erau facute mai ales in paianta ulterior mai ales dupa 1500 in orase se ridica case din material solid, piatra si caramida arsa. Erau case cu fundatii puternice de regula la parter cu pivnite boltite, pivnite dedicate magaziilor, pravaliilor, atelierelor mestesugaresti. In ele accesul se facea printr-un garlici in panta oblica, erau constructii cu parter si eraj. Etajul sprijinindu-se de regula pe boltile semicilindrice cu nervuri foarte raspandite erau boltile gotice cu nervuri portante. Casele aveau sarpanta de lemn, tot de factura gotica. Invelitorile caselor primilor colonisti sasi erau caracteristice vremii- pae, trestie si robust, atat in sate cat si la orase se adopta tehnica invelirii cu sindrila sau dranita cu predilectie de conifere. Casela mai ales ale patricienilor din orase aveau pardoseli ceramice sau podele din lemn de esenta tare.

CURS 10

30.05.2011

TRICONC Termenul a fost definit in principal de Virgil Batasanu potrivit caruia ar desemna un tip de biserica bizantina ortodoxa , niciodata catolica in care cele 3 abside sunt adosate unui dreptunghi ale carui colturi raman aparente, Subliniem ca planul triconc de biserica nu se confunda cu planul treflat sau in trefla a unei biserici chiar daca si in acest caz exista 3 abside. Primul tip distinct de biserica in plan triconc ar fi acela in care nu intalnim pilastri. In istoria arhitecturii romanesti in general deosebit de importanta este fosta biserica a manastirii Vodita din judetul Mehedinti. a fost ridicata in anul 1372 si care este un exemplu de biserica fara pilastri. Au fost mai multe biserici la Vodita, prima biserica de fapt a iesit la iveala prin sapaturile arheologice facute la Vodita 2 ridicata in 1372. Prima biserica de la Vodita avea o tinda, o bolta cilindrica pe axa nord-sud cu o cupola cu tambur pe pandantiv. mai trebuie spus ca tipul biserici cu plan triconc se aseamana si nu intamplator cu o biserica mai tarziu descoperita la Niculitel in judetul Tulcea. Biserica atat cea in plan treflat cat si cele in plan triconc nu sunt specifice numai spatiilor romanesti ci ele se intind pe o arie geografica incepand din Grecia trecand peste Bulgaria Serbia Tara Romaneasca. In veacurile 11 si 12 cat priveste cea de-a doua biserica de la Vodita ridicata in anul 1400 se constata un plan triconc dar avand la naos pilastri care sustin arcade laterale, arcuri dublouri longitudinale. In mod sigur planul triconc cu abside laterale s-a raspandit peste tot mai ales in a doua jumatate a secolului al XIV, el va ramane drept cel preferat si in secolele urmatoare de foarte multe biserici din tara Romaneasca. Vodita 2 este un veritabil monumentum princeps care a influentat care a fost drept model pentru viitoarele biserici de zid din Tara Romaneasca. N-a fost singurul monument ecleziastic existent in Tara Romaneasca putand oferi alte multe exemple precum
PAG.22/23

biserica manastirii Cotmeana care era un edificiu cu o singura nava cu bolta semicilindrica. Triconcul se intalneste si in Moldova putandu-se vorbi chiar de un anume triconc Moldovenesc. il intalnim la bisericile unor manastiri precum manastirea Rasca, la o biserica din Botosani, la biserica Sfantu Dumitru din Suceava, la biserica manastirii Bistrita. mai trebuie spus ca planul triconc neintalnit in Transilvania se intaleste totusi in Banat, in nord prin exemplul bisericii de la manastirea HogosBodrog din judetul Arad. La aceasta biserica naosul este boltit semicilindric iar turla se sprijina pe patru arce. uneori vorbesc chiar de o inrudire in acest caz cu biserici precum cele din Mehedinti. Dintre bisericile cu adevarat celebre din unghiul preocuparilor noastre de azi trebuie reamintita biserica manastirii Cozia din judetul Valcea ridicata intre anii 1382-1386 si care este de fapt o continuatoare a planului de tip tricoc de la Vodita II. Fatada acestei biserici este cu adevarat exceptionala prin decorul caracteristic ce se prezinta prin asize alternative de caramida si tencuiala. Nu lipseste din decorul fatadelor braul cioplit in piatra profilata aceasta piatra in dublu tor. Intalnim aici apoi arcaturi oarbe cu arhibolte cu motive vegetale alte motive fiind executate in tehnica traforului pentru rasuflatori. La ancadramente intalnim elemente heraldice de mare rafinament. Mai subliniem apoi ca prezenta vulturului bicefal vrea sa aminteasca calitatea de despot bizantin pe care o avea ctitorul acestui lacas nimeni altul decat Mircea cel Batran voievodul Tarii Romane. Decorul fatadelor este de o bogatie fara seama, chenarele ferestrelor sunt semicirculare in extrados pe cand in intrados au forma de acolada usor turtita. Ferestrele de la nava sunt iesite usor in rezalit avand si o a doua arhivolta si ea decorata cu vrejuri cu motive vegetale. Felul in care se prezinta la ora actuala aceasta biserica este evident rezultatul ultimei restaurarii dar si a unor transformari prin adaugare de elemente din arhitectura Brancoveneasca deci din vremea voievodului Constantin Brancoveanu asa cum este pridvorul de la fatada de vest adaugat in secolul al XVIII lea. Restaurarile au modificat intru catva cornisa principala de deaasupra arcadelor oarbe si de zidaria de deasupra cornisei festornata de la turla .

PAG.23/23