Sunteți pe pagina 1din 13

Arhitectura Vernaculara

vs.

Arhitectura Neovernaculara
Denumire proiect: Dizertatie 2006
Domeniu: Arhitectura – Restaurare
Autor: arh. Cuteanu Cristian
Scopul proiectului
• Constientizarea fenomenului (neo-)
vernacular
• Echilibrul posibil
Descriere continut:
• Arhitectura vernaculara
• Arhitectura culta
• Diferentieri
• Vernacular vs.academic
• Concluzii
Arhitectura Vernacualra:
•Constructorii, indiferent ca sunt artizani sau viitorii
locatari sunt non-profesionali
•Adaptare armonioasa, utilizand materiale naturale, din
spatiul local geografic
•Cladirile existente implica o gandire intuitiva, fara schite-
proiecte, fiind deschisa unor modificari ulterioare
•Exista un echilibru social/economic, functional si estetic.
•Pattern-urile arhitecturale si stilurile sunt supuse unei
evolutii incete a stilului traditional corespunzator regiunii
etnice.
Arhitectura Culta:
•Constructorii sunt profesionisti, cu specialitati tehnice
•Nu exista modificari catre mediul inconjurator, predomina
materialele prefabricate.
•Gandirea este una rationalista, utilizand un design
definit. Pattern-urile globale si stilurile, gradat devin
identice in toate spatiile culturale.
•Exista o balanta intre functiile sociale si economice pe o
parte si valorile estetice si simbolice de cealalta parte.
•Exista modele universale si stiluri ce progresiv
standardizeaza zonele
Diferentieri
Arhitectura Vernaculara Arhitectura Culta

Alegerea formei:
• forma admisa este prescrisa prin • forma este inventia unei
traditie  exprima sistemul de “sub culturi” (in sens de sub-parte
valori colective ale tipului de a unei culturi, nu in sens
societate peiorativ) profesional  exprima
valorile acestei culturi “d e elita”.

Transmiterea formei:
• prin transmisie orala, face parte • si aici exista o traditie, dar este
din educatie inca de la nastere, scrisa, teoretizata si transmisa
din procesul de socializare a prin diferite forme de invatamint,
individului, uneori se face si prin se transmite si prin schimburi
imprumuturi/schimburi culturale culturale (aculturatie)
Diferentieri
Arhitectura Vernaculara Arhitectura Culta

Transmiterea formei:
• fara pretentii estetice si • este constient orientata catre
teoretice (intentiile artistice nu scopul de a produce o impresie si
sint conceptualizate, uneori nu teoretizata ca atare
exista nici vocabular tehnic)
• caracterizata prin dinamism
• procedeaza prin modele formale formal si inventivitate
(forme prescrise) = forme admise
care se preiau si/sau se ajusteaza
 variatiuni

Forma in utilizare : • intre utilizatori si forma se


interpune sistemul de valori ale
• raspunde totdeauna modului de subculturii de specialitate 
viata specific al societatii si discrepanta intre forma creata si
valorilor acesteia valorile si modul de viata al
utilizatorilor  criza
Vernacular vs. Academic (cult-neovernacular)

• modul vernacular a fost sursa • Dominand functionalismul,


modului academic rationalismul, paradoxalul, deriva
din modul vernacular ca un
• Cladirile vernaculare se
rezultat al mixarii de noi
integreaza in natura pentru ca
materiale industriale
ultima sa importanta este functia
ca un contrapunct pentru munca • Standardizarea, simplitatea si
artizanala puritatea liniei, universalitatea
modelelor arhitecturale, conduc
• arhitectura vernaculara insasi
la atitudini contemporane ce
este supusa reconstruirii (uneori
ignora/neaga relatia vernacular-
numita restaurare) in stilul
natura
academic modern
• Cand criteriile moderne vin sa
domine, stilul vernacular este
mai degraba abandonat/expulzat
Vernacular vs. Academic (cult-neovernacular)
• calitatea estetica naturala a • Cladirile de locuinte si-au pierdut
arhitecturii vernaculare a fost calitatea antropologica,
mutata, substituita de un iremediabila, asemanator cu
rationalism neovernacular urat si casele vernaculare, in numele
kitsch-os unei presupuse notiuni
functionale de confort
• vernacularul se zbate sa
supravietuiasca intr-un mediu • Impreuna cu degradarile
dominat de arhitectura moderna conceptului de locuite, se alatura
si academica seioasa degradare a calitatii vietii
fiintei umane contemporane
• Migrarile si invaziile din zonele
urbane catre cele rurale, au • modul academic s-a impus singur
produs efecte ciudate -> oameni ca exclusiv, excluzand,
meseriasi priceputi plini de interzicand, caricaturizand modul
imaginatie locuind intr-o cultura vernacular
arhitecturala rationalista, dar
nevoiti sa utilizeze modul
vernacular de constructie
CONCLUZII:
•Arhitectura de acum nu mai este o arta, ci a devenit pur
si simplu o tehnica
•Trebuie sa privim inapoi catre aspectele modului
vernacular, care, intrucat sunt compatibile cu unele
caracteristici academice, sugereaza posibilitati de
supravietuire
•Este necesara o campanie pentru o noua politica culturala
constienta, directionata pe patrimoniul vernacular al
fiecarei tari
•Ar trebui cea mai larga posibila utilizare de materiale
vernaculare precum si naturale, in armonie cu meriul
inconjurator.
•Daca materiale prefabricate trebuiesc folosite,
tratamentul si tehnologia implicata in utilizare trebuie sa
fie cat mai apropiata de materiale naturale si modul
vernacular.
CONCLUZII:
•Materialele prefabricate trebuie sa fie asigurate in
diferite versiuni, lasand un mare grad de flexibilitate
pentru propuneri estetice
•Ar trebui create noi pattern-uri, ocolind marea masa de
unitati de locuire
•Imitatile rurale ale cladirilor urbane ar trebui regandite,
cu o atentie marita, privind si proprietatile antropologice
ale centrelor vernaculare vechi si particularitatile estetice
in acord cu mediul si cadrul construit.
•Este necesara o stricta supraveghere, cu sanctiuni
impotriva celor care ignora stilul in proiectele lor, sau
celor care nu respecta cerintele de lege, inspecial cele
estetice
•Nu ar trebui sa abandonati 1000 de ani de cultura
vernaculara
Biblografie:
Books:
• Gheorghe Curinschi-Vorona - Arhitectura comparata
• Amos Rapoport - House, Form and Culture - Une anthropologie de la
maison
• Mumford Lewis - Arts & Techniques
• Kázmér Kovács – Timpul momentului istoric
• Vicky Richardson – New Vernacular Arhitecture
Publications:
• ICOMOS – Charter on The Build Vernaculare Heritage
• Andoni Alonso, Inaki Arzoz, and Nicanor Ursua, University of the
Basque Country - REFLECTIONS ON ARCHITECTURE: VERNACULAR AND
ACADEMIC MODES IN ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING
Internet sites:
• www.international.icomos.org/home.htm
• www.architectureweek.com/topics/vernacular-01.html
• http://whc.unesco.org/
Arh. Cuteanu Cristian – Arhitectura Neo/Vernaculara 2006
(impreuna cu partea scrisa 20 formate A3)