1-T0-Arhitectura Vernaculara PDF

Arhitectura vernaculara
ntroducere in
rhitectura
ontemporana
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta Lorenzo Ghiberti
IAC
echipa obiective metoda materiale didactice conditii programare
Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta, detaliu Lorenzo Ghiberti anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
A IAC
rhitectura vernaculara
Timpurile arhitecturii:
t.o arhitectura vernacular! t.1 arhitectura erudit!: traditia clasic! t.2 marea schimbare: mi"carea modern! t.3 arhitectura contemporan!

T0 Arhitectura vernaculara
Timpurile arhitecturii: t.o arhitectura vernacular! ("i actualitatea ei)
Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura fara arhitect, fara proiect desenat, facuta direct de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializata a unor mesteri. Arhitectura culta/erudita este practicata de un specialist (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamint), care elaboreaza un proiect.

Me"terul "i arhitectul

Mesterul anonim si starhitectul anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Mesterii colibei primitive; ilustratie la reeditarea De architecura; 1521

Mesteri-masoni trasand o ogiva gotica
Instrumentele specializate ale mesterilor/arhitectilor; gravura Spania, 1600
Alegoria arhitectului modern care paraseste grota Evului Mediu pentru lumina Renasterii; gravura 1568
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

35-25 .e.n. Vitruviu, De architectura libri decem (Cele zece carti de arhitectura); reeditare ilustrata 1521

1998, Rem Koolhaas, Bruce Mau, Hans Werlemann, S M L XL prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
1452, Leon Battista Alberti De re aedificatoria,
1923- Le Corbusier, Vers une architecture Instrumentele specializate
Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura fara arhitect, fara proiect desenat, facuta direct de utilizatori, eventual cu mna de lucru specializata a unor mesteri.
Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna transpunerea directa n forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor, rezultate din modul de viata specific si din propriul sistem de valori. In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea individului in comunitatea sa si este direct influentat de valorile comune impartasite de aceasta. De aici rezulta att armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, ct si marea unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. Tot un efect direct al acestui mod de a construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural.
Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac n Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul se odihneste ntr-o pace profunda. Muntii si norii se reflecta n apa, la fel si casele, fermele si capelele, care nu par iesite din mna omului, ci din acelasi atelier divin care a faurit si muntii si arborii, si norii si cerul. Dar ce este aceasta? O nota falsa tulbura acordul. Printre casele taranilor, o vila lanseaza un strigat dezagreabil si inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e nici pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se face ca opera unui arhitect, bun sau prost, murdareste lacul?
Adolf LOOS, Architecture (1918), n Paroles dans le vide (+ Chroniques ...Autres chroniques, Malgr tout), Editions Champ Libre, Paris, 1979
Arhitectura culta/erudita este practicata de un specialist (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamant), care elaboreaza un proiect.
Este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de suscitare a respectului grupurilor rafinate, de elita, de a exprima individualitatea, de dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata. ntre utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun att sistemul de valori al unei culturi de specialitate, cat si un personaj arhitectul care o reprezinta. Cultura de specialitate: unii antropologi o numesc o subcultura, n sensul ca este mai putin decat acel ansamblu care nglobeaza toate manifestarile materiale si spirituale ale unei societati, adica sensul larg al notiunii de cultura.
Criza arhitecturii culte: - relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa l distruga -! relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), relatie care repune mereu in discutie modul in care eruditia arhitectului le raspunde.
Criza arhitecturii vernaculare: - disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana; - schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana; Pare ca e sortita muzeificarii
Arhitectura vernaculara Muzeificare patrimonializare, protectia patrimoniului Totalitatea bunurilor care apar!in colectivit"!ii #i sunt administrate de c"tre organele statului; bun public. $ Bunuri spirituale care apar!in ntregului popor (fiind transmise de la str"mo#i); mo#tenire cultural"; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care apar!in omenirii ntregi.
Muzeul Satului, Bucuresti anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Muzeul Satului, Bucuresti anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Cu toate acestea, exista forme contemporane de vernacular care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.
actualitatea arhitecturii vernaculare

forme ale arhitecturii vernaculare de azi: trasmiterea #i revigorarea cunostintelor traditionale
Am avut !ansa de a putea s"-mi dedic o bun" parte a vie#ii profesionale militante unei aventuri: crea#iei !i dezvolt"rii Ecomuzeului Alsaciei. ntr-o continu" mi!care pn" n 2006, acest proiect permite conjugarea unui puternic elan colectiv !i al unei pasiuni personale. $i nu am renun#at nici la gustul de a transmite istoria !i cuno!tiin#ele zise tradi#ionale !i de a le lega de problemele culturale !i sociale actuale. Niciuna dintre convingerile mele legate de eficacitatea sectorului asociativ n #eserea unor leg"turi ntre oameni dincolo de antagonismele sociale, n detectarea unor nevoi noi, n capacitatea de a face, de a se repune n discu#ie !i de a gestiona nu a fost sl"bit" Nimic din ce am f"cut, nu am f"cut singur !i singur, nu a! fi f"cut nimic.
http://www.marc-grodwohl.com/marc-grodwohl-se-prsente/marc-grodwohl-se-prsente
forme ale vernacularului de azi: rural trait/viu
forme ale vernacularului contemporan: urban trait/viu/activ/n construc!ie
Barriadas din Lima/Peru; (multumiri lui Peter Chambers, care a participat alaturi de locuitori la constructia lor) anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ
Satul Buzescu: palatele tiganesti de citit din Kastello, IglooMedia, 2008 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ
Imagine din Cairo anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Permanenta actualitate a vernacularului Arhitectura vernaculara ca inspiratie pentru arhitectura culta/erudita: - ca sursa a arhitecturii erudite -! ca optiune individuala - cautarile nationale programatice n arhitectura sec. XIX-XX: arhitectura neoromneasca / cautarea specificului national, regional si universal -! regionalismul critic -! cercetarea antropologica ca fundament al proiectului
ca inspiratie pentru arhitectura culta origine a arhitecturii culte
Originea arhitecturii: Coliba primitiva Vitruvius De arhitectura, sec 1 i.e.n. reeditata si ilustrata de Cesare Cesariano, 1521. anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ca inspiratie pentru arhitectura culta optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest
ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:
Ion Mincu (1852-1912) prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886
Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892 pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890 pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
1892 - %coala (privata) de arhitectur" nfiin&at" de Societatea Arhitec&ilor Romni 1897 - %coala Na&ional" de Arhitectur", sec&ie a %colii de Belle-Arte din Bucure'ti
Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Permanenta actualitate a vernacularului

Regionalismul critic un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii, folosind fortele contextuale care dau sens si semnificatie unui loc. Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane Lefaivre. Reluat de Kenneth Frampton in "Towards a Critical Regionalism: Six points for an architecture of resistance." El pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur: Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita dar sa fii si parte a unei civilizatii universale. Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile sale care progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare pe raspunsurile particulare la context. Accentul trebuie pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice mai degraba decat pe scenografie si pe simtul tactil, pe materialitate, mai degraba decat numai pe vizual. Se distinge de regionalism, care incearca in mod programatic sa realizeze o coresondenta directa cu arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in mod constient la universal.
regionalism critic
Dominus Winery, arh. Herzog & de Meuron, 1996-1998 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
regionalism critic:
Dominus Winery, arh. Herzog & de Meuron, 1996-1998
regionalism critic
Centrul cultural J-M Tjibaou, arh. Renzo Piano, 1998 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
regionalism critic
regionalism critic
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/ erudita si cea vernaculara Forme dirijate de vernacular: - participarea - community architecture - flexibilitatea/adaptabilitatea in utilizare
permanenta actualitate a vernacularului

Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/ erudita si cea vernaculara participarea
arh. Hassan Fathy (1900-1989) Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/ erudita si cea vernaculara
arh. Hassan Fathy (1900-1989) Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/ erudita si cea vernaculara participarea
Rural Studio, fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee si D.K. Ruth, atelier de proiectare si constructie condus de Auburn University in scopul de a-i invata pe studenti despre responsabilitatile sociale ale profesiei in paralel cu / prin constructia de case sanatoase, bine construite si inventive pentru comunitatile sarace din vestul Alabamei (Black Belt) Rural Studio a construit peste 80 de case si proiecte civice.

arh. Lacaton & Vassal #coala de arhitectur!, Nantes, Fran$a, 2009 http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55

arh. Lacaton & Vassal #coala de arhitectur!, Nantes, Fran$a, 2009 http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55
Criza arhitecturii culte: - relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa l distruga -! relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), care repune mereu in discutie modul in care eruditia arhitectului le raspunde. Criza arhitecturii vernaculare: - disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana; - schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana.
Ceea ce nu nseamna ca nu mai exista forme contemporane de vernacular, care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.
Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/ erudita si cea vernaculara www.arhiterra.ro

Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa catorva arhitecti membri ai Ordinului Arhitectilor propunind un subiect de gandire sensibil si bine venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de construire, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor. Functioneaza ca o umbrela pentru initiative, asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite. Discutiile si prezentarile cu teme diferite organizate dea lungul anului au fost completate de ateliere practice imprastiate prin diferite zone si medii. Ele au inceput din intentia de a incerca si cunoaste tehnici de construire din pamant, dar au adus in discutie multiple implicatii printre care cea umana relatia dintre arhitectul scolit si mesterii mostenitori ai unor traditii aproape disparute, cea a responsabilitatii fata de copiii deschisi sa invete, a cooperarii intre numerosi oameni de profesii si din medii diferite, etc. Puterea experimentelor si a exemplelor initiate abia o intuim astazi.
actualitatea vernacularului Bienala de arhitectura Venetia 2008 Intitulata BOLT, instalatia propusa de echipa castigatoare a concursului pentru amenajarea Pavilionul Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre arhitectura contemporana si un out there regional. Expozitia are o dubla dimensiune: o serie de fotografii de arhitectura amplasate perimetral si un element central construit din obiecte interpretari ale scaunului tripodic pe care il fac rudarii din nordul Olteniei.
Bienala de arhitectura Venetia 2008 Out there. Architecture beyond buinding
Prodid, Serban Sturdza Schitul rupestru de la Sinca Veche foto Andrei Margulescu
Prodid, Serban Sturdza Schitul rupestru de la Sinca Veche
Acest proiect este ambi%ios &i de lung" durat". Are n vedere mai multe interven%ii de natur" cultural" &i social": reconstruc%ia versantului pr"bu&it al pe&terii &i regenerarea peisajului nconjur"tor regularizarea unui ru &i mbun"t"%irea acceselor pentru pelerini contruc%ia unui l"ca& de rug"ciune &i a unei mici m"n"stiri pentru patru c"lug"ri contruirea, pe un platou desp"durit, a unui centru de educa%ie &i formare n me&te&uguri tradi%ionale (dulgherie, fier"rie, mpletituri) remp"durirea unei suprafe%e adiacente de 5 hectare Totul este conceput n a&a fel nct construc%iile pot fi executate &i ntre%inut de oamenii locului, folosind materiale locale regenerabile (lemn, material vegetal). Proiectul a fost orientat n cteva directii mai pu%in obi&nuite: discre%ia maxim" a interven%iei n peisaj sunetul este o component" esen%ial" a peisajului dimensionarea redus" a traseelor pentru pelerini &i m"suri discrete anti-vandalism Proiectul nu vizeaz" arhitectura de obiect, ci mai curand priorit"%ile lui se leag" de continuitatea ambientului &i de caden%a proprie de via%" a locului.
http://www.arhiforum.ro/proiecte/schitul-rupestru-de-la-sinca-veche
#coala de la Bune"ti
Recuperarea me"te"ugurilor tradi$ionale +
Scoala propune tnarului orasean sa redescopere mediul rural n specificitatea lui artistica, economica, pastorala, si sa ntlneasca natura, nu ca pe un bun de consum ci ca pe un mediu de viata. Participantii la scoala de vara se vor organiza singuri n cadrul unei tabere de corturi, crendu-si conditiile de viata si cadrul de desfasurare al activitatii.
www.comunicatedepresa.ro/ SCOALA_DE_LA_BUNESTI,_tabara_de_arhitectura_a_Fundatiei_Calea_Victoriei
Vernacular urban
Vernacular urban
Vernacular urban
studii Iosif Kiraly "i arh. Mariana Celac Triaj, 2008-2009
Practici urbane contemporane ca surse de inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect
Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, www.norc.ro/street-view/ anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Practici urbane contemporane ca surse de inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect
Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Practici urbane contemporane ca surse de inspira$ie pentru proiectul de via$! n ora"
Generatorul de Spatiu Public, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect din cadrul programului Magic Blocks (www.e-zeppelin.ro/magic-blocks) anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Practici urbane contemporane ca surse de inspira$ie pentru proiectul de via$! n ora"
Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5 anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1-T0-Arhitectura Vernaculara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1-T0-Arhitectura Vernaculara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura vernaculara

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Timpurile arhitecturii: t.o arhitectura vernacular! ("i actualitatea ei)

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Me"terul "i arhitectul

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Me"terul "i arhitectul

Mesterii colibei primitive; ilustratie la reeditarea De architecura; 1521

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Mesteri-masoni trasand o ogiva gotica

Instrumentele specializate ale mesterilor/arhitectilor; gravura Spania, 1600

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Me"terul "i arhitectul

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

Me"terul "i arhitectul

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

1452, Leon Battista Alberti De re aedificatoria,

1923- Le Corbusier, Vers une architecture Instrumentele specializate

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

actualitatea arhitecturii vernaculare

forme ale arhitecturii vernaculare de azi: trasmiterea #i revigorarea cunostintelor traditionale

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

forme ale vernacularului de azi: rural trait/viu

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

forme ale vernacularului contemporan: urban trait/viu/activ/n construc!ie

forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ca inspiratie pentru arhitectura culta origine a arhitecturii culte

ca inspiratie pentru arhitectura culta optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

Permanenta actualitate a vernacularului

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA