3-T1-XIX-Despartirea de Traditia Clasica PDF

desprirea blnd
de tradiia clasic
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
tradiia clasic n arhitectura european

RECAPITULARE:
In Grecia antica se creaza un nou mod de

a face arhitectura, independent de
dicteul religios : un limbaj architectural
erudit, coerent, cu propria lui logica (si
teorie), constient orientat estetic (catre
FRUMOS) si teoretizat ca atare.
Limbajul clasic se bazeaza pe
ORDINELE CLASICE: unitatea formata
de coloana si suprastructura ei in colonada
unui templu asamblate printr-o sintaxa
bazata pe un sistem de proportionare
vazut ca analogie cu armonia
universala= garantia frumosului
Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei
societatii si se imbogateste in timp:
repertoriul formal se imbogateste:
noi elemente morfologice, sisteme
constructive (arcul si bolta), grupuri
sintactice, expresii gramaticale
(citeva tipuri de cladiri care devin
modele); sintaxa devine mai complexa.
ORDINELE CLASICE
(doric, ionic, corintic, toscan)
Unitatea formata de coloana si suprastructura ei

(arhitrava, friza, cornisa) in colonada unui templu
= elementul morfologic fundamental al gramaticii
antichitatii
Sintaxa [punere impreuna]: se aplica celor
citeva tipuri stabilite de temple, consta intr-un
sistem de proportionare bazat pe anumite
NUMERE INTREGI, care reprezentau
ARMONIA, analogia cu o ORDINE
transcendenta.
Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINELE=ADEVARUL.
La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si
pentru alte cladiri urbane importante, nereligioase
si, mai tirziu, pentru locuinte bogate.
n timp, imitarea Antichitii devine
garania FRUMOSULUI pn n secolul XIX
In Renastere se restabileste
gramatica antichitatii ca disciplina
universala, aplicabila oricarui
proiect arhitectural demn de acest
nume.
Noul tip de arhitect trebuie sa o
cunoasca pentru a intra intra in
categoria artelor liberale
Ordinele capata autoritate
canonica, devin piatra de incercare
a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai
rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni
antice privind arta de a construi.
Acest limbaj se va aplica nu numai
arhitecturii ci si orasului care se
supune aceluiasi control estetic.
Va parcurge istoria stilurilor si a
orasului, folosit diferit, in functie
de gust si de circumstantele
specifice, dar si de mijloacele la
indemina.
REPERTORIUL EXPRESIV PE CARE NI-L LASA CULTURA ANTICA:
[1]
[2]
[3]
[4]
este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

este reluat si teoretizat in Renastere
este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea
se raspindeste in intreaga lume (ca si cultura europeana)
VOCABULARUL - ordinele clasice, sistemul constructiv trilitic

FORMAL
- arcul si bolta
- anumite tipuri spatiale constituite in antichitate.
SINTAXA
(COMPOZITIA)
toscan
- se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca

din Antichitate si
- adaptate diverselor scheme distributive, pe tipuri de
cladiri si sisteme constructive (trilitic, arce, bolti).
doric
ionic
corintic
compozit
n concluzie:
Acest mod de a face arhitectur (cu ajutorul limbajulului clasic) se
rspndeste n ntreaga lume, odat cu expansiunea culturii europene.
n aceasta const tiina arhitectului, care l i ridic pe scara social,
difereniindu-l de meteugar/constructor.
Durabilitatea lui n timp se bazeaz pe: (1) fundamentarea lui metafizic;
(2) continuitatea gndirii/filozofiei renaterii cu cea antic; (3) eficiena
n utilizare a sistemului; (4) nu intervine nimic care s l dizloce cu
adevrat.
Cursul trecut a descris sumar stadiul dezvoltrii

disciplinei pn n momentul n care au survenit
mutaiile secolului al XIX-lea
i noile probleme pe care le aduc n faa
arhitecilor
Marile schimbri n arhitectur

CAUZE MAJORE
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale
(tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gndirii umane: un altceva care devine important pentru
oameni
TOATE ANTRENEAZA NOI CAUTARI
- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu
sens, a componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
SECOLUL AL XIX-LEA LE VA REUNI PE TOATE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic, dezvoltarea i transformarea oraelor
- revolutia industriala
- gndirea liberal i democraia
- ideologiile naionale
- ncrederea n gndirea pozitivist i n progresul stiintific
- schimbrile din art i din teoria artei
Mutaiile secolului al XIX-lea

saltul demografic, dezvoltarea i transformarea oraelor
O SCHIMBARE DE SCAR
EUROPA
1150
1300
1400
1750
1800
1850
1900
1950
2000
2010
2013
50 000 000
73 000 000
45 000 000
140 000 000
187 000 000
266 000 000
420 000 000
549 043 000
729 105 000
740 308 000
742 452 000
MAREA BRITANIE
1750
1801
1811
1821
1841
1861
1871
1891
1901
1911
2006
7 500 000
11 900 000
13 400 000
15 500 000
20 200 000
24 500 000
27 400 000
37 700 000
41 500 000
42 100 000
60 609 000
LONDRA: la 1800 cca. un milion; 6,7 milioane spre 1900
1902

Parisul secolului al XIX-lea este exemplar ca astfel de transformare

Paris, Haussmann 1852-1870

Viena secolului al XIX-lea este un alt caz exemplar

K.u.K. Hofoper (acum, Opera de Stat),

in stil neo-romantic,
Akademie der bildenden Knste
(Academia de Arte Frumoase),
Justizpalast (acum, Ministerul de Justitie),
Parlamentul, in stil neo-grec,
Rathaus (Primaria) in stil gotic flamand,
K.u.K. Hofburgtheater (acum, Burgtheater),
Universitatea, in stil neo-renascentist,
Votivkirche, in stil neo-gotic,
Bursa,
Observatorul astronomic Urania,
Kriegsministerium (acum, cladire guvernamentala),
in stil neo-baroc,
Postsparkasse (Banca de Economii a Potei),
Jugendstil,
Museum fr Angewandte Kunst
(Muzeul de Arte Aplicate)
in stil neo-renascentist,
Palais Wrttemberg (Hotel Imperial),
Palais Schey von Koromla,
Volksgarten,
Burggarten,
Stadtpark
Viena Ringstrasse

revoluia industrial
Sub semnul marilor descoperiri tehnice i tiintifice

ale secolului al XIX-lea

revoluia industrial
Sub semnul marilor descoperiri tehnice i tiintifice

Sub semnul marilor descoperiri tehnice si stiintifice

revoluia industrial
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii

alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
transforma doctrinele profesionale
-anul I / IAC / 2015-16
tulbura
obisnuintele profesionale: noile santiere
si antreprize
/ DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
revoluia industrial n construcii
dezbaterea tehnologic i instituiile arhitecturii
noi tehnologii i tipuri de cldiri
Elbebrcke, Hamburg , 1877
Viaduc du Viaur , 1887
Galerie des machines, Paris , 1889
Gare du Nord, Paris , 1846
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii

-anul I / IAC / 2015-16
marii
cstigatori: arhitectii si inginerii prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
/ DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

marii ctigtori: arhitecii i inginerii
Procesul de emancipare a arhitecturii fata de artele
mecanice, nceput n Renastere este sancionat printr-o
diplom i recunoaterea oficial a unui titlu.
noul statut al arhitectului

Arhitectul cucereste comanda public printr-un titlu, recunoscut oficial
(diploma DPLG) si datorita unei institutii: Ecole des Beaux-Arts din Paris (EBA)
Atelierul Jean-Louis Pascal, 1905, Paris
Great Drawing Room, Fine Arts School, Pennsylvaia, 1920
Cucereste comanda publica datorita

unei institutii: Ecole des Beaux-Arts
din Paris (EBA)
EBA - mostenitoarea Academiei
Regale de arhitectura (1671-72) primul sistem institutionalizat de
invatamint, de mare prestigiu in
intreaga lume
Mize:
Calitatea arhitecturii publice
Accesul la comanda publica

1867 - Diploma de arhitect EBA- recunosterea
oficiala a unei pregatiri de specialitate
1895 - la Socit centrale aproba Codul Guadet, cod
deontologic al profesiunii
Arhitectul este artistul care concepe proiectul,
intocmeste caietele de sarcini, devizele, etapele,
ordoneaza lucrarile in locul proprietarului,
supravegheaza executia si regleaza preturile,
raminind strain faptelor care constituie veritabile
tranzactii comerciale, in constructia
edificiului (Manual al legiilor constructiei, Socit
centrale des architectes, 1879)
1914 - diploma eliberata de guvern (DPLG)
1925 - La Socit centrale reuseste sa impuna
(Congresul 50 al arhitectilor) ca titlul sa poata fi
purtat numai de diplomatii EBA.

Modelul francez de nvmnt i de
institutionalizare a profesiunii / lupta pentru
recunoaterea oficial se rspndeste n ntreaga
lume (si in Romania).
mutatiile secolului al XIX-lea
NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si
calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte
pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n general, depaseste cu
mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiri
administrative etc.).
Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu o noua
simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor
materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat), cautari care trebuie
puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
mutatiile secolului al XIX-lea
DE LA NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM

Neoclasicismul si diversele forme de eclectism constituie problematica si
formele in care se exprima o tranzitie care slabeste/aboleste unitatea de
interpretare a principiilor clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decit codificarea
ordinelor din tratate
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata pentru rationalitatea
ei constructiva si pentru calitatile ei poetice si expresive
este descoperita si arhitectura vernaculara
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:
tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize
marile schimbari in arhitectura
CAUTARI EXPRESIVE:
NEOCLASICISMUL
NEOGOTICULUI
ECLECTISMUL SI ISTORISMUL
Constituie problematica si formele in care se exprima o tranzitie
care submineaza unitatea de interpretare a principiilor
clasicismului.
-
antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat

codificarea ordinelor din tratate
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata

Reconstructie sanctuar Delfi, 1894 EBA (Academia franceza de la Roma)

antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decat codificarea ordinelor
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
NEOCLASICISM
se impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumea

arhitectii vizionari ai neoclasicismului
NEOCLASICISM
se impune cu forme si semnificatii diferite in toata lumea

arhitectii vizionari ai neoclasicismului
raspindirea (neo)clasicismului
in lumea noua
cu semnificatii specifice, ca
simbol al primei republici
democratice moderne
raspindirea neo-clasicismului

NEOGOTICUL
arhitectura gotica este
descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva si
pentru calitatile ei poetice si expresive
Revolutia teoretica a lui
Eugene Emmanuel Viollet-le-Duc
(1814-1879): rationalitatea structurala
a goticului, sinceritatea exprimarii
structurii in directa relatie cu
materialele de constructie
1863 Entretiens sur larchitecture

NEOGOTICUL
John Ruskin (1819-1900) privire
recuperatoare orientata catre lumea
gotica si cea bizantina = o lume
estetica si etica
The Seven Lamps of Architecture 1849
The Stones of Venice - 1853

NEOGOTICUL
John Ruskin (1819-1900) privire
recuperatoare orientata catre lumea
gotica si cea bizantina = o lume
estetica si etica
ECLECTISM SI ISTORISM
De multe feluri si cu problematica diversa:

alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului
amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si national
Pune in criza modelul clasic
Inglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)
Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi

universul eclectic

universul eclectic
De multe feluri si cu problematica diversa:

alegerea modelului din noul repertoriu mult mai diversificat al trecutului
amalgamarea de elemente diverse din repertoriul clasic si national
Pune in criza modelul clasic
Inglobeaza virtutile noilor tehnologii (metalul)
Are o componenta rationalista, mai ales in programele noi
Difuzarea ideilor prin expozitiile universale




DESPARTIREA DE LIMBAJUL FIGURATIV
O NOUA TEMATICA
NOILE CAUTARI FORMALE
DE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEA
SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
EBA - ATELIERUL DE PICTURA
marile mutaii ale secolului al XIX-lea
NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica
cantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,
echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n
general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de
cladiri administrative etc.).
Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu
o noua simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte
diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a
noilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),
cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
CARORA ARHITECTUL NU E PREGATIT SA

LE RASPUNDA:
O criz a profesiunii, pe care puini o contientizeaz si din care numai
puini caut s ias; n virtutea traditiei, arhitectul rmne cantonat n
dezbaterea stilistic, n primul rnd:
n ce stil arhitectural trebuie construita o casa? Arhitectul pune aceasta ntrebare clientului nca de la primele contacte.
Si daca acest client nu se pricepe de loc n domeniu, s-ar putea chiar s fie mirat vaznd ce este invitat sa faca. Urmndusi intuitia sau capriciul trebuie sa aleaga ntre vreo jumatate de duzina de stiluri principale, toate mai mult sau mai putin
antagoniste ntre ele, cu partizanii si cu opozantii lor, si cu att mai incomprehensibile cu ct le examinezi mai atent, deci
le scoti n evidenta contradictiile. Clientul, perplex, ndrazneste sa sugereze ca el ar vrea o casa simpla i confortabila,
fara nici un stil sau ntr-un stil confortabil, presupunnd ca exista vreunul. Arhitectul cade imediat de acord cu el: dar
exista mai multe stiluri confortabile, de fapt, toate snt confortabile... Trebuie sa-ti alegi stilul casei cum ti alegi o palarie.
Puteti avea stil clasic, cu sau fara coloane, cu arce sau travei, rural sau citadin, sau chiar de reprezentare; puteti avea
stil elisabetan, cu aceleasi varietati, sau stil Renastere, sau sa enumeram stilurile minore: stil medieval, goticul, care este
la ora actuala foarte n voga, n fiecare dintre variantele sale din secolele XI, XII, XIII sau XIV, dupa moda feudala,
monastica, eclesiaslica, arheologica, eclesiologica etc.
Nu, totusi as prefera o casa simpla, solida, confortabila, pentru un gentleman si, ma iertati ca ma repet, nu vreau nici un
stil. N-as vrea de loc, ma gndesc ca aceasta ar costa bani multi si nici nu cred ca mi-ar placea. Priviti-ma, snt un om cu
gusturi simple: nu snt nici clasic, nici elisabetan, nu cred ca apartin Renasterii si nu snt de loc sigur ca as fi medieval
nici de secol XI, XII, XIII sau XIV, nici feudal, nici monastic,...
Snt dezolat, dar trebuie sa ma acceptati asa cum snt si sa-mi faceti o casa pe stilul meu. De ce englezul normal nu poate
obtine o casa normala, construita pentru exigente engleze normale?
1864, Arh. Kerr,
The Gentlemans House or How to Plan English Residence from the Personage to the Palace
desprirea blnd
de tradiia clasic
NOILE CAUTARI FORMALE
DE LA SFIRSITUL SECOLUL AL XIX-LEA
SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
EUROPA:
Miscarile secesioniste
De la ornament la volumele epurate
Descoperirea vernacularului
LUMEA NOUA:
Frank Lloyd Wright
Zgrie-norii
desprirea blnd de limbajul clasic

micrile secesioniste
HECTOR GUIMARD- FRANTA
EUROPA
MISCARILE SECESIONISTE
VICTOR HORTA BELGIA (Art Nouveau)


ANTONI GAUDI SPANIA (Modernismo)

CHARLES RENNIE MACKINTOSH - SCOTIA


OTTO WAGNER
JOSEPH MARIA OLBRICH (Sezessionstil)


GUSTAV KLIMT
OTTO WAGNER
(Sezessionstil)

de la ornament la volumele epurate
SIR EDWIN LUTYENS - ANGLIA


OTTO WAGNER- AUSTRIA


OTTO WAGNER- AUSTRIA


Loos: ORNAMENT SI CRIMA (1908)
ADOLF LOOS- VIENA
PRAGA
Principiul frumuseii decurge din principiul economiei, iar principiul economiei din cel al
utilitii, care depinde de nevoia uman. (p.11)
http://ratinozome.jimdo.com/sur-ses-deux-jambes/litt%C3%A9rature/adolf-loos-ornement-et-crime/

inspiraia din arhitectura vernacular
HERMANN MUTHESIUS - GERMANIA

Schimbarea se opereaza mai ales la nivelul elementelor de vocabular,

care face loc si unei noi libertati de interpretare la nivelul compunerii
lor. La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatiilor ramine de factura
clasica.
ELIEL SAARINEN GARA DIN HELSINKI 1904-14

Schimbarea se
opereaza mai ales la
nivelul elementelor
de vocabular.
La nivelul sintaxei,
traditia compunerii
spatiilor ramine de
factura clasica.
RIJKAKADEMIE, AMSDERDAM, ARH.BIJVOET&DUIKER -1917


NOUA DOMESTICITATE AMERICANA
FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE


NOUA DOMESTICITATE AMERICANA
FRANK LLOYD WRIGHT- ROBBIE HOUSE


ZGRIE-NORII AMERICANI
Louis Sullivan:
FORM FOLLOWS FUNCTION
- vezi bibliografie curs
1891 Wainwright Bldg, St. Louis/Missouri
1914-21
It is the pervading law of all things
organic and inorganic,
Of all things physical and metaphysical,
Of all things human, and all things superhuman,
Of all true manifestations of the head,
Of the heart, of the soul,
That the life is recognizable in its
expression,
That form ever follows function. This is the
law.
(1896, poem de Louis Sullivan)
1894 Louis Sullivan
1902
1914-21
1884
1902
1914-21
TOATE ACESTEA SE CONSTITUIE

IN RADACINI ALE
MISCARII MODERNE
ALATURI DE
SCHIMBARILE DIN
ARTA,
TOATE ACESTEA
VOR DESCHIDE DRUMUL
DESPARTIRII RADICALE
FATA DE LIMBAJUL CLASIC
SI CATRE CONSTRUCTIA
UNUI LIMBAJ NOU
i durata ei lung
tradiia clasic
-formeaz o anumit obisnuin /

ateptare estetic care face parte din
genele culturii noastre;
- puterea ideii de ntrecere cu
divinitatea prin creaia de
arhitectur i cutarea frumosului;
- recursul la tradiia clasic va
reaparea periodic n multe din
cutrile noi, ca un punct de
referin (diveri exponeni ai
avangardei; postmodernism;
teoreticieni).
tradiia clasic i durata ei lung
Din scrisorile lui Le Corbusier


Recursul la tradiia clasic va
reaparea periodic n multe din
cutrile noi, ca un punct de
referin (diveri exponeni ai
avangardei; postmodernism;
teoria).
1945 Le Modulor
Le Corbusier definitiveaz
cercetrile ntreprinse timp de 20
de ani asupra proporiilor. Aceaste
cercetri i-au conferit n anii 1930
titlul de Dr honoris causa, n
filosophie matematic a
Universitii din Zurich.
Invenia este protejat
de un brevet.
Este un limbaj al proporiilor care
face rul complicat i face binele
simplu " (prof. Einstein, Princeton)
Cette invention est protge par un

brevet.


- formeaz o anumit obisnuin / ateptare
estetic care face parte din genele culturii
noastre;
- puterea ideii de ntrecere cu
divinitatea prin creaia de arhitectur i
cutarea frumosului;
- recursul la tradiia clasic va reaparea
periodic n multe din cutrile noi, ca un
punct de referin (diveri exponeni ai
avangardei; postmodernism; teoria).


3-T1-XIX-Despartirea de Traditia Clasica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3-T1-XIX-Despartirea de Traditia Clasica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

desprirea blnd

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

tradiia clasic n arhitectura european

In Grecia antica se creaza un nou mod de

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Unitatea formata de coloana si suprastructura ei

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

REPERTORIUL EXPRESIV PE CARE NI-L LASA CULTURA ANTICA:

este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

VOCABULARUL - ordinele clasice, sistemul constructiv trilitic

- se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Cursul trecut a descris sumar stadiul dezvoltrii

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Marile schimbri n arhitectur

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Mutaiile secolului al XIX-lea

LONDRA: la 1800 cca. un milion; 6,7 milioane spre 1900

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Mutaiile secolului al XIX-lea

Parisul secolului al XIX-lea este exemplar ca astfel de transformare

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Paris, Haussmann 1852-1870

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Mutaiile secolului al XIX-lea

Viena secolului al XIX-lea este un alt caz exemplar

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

K.u.K. Hofoper (acum, Opera de Stat),

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Mutaiile secolului al XIX-lea

Sub semnul marilor descoperiri tehnice i tiintifice

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Mutaiile secolului al XIX-lea

Sub semnul marilor descoperiri tehnice i tiintifice

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sub semnul marilor descoperiri tehnice si stiintifice

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii

revoluia industrial n construcii

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

dezbaterea tehnologic i instituiile arhitecturii

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

noi tehnologii i tipuri de cldiri

Elbebrcke, Hamburg , 1877

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Viaduc du Viaur , 1887

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

noi tehnologii i tipuri de cldiri

Galerie des machines, Paris , 1889

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

noi tehnologii i tipuri de cldiri