C5.1-Modele Arh-Urb - Culturalist+naturalist-2013-14

A L O
rhitectura
ocuire
ras
cursul 7
GNDIREA MODERN A LOCUINEI URBANE

MODELELE ARHITECTURAL-URBANISTICE (1)
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE
reamintim:
GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

00. PE FONDUL MUTATIILOR SECOLULUI AL XIX-LEA
demografice, economice, politice si sociale,
la nivel urban: orasul si locuinta,
la nivel profesional: o noua problematica
01. NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE

locuinta sociala si locuinta filantropica;
cazul exemplar al Parisului Haussmann-ian
02. NASTEREA LINIILOR DE GANDIRE A LOCUIRII URBANE

modelul ideologic progresist
modelul ideologic culturalist
modelul naturalist american
critica fara model
03. APLICAREA IN SOLUTII ARHITECTURAL-URBANISTICE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

se manifest pe dou direcii:
a. profesional: cutri de soluii arhitectural-urbanistice adecvate noii problematici

a. politic: politicile de locuire
Ambele sunt susinute de o activ dezbatere teoretic i ideologic, ce va prefigura

gndirea arhitectural-urbanistic modern a locuinei urbane i aplicaiile la scar larga.
prinde contur teoretic n afara profesiunii:
modelele ideologice: linii de gndire care contureaz anumite direcii de abordare a

problemelor locuirii i orasului, care se regsesc n ambele direciii
profesionistii le vor interpreta i aplica:
modelele arhitectural-urbanistice: ansamblu de cunotiinte profesionale, teoretice i

practice, care se interpun ntre cerintele societatii i transpunerea lor n forme.
MODELELE IDEOLOGICE
DUPA FR. CHOAY, Lurbanisme, utopies et ralits, 1965:
1. Toate pleac de la critica oraului liberal i industrial i a noii societi care i-a dat natere, dar se
deosebesc prin accentul pus pe diferite aspecte considerate ca fiind cele mai importante.
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
n centrul criticii: degradarea individului
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

n centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare
*MODELUL IDEOLOGIC NATURALIST
n centrul criticii: orasul insui ca fenomen nociv
*CRITICA FARA MODEL
n centrul criticii: exploatarea
2. Se desfoar n dou etape importante, difereniate dupa criteriul participrii profesionitilor i, n
consecin, dup aplicarea lor:
PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea): se contureaz n afara profesiunii liniile de
gndire care incearc s gseasc direcii noi de rezolvare a problemelor locuirii i orasului - modelele
ideologice
PERIOADA URBANISMULUI (incepe cu puin inainte de 1900): profesionitii urmresc s gseasc forme
de rezolvare practic a problematicii urbane (incluznd locuirea), crend astfel modelele arhitecturalurbanistice (ansamblu de cunostiine specifice care se interpun ntre cerinele societii i transpunerea lor
n forme)
cursul 6
APLICAREA MODELELOR N PRACTIC
Modelele ideologice sunt puse n practic de profesioniti ai arhitecturii i oraului

Apar propuneri arhitectural-urbanistice coerente, urmnd ideile vehiculate de cele dou linii
mari de gndire, care se transpun n practic
Unele dintre aceste aplicaii se transform in modele arhitectural-urbanistice (teorie +
modele formale), care circul, sunt interpretate i adaptate local
modelele arhitectural-urbanistice

Modelul culturalist
ORAUL GRDIN I RSPNDIREA LUI
*Modelul naturalist
PROIECTUL BROADACRE CITY
Modelul progresist
ORAUL FUNCIONALIST I CULTURA

RAIONALIST A LOCUINEI

Se vor urmri:
o1. dezvoltarea ideilor precursorilor:
Cum s-a ajuns la o anumit aplicare i de ce?

o2. locuirea din perspectiva domestica:
Relatia cu perspectiva monumental, cu concepia urban n
general
Relaia cu natura
Nivelul domestic: formula de grupare
Tipul de locuin, modul de locuire,
Mijloacele puse n oper
MODELELE ARHITECTURAL-URBANISTICE
I. PE LINIA MODELULUI CULTURALIST
ORAUL GRDIN I RSPNDIREA LUI

dezvoltarea ideilor
NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE

legat strns de tradiia romantismului englez
ideea de baz: oraul european pre-industrial a reprezentat un moment excepional al istoriei, realizarea individual i nflorirea culturii
s-a fcut graie mediului urban;
gndire anti-industrial, hrnit de nostalgia pentru oraul trecutului, cu cldura sa uman i cu calitatea arhitecturala care se cer renviate; respingerea capcanelor grosolane ale industrializrii i revenirea la o via mai simpl, bazat pe meteugrit i
comunitate (Ruskin si Morris); caracterul nostalgic, valoriznd nemsurat trecutul i propunnd forme inspirate din trecut, traduce
anumite tendine nevrotice (de neadaptare);
nevoile spirituale sunt mai importante dect nevoile materiale;
comunitatea urban este mai important dect prile (indivizii);
estetica ocupa aici locul pe care l avea igiena pentru progresiti; favorizeaz relatiile interpersonale, deci are un rol vitalist;
urenia rspndit de societatea industrial este vzut ca rezultat al unei carene culturale ce nu poate fi combtut dect prin
ntoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa legtur cu renaterea artizanatului; conceptul cultural de ora este mai
important dect noiunea material de ora;
resping geometria rigid: caroiajul este mormntul sufletului (Ruskin), prototipurile si standardele: numai organicitatea poate integra
aporturile succesive ale istoriei, oraele sunt limitate, strada este structurant;
locuine simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca n Evul Mediu, de ex.)

dezvoltarea ideilor
TEORIA GENERAL
Camillo SITTE (1843-1903)
1889 - Arta construirii oraelor (Urbanismul dup principiile sale artistice)
TEORIA I MODELUL ORIGINAR AL ORAULUI-GRDIN

Ebenezer HOWARD (1850-1928),
1898 - Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform
Raymond UNWIN (1863-1940)

1909 - Town Planning in Practice
RSPNDIREA MODELULUI ORAULUI-GRDIN:
Georges BENOIT-LEVY, Clarence PERRY, Bruno TAUT, Ernst MAY

Cincinat SFINESCU
hibridarea cu alte modele

estetica urban
Camillo SITTE (1843-1903),

1889 - Der Stdtebau nach seinen knstlerischen Grndstzen
(Arta construirii oraelor Urbanismul dup principiile sale artistice)
studiu minuios al oraelor vechi, bazat pe o estetic a sensibilitii, pentru a

extrage principii artistice care s inspire noile realizri;
vrea s nlocuiasc reuitele intuitive printr-un demers contient: nu pentru a imita oraele
vechi, ci pentru a nelege esenialul i a-l adapta la circumstanele moderne;
urbanismul trebuie s fie trit contemporan i trebuie s fie judecat n raport cu nevoile i estetica
momentului;
planul unui ora este o oper de art, important este ntregul;
planul se organizeaz n funcie de locurile de trecere i de ntlnire: piee i strzi;
spaiu vizual nchis i adesea neregulat (o pia trebuie vzut ca o camer), organic (critic
ordinea geometric obsesiv a noilor piee fa de iregularitatea organic a oraului medieval);
argumenteaz continuitatea spaiului urban, critic monumentul izolat

Camillo SITTE
1889 - Der Stdtebau
estetica urban
Principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraelor vechi sunt preluate
de noile realizri, pentru a rspunde cerinelor sensibilitii estetice, dar i
nu circulaiei si funciunilor moderne

Camillo SITTE
1889 - Der Stdtebau
estetica urban
Principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraelor

vechi sunt preluate de noile realizri, pentru a
rspunde cerinelor sensibilitii estetice, dar i nu
circulaiei si funciunilor moderne

Oraul grdin teorie i model originar
Ebenezer HOWARD (1850-1928),

1898 -Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform
(1902- Garden Cities of Tomorrow):
Oraul e un simbol al societii - ntrajutorare mutual i cooperare amical, paternitate,
maternitate, fraternitate, relaii cuprinztoare de la om la om, simpatii expansive, tiin
art, cultur, religie.
Natura de la ar este simbolul dragostei i libertii pe care Dumnezeu le-a dat omului,
totul vine de la ea frumuseea ei este inspiraia artei Dar plenitudinea i
nelepciunea naturii nu se vor putea revela att timp ct va persista separaia, antinatural, dintre societate i natur
Ele trebuie cstorite, i din aceast unire bucuroas va ni o nou speran o nou
via, o nou civilizaie.

The Three Magnets
Where will the people go?', 'Town', 'Country' or 'Town-Country' ?
1899 - Fondeaza Garden

Cities Association pentru a
discuta ideea i modalitile
de punere n practic
1900 - First Garden City Ltd
(capital 50.000 lire)
1902 - Garden City Pioneer
Company (20.000lire) Letchworth

Sa ne imaginam o proprietate de 2400

ha, acum pur agricola, pe care o
achizitionam prin licitate publica cu
2500Fr/ha Suma este imprumutata cu
ipoteca cu maximum 4% dobanda.
Legal, proprietatea e pe numele a patru

oameni solvabili si de indubitabila
probitate si onoare populatia orasuluigradina, magnetul oras-natura, poate sa
construiasca
Tot ce vine din chiria anuala pe pamant,
a carui valoare creste anual, se plateste
administratorilor, care, dupa ce achita
dobanzile si fondul de amortizare, pun
surplusul in solda Consiliului Central,
pentru a fi folosit la constructii, intretinere
si lucrari publice.
ORAUL SOCIAL = al 3-lea sistem socio-economic, superior att

capitalismului victorian, ct i socialismului centralizat al utopitilor

-Un model economico-social mai
degrab dect unul arhitectural
- Un sistem de aezri autonome,
self-sufficient, de dimensiuni
limitate (cca 30.000 locuitori), fiecare
cu zona ei de influen
- Comuniti voluntare, nu forate,
cooperatiste i auto-guvernate
- Orae cu germenul zonificrii
funcionale (industrie, agricultur,
transporturi, locuire, spaii publice
comunitare etc)
- Combinaie sntoas, natural i
economic dintre viaa la ora i cea
de la ar, pentru toate categoriile
sociale; stimularea spiritului
comunitar, att la nivelul oraului ct
i la scar domestica;
- Individualizare i difereniere fin a
spaiului, la diverse niveluri;
asimetrie, pitoresc;
- Spatiul public foarte important:
strada i piaa.

Posibil ilustrare a unui ora grdin
cu titlu orientativ, este doar o
schem de principiu!
a description which is, however, merely suggestive,
and will probably be much departed from
Six magnificent boulevards - each 120 feet wide - traverse the city from centre to circum-ference,
dividing it into six equal parts or wards. In the centre is a circular space containing about five and a half
acres, laid out as a beautiful and well-watered garden; and, surrounding this garden, each standing in
its own ample grounds, are the larger public buildings - town hall, principal concert and lecture hall,
theatre, library, museum, picture-gallery, and hospital.
The rest of the large space encircled by the "Crystal Palace" is a public park, containing 145 acres,
which includes ample recreation grounds within very easy access of all the people.
Running all round the Central Park (except where it is intersected by the boulevards) is a wide glass
arcade called the "Crystal Palace", opening on to the park. This building is in wet weather one of the
favourite resorts of the people, whilst the knowledge that its bright shelter is ever close at hand tempts
people into Central Park, even in the most doubtful of weathers. Here manufactured goods are exposed
for sale, and here most of that class of shopping which requires the joy of deliberation and selection is
done. The space enclosed by the Crystal Palace is, however, a good deal larger than is required for
these purposes, and a considerable part of it is used as a Winter Garden - the whole forming a
permanent exhibition of a most attractive character, whilst its circular form brings it near to every
dweller in the town - the furthest removed inhabitant being within 600 yards.
Passing out of the Crystal Palace on our way to the outer ring of the town, we cross Fifth Avenue - lined,
as are all the roads of the town, with trees - fronting which, and looking on to the Crystal Palace, we find
a ring of very excellently built houses, each standing in its own ample grounds; and, as we continue our
walk, we observe that the houses are for the most part built either in concentric rings, facing the various
avenues (as the circular roads are termed), or fronting the boulevards and roads which all converge to
the centre of the town. Asking the friend who accompanies us on our journey what the population of
this little city may be, we are told about 30,000 in the city itself, and about 2,000 in the agricultural
estate, and that there are in the town 5,500 building lots of an average size of 20 feet x 130 feet - the
minimum space allotted for the purpose being 20 x 100.

Oraul grdin primele aplicaii
Raymond UNWIN (1863-1940) & Barry PARKER (1867-1947)

1909 - UNWIN, Town Planning in Practice: o lucrare tributar
metodei lui C. Sitte, cu un accent social mai puternic.
Mai presus de toate, va trebui sa inoculam in munca noastra spiritul artistic.

Att in urbanistica locala ct si in cea regionala, este important sa se previna
separarea completa a diferitelor categorii sociale, care este o trasatura atat de
accentuata o orasului englez modern.
1918 - UNWIN, Nothing Gained by Overcrowding
lasand orasele sa se dezvolte liber, este important sa le stabilim

cumva limitele, si sa precizam, separand partile vecine, spatiul destinat noilor
cartiere si perferiilor.
o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult spatiu, fara sa foloseasca
mai mult teren.
Colaboreaz pentru diverse proiecte: NEW EARSWICK (1902),

LETCHWORTH GARDEN-CITY (1903), EALING (1906), HAMPSTEAD
GARDEN SUBURB (1906)

LETCHWORTH GARDEN-CITY (1903)
Primul ora-grdin veritabil, iniiat de Ebenezer Howard (First Garden City Ltd., 1903) i proiectat de R. Unwin i B.
Parker. Un succes economic atrage fabrici, ncepe s plteasc dividende n 1915.

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB (1906)
Suburbie grdin pe terenul fam. Barnett, legat de metropol printr-o linie de metrou. Are n fundal idei socialistefilantropice. Cel mai reuit proiect (din punct de vedere formal-estetic) al cuplului Unwin-Parker.
Suntem doar oameni obisnuiti Unii au servitori, altii nu; unii dintre noi au masini, altii merg pe jos (by
Shanks pony); unii citesc, unii compun muzica, dar toti muncim, toti spalam (nici o casa orict de mica, fara
o baie - vezi reclama) - si toti ne ngrijim gradinile eliberati de opresiunea averilor si capabili sa ne
apropiem unii de altii pe temeiurile mai simple si mai profunde ale intereselor si aspiratiilor comune
(Henriett Barnett)

HAMPSTEAD GARDEN SUBURB

din Regulamentul
Hampstead Garden Suburb Trust:
- persoane de orice nivel social

- 20 de locuine / ha
- 13,2 m lime strzi,
- locuine individuale cu grdin
- cel puin 16,50m ntre case
- garduri din vegetaie joas.

Oraul grdin perspectiva domestic
ZONA DOMESTIC FOARTE VARIAT:
- locuine individuale pe strzi pitoreti, particularizate prin compoziia
urban
NOUA TIPOLOGIE DE
LOCUIRE:
close / fundtura
locul unei domesticiti

stimulatoare pentru spiritul
comunitar

close / fundtura : o tipologie de locuire specific

locul unei domesticiti stimulnd sentimentul comunitii urbane

casele puteau fi grupate laolalta si aranjate
in asa fel inct fiecare sa capete un aspect
insorit si o priveliste deschisa; si pentru a le
asigura, anumite portiuni de teren puteau fi
lasate permanent libere
Hampstead 1906
(Raymond UNWIN & Barry PARKER)

Hampstead 1906
(Raymond UNWIN & Barry PARKER)

close / fundtura : VARIAIUNI TIPOLOGICE

Oraul grdin aplicaii subsecvente
- Oraele grdin proiectate de Unwin si Parker ajung sa se substituie
modelului lui Howard.
- Rspndirea modelului oraului-grdin:
Anglia: serie de msuri legislative i financiare pentru stimularea/
facilitarea construciei de orase-gradina
Germania i alte ri germanice: Siedlung-ul
Frana: Georges Benoit-Levy, legi i aplicaii specifice
Clarence Perry: teoria unitii de vecinatate
Romnia: Cincinat Sfintescu

n Anglia / Marea Britanie: mare rspndire la nceputul
sec. XX, favorizat de legi speciale:
1909: Legea pentru

Locuine i Urbanism
Societile pentru locuine sunt

declarate de utilitate public
i pot lua de la stat credite cu
dobnd sczut.

Hellerau, Dresda (1909) arh. H.TESSENOW & H.MUTHESIUS
Primul ora-grdina german (singurul la care a participat i Howard), ca ncercare de aclimatizare a
experientei engleze; suburbie-grdin la captul unei linii de tramvai; puternic component social, via
comunitar intens.

Margarethenhhe, Essen (1912) arh. Georg METZENDORF
Sat-grdin la marginea oraului Essen, ridicat de Krupp; nconjurat de pdure, ncearc reproducerea ct
mai fidel a esteticii oraului medieval.

Siedlung Freidorf, Basel (1919-21) - arh. Hannes MEYER

Britz, Berlin (1925-31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER

Prozorovka, Rusia (1912) - arh. V. SEMIONOV & A. TAMANOV
40 km est de Moscova mare succes; ideea devine foarte
popular dupa 1916 Ministerul
Transporturilor construiete multe alte
orae grdin pe lng staiile de cale
ferat (legate de construcia liniei transsiberiene) i lng zone industriale.

Alte exemple de rspandire a oraului-gradina:

Georges Benoit-Levy, Clarence Perry,
Cincinat Sfinescu
(se vor discuta n cursurile urmtoare)

II. PE LINIA MODELULUI NATURALIST
PROIECTUL BROADACRE CITY
MODELUL IDEOLOGIC NATURALIST

Anti-urbanismul american
Un fel de specie local a modelului culturalist, dar prezentnd
diferente notabile, dintre care unele ar putea fi ncadrate paradoxal - n linia progresist.
- oraul industrial este responsabil de alienarea individului i
doar contactul cu natura l poate vindeca
- se cauta libertatea absolut de aciune a individului
- oraul trebuie abolit i complet reinventat, pe alte baze
- legat de nostalgia pionierului i a naturii slbatice, fa de care oraul industrial care
este criticat n diferii termeni:
Thomas Jefferson, n numele democraiei si a unui empirism politic;
R. W. Emerson (poet) si H.D.Thoreau (scriitor, filosof) n numele individualismului i al metafizicii naturii;
Henry Adams, Henry James i ali romancieri, n numele pierderii raporturilor umane.
Considerat filosofic, Universul este format din Natura si din Suflet.

Ralph Emerson

Anti-urbanismul american
Frank Lloyd WRIGHT (1867-1959)
The Disappearing City, 1932

When Democracy Builds, 1945
The Living City, 1958
Mizeria omului n marile orae actuale:

Pretul Pamantului - ca apanaj al omului, sau acela al omului - ca mostenire fundamentala a pamantului, au
devenit azi incomprehensibile in marile orase pe care centralizarea le-a edificat (fara sa le gandeasca).
Fericirea cetateanului urbanificat consta in a se aglutina celorlalti in dezordine, abuzat de caldura hipnotica
si de contactul constrangator al multimii. Violenta si rumoarea mecanica a marelui oras ii agita capul
urbanificat, ii umple urechile urbanificate - precum cantecul pasarilor, fosnetul vantului in copaci, strigatele
animalelor si vocile celor care ii umpleau inima altadata. O agitatie perpetua il excita, il impiedica sa
mediteze si sa reflecteze mai profund, ceea ce l-a caracterizat altadata, atunci cand traia si murea sub un cer
pur, in natura verde al carui companion era inca de la nastere.
Viaa urban i democraia:

Idealul nostru social, democratia, a fost originar conceputa ca dezvoltare libera a individului uman:
umanitatea intreaga, libera sa functioneze la unison, in unitate spirituala si, prin aceasta, dusman al oricarei
fantasme si insitutionalizari. Acest ideal al unei stari naturale sta in inima democratiei organice si a
arhitecturii organice.

Broadacre City
Ideea unei restauraii a strii rurale,
singura care poate permite
dezvoltarea personalittii i veritabila
sociabilitate.
- funciuni urbane dispersate n natur
- locuine exclusiv individuale, pe parcele de 1-2 ha.
- celulele (locuine + servicii) sunt legate ntr-o reea de
transport rapid (terestru i aerian) .

Broadacre City
mare intindere orizontala, aproape fara limite
cu parcele de aproape un acru = 4 046,86mp
pentru fiecare familie.
un oras descentralizat, orizontal si legat de natura.
Sarcina esentiala a fiecaruia dintre noi trebuie sa fie aceea de a integra mijloacele mecanice de care dispunem azi
universal, astfel incat sa-i facem pe oameni liberi sa se consacre lucrurilor cele mai nobile () in scopul dezvoltarii
estetice a vietii. .Daca libera dispozitie a solului este asigurata in conditii cu adevarat democratice, arhitectura va
rezulta in mod autentic direct din topografie () va deveni parte integranta.

Broadacre City
Peisajul element al arhitecturii
Prefabricare
Regsirea agriculturii
Strns legat de modul de via american i de o anume cultur a libertii i

individualismului

Broadacre City
Amestec de idei progresiste i culturaliste:
Prefigureaz
- urbanismul american de
dup RM2 (suburbanizarea
extensiv, cultura
automobilului, lipsa
preocuprii pentru eficiena
utilizrii resurselor),
- precum i unele realiti
urbane contemporane (ora
difuz, Zwischenstadt .
se vor discuta n anul III
ACP)
-n acelai timp nchis i deschis;

- Preocupat simultan de individ i de comunitate;
- Cu preocupri att pentru igien ct i pentru cultur;
- Privete n acelai timp ctre trecut i ctre viitor.
va urma
III. PE LINIA MODELULUI PROGRESIST
ORAUL FUNCIONALIST I CULTURA

RAIONALIST A LOCUINEI
n cursul 7

C5.1-Modele Arh-Urb - Culturalist+naturalist-2013-14

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C5.1-Modele Arh-Urb - Culturalist+naturalist-2013-14

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A L O

GNDIREA MODERN A LOCUINEI URBANE

prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

01. NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE

02. NASTEREA LINIILOR DE GANDIRE A LOCUIRII URBANE

03. APLICAREA IN SOLUTII ARHITECTURAL-URBANISTICE

prof. ana maria ZAHARIADE

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

a. profesional: cutri de soluii arhitectural-urbanistice adecvate noii problematici

Ambele sunt susinute de o activ dezbatere teoretic i ideologic, ce va prefigura

prinde contur teoretic n afara profesiunii:

modelele ideologice: linii de gndire care contureaz anumite direcii de abordare a

profesionistii le vor interpreta i aplica:

modelele arhitectural-urbanistice: ansamblu de cunotiinte profesionale, teoretice i

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST

n centrul criticii: degradarea individului

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA MODELELOR N PRACTIC

Modelele ideologice sunt puse n practic de profesioniti ai arhitecturii i oraului

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA MODELELOR N PRACTIC

PROIECTUL BROADACRE CITY

ORAUL FUNCIONALIST I CULTURA

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

APLICAREA MODELELOR N PRACTIC

Cum s-a ajuns la o anumit aplicare i de ce?

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

I. PE LINIA MODELULUI CULTURALIST

ORAUL GRDIN I RSPNDIREA LUI

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

Camillo SITTE (1843-1903)

1889 - Arta construirii oraelor (Urbanismul dup principiile sale artistice)

TEORIA I MODELUL ORIGINAR AL ORAULUI-GRDIN

Raymond UNWIN (1863-1940)

RSPNDIREA MODELULUI ORAULUI-GRDIN:

Georges BENOIT-LEVY, Clarence PERRY, Bruno TAUT, Ernst MAY

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

Camillo SITTE (1843-1903),

studiu minuios al oraelor vechi, bazat pe o estetic a sensibilitii, pentru a

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

Principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraelor

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST

Ebenezer HOWARD (1850-1928),

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II