Oras - tipologii arhitecturale

Arhitectura constructii
Oras - tipologii arhitecturale
Maj. oraselor europene sunt reconstruite; cladiri cu caracter foarte pregnant; orasul defineste regulile in care
se inscrie arhitectura.
- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat
substantial
- revolutia francera a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urb a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de
functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a
arhitecturii
Prima faza - se incheie in 1850 - Faza liberala (a dezvoltarii urbane)
A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial - Faza postliberala
Faza Liberala
- articuleaza o lume veche (a sec XVIII)
- de Revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive,
cresterea populatiei urbane (ex. Londra avea 1 mil loc la sf sec XVIII, in 1861, avea 2.5 mil;
Manchester - 12000 loc ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400000 loc), perfectionarea sistemelor
de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 - apare calea ferata)
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in
jurul unor zone in care spa descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier
Separarea artei de oras
- traditia renascentista aplicata pana atunci in realizarea unor ansambluri urbane prin regulile
perspectivei si raportarea la modele clasice devine epuizata dpdv al practicii
- geometria descriptiva - proiectia pe 3 planuri a oricarui element - I se acorda mai mare importanta
fata de ideea de perspectiva; incepe sa fie inlocuita cu proiectia frontala pe niste planuri 2d
- introducerea sistemului metric aparut in Franta se departeaza de orice referinta la scara umana->
devine ceva abstract
- modelele clasice preluate la inceputurile Renasterii se transfera in arh neoclasica (partial), partial
sunt inlocuite cu o arh de referinta medievala (romantica), si apoi cu toate stilurile trecutului ia
nastere eclectismul



Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala
- institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent
- institutia importanta comanditara in arh se modifica dpdv al comanditorului : monarhul -> institutii
care apartin unui stat modern (primariile, municipalitatile)
- se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului
- structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care incercau sa
regleze sfera privatului in raport cu spera publicului
- o initiativa imobiliara a fost IMOBILUL DE RAPORT - (initiativa economica) prin care locuinta
devine o marfa - locuinta se face pentru a fi utilizata de altcineva cu scopul de a obtine un profit
prin vanzare sau inchiriere
- interventie publica - supravietuirea vechilor legi - controlul dezvoltarii urbane dispare - care a avut
ca efecte aparitia unor mari periferii langa ansamblurile industriale, lipsind orice element de igiena
si confort urban
- au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare maxima a
investitiei facute in locuinta
- orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida
- treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine pusa la
punct (ex. Legile de expropriere pt. O cauza de utilitate publica) - a inceput sa regleze dezvoltarea
foarte libera a oraselor , sa limiteze interventia privata
- ex. Franta exprorpia terenurile agricole pt a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a introdus
in 1864 legea exproprierii - traduce legea franceza
- Alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. Orice constructie: suprafata minima
pt. Dormitor si bucatarie in functie de nr. Pers; obligatoriu un grup sanitar; orice incapere in care se
dormea sa aiba o lumina directa + aerisire; repartitia suprafetelor de ferestre / suprafata
convenabila
- aceste legi a dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a
Orasul postliberal (dupa 1850)
- dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane globale
- pana in secolul 18 ca interverntii: apar orase noi in Renastere si Baroc, si s-a facut interventii
asupra unor fragmente urbane la care s-au aplicat principiile Renasterii
- din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv urbane, iar ca inteventii publice importante: 1.
Hausmann in Paris; 2. Viena; 3. Extinderea orasului Barcelona
Parisul Haussmannian
- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. Toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il
imparte in 20 de sectoare (arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica - retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu
gaz, transport public, retea de scoli, spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria ei
- interventia ppublica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut consecinta demolarea unor monumente importante
(biserici, etc)
- orasul, strada 747f53h , devin spatii publice moderne, in care spatiile comerciale la parterul
cladirilor de locuit facc parte dintr-o ambianta noua a orasului moderna
PLANSE:
Parisul Hausmanian
- orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat;
- orasul - impartire administrativa
- a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au
fost reparcelate ->imobil tipic
Barcelona
- orasul se extinde, este port al Mediteranei
- devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec 19
- explozia industriala a dus la o crestere a orasului
- organizare in insule patrate cu L=130 m (45 de grade la colturi)
Ringul Vienez
- intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica
moderna a razboiului - ramane o suprafata de teren foarte mare
- trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb veche si cartierele periferice
- ring - forma inelara
- relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte urganica, a tramei stradala, naturala
- interventia este foarte vizibila pt. Ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate
Atena
- in 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul
Otoman
- extinderea ocoleste acropola , protejand-o
- orasul se extinde pe o grila ortogonala, si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul
- spre sf. Sec XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de
factura baroca
- in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate
- s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta
- a fost capitala intre 1864 si 1871
- are un nucleu roman + o parte medievala
- sufera interventii renascentiste (Sf. Anunziata)
- vechile fortificatii dispar
Roma
- in sec XVIII - zona Romana (vestigii)
- primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice - treceau prin
suprafete seurbanizate, devin directii de dezvoltare
- nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari
- s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua
forma a orasului
- se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi
- se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat
- au aparut strazi noi
- zona veche se transforma prin extinder regulate
Milano
- are un miez, nucleu istoric maai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei
- un plan f mare de dezv s-a realizat in 1894
- are potential de dezvoltare economica
Madrid
- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere
- oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator
Helsinki
- sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa


Tipologiile arhitecturii sec XIX
- aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari
- modul de viata urbana se schimba
- burghezia si alte clase sociale au nevoi diferite de confort, de existenta a vietii urbane
- apar unele propuneri complet noi, sau modificari radicale a altora
- inventii - calea ferata si metroul
- metalul a creat generatii noi de poduri pt. Carosabil si cale ferata, cu structuri spectaculoase
- spatii cu deschider f mari;
- la Londra se construieste Crystal Palace - un spatiu public f. Mare construit din elemente
prefabricate
- apar programe arhitecturale complet noi - Garile - se pune problema de a gasi o expresie plastica
pt. Ceva ce nu a mai existat pana atunci
- prima gara era o cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit
- expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh contextuala sau complet noua) si
partea dinspre trenuri - la Frankfurt este o celebra gara
- marile magazine universale
- locuintele - in jumatatea sec XIX - perioada postliberala; exista o clasa de mijloc care creaza baza
societatii; se echipeaza modern baile si bucatariile
- resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale foarte dezvoltate
- imobilul de raport - Paris - fatada dinspre strada este articularea dintre oras si partea privata a
locuintei; are o fatada f importanta; la interior - structuri sociale f. Diferite
Neoclasicismul
- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana
- aspiratia cultural s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu,
Renastere, Baroc, clasicismul de curte, neoclaicism, sec 20 - legat de regimul autoritar, totalitar
(Stalin, Mussolini, Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
- neoclasicismul - stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec XVIII
- se pune problema : cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica?
CAUZE:
1. Contextul politic - miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si formarea SUA)
- noi forme stat, care au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice)
- Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a
puterii economice, politice
- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana
burgheza
- Rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau
aspiratiile burgheziei urbane
Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc),
francezii au facut Enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana
atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii,
separata de gandirea religioasa
- Revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de Stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile
ratiunii si egalitatii umane, idee preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar gandirea spre un mod
rational de relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- a reauds interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- ALberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. Cercetarile arh datorat it, fr, englezilor
- ls inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu
temple, strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor,
germanilor, englezilor
- Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul rand, care
au fost publicate in Anglia, Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu
monumentele Antichitatii)
- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni
arhitecti, pictori, sculptori - se acorda burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari
fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi- desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si fanteziste): ruine
ca sursa de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive,
elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii
neatinse de mana omului
- Antichitatea identificata a prins arh facuta de om, si cu o natura primitiva ideala
Caracteristicile arh neoclasice
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice:
piramide, temple, arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si
preluarea identica a unor exemple a Antichitatii
- Neoclasicismul fata de clasicismul Antic - cautarea unor forme simple pe care le asociem cu un
mod rational de a gandi arhitectura -> imaginea standard a modelelor Antichitatii - volume foarte
simple, linii nete, referinta la modeluri utilizate in Antichitate
- suprafete monocrome (albul - nonculoarea Arh Neoclasice
- contraste f. Puternice de umbra si lumina
- portice f. Regulate asezate pe o suprafata f. Mare de zidarie nuda
- Arhitectul neoclasic- exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta - analizarea operelor Antichitatii prin spiritul rational
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez
Anglia - a crea pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua
Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate - comuna a
culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia- traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu
Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura neoclasica
SUA - isi cauta o identitate culturala prin arh Antica
- Jefferson (presedinte) a creat ansambluri de arh. Neoclasica
PLANSE:
* elemente structurale de constructie; Propileele Athenei
* desen de Piranesi; arc de zidarie pe 2 coloane corintice, multiplicat succesiune de sali
* masivitatea a boltilor de caramida; reconstituirea unui for roman: obelisc, arc de triumf, templu circular
* catedrala neoclasica: 2 axe de compozitie, echibibru maselor, colonade lungi (soliditate, eternitate, bolti in
casete)
* Interiorul/intrarea unei scoli: bolta casetata romana; cladire in forma de templu; colonade si alternanta cu
suprafete pline, masive
* proiect pt Comedia Franceza: volum simplu, bosaj diferit pt fiecare nivel, colonade puternice umbre pe
fatada; decorul salii de teatru: coloane si pilastrii angajati, sala de spectacol semicirculara
* arc de triumf roman + colonada + templu;
* alcatuirea unui palat baroc cu curte de onoare si 2 ante pana la limita strazii
* teatru de la Bordeaux: volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de
portic); turnul scenei, tratat simplu, decoratia este eliminata; holul de intrare - acelasi limbaj clasic,
expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului
* biserica Madeleine, Paris - templu roman; templu antic; arhitectura templului este transferata arh
bisericii crestine; nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct
templul pagan
* Anglia - reluare dura a expresiei antice: registre dorice, triglifi + metope
* Londra - masivitate, acoperire tipic romana
* Germania - Friederich Gilly: Templul lui Frederick cel Mare (1707): soclu mare, arc de triumf masiv,
contrast, arcatura / colonade; simplitatea volumelor + aditionarea lor (cub, cilindru, templu antic);
prefigureaza arhitectura moderna
* Leo von Kleuze - front ritmat de colonade si arcade
* Leo von Kleuze - propilee ale Munchenului
* Schinkel - Altes Museum Berlin: fatada lunga, ritmata, colonada ionica simpla; vulturi = simbolul
Reichului; la interior spatiu romanic, cupola casetata- muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada
principala - colonada nesfarsita), nu mai este marcata intrarea
* Teatrul din Berlin - aspect modern; logica sistemului constructiv; ritmarea unor mari suprafete vitrate
* Inchisoarea pt femei - cladire inchisa, masiva; loggie cu colonada ca element decorativ; parter bosat
(deasupra zid brut)
* Italia - neoclasicismul - continuitatea arhitecturii romane; goticul putin utilizat (fara arc frant); referiri la
obiecte ale antichitatii (Panteonul din Roma); contrastul creat de colonada e mai putin aspru
* suprapunere ordin toscan + exedra (cupola casetata)
* piete, trasee geometrice circulare, volume care marcheaza centrul; - sp. Public - Napoli - colonada
nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru
* Helsinki, arhitect Eugel - replici clasice adaptate la arhitectura orasului; ideea tipologiei cladirilor care va fi
dezvoltata in sec 19
Arhitectura Engleza neoclasica
- nu mai exista o traditie puternica a clasicului
- se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura
- rezulta o arh. F. Riguroasa
- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. Simplu
Sir Johnson-cladiri inovatoare - trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex.
Termele)
- Banca Angliei
Friederich Gilly- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f. Simplu in
volume)
Leo von Klenze- modul de a utiliza referintele clasice pt. Functiuni vechi sau noi
- in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
Karl Friederich Schinkel
Romantismul
- nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice
- mostenire pt gandirea si arhitectura moderna, desi mult timp a fost negat cu vehementa
- sfarsitul sec.18 - inceput sec.19 contemporan cu neoclasicismul, sursa este arhitectura trecutului
Caracteristici:
- o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi atat in filosofie cat si fin in toate artele
(literatura, pictura, arhitectura)
- a refuzat orice canon artistic - unica referinta a arh romantice : personalitatea creatorului, intuitie si
sensibilitate individuala - se poate emite o judecata de valoare asupra artei , arhitectului
- Beethoven - compozitie romantica
- presupune valori individuale, personale (caract. F. Generale)
- cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin - promotorul gandirii romantice:"Arhitectura e o stiinta a simtirii si dup-aia o stiinta a
regulilor"
- se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii inconjuratoare)
Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura vie, este
necesar sentimentul si imaginatia"
- perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in opozitie cu
gradinile clasice
- scoala peisagista engleza - doreste sa creeze o natura vie, neregulata, dar proiectata de o mana
de om
- exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala
- romanticii refuza frumosul in conceptia clasica - aprecierea frumosului prin nerespectarea regulilor
- o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva
- programe reprezentante: muzeul (stilui templului grecesc), biserica gotica (religiozitatea evukui
mediu), cladirile publice cu arh romana antica
- romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor respective
- arh: muzica solidificata
- cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei; operele romantice fac referiri la cladiri vechi,
napadite de vegetatie, la o soc. veche
- arh romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala (o arh a trecutului)
- Evul Mediu devine important pt. ca atunci se formeaza natiunile moderne - se naste omul modern
- EM era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra trecutului)
- referinta la arh gotica (caracter grav, sublim) care exprima cel mai bine arta evului mediu
- H. Heine :"oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii"
- e nevoie de mai mult decat o opinie pt. a construi o catedrala
- arhitectura gotica redescoperita - arh Romanticilor; "orice constr gotica refuza o valenta de sens"
Importanta Romantismului pt. Modernitate
- sistem dechis, individual, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale
- libertatea de gandire a artistului
- caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului)
- redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic: sistem trilitic,
bolti in leagan, arce in plin cintru; gotic: sisteme complexe
- Baudelaire :"un artist romantic este un artist modern"
- din Romantism (forme difuze) raman mai multe lucruri importante ca din Neoclasicism (forme
primare)
- cercetare aprofundata a esenteistructurilor constructiilor medievale, statica
- razvratirea arh de a nu se supune nici unei reguli, de a fi personala restrangerea rolului culturii
- spiritul modern inseamna dorinta de cautare continua
PLANSE:
*fascinatia descoperirii evului mediu; natura invadeaza arh neintretinut, starea de ruina, nostalgia
trecutului
* imaginea orasului ind, trecutul dispare, constructii anonime, fara personalitate
* acelasi oras, crestin 1440-1840, cu cladiri religioase gotice, incinta fortificata, ritm des al
acoperisurilor, reconstruirea trecutului; PuginPugin
* langa Regensburg - imitatia unui templu vechi, intr-o ambianta naturala pitoreasca; R nu limita
expr arh la EM, cu conditia interpretarii libere, personale
* catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina
* natura exuberanta+interventia umana minora; catedrala de factura gotica, care se pierde in
vegetatie, se transforma in ruina
* Catedrala Bologne din Koln, nerealizata, scara imensa, coloane fasciculate.
* Biserica Friedrih Werdersche din Berlin, Schinckle: catedrala gotica, ferestre in arc ogival,
masivitatea zidului-caracter romanic, prezenta crescuta a golurilor la turnuri
* biserica mareintr-un spatiu natural, pitoresc
* mic ansamblu manastiresc medievalizant, accentuarea neregulatului, nu exista o structura
compozitionala clara, aspectul e dezv. In timp indelungat, minimeaza spontaneitatea, organicitatea
* Amsterdam 1866 - visul Catedralei perfecte, inchipuita de Viollet le Duc
* Anglia, cladire cu turn, Scarisbrick Hall
* planul Scarisbrick hall realizat dupa un desen original al lui Pugin
* structura neogotica
- Pugin - in Anglia - initiatorul romantismului
- porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici gotice, etc
- model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune de
trepte, podeste - pitorescul, vegetatia f. Bogata
- Leo van Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. Masiv (arh. Neoclasica) -> romantic->
modul in care este amplasat pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de
pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- arhitectura gotica plasata intr-o vegetatie foarte bogata este pe cale de a invada arhitectura (ideea
de natura vie care tine sa inghita arhitectura)
* reconstituirea catedralei de la Kholn - folosirea imaginatiei pt. A putea reconstitui ceva ce nu a fost
terminat niciodata
- arh. Engleza - tesatura decorativa a plafonului - nervurile
- Ruskin? - reconstructia unei mari proprietati - sipar simetria absoluta folosita de neoclasiciscm -
libertatea imbinarii volumelor, decoratiilor
- tot Ruskin? - ansamblu de cladiri (locuinta +biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata;
nu se fac referiri la axe de compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care
ulterior a fost asimilata si de alte tari)
Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei
- cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu
- imbinari de tip romantic
- se fac experimente volumetrice si compozitionale
- utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii => structuri spectaculoase, metalice
-> scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice
- structura metalica care preia o anumita conformatie? Structurala
Sec XIX
- 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
1. Etienne Louie Boullee - la 19 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris
- a construit f. putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780 - 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra
arhitecturii
- forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente geometrice primare
- arhitectura este un simbol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
- cartea sa: "Arh - eseu asupra artei"
- isi pune problema de a descoperi adevaratele probleme ale arhitecturii; gaseste adevarul in
"natura" (nu de tip romantic) ci forme/volume primare
- considera ca arh vb sufletului asemenea unui poet
- arh - simbol al functiunii si structurii interne
PLANSE:
- capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental; o constructie gigantica,
simpla, cu imbinari elementare, discrepanta mare intre scara umana si a constructiei
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. Simple) 1785
- proiect de teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic -
ordinul cel mai elegant
- cladire publica: imbinare de volume simple pt sec XVIII
- proiect de biblioteca publica
- Cenotaful lui Newton: monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este
inmormanta acolo
- piramida - semnaleaza esenta unui monument funerar; foloseste formele elementare, corpurile
geometrice foarte simple
Claude Nicolas Ledoux- diferite functii administrative;
- vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal; 1789 - este inchis
- aspiratia spre forme simple, elementare
- arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt.
Literatura
- pune problema arhitecturii intr-o societate moderna
- proiectul lui face apel la simbolism
- proiect pt. un pod - elemente de sprijin in formele unor corabii
- face referinta la corpurile geometrice simple
- planuri simetrice p iese din canonul neoclasicismului pt. ca este asociat compozitiilor foarte
simple, este o rigoare a planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru
- epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale
PLANSE:
-o cladire regasita in mai multe variante, e bizara, iesita din contextul formal; simplitatea volumului;
plan perfect simetric, regularitate ce tine de vointa
- sfera - vol pur, simplu, caruia ii da o anumita utilizare;
- proiect pt maestrul dogar - rigoare exemplara a planului, simetrie intre axe
- pod - simbol prezent: corabiile pe care sta "pluteste"
- locuinta celui care regleaza cursul apei.
- Chaux - E Frantei - a fost realizat pe jumatate - plan circular, in mijloc e liber, cladiri imp, periferic,
clad palate frantuzesti pt functionari; accesul in oras; prezenta el simbolice;
- salinele din Chaux
- cimitirul in forma de sfera
- Portile Parisului
Jean Louis Durand
- prof de arh la Ecole Politehnique, Paris; pus sa i invete pe ing notiuni de arh; intocmeste 2 lucrari:
breviar si o culegere a cladirilor de toate felurile, grupate tipologic
- este elevul lui Boulle, promoveaza arhitectura comparativa, datorita tipologiei constructive instituite
(toate cladirile erau la acelasi scara)
- pt el, arh - arta de a compune si executa toate edificiile publice sau private;
- introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni
- orice cladire tre sa inceapa de la trasarea unor axe
- fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. Stricte
- regula organizarii planului - acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in functie
de clima, traditii locale, etc)
- unificarea referintelor arh intr-un singur obiect arhitectural
- investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor
Eclectismul
- prezent in arh dupa neoclasicism si romantism 1830 - 1914
- cea mai mare parte a lucrarilor sunt istorii ale unor personaje cu interes de a pune in evidenta
importanta arh
- cartile mai noi au repus in drepturile sale eclectismul ca un curent esential pt sec XIX
- vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege
- este o reevaluare, o cautare de intelegere mai corecta a epocii
- curent cultural din a 2-a jumatate a sec XIX
- alege arhitecturi ale trecutului si le recompune dupa principii istorice (comp. Stilistica)
- scopul arh eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect, care tinde
spre perfectiune
- fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. A produce o opera de arta, arh
- procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec XIX - un secoll in care gandirea a capatat o dezvoltare
mare
- gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros, rational
- clasificarea regnului vegetal
- ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturala ale trecutului
- spirit riguros, stiintific;
- eclectismul e un curent arh care ia in considerare toate monumentele trecutului
- se orienteaza spre tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc)
- cunoastere foarte larga
- diversitatea ca stil de la continent la continent
- rationament cu 3 pasi: 1) demontarea clad realizate anterior; 2) listarea elem spatiale construite si
decorative; 3) remontarea acestor elem dupa regulile arhitectilor
Caracteristicile sec XIX
- secolul descoperirilor stiintifice
- secolul igienei
- pozitivism accentuat - lucrare de filos, Cousin, 1813, "Adevar despre frumos si bine"
- spiritul stiintific patrunde si in arh - duce la verificarea canalelor clasice sau distrugerea lor in fata
schimbarilor profunde
- sursa: trecut;
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist
- o opera de arta noua se inspira dpdv formal; trebuie sa exprime lucruri f. contradictorii: functiune
moderna adaptata timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh; utilizarea stiintei si
tehnicii (dezvoltare f. rigida); ordonarea f. riguroasa dupa principii de compozitie
- programele de arh incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta
- compozitia este un mod de a reconcilia aceste aspecte
- proiectul de arhitectura devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei societati care se
afla intr-o dezvoltare f rapida
- industria devine motorul dezvoltarii unei societati
- arhitectul eclectic - singurul care decide ce poate fi luat ca subiect de inspiratie
- 2 directii: 1) alegera unor stiluri ce se potrivesc locului si functiunii si 2) clasif cladirilor cu scop
imediat, operativ dupa metode riguroase
Problema stilului
- 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?
- sec XIX - schimbare profunda pt societate, nu e un stil f bine precizat
- eclectismul - stilul sec. XIX; degradarea canoanelor existente pana atunci; explozie de cunoastere;
e o forma de arh ce utilizeaza formele trecutului, adaptate prezentului.
- combinarea dintre vechi si nou - probl pt arh
- tot trecutul arh se afla la indoirea fiecarui arhitect, si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide, stilul
- ce rol are in aceasta dezvoltare , experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si
academismul? (academia de arh, Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care stabilesc
stilul de arhitectura moderna
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
- relativismul - a pune marca oricarei reguli existente
- tehnica construirii e mereu alta (fier, fonta, otel)
- proiectul de arh - f important - contradictiile intrea rta si tehnica; a fost teoretizat in scolile mari de
arh
Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda dpdv artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul - persoana f.
Riguroasa mult mai deschis noilor produse tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse:
* Opera de la Paris 1860 - monument de referinta a eclectismului francez
- primirea are un rol important
- sala este f. mica in comparatie cu toata cladirea
- in sectiune, turnul scenei are iinalttime f. mare, sala este dublata (miscarea decorurilor), este
exprimata functiunea deosebita fata de restul cladirii
- arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca
- importanta holului - exacerbat sp. Foyerului, scara spectaculoasa (spectatori care coboara,
admira) - spectacol al societatii sec XIX, viata modena
- sala de concert mare
* Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare
de cladiri care au formule sitlistice diferite)
- Parlamentul Austriac - stil clasic, de inspiratie greceasca, Primaria - reia maniera EM;
Opera/Teatrul - maniera neorenascentista 100 m una de alta
* mic Pavilion in parc englezesc;
* ansamblu de corpuri: biserica + clopotnita;
* biserica, a doua jum sec XVIII;
* biserica, Mon Martre, Paris
* Reichul german - sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole
(preluata de la Louvre), elemente diferite articulate intr-o asociere fireasca volum masiv, Germania,
baroc+cupola cu muchii intrate, preluata din turnul de la Louvre;
* Palatul de Justitie, Bruxelles; context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial; contrast:
dimensiuni f. Mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele
inguste)
* cladiri cu caracter urban, Paris - legatura intre parter si mezanin
* Sinagogile europene - fac apel la arh. Orientala (India); structura volumetrica specifica cultului
* biserica Kreuzkirsche, Berlin, de J. Otzen - plan mai putin obisnuit
* cladiri de birouri din Munich;
Arhitecturile nationale si regionale
- 3 curente : neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se manifesta
diferit prin: utilizarea unui limbaj f. bine definit (neocl), raportare la arh medievala (romantism), tip de
gandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o succesiune de etape (eclectism)
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a aavut la indemana arhitectul
- Neoclasicismul si Romantismul au variata de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in
aceeasi sfera arhitecturala
- sf. Sec XVIII-inceputul XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului
- diferentele de arh sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o
populatie omogena dpdv etic)
- ex. Franta - stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat
caracteristicile lor : Bretoni, Provensali, etc
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania - unificare statelor german
- Imperiul Austro Ungar - imperiu multietnic
Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala
- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit Imp Austro-Ungar) in diferite tari:
Serbia, Transilvania, Cehoslovacia
- a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh germana trebuie sa fie diferita de arh italiana,
spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente (au coexistat)
Ce este o arhitectura nationala?
- este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural
- filosofii, oamenii de cultura, arh impun limitele stilului national
- ideea de a relua prin mijloace arh expresia traditiei unui loc
- cautarile au insemnat o inventare a arh trecutului
- arh regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani
mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala
- cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa
exprime situatia existenta in Europa - diferente f mari care tin de o traditie culturala nationala - un
eclectism in care formule ale trecutului nu sunt diferentiate ca legatura cu arh, ci ca un trecut bine
definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa
exprime identitatea nationala
- Grecia are un precedent antic - o arh nationala (in arh bizantina - f puternic prezenta)
- clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere
- arh clasica - preluata din Germania
Turcia - deceniul 4 al sec XIX - miscare de reforma
- dpdv arh s-a realizat o copiere a unor arh din Occident (primul pas al modernizarii)
- sf. Sec XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
Serbia - au adoptat ca stil national o arh bizantina modernizata
- limitele arh nationale sunt f. putin precise
- se pune problema arh nationala asemanatoare cu alte tari
Franta - eclectismul de factura franceza
- stil oficial acreditat de Belle Arte Paris
- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad mai vechi)
- Coasta de Azur - s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
Italia - in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh f diferita
- diferite traditii locale, intrepatrunse cu arhitectura culta a renasterii, dar cu tente particulare de la
egiune la regiune
- suprematia unei regiuni
- se pune problema: care este stilul national oficial?
- Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale:
1. Lombard (arh romanica)-Milano: arh de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru
2. Romano-bizantin (Venetia) - arh variata din intregul bazin Mediteraneean,cu traditii locale
3. Toscan
4. Roma - stil cosmatesc
5. Sicilia - stil arabo - normand din nordul europei + influente arabe
PLANSE:
- Grecia: arh clasica asimilata ca o arh nationala; referinte la arh bizantina
- Anglia: locuinte; traditia medievala continua; sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh f. Diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului
- Elvetia: asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o
forma relativ noua
- Franta - stilul breton (N-V Frantei) - reia masiva constructie din piatra
- stil coasta de azur - arh mediteraneeana - volume simple, goluri mari la parter, living mare; se
inscrie intr-un cerc local din S. Frantei
- Sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria - pitorescul
- Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita,
arhitectura pt care conditiile climatice incep sa puna probleme
- castel in regiunea Renania,Germania
- Helsinki Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii
Ex. Arh regionala - Venetia : traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc
Ex. Spania - traditie puternic araba
- tipologie variata a arhitecturii oraselor
Ex. Bulgaria - arhitectura bizantina
Ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei,
proportii etc
Experiente - momente importante
- marile expozitii internationale din Europa
- Londra - pavilion imens din sticla
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania;
toate celelalte pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh bisericeasca ci la cea culta si cea
populara