Gospodaria

"...numai datorita aluatului din care sunt plamaditi, inflexibilei lor drzenii, la poalele muntilor
nalti si albastri nu se ntinde o tara a saraciei..."
Geo Bogza - "Cartea Oltului"
Satul este una dintre cele mai vechi forme de organizare a vieii colective si s-a dezvoltat
pe teritoriul Tarii Fgraului din grupri de gospodarii judicios amplasate ca urmare a
experienei multiseculare de locuire si munca. Tendina generala era ca vatra satului sa fie
ct rnai compacta. n cadrul fiecrui sat exista un loc de maxima concentrare, unde se
gsesc: biserica (considerata cea mai veche construcie), scoal, primria, crciuma,
bncile, cminul cultural. Este spaiul unde se percepe cel mai bine pulsul fiecrui sat.
Se tie ca structura unei gospodarii este determinata de anumii factori: condiiile de
relief, ocupaiile, starea sociala, gustul estetic si experiena constructorului. Tipul de
gospodrie ntlnit n Tara Oltului este cel denumit "curte nchisa si ntrit". Apruta din
necesitatea de a proteja oamenii si avutul de eventualii dumani, aceasta gospodrie a fost
favorizata de anumii factori economico-sociali (abundenta materialului lemnos, creterea
avutului), existenta unor construcii fortificate n zona (fie nobiliare, fie ecleziastice),
experiena acumulata de constructorii de case. n Tara Oltului, curtea nchisa si ntrit are
forma unui patrulater, rernarcandu-se strnsa nlnuire casa cu casa; laturile patrulaterului
sunt astfel constituite din garduri, casa si acareturi.
La nceput, locuina ranului din Tara Fgraului era rudimentara: case mici, fcute din
brne de lemn de stejar, lipite cu pmnt galben, vruite si acoperite cu paie; pe jos pmnt galben bttorit. Casele erau compuse dintr-o camera si tinda n care se intra din
pridvor. n tinda existau cuptorul pentru copt pinea si vatra; mobilierul era srac: scaunele
mici, un blidar pentru vase, tronece" cu faina de mmliga, vredite" cu mncarea
animalelor. Camera de locuit avea pe peretele median cuptorul cu cahle. Ca mobilier, totul
era simplu: masa, blidar, scaune, pat, lada de zestre pentru haine, laita. De tavanul din grinzi
de lemn se agatau leagnul, lampa, farfurii si ulcioare din lut ars, frumos ornamentate cu
motive populare. Pe perei se aflau icoane pe sticla, iar pe pat cuverturi esute n rzboi si
perine. Tot mobilierul era din scndura nevopsita; abia n a doua jumtate a secolului al XlXlea va patrude n lumea satului, sub influenta sseasca, mobilierul pictat.
Gospodria rneasca mai cuprindea opronul din stlpi de lemn, acoperit cu igla, sura
din lemn (aici se depozitau nutreurile si se ineau carul si plugul), grajdul pentru vite, coteul
pentru porci si cel pentru pasri, cuptorul. Vis- -vis de casa, la nivelul solului, se construia o
casuta, locul unde se fceau cele mai multe treburi gospodreti. Nefiind pivnie, multe
produse se ineau n tinda, n cmara sau n pod.
Pe la mijlocul secolului al XlX-lea a existat fenomenul emigrrii" n America, dictat de
considerente materiale. Prin ntoarcerea celor plecai s-a nlesnit o prosperitate a vieii.
Casele de lemn s-au nlocuit cu altele noi, cu fundaie din piatra si acoperiuri din igla; la
intrare apare un antreu deschis, iar pereii sunt de crmida arsa. Mai trziu apare si a treia
camera, antreul se nchide si peste grinzi se fac tavane tencuite; se fac pivnie, se
modernizeaz totul, inclusiv mobilierul.
Camera de dinainte" este mpodobita n funcie de gust estetic si stare sociala. Ca o
caracteristica eseniala a interiorului din Tara Oltului este folosirea maxima a spaiului.
Organizarea se face n jurul pieselor de mobilier, confecionate din brad sau fag, cu decor
pictat, predominnd motivele florale. n partea opusa intrrii se gsete patul, principal
suport al esturilor din casa; n fata patului se aezau laitele si masa, iar pe perete ntre
ferestre se punea armuroiul; n partea superioara a pereilor sunt fixate cuiere unde se
atrnau cancee, blide. Icoanele pe sticla, ce aduc sobrietatea generala a ncperii si o

tensiune coloristica puternica, se fixau cte 2-4 pe perete. Accentul n organizarea

interiorului cade ns pe textilele de casa: covoare, paretare, tergare bogat ornamentate, cu
o cromatica vie, ce mbrac pereii, patul, mobilele.
Casele mai recent construite, n unghi, sunt mai nalte, mai voluminoase, mai bine aerisite
si nsorite. Sunt construite din crmida si acoperite cu igla, iar structura lor este buctria si
trei camere. Organizarea interiorului nu mai respecta aceleai reguli, suferind puternice
influente urbane si renuntndu-se la folosirea textilelor, cele care au individualizat interiorul
specific Tarii Oltului .
Instalatii traditionale
"...numai datorita aluatului din care sunt plamaditi, inflexibilei lor drzenii, la poalele muntilor
nalti si albastri nu se ntinde o tara a saraciei..."
Geo Bogza - "Cartea Oltului"
Apa este elementul fara de care viata nu ar putea exista. In Tara Fgraului, din inima
munilor, izvorsc ape limpezi ce formeaz pe parcursul lor praie repezi si nvolburate.
Fagaraseanul, omul trit de secole la munte, a tiut dintotdeauna sa-si fac natura un prieten
adevrat astfel ca a pus "la lucru" apele cristaline ale muntelui.
Un proverb local spune ca, daca apa trece peste apte pietre, atunci ea este buna de
but. Preuita si adorata, apa este folosita nu doar pentru efectele sale benefice asupra
organismului uman, ci si ca fora motrice n gospodrie. Pe fiecare dintre cele apte vai ale
Munilor Fagaras exista un pru ce a fost folosit de localnici pentru a aciona fie joagarele
necesare la prelucrarea lemnului n cherestea, fie morile de apa ce mcinau grul, porumbul
si alte cereale, fie instalaiile de mpslire (ngrosare), scarmanare si splare a straielor de
lna.
Joagarele acionate de apa s-au dezvoltat mai ales n partea de vest a Tarii Fgraului,
apariia lor fiind favorizata de zona bogata n pduri, precum si de prezenta cursurilor repezi
ale rurilor de munte, cu debit mare si o cdere nalta. Cldirea ce adpostete ferstrul si
mecanismele sale prezint doua nivele: la etaj se afla instalaia de tiat lemnul si
mecanismul de traciune (respectiv suportul mobil pentru ferastraul-banda si tlpica mobila
ce car butenii); parterul este spat n pmnt si adpostete mecanismul de transmisie cu
cele doua componente de baza - roata de apa si roata de transmisie. Apa este condusa
printr-un jgheab de lemn la roata de apa; aceasta - printr-un sistem de transmisie simplu genereaz si menine o micare de rotaie continua care servete la tierea verticala a
cherestelei. n prezent, aceste joagare au fost nlocuite de instalaii moderne acionate
electric.
Calatorul are si azi posibilitatea sa vad la lucru, aici, n Tara Fgraului (n satele
Ohaba, Bucium, Crtisoara), mori de apa din secolul trecut, concurnd cu tehnologiile
moderne. Rotile acionate de fora apei erau confecionate din lemn, iar mai trziu au fost
nlocuite cu roti de metal. Lagrul care susine micarea de rotaie a rmas tot din cremene
alb, si este cea mai sigura soluie, rulmenii neputnd rezista aici. Faina produsa are un gust
inconfundabil. Bobul de porumb este mcinat de pietre cu o viteza mica, fata de cea a
morilor moderne acionate electric, iar localnicii spun ca este "cea mai buna faina din lume".
Pietrele de moara sunt executate de meteri pietrari si, datorita uzurii, ele trebuiesc periodic
"ferecate", operaie de finee pe care doar cunosctorii sunt chemai sa o fac.
Industria textila bazata pe exploatarea energiei cinetice a cursurilor de apa dateaz din
vremuri strvechi. Drsta sau piua rudimentara acionat de o apa curgtoare, n care se
bteau postavul si dimia (estura groasa de lna alba), este o instalaie hidraulica populara
apruta pentru prima oara n jurul anului 1000 d. Hr. Pe teritoriul Romniei, folosirea acestui

dispozitiv apare menionata dup 1300; un document din 1441 atesta prezenta unei astfel de
instalaii n satul Voila, pe Olt, n Tara Fgraului. Drstele, ca si pivele, reueau sa
mpsleasca esturile din lna, prin frecarea si presarea lor ntre doi cilindri rotitori si prin
lovirea lor cu ciocane de lemn acionate vertical ntr-un mediu umed.
Daracul este un dispozitiv constituit din doua piese cilindrice prevzute cu dini n forma
de cuie, folosit pentru scrmnatul lnii si al altor materiale textile.
Vltoarea reprezint, n Romnia, cea mai veche tehnologie hidraulica de procesare a
produselor textile. Parte componenta obligatorie a procesului de mpslire a straielor,
vltoarea se constituie ca o instalaie simpla si naturala. Ea imita vltorile caracteristice
cursurilor de apa de la munte si consta n folosirea efectului mecanic al jetului de apa proiectat de regula la baza instalaiei sub forma unui trunchi de con rsturnat - pentru a crea
un curent circular care sa roteasc straiul n vltoare. Un complex de industrii textile avnd
n componenta doua vltori, un darac, drsta si piua a fost restaurat si introdus n circuitul
turistic n satul Lisa.