Michel Foucault s-a nascut pe 15 octombrie 1926 si a trait pana pe 26 iunie 1984 .

Acesta a
fost un filosof i istoric francez a crui oper, catalogat drept postmodernist sau
poststructuralist, a avut puternice ecouri n filosofia i istoria tiinei, psihanaliz, sociologie.

In cadrul celor doua conferinte radiofonice rostite de acesta in decembrie 1967 pe postul de
radio France Culture a vorbit pentru prima data despre heterotopie. Astfel aceste conferinte au
devenit obiectul unui studiu mai amplu , aparut in ultima parte din cele patru volume postume,
intitulate Rostiri si scrieri(1994).

Textul incepe cu constatarea autorului ca istoria a fost marea obsesie a secolului al XIX lea ,
cuprinzand teme ale dezvoltarii si opririi , dar si ca epoca actuala este o epoca a spatiului dar
fara a neglija timpul . In acest sens autorul da exemplu Evul Mediu unde spatiul reprezenta
un sistem ierarhizat de locuri : locuri sacre si profane, locuri protejate si neprotejate ,locuri
urbane si locuri rurale, iar in teoria cosmologica existau locuri supraceleste opuse locurilor
celeste si terestre opuse la randul lor locurilor celeste etc. Toata aceasta ierarhie opozitie
definesc spatiul medieval ca fiind un spatiu al localizarii. Totusi o data cu opera lui Galilei
care nu reprezinta faptul ca a descoperit ca pamantul se invarte in jurul soarelui ci faptul ca
pamantul constituie un spatiu infinit si infinit deschis, evul mediu este cumva dizolvat
deoarece locul unui lucru nu mai era decat un punct in miscarea sa , asa cum repaosul unui
lucru nu mai era decat miscarea sa infinit incetinita, de aceea incepand cu secolul XVII
intinderea ia locul locaizarii.

Deci problema locului se pune pentru oameni in termeni de demografie , si nu se pune numai
in sensul de a sti daca exista suficient loc pentru oameni in lume ci in sensul cunoasterii
relatiilor de vecinatate , circulatie repere lucruri care pot fi retinute pentru atingerea unui scop
sau altul. Astfel spatiul apare sub forma unor relatii de amplasare .

Nelinistea de azi priveste spatiul mult mai mult decat timpul deoarece spatiul nu poate fi in
totalitate desacralizat asa cum a fost timpul in sec al XIX lea . Oamenii asculta inca de niste
opozii de care nu ne putem atinge cum ar fi spatiul public/privat ,spatiul familiei/ social,
spatiu de loisir / de munca , astfel toate continua sa fie animate de o contiunua sacralitate.

Michel Foucault este de parere ca spatiul reprezinta o dispunere de locuri imaginare pe un loc
recunoscut ca fiind real, deci nu este nici integral material asa cum este prezentat de ideiile
urbanismului si sociologiei ,dar nici integral imaginar asa cum il prezinta Gaston Bachelard.
Astfel afirma ca spatiul in care traim este un spatiu eterogen , nu tarim intr-un spatiu vid ci
intr-un amsamblu de relatii care definesc amplasamente ireductibile unele de altele si absolut
nesuperpozabile , asa cum nu putem defini un lucru prin el insusi adica un caine nu poate fi
definit ca un caine ci un caine poate fi definit ca un animal cu patru picioare cu o coada si care
latra . sau un oras nu poate fi definit ca un oras ci un ansamblu de cladiri cu diferite functiuni
ce lucreaza impreuna...

In text ne este dat exemplu trenul definit ca un extraordinar fascicol de relatii , dat fiind ca
este ceva prin carea se trece , cv cu ajutorul caruia se trece de la un punct la altul dar si ceva
care trece..
Michel Foucault isi indreapta astfel atentia catre acele spatii care sunt in relatie cu toate
celelalte si care contrazic totusi acele amplasamente , distingand doua mari tipuri : UTOPIILE
si HETEROTOPIILE.

Utopiile sunt locuri fara loc dar care definesc totusi societatea perfectionata, dar fundamental
sunt niste spatii fundamental ireale .Heterotopiile sunt niste utopii realizate , deci placarea
unui spatiu imaginar peste unul real.

Intre utopii si heterotopii exista oglinda care este un spatiu mixt , utopic deoarece proiecteaza
un spatiu virtual, imi permit sa ma vad acolo unde eu sunt absent dar si heterotopic pentru ca
ea exista cu adevarat dar un spatiu real este obligat sa treaca prin oglinda intr-un spatiu ireal.

Michel Foucault viseaza la un fel de stiinta care sa studieze aceste spatii care contesta ori
dpdv mitic ori dpdv al realului spatiul pe care il traim .Aceasta s-ar numi heterotopologie.

Heterotopia este descrisa de autor prin sase pricipii.

Primul principiu ar fi ca nu exista cultura in lume care sa nu isi constituie heterotopii .

Heterotopiile sunt de doua tipuri de criza si de deviatie .

In secolul al XIX sunt des intalnite heterotopiile de criza care plaseasa un gup de indivizi
aflati in stare de criza in anumite locuri privilegiate sau sacre sau interzise rezervate in
excusivitate lor cum ar fi colegiul sau serviciul militar . Aceste heterotopii de criza sunt
inlocuite in zilele noaste cu heteretopiile de deviatie , adica acele locuri in care sunt plasati
indivizi ce au un comportament deviant in comparatie cu restul, cum ar fi casele de odihna ,
caminele de batrani, spitalele psihiatrice etc. Batranetea este in acelasi timp si o criza si o
deviatie deoarece in zilele noastre regula este sa iti ocupi timpul liber cu distractii astfel
inactivitatea este un caracter deviant .

Un al doilea principiu descris este ca o heterotopie de-a lungul timpului poate functiona
diferit, dar fara a inceta sa existe .

Heterotopia cimitirului . Cimitirul este un spatiu altfel dar totusi ficare persoana este legat de
el avand cel putin o ruda ingropata acolo . Cimitirul a existat din totdeauna dar a suferit
mutatii pana la sf sec 18 acesta era asazat in mijlocul cetatii alaturat de biserica exista acolo
o ierarhie , groapa comunala apoi mormintele aflate in cadrul bisericii care puteau fi o simpla
dala de piatra inscriptionata sau un mausoleu cu statui. Totusi intr-o lume in care se credea in
nemurirea sufletului si reinviere nu se dadea o mare importanta ramasitelor trupesti , iar atunci
cand lumea a devenit atee si nu mai era sigur ca ai un suflet, s-a inaugurat ceea ce se numeste
cultul mortilor , ramasitele pamantesti incep sa aiba importanta fiind totusi singura urma a
existentei astfel fiecare a avut dreptul la o mica cutie . Totusi cimitirul s-a mutat la periferia
oraselor deoarecea moartea insemna boala(din considerente igienice ) ..astfel cimitirul incepe
sa fie vazut ca si orasul celalalt in care fiecare familie isi are locuinta sa neagra.

Al treilea pricipiu . Heterotopia are puterea de a juxtapune intr-un singur loc mai multe
amplasamente ,care sunt pana la urma incompatibile. Astfel teatrul ,pe scena sa succeda o
serie de locuri straine. Sau cinematograful pe un plan bidimensional este redat o imagine
treidimensionala a unui alt spatiu.

Cel mai important exemplu este gradina. In orient aceasta avea o semnificatie ampla ea
prezenta cele patru colturi ale lumii iar in mijlocul lor se afla inima reprezentata printr-o
fantana ,practic gradina era un microcosmos. de aici si covoarele care l-a inceput erau
reproduceri de gradini , astfel covorul devine o gradina mobila in spatiu. Gradina este astfel
cea mai mica parcela a lumii si apoi toatalitatea lumii. De aici si Gradinile ZOO .

Al patrulea principiu , heterotopiile sunt legate de anumite decupari ala timpului...de aceea le
putem numi heterocronii(are loc intr-o porioada necorespunzatoare de timp) Aici putem numi
muzeele ,bibliotecile . sunt spatii care inchid toate timpurile toate epocile toate formele toate
gusturile , un loc al tuturor timpurilor. In zilele noastre exista proiecte chiar in romania in care
diferite persoana inchiriaza case traditionale si incearca sa traiasca fara electicitate astfel noi
abolim timpul. Traind azi viata celor de acum 100 de ani....

Opuse acestor heterotopii de acumulare a timpului sunt acele heterotopii legate de timp in
modul lui pasager cum ar fi sarbatorile. Targurile, iarmaroacele chiar si statiunile ..aduna o
data pe an pentru 2-3 zile sau 2-3 saptamani oamenii carora le ofera posibiliatea de a trai cu
totuldiferit pentru o anuminta perioada de timp.Sarbatoarea reprezinta intr-un fel eternitatea
timpului.

Al cincilea principiu heterotopiile presupun intotdeauna un sistem de inchidere si deschidere

care in acelasi timp le izoleaza dar le face penetrabile. Michel Foucault spune ca in general
intr-o heterotopie nu poti sa intri ca intr-o moara ori esti constrans asa cum sunt inchisorile
,cazarmele , spitalele ori trebuie sa te supui unor rituri si unor purificari . cum ar fi hammurile
musulmanilor sau saunele scandinave.

Exista si altele care au aerul unor deschideri dar care in general ascund ciudate inchideri.
Camerele din America de sud sau Brazilia...

Ultima caracteristica ar fi ca heterotopiile au in raport cu spatiul restant o functie.

Heterotopiile de compensatie care inauntru lor nutreste o viata inchisa ,un spatiu pe cat de
perfect pe atat de dezordonat... Acest rol poate ca l-au jucat asa zisele case inchise . in
interiorul lor exista iluzie dar care denunta ca si mai iluzoriu spatiul real.

Coloniile iezuitilor din Paraguay in care existenta era reglata din toate punctele sale : satul era
dispus conform unui repatizari riguroase in jurul unei piete dreptunghiulare in fundul careia se
afla biserica pe o latura colegiul, iar pe cealalta cimitirul. In fata bisericii se dechidea o strada
care era intersectata perpendicular cu o alta ,iar de-a lungul acestor axe fiecara familie isi
avea propria mica cabana . Viata oamenilor era controlata de un clopot care suna la anumite
ore toata lumea se trezea la aceeasi ora , manca la aceeasi ora ...chiar si trezirea conjugala....

Bordelurile si Coloniile sunt doua tipuri extreme ale heterotopiei.

Vaporul bucata plutitoare in spatiu un loc fara loc caretraieste prin el insusi , este inchis in
sine, fiind totodata , lasat in voia infinitului marii si , din port in port , din cart in cart , din
bordel in bordel , merge pana in coloniipentru a cauta tot ce au acestea mai pretios in gradinile
lor . De aceea vaporul nu a fost dor cel mai mare instrument de dezvoltare economica ci si cea
mai importanta rezerva de imaginatie. Nava este heterotopia prin excelenta .