Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
legatura= relatie intre doua componente ; modificarea unui element impune o minima modificare in alt
element al sistemului
Obiect -fizic
-abstract
obiect fizic = modul in care sistemul respectiv este configurat ; in mod fizic intotdeauna el implicate un obiect
abstract static
Ross A. - sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au cedat in fata celor abstracte.
A. Natura relatiilor din inte 131b14b riorul sistemului . O relatie in cadrul unui sistem este o legatura
reprezentind o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului.
Din punctul de vedere al relatiilor exista relatii interioare ( tari)
Exterioare (slabe)
A
B Sensul relatiei-
Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din parti.
B In raport cu directionarea relatiilor
1.
2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au mai mare disponibilitate de relatie
3. structura ierarhizata - mixaj intre 1 si 2 , o varianta hibrida.
C Polarizarea relatiilor
Fizic
nu exista centrul -element esential al sistemului.
D Scopul construirii sistemului respectiv polaritate - dispolaritate
Sistem
conjunctiv
Disjunctiv -relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare; sustine coeziunea, dar referinduse la sistemul mare, in ansamblu.
Loc de descentralizare, de orientare ex: Paris
principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrece dispersarae
interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in teritoriu.
Concluzii:
1.
Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura care defineste explicit interactiunile
existente.
2.
Oricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intre elementele respective trebuie
conceputa in raport cu aceasta finalitate.
3.
Orice sistem pune in evidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare (organizare) a
sistemului.
Starea sistemului
Teoria sistemelor.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un sistem, dar nu stim ce e cu el.
Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului
Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemului
In functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin ampla, periclitand
stabilitatea sistemului
Acest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea diferita noua astfel incat sistemul nu
o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.
Succesiuni de stari ale sistemului:
In evolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.
Stabilitatea sistemului (globala) este definita atata timp cat avem de-a face cu o succesiune coerenta de stari ale
sistemului respectiv.
2 Sist. simple
statice
complexe
dinamice
integrate
Inchise
deschise
Simple (1)
Complexe (2)
1.
2.
inchis
Deschis
- Inchise - au reactia definita foarte brutal (ori raman cum sunt ori
explodeaza)
-
nu au capacitatea de adaptare la mediu (una din conditiile pentru un plan urbanistic modern)
Sisteme vagi - teorie materialista care incearca sa stapaneasca evolutia unor sisteme care nu sunt comensurabile interesant pentru fenomene care ating interpretarea psihosocioogica a spatiului (individul x este mai aproape de y
decat z )
Apreciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile
Ex.: Si pentru evaluari fizice - in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat y .
determinist
probabiliste
anterior
sisteme de valori
- sisteme de activitati
ecosistem
Sist. valori
Sist.spatii
Sist. activitati
Ex.: Un oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins pe o suprafata mare.
Caracteristicile unui sistem.
adaptabilitate
11.Autoreglarea
Inchiderea si deschiderea unui sistem - apreciere la limita imposibila
Raportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de transformare (la nivel
elementar) si procesul de transfer (fluxuri)
Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediu
Trei situatii: 1)
3) S
Fo
F
S
F1
S1
F2
Sm
F
S
2)
So
postbelic
pornind
de
la
abordarea
organelor
vii
.D. .C.
D - subsistem de decizie
C - subsistem cadru
.R.
In afara cutiei negre, R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
R - sist. de verificare
automata
feedback
Programata
R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra iesirii cand nu este in concordanta cu
intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu - starea de echilibru (relatia intre speciile vii care traiesc in teritoriu )
Abordarea sistemica - considerarea unui sistem ca parti componente (subsisteme ale sale) si ca subsistem
al unui sistem mai mare.
Normalitatea unui sistem - starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si cele cu mediul
functioneaza fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus, totusi starea lui nu este
obligatoriu anormala.
Valabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem cunoasterea lui ( cibernetica )
In urbanism (ambianta spatiala a teritoriului ) normalitatea este influentata de factori din afara sistemului
propriu-zis - suprastructura urbana.
Ex.: In barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece veneau in contradictie cu
starea de normalitate a secetei.
Amenajarea teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.
Ambiental - finalitate - crearea unei ambiante normale pentru existenta omului, cu constiinta existentei
sistemului ecologic.
Dezvoltarea durabila capata gestionari.
-prelucrarea unor viziuni pe diferite niveluri de teritorializare ( sistem de intindere a problemei respective)elaborarea sistemica
2.
Nevoile natiunii
resurse
Stare in teritorriu
confortul locuirii
in teritoriu
Conditii de existenta- -
confortul de existenta
Conditiile sociale
Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul locuirii in teritoriu si
consumul de resurse; consumul nu trebuie sa depaseasca resursele.
Se impune nevoia de planificare
fizica
Architecture et tehnologie in 1957 este punctul de la care porneste lupta impotriva planificarii, care
standardizeaza individualizarea;
L'Architecture d'aujourdhui - este al doilea imbold manifestat impotriva uniformizarii.
Incepe sa apara o diversitate legislativa- zone de administrare concentrata- zone de ansamblu, cuprinzand
elemente care impun dezvoltarea arhitecturii;
Ex:-tratarea in mod deosebit a nivelului doi al constructiei
sau sau a unei part a fatadei.
Amenajarea teritoriului impune planul de amenajare, care trebuie sa se evidentieze printr-o gandire deschisa,
ca un sistem deschis; sa raspunda sistemului de nevoi si realitatii teritoriului, sa asigure modernizarea spatiului
interior., sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii
1.
2.
capacitati tehnice
grupe de profesionalitate
2. spatiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara actiitatea umana;
spatiul - ca viziune pe niveluri de teritoriu ocupat
-viziunea sistemica asupra spatiului---nevoia intelegerii structurilor concrete la
diferite niveluri-potenta de dezvoltare; prin amenajarea teritoriului trebuie puse in evidenta potentele de
dezvoltare.
Potenta de dezvoltare- a scoate din ceva maximum; intelegerea complexa a mediului, a spatiului ca mediu
de locuit, a locuirii
A locui= a ocupa un spatiu (conceptia anterioara
Un teritoriu in care se manifesta viata omului ( conceptia moderna)
Acest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu privat la un spatiu general
Mediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu natural sau mediu
artificial in masura in care luam in consideratie componentele care definesc mediul
Mediul in care artificialul
"
exista mediu
naturalul depaseste
functional
formal
economic
social
juridic
informational
apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea nu se mai poate lega exclusiv de
apartament.
Fenomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii ( taranul mutat la
oras); impune adecvarea, nevoia de adecvare a spatiului, asigura adecvarea- ptr ca salveaza spatiul,
transgreseaza adecvarea numita stare de adecvare de la spatiu la comportament, favorizeaza adecvarea prin
traditie, obisnuinta, prevederi legale
Potentialul de adecvare, suportul de adecvare, relatii dialectice pe care le constituie ordinea sistemului;
Arhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane;
o categorie o constituie elementele de mijloc (??)
Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii vietii
Gradul de bonitate-tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---siguranta locuitului
elemente care impun locuitul-locuinta, amenajarile, dotarile
asigura locuitul --clima, materialele
conditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile
confortul este diferit in timp si spatiu; este circumscris teritorial? prin referirea unei colectivitati la un
anumit loc??.
Spatiul -ca locuire
Locuitul= conditionare a unui loc ( teritoriu prin extindere) prin ocuparea, folosirea si amenajarea
lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau de viata, de dezvoltare economica, sociala, in
raport cu mediul, in contextul unui continuu proces de interventie asupra spatiului.
Raportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima; ex, in America inainte de razboi raportul
mobilitate-stabilitate ; dupa razboi creste mobilitatea- zilnica, saptamanala, anuala----servicii foarte rare?
pentru desfasurarea mobilitatii.
-Umanizarea
3. timpul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, valabilitate in mentinetrea in timp a unei organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o activitate continua, care are un element particular, continuitate cu praguri
Activitatea de urbanism - sistem; adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de fapt ( acumularile
cantitative duc la salturi calitative ).
Desfasurarea proiectului
M0
Inainte de 89 reactualizarea se facea obligatoriu in 3 ani, dar aceste momente nu coincideau cu momentele la
care era nevoie de o reala actualizare si toate acestea se rezumau la niste schimbari sau se renunta la planul
vechi si se facea unul nou
TIMP - REACTUALIZARE
4.durata, valabilitate, mentionare- conceptul dezvoltarii durabile
-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici
punere la punct
punere in opera
7 ani
7 ani
7 ani
sector tertiar- seviciile ( comert, transport, banci, invatamant, sanatate, cercetare, proiectare)
urbanism este
abordarea disciplinara
O disciplina specifica
concluzia=
solutia
2.
abordarea interdisciplinara
sinteza ( solutia)
concluzie
mai multe discipline
urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinara- disciplinele devin grup de lucru cu instrumente, metode, program comun; au un
limbaj stiintific comun.
Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.
Care sunt ele. Reflecta conceptia despre viata individului respectiv; angajarea ideologica. De aceea, sunt
subiective.
Diversitatea (simultana sau succesiva ) a imaginilor.
Realitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternative.
Cunoasterea sistemica - prin 2 moduri de abordare: - sinteza
- analiza
SINTEZA ANALIZA
Analiza : a obtine informatii asuprea intrarilor & iesirilor sistemului
Sinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa
cunoasterea lui prin analiza.
Teoria sistemelor se refera la --
Functionalitate- fiziologic
--
Comportamrnt- ontogeneza
Comportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. Aceste informatii se constituie in Imagini
caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.
Modalitati de analiza
1.
observatia
2.
deductia
3.
Mijloace de analiza
1.
total
2.
partial
3.
indirect
.S1.
.So.
.S2.
.Sn.
.M.
.So'.
M explica So
asa numitii
Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la nivelul naturii sale si ai parametrilor
lui caracteristici )
Programul - precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel cantitativ si calitativ, precum si
parametrii de comportare in timp.
Tema - program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna programul cercetare.
2.
a) intentia pe baza de selectie - propune conturarea unei idei a modelului, precum si incercarea de a o
contura spatial.
a1) obiectul modelului - proiectul - foarte important pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ?
raspunsul - in timp; cercetare si analiza in teritoriu.
Necesitate - acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de ansamblu.
Aceste concluzii apar ca: - teze - afirmatii cerute
- ipoteze - afirmatii puse sub semnul
incertitudinii, al conditionarii
a3) precizare scopului - date formate de catre beneficiar induse de
(cantitativ sau calitativ)
norme de precizare
a4) enuntarea modelului - in baza unui model de enunt combinarea tuturor informatiilor anterioare in
fraza:
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri.
4.
Expunerea finala
Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
1.
b)
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai numeste model de palier.
Cele verticale - modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea sistemului respectiv.
Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e vorba de evolutie.
2.
in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in evolutia lui - modelul orizontal
b)
Modelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o informatie redusa - pune in evidenta
detaliul.
Ex.: PUG - model global.
Pentru a putea patrunde in profunzime, avem de-a face cu modelul global.
Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general care tinde spre o solutie modelul global model specific (care inseamna
numai modelul global initial de principiu)
M p.o.1
M p.o.1 v 1
M g v1
M p.o.2
M p.o.1 v n
...
M general m specific M
....
M p.o. n v 1
M p.o.n.
n
M p.o. n v n
sistem optim, varianta optima
Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial modelul global
Mgv
Posibila solutie - variante de solutie care sunt supuse analizei valorice (comparative) varianta care va fi
optima pentru un criteriu; se alege o varianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota. Notele sunt insumate si fiecare varianta capata un scor. Se scoate in
evidenta varianta convenabila.
Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de informatie e mai redus, si invers.
R - realitate
M - model
Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problema de incadrare a lui M in R este mai
mare.
3.
Scopul modelului.
a)
b)
4.
5.
c)
m. prospective - predictive - modelele alternative sunt modelele care se sprijina pe ipoteze din analiza
carora se pot aprecia momentele pozitive sau negative. Mai sunt si modele de dezvoltare.
d)
m. formal
b)
c)
M. analogic material-manifest
iconic
b)
real obiectual
c)
d)
matematic - formal
e)
verbal
6.
un proces de dezvoltare
Teoria e saturata
Critica criza
T. e realizata
Manierism
Decade
Un nou model
se adauga
patrimoniu
Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind valoroasa atat in arhitectura, cat si in
urbanism.
Model urbanistic fundamental - teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un bagaj de repere de
care profita urmatorul curent (al caror suport sunt)
Fr.Choay - alegoria patrimoniului - concept nou.
Prin acest termen se subliniaza valoarea exemplara a modelului ca imagine monolita nedisociabila de suma
detaliilor structuraliste. Modelele preurbaniste erau redate prin niste imagini, descrise prin vorbe si ca imagine
unica idee functionala.
M. progresist. Socialistii utopici francezi.
Owen, Fourrier
Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grave a orasului, mizerie - indeobste periferia.
Modele preurbane
1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele principii:
1) Individul uman este luat in considerare ca tip.
2) Tehnica si stiinta - componente de viitor. Acestea trebuie sa-si rezolve relatiile contradictorii cu
natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat corespunzator si bogat plantat.
Necesitatea unei tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o coincidenta intre logica si frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea standard.
6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1)
2)
3)
4)
5)
Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se suprapuna spiritualitatii si
logicii.
6)
Modelele preurbaniste socioeconomice - in toate cazurile orasul, in loc sa fie gandit ca proces, este vazut ca
obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.
Orasul sec.XX este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nici cu Mondrian.
Orasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.
2)
O configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prin suma constantelor
psihofiziologiei umane
a)
b)
abolirea strazii
c)
d)
e)
2.MODELUL CULTURALIST:
1) industria - baza de evolutie a societatii
b)
Diferente spatiale
c)
???
d)
3.MODELUL NATURALIST:
descentralizare urbana
trama de circulatii
saracie urbana
transport pneumatic
descongestionare
Consecinte:
1.
2.
3.
paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine, complexitate tehnologica, care il apropie de
modelul functionalist.
4.
5.
Modelul functionalist - cele mai multe realizari, dar propune cartierul satelit si a produs toate tarele
arhitecturii urbane
1.
Conceptul tehnologic - neaga insusi orasul ca specialitate si diversitate neglijeaza faptul ca cadrul necesar
pentru viata e mai mult decat un simplu utilitar.
2.
aglomeratia, standardizarea
ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un oras, nu ce s-a construit .
2.
studii psihosociologice
3.
CURS 11
Reevaluarea pe linie umanistica a modelelor
3 subiecte, 3 noi abordari ale celor 3 modele fundamentale fundamentale
1.
2.
sociologi psihologi
3.
concepere
interventie
intelegere
specificitate
lizibilitate
concepere
interventie
semnificatie
- tipologie urbana
-
tipologie functionala
Spatiul - centrifugal
- sociofugal
1. Continuitatea sensurilor de dezvoltare
2. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.
- tehnologia devine prezenta estetica
- modelul ramane valabil in arhitectura; in plan conceptual e necesar ca pilon de fixare a oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie
Rolul urbanismului:
1. Punct de plecare
2. scop
3. cadru de utilitate (adaptare la spatiu)
4. criteriu de finalizare