DOCTRINE URBANE

CURS 2
Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.,
Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50
Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemica
Exacerbarea conceptului de structura duce la dogmatism.
Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem.
Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele astfel incat sa
existe un scop.
Se pune in evidenta un sistem ori de cate ori exista o legatura, o relatie intre doua corpuri.
Sistemul este o multime de elemente distincte grupate intre ele cu o anumita finalitate.
Sistemul- este un tot, un ansamblu de parti legate unele de altele
-un grup de obiecte legate intre ele, actionind unele asupra altora astfel incat
sa formeze un tot
-definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara
- un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta
- legatura= relatie intre doua componente ; modificarea unui element impune o minima
modificare in alt element al sistemului
Obiect -fizic
-abstract
obiect fizic = modul in care sistemul respectiv este configurat ; in mod fizic intotdeauna el
implicate un obiect abstract static
Ross A. sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au cedat in fata
celor abstracte.
A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . O relatie in cadrul unui sistem este o
legatura reprezentind o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului.
Din punctul de vedere al relatiilor exista relatii interioare ( tari)
Exterioare (slabe)
A
B Sensul relatieiA are influenta asupra lui B
Relatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului
Relatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista.
O relatie slaba intre S si S1 este o relatie tare in SS1
S1

s
Limita reprezentind
entitatea sistemului

SS1

Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din
parti.
B In raport cu directionarea relatiilor
1. Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte
2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au mai mare
disponibilitate de relatie
3. structura ierarhizata mixaj intre 1 si 2 , o varianta hibrida.
C Polarizarea relatiilor
Polaritate pe centrul sistemului ( asupra unui element esential al sistemului)ierarhizare;
Intersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul interstitial;
Spatiul interstitial urbancel in care plutesc elementele
Spatiul care are rol de a relationa elementele
Fizic nu exista centrul element esential al sistemului.

D Scopul construirii sistemului respectiv polaritate dispolaritate

Sistem
conjunctiv
Disjunctiv relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare; sustine
coeziunea, dar referindu-se la sistemul mare, in ansamblu.
Loc de descentralizare, de orientare ex: Paris
- principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrece
dispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in
teritoriu.
-modul de proiectare sistem conjunctiv
- sistem de gandire din afara spre solutia finala
Concluzii:
1. Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura care defineste
explicit interactiunile existente.
- relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic
2. Oricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intre elementele
respective trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate.
3. Orice sistem pune in evidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare
(organizare) a sistemului.
Starea sistemului
Teoria sistemelor.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un sistem, dar nu
stim ce e cu el.
Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului
CURS 3

Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemului

In functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin
ampla, periclitand stabilitatea sistemului

Acest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea diferita noua
astfel incat sistemul nu o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.
Succesiuni de stari ale sistemului:
In evolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.
Stabilitatea sistemului (globala) este definita atata timp cat avem de-a face cu o
succesiune coerenta de stari ale sistemului respectiv.
Principiul stabilit in timp consecinte
principiul varietatii in ansamblu. Varietatea este
posibil de luat in considerare numai atunci cand 2 sau mai multe sisteme sunt stari ale
unui sistem originar. Varietatea - calitate de ansamblu
Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.
Consecinta 2 priveste realizarea in varietate a unui studiu de arhitectura sau urbanism.
Solutiile (sisteme in sine) sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi sistem initial.
Ex.: inaltimea cladirii
Tipuri de sisteme. Criterii
1 Stabilitatea: - sist. statice (stabilitate mare, nu accepta miscare)
- sist. dinamice (aflate in miscare tot timpul)
- sist. ultradinamice (fara stari de stabilitate)
2 Sist. simple

statice
Inchise

complexe

dinamice
deschise

integrate

Simple (1)
Complexe (2)
1. putine elemente; relatii pe un singur plan.
2. Complexe; bogatie de relatii
Sistemul simplu nu poate fi decat static si inchis
Grad de integrare a elementelor SUPRAPUNERE de sisteme (toate elementele sunt
comune ambelor sisteme)
3 Formatia sistemului structura

inchis
Deschis
- Inchise au reactia definita foarte brutal (ori raman cum sunt ori
explodeaza)

nu au capacitatea de adaptare la mediu (una din conditiile pentru un plan urbanistic

modern)
4 Evolutia sistemului sistem
continue miscare continua
si instantanee
discrete miscarea necesita un
anumit timp de observare
Sistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizate
Ex.: - sistemele sociale sunt continue
Sisteme vagi teorie materialista care incearca sa stapaneasca evolutia unor sisteme
care nu sunt comensurabile interesant pentru fenomene care ating interpretarea
psihosocioogica a spatiului (individul x este mai aproape de y decat z )
Apreciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile
Ex.: Si pentru evaluari fizice in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat y .
5 Gradul de generalitate sisteme
determinist
probabiliste
- deterministe evolueaza in baza unei legislatii clare
- probabiliste legitatea evolutiei lui nu poate fi luata in considerare
anterior decat ca ipoteza
In anii 80 apar economistii ce pun probleme de urbanism
CHADWICK ecosistem( om natura sistem de spatii )
- sisteme de valori
- sisteme de activitati
-

ecosistem
Sist. valori

Sist.spatii
Sist. activitati

1956 conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismului

Conceptul este reluat in anii 70
Exista o categorie de sistem extrem de compex, integrat, caracteristic in teritoriu, spatiu
locuit sistem socio spatial ale carui dimensiuni nu sunt date de intinderea in teritoriu, ci
de complexitatea sa structurala.
Ex.: Un oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins
pe o suprafata mare.
Caracteristicile unui sistem.
1.Interrelationare. organic ierarhizat
2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate

8.Diferenta
9.Economie interioara sistemul se evidentiaza printr-o energie, matematica,
termodinamica. Este caracterizat printr-o energie stare ordonata sau neordonata a
componentelor (stare de entropie a sistemului respectiv termodinamic
Un sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
10.Feedback legea inversa variabilitate
- adaptabilitate
11.Autoreglarea
Inchiderea si deschiderea unui sistem apreciere la limita imposibila
Raportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de
transformare (la nivel elementar) si procesul de transfer (fluxuri)
Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediu
Trei situatii: 1)
S

Fo 2)
F1 S1
F2 Sm

So
F S

3) S
F
S
F

Situatia 3. Starea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urban

Teoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea organelor vii
antropologicfilologicmetastiinta
Principiul cutiei negre
.D. .C.

D subsistem de decizie
C subsistem cadru
.R.

In afara cutiei negre, R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
R sist. de verificare
automata
feedback
Programata
R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra iesirii cand nu
este in concordanta cu intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu starea de echilibru (relatia intre speciile vii care traiesc in
teritoriu )
Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e
mai redusa ca numar
Exista feedback ce afecteaza piramida trofica regleaza relatiile
Sistem optimal sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu
O varianta este optima in raport cu un anumit criteriu

Exista o varianta care raspunde cel mai bine optima cu un criteriu sau mai multe, dar nu
cu toate.
Analiza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi dupa nivelul
la care e realizata varianta.
Abordarea sistemica considerarea unui sistem ca parti componente (subsisteme
ale sale) si ca subsistem al unui sistem mai mare.
Normalitatea unui sistem starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si
cele cu mediul functioneaza fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus, totusi
starea lui nu este obligatoriu anormala.
Valabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem
cunoasterea lui ( cibernetica )
In urbanism (ambianta spatiala a teritoriului ) normalitatea este influentata de factori
din afara sistemului propriu-zis suprastructura urbana.
Ex.: In barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece veneau
in contradictie cu starea de normalitate a secetei.

CURS 4
Amenajarea teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.
Ambiental finalitate crearea unei ambiante normale pentru existenta omului, cu
constiinta existentei sistemului ecologic.
Dezvoltarea durabila capata gestionri.
-prelucrarea unor viziuni pe diferite niveluri de teritorializare ( sistem de intindere a
problemei respective)- elaborarea sistemica
dupa ce se rezolva problema pe un anumit teritoriu, se
face
legatura cu subunitatile inconjuratoare;
Organizarea unui spatiu trebuie sa aiba in vedere
dezvoltare.

procesul de

Intelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare trebuie anulat, ci

modul in care aceasta se face.
Planificarea este legata de ordonare, insa termenul de planificare are si conotatie de
proces. La nivelul teritoriului problema se pune in raportul intre intamplator si planificat,
haotic- ordonat, dezvoltare libera dezv.planificata.
Sistemul socialist milita pentru o planificare totala (inclusiv a individului) spre
deosebire de planificarea ponderata, strict necesara.
Planificarea apare ca o necesitate.
1. Necesit umane individuale
necesitati biofiziologice- generate de conditiile de existenta
nevoi culturalebunuri culturale materiale
2. Corxistenta colectivitatii- nevoi sociale- sociale, morale
Nevoile natiunii

resurse
Stare in teritorriu

Conditii de existenta- bunuri cultural materialeConditiile sociale

confortul de existenta
confortul modului de viata

confortul
locuirii in
teritoriu

Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul
locuirii in teritoriu si consumul de resurse; consumul nu trebuie sa depaseasca resursele.
Se impune nevoia de planificare fizica

nevoi umane-nevoi ale naturii

Sociala
nevoi umane
Economica -nevoi umane- nevoi ale naturii

Planificarea fizica este consecinta planificarii economice

Raporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea economica.
Nevoia de planificare este neglijabila in gindirea liberala si exacerbata in gandirile
totalitariste.
Planificarea are in vedere normalul? media unor stari din teritoriu- insistemul totalitar nu se
avea in vedere performanta.
Raportul intre individ si colectivitate- la nivelul societatii comportamentul in cadrul
teritoriului urmareste interesul individual si interesul colectiv. Societatea socialista impune
abordarea colectivista, dar produsul este individualist . Educarea interesului privat impune
cultivarea interesului pentru sporirea colectivitatii. S-au introdus niste reguli care propun
ordonarae.
Planificarea, mijloc usor de stapanit, asigura un raspuns mediu------------exacerbata, fiind
la moda nu numai la noi ci si in tari capitaliste- in Anglia
A fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza pe un cadru
legislativ si traditional foarte puternic implantat si inca din copilarie. Planificarea este doar
la scara redusa: ex, un comerciant care isi deschide un magazin intr-o casa- monument
istoric nu o va distruge niciodata ca valoare arhitectonica.
In franta planificarea a pina in 1965.
In Suedia 70 % din apartamentele din Stockholm nu sunt proprietate particulara.
Architecture et tehnologie in 1957 este punctul de la care porneste lupta impotriva
planificarii, care standardizeaza individualizarea;
LArchitecture daujourdhui este al doilea imbold manifestat impotriva uniformizarii.
Incepe sa apara o diversitate legislativa- zone de administrare concentrata- zone de
ansamblu, cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii;
Ex:-tratarea
in mod deosebit a nivelului doi al constructiei sau sau a unei part a fatadei.
Amenajarea teritoriului impune planul de amenajare, care trebuie sa se evidentieze
printr-o gandire deschisa, ca un sistem deschis; sa raspunda sistemului de nevoi si
realitatii teritoriului, sa asigure modernizarea spatiului interior., sa asigure reglarae intre
starea interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii

Curs 5
1. Elemente de cadru si criterii pentru activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului
2. elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe
elemente de criteriu- exista 7 grupe;
1. resursele naturale , economice si umane ca baza si obiect al actiunii de valorificare
a teritoriului; se exprima in valori
capacitati tehnice
grupe de profesionalitate
2. spatiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara actiitatea
umana;
spatiul - ca viziune pe niveluri de teritoriu ocupat
-viziunea sistemica asupra spatiului---nevoia intelegerii structurilor
concrete la diferite niveluripotenta de dezvoltare; prin amenajarea teritoriului
trebuie puse in evidenta potentele de dezvoltare.
Potenta de dezvoltare- a scoate din ceva maximum; intelegerea complexa a mediului,
a spatiului ca mediu de locuit, a locuirii
A locui= a ocupa un spatiu (conceptia anterioara
Un teritoriu in care se manifesta viata omului ( conceptia moderna)
Acest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu privat la un spatiu
general
Mediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu
natural sau mediu artificial in masura in care luam in consideratie componentele care
definesc mediul
Mediul in care artificialul depaseste 70% devine incomod

naturalul depaseste
70% devine incomod
exista mediu
functional
formal
economic
social
juridic
informational
apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea nu se mai
poate lega exclusiv de apartament.
Fenomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii (
taranul mutat la oras); impune adecvarea, nevoia de adecvare a spatiului, asigura
adecvarea- ptr ca salveaza spatiul, transgreseaza adecvarea numita stare de
adecvare de la spatiu la comportament, favorizeaza adecvarea prin traditie,
obisnuinta, prevederi legale
Potentialul de adecvare, suportul de adecvare, relatii dialectice pe care le constituie
ordinea sistemului;
Arhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane;
o categorie o constituie elementele de mijloc (??)
Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii vietii
Gradul de bonitate-tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---siguranta locuitului
elemente care impun locuitullocuinta, amenajarile, dotarile
asigura locuitul
--clima, materialele

conditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile

confortul este diferit in timp si spatiu; este circumscris teritorial? prin referirea unei
colectivitati la un anumit loc??.
Spatiul -ca locuire
Locuitul= conditionare a unui loc ( teritoriu prin extindere) prin ocuparea,
folosirea si amenajarea lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau
de viata, de dezvoltare economica, sociala, in raport cu mediul, in contextul unui
continuu proces de interventie asupra spatiului.
Raportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima; ex, in America inainte de
razboi raportul mobilitate-stabilitate ; dupa razboi creste mobilitatea- zilnica,
saptamanala, anuala----servicii foarte rare? pentru desfasurarea mobilitatii.
-Umanizarea
3. timpul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, valabilitate in mentinetrea in timp a unei
organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o activitate continua, care are un element particular,
continuitate cu praguri
Activitatea de urbanism - sistem; adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de
fapt ( acumularile cantitative duc la salturi calitative ).
Desfasurarea proiectului
M0
moment de schimbare- cand se constata unele nepotriviri
Este un proces continuu cu praguri ( M1, M2 sunt momente de reactualizare)
Perioada de proiectare

Perioada de

Perioada de
reactualizare

punere in opera

Inainte de 89 reactualizarea se facea obligatoriu in 3 ani, dar aceste momente nu

coincideau cu momentele la care era nevoie de o reala actualizare si toate acestea
se rezumau la niste schimbari sau se renunta la planul vechi si se facea unul nou
TIMP REACTUALIZARE
4.durata, valabilitate, mentionare- conceptul dezvoltarii durabile
-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici
punere la punct
punere in opera
7 ani
7 ani
7 ani

5.elemente : tehnologie, stiinta, arta ca mijloace de realizare;

Arta prin intermediul esteticii .
6. exista 3 categorii - colectivitati umane- beneficiar si utilizator.
Populatia in teritoriu structura, mobilitate, nevoi
Structura populatiei este abordata in sistem occidental; impartirea intra in domeniul
aprecierii muncii
sector primar- extractie mat prime, agricultura, vanat, pescuit
sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria, constructiile
sector tertiar- seviciile ( comert, transport, banci, invatamant, sanatate, cercetare,
proiectare)
Diferentele nu apar in raport cu natura muncii, ci cu scopul muncii
Orasul a evoluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea ponderii sectorului
tertiar- specific societatii moderne.
Aceasta activitate tinde spre realizarea unui obiectiv intotdeauna unic: crearea unor
conditii optime in teritoriu.
Urbanismul este o activitate care tinde catre un obiectiv pe care nu-l atinge niciodata,
tinde asimptotic.
Caracteristic pentru urbanism este activitatea interdisciplinara; particularitatea unei
anumite forme de invatamant.
1. abordarea disciplinara
O disciplina specifica

concluzia=
solutia

2. abordarea interdisciplinara
sinteza ( solutia)
concluzie
mai multe discipline
urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinara- disciplinele devin grup de lucru cu instrumente, metode,
program comun; au un limbaj stiintific comun.
Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.
Activitate urbanistica pe baza planificarii

- prin prisma prognozei

proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental
modificari spatiale (adaptare) mod comportamental uman specific

 modificare a modelului comportamental in spatiu

Activitate de urbanism si amenajare activitate practica
- teoretica
- metodologica
cibernetica: a cunoaste -> a descrie -> a conduce
- modelarea in arhitectura&urbanism din perspectiva cibernetica
- a fomula (cu referire la sistemul respectiv) niste imagini subiective.
Raspunsul la intrebarea cum interactioneaza el.
Care sunt ele. Reflecta conceptia despre viata individului respectiv; angajarea ideologica.
De aceea, sunt subiective.
Diversitatea (simultana sau succesiva ) a imaginilor.
Realitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternative.
CURS 7
Cunoasterea sistemica prin 2 moduri de abordare: - sinteza
- analiza
SINTEZA ANALIZA
Analiza : a obtine informatii asuprea intrarilor & iesirilor sistemului
Sinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa
cunoasterea lui prin analiza.
Teoria sistemelor se refera la -- Structura - in sens anatomic
-Functionalitate- fiziologic
-Comportamrnt- ontogeneza
Comportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. Aceste informatii se
constituie in Imagini caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.
Modalitati de analiza
1. observatia
2. deductia
3. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect pe care-l
studiem
Mijloace de analiza
1. total
2. partial
3. indirect
Teoretic se implica in gandirea cibernetica, experimental este dificil de realizat.
Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune.
Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta; in special se refera la structura de
rezistenta.
Pe temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o anumita
functiune.
Pentru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim.

Sinteza operatia inversa analizei. A construi pe vechiul sit un sit nou perfectionat.
A face analiza&sinteza a modela si obtine modele.
Modelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii caracteristice.
Poate sa se refere la : trecut, prezent sau viitor.
Modelul M al unui sistem S este un alt sistem S, care din anumite puncte de vedere
este echivalent cu S si care poate fi stabilit si studiat mai usor decat acesta.
.S1.
M explica So
.So.
.S2.
M ajuta la construirea unui sistem
.Sn.
.M.
.So.
In realitate, M este So
-- perfect al lui So
M ajuta pentru a explica analiza
-- a construi sinteza
Modelarea structural cantitativa - forma superioara a modelarii in baza careia se utilizeaza
asa numitii amplificatori ai capacitatii intuitive
Modelul de lucru ne folosim de el ca un instrument de mijloc in analiza si sinteza
originalului.
Modelul mijloc de planificare logica a procentului de lucru
- prin el se realizeaza sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:
1. Cercetarea obiectului; abordarea temei.
Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la nivelul naturii
sale si ai parametrilor lui caracteristici )
Programul precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel cantitativ si
calitativ, precum si parametrii de comportare in timp.
Tema program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna programul
cercetare.
2. a) intentia pe baza de selectie propune conturarea unei idei a modelului, precum si
incercarea de a o contura spatial.
a1) obiectul modelului proiectul foarte important pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ?
raspunsul in timp; cercetare si analiza in teritoriu.
Necesitate acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de ansamblu.
Aceste concluzii apar ca: - teze afirmatii cerute
- ipoteze afirmatii puse sub semnul
.
incertitudinii, al conditionarii
a3) precizare scopului date formate de catre beneficiar induse de
norme de precizare (cantitativ sau calitativ)
a4) enuntarea modelului in baza unui model de enunt combinarea tuturor
informatiilor anterioare in fraza:
Daca (=constatare) si daca (=scop) atunci (practica) adica (comportament)

3. Traducerea modelului inovatiei

- continutului
- premiselor
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri.
4. Expunerea finala
Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
intre subiect si obiect
intre model si realitate
Ponderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului
CURS 8
Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu niste criterii:
1. in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.
a) dupa generalitatea modelelor : - specifice se refera la obiecte
particulare reprezentand
cazuri specifice
- generale se refera la o clasa de
modele, o categorie de
obiecte
b) depa profunzime: - globale dau informatii referitoare la ansamblu
- partiale informatii cu privire la o parte a obiectului
- modele - orizontale
- verticale
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai numeste model
de palier.
Cele verticale modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea
sistemului respectiv.
Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e vorba de
evolutie.
2. in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in evolutia lui - modelul orizontal
b) cand se are in vedere un anumit moment din evolutia sa modelul
vertical
Modelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o informatie redusa
pune in evidenta detaliul.
Ex.: PUG model global.
Pentru a putea patrunde in profunzime, avem de-a face cu modelul global.
Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general care tinde spre o solutie modelul global model
specific (care inseamna numai modelul global initial de principiu)
M p.o.1

M p.o.1 v 1
M g v1

M p.o.2

M p.o.1 v n

M general m specific M

.
M p.o. n v 1
M p.o.n.
Mgvn
M p.o. n v n
sistem optim, varianta optima
Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial modelul global
Posibila solutie variante de solutie care sunt supuse analizei valorice (comparative)
varianta care va fi optima pentru un criteriu; se alege o varianta care sa raspunda optim
la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota. Notele sunt insumate si fiecare varianta capata un
scor. Se scoate in evidenta varianta convenabila.
Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de informatie e mai
redus, si invers.

3.

4.

5.

6.
-

R realitate
M model

cand M tangential cu R, atunci avem un model utopic

cand M se suprapune peste R, avem un model real obiectual
Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problema de incadrare
a lui M in R este mai mare.
Scopul modelului.
a) m. explicativ descriptiv analitic
Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.
b) m. de planificare in care e pusa in evidenta o strategie. Posibila realizare. Se
construieste pe principiul schemei.
In evaluarea metodelor de planificare exista un moment care se refera la
consecinte, astfel incat analiza valorica se ia in consideratie si o analiza de
consecinte
c) m. prospective predictive modelele alternative sunt modelele care se sprijina pe
ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentele pozitive sau negative. Mai sunt
si modele de dezvoltare.
d) M. metodologic (explicativ) model cu caracter organizatoric; nu rezulta, nu apare
in structura urbana propriu-zisa, ci are rol de activitate ce modifica realitatea
structurala.
Continutul modelului. modul in care se organizeaza in raport cu timpul de gandire
propus.
a) m. formal
b) m. conceptual se refera la un concept, el putandu-se evidentia in forme diferite.
c) M. analogic material-manifest
Modul de exprimare al modelului
a) iconic
b) real obiectual
c) analitic o parte a obiectului
d) matematic formal
e) verbal
Timpul si valabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a modelului.
un proces de dezvoltare

Modelele statice sisteme statice.Orasul ideal. Conceptul nu accepta evolutia.

Modelele dinamice o singura forma matematica
Poate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de comportament pune in
evidenta o stare a elementului
Concluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de echilibru de
moment; trebuie sa ramana deschis unei evolutii. Aceasta este o cerinta pentru asigurarea
dezvoltarii viitoare care se poate propune & presupune.
Modelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.
Simulare: - a utiliza modelul pentru a pune in evidenta limitele de stabilitate ale sistemului.
In legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important
subiectivismul ; e motivul pentru care se insista pe variante alternative.
Exista o interpretare adiacenta a ideii de model modelul de viata; este o
rezultanta reprezentativa pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in practica existentei,
transpunerea in realitate a unui m. de lucru.
Calitatea vietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.
CURS 9
MODELE URBANISTICE FUNDAMENTALE:
Modele conceptuale definitorii in ceea ce priveste doctrina urbanistica
Modul de lucru modul de viata
-- concepte ale existentei in cadru urban
Conceptie despre locuire anumit model conceptual
Teoria e definita
Manierism

Un nou model

Teoria e saturata
Critica criza
se adauga
patrimoniu

T. e realizata

Decade

Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind valoroasa atat in

arhitectura, cat si in urbanism.
Model urbanistic fundamental teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un
bagaj de repere de care profita urmatorul curent (al caror suport sunt)
Fr.Choay - alegoria patrimoniului concept nou.
Prin acest termen se subliniaza valoarea exemplara a modelului ca imagine monolita
nedisociabila de suma detaliilor structuraliste. Modelele preurbaniste erau redate prin niste
imagini, descrise prin vorbe si ca imagine unica idee functionala.
M. progresist. Socialistii utopici francezi.
Owen, Fourrier
Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grave a orasului, mizerie
indeobste periferia.
Modele preurbane
1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele principii:

1) Individul uman este luat in considerare ca tip.

2) Tehnica si stiinta componente de viitor. Acestea trebuie sa-si rezolve relatiile
contradictorii cu natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat corespunzator si
bogat plantat. Necesitatea unei tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o coincidenta intre logica
si frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea standard.
6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1) Interesul deosebit acordat grupului uman
2) Recunoasterea importantei progresului industrial sprijinit pe productia
manufacturiera
3) Primatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale
4) Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit; contrast cu spatiul natural /
istoric.
5) Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se
suprapuna spiritualitatii si logicii.
6) Ideea prototipului e abandonata in favoarea unicatului
Modelele preurbaniste socioeconomice in toate cazurile orasul, in loc sa fie gandit ca
proces, este vazut ca obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.
Modelele urbanistice fundamentale:
Se deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti, in sensul ca
acestia nasc urbanismul modern
Ideea trece in domeniul practicii, ceea ce nu exclude utopicul.
1.MODELUL PROGRESIST: (azi functionalist )
Rebotezat, prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.
- tentativa de a pune in ordine solutii utilitare si/sau plastice.
Reprezentanti: Gropius, Mies Van Der Rohe.
Act: Charta de la Atena din 1933
Principii:
1) Industrializarea este fundamentala evolutiei constr. urbane. Interesul se
departeaza de la alcatuiri socio-economice la alcatuiri estetico-tehnologice
Orasul sec.XX este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nici cu
Mondrian.
Orasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.
2) O configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prin suma
constantelor psihofiziologiei umane
a) un urbanism oriunde acelasi, cu conditia de a fi eficient
b) abolirea strazii
c) separarea categoriilor functionale a spatiului
d) negarea aparatului estetic traditional
e) dezvoltarea ideii locuintei standardizate
2.MODELUL CULTURALIST:

1) industria baza de evolutie a societatii

2) prioritatea totalitatii colective si a conceptului cultural in fata celui material
a) determinat, limitat, inchis.
b) Diferente spatiale
c) ???
d) lupta impotriva bolii moderne a izolarii

3.MODELUL NATURALIST:
- se dezvolta in societatea americana a anilor 30 (America contactul cu natura)
- descentralizare urbana
- trama de circulatii
- saracie urbana
- transport pneumatic
- descongestionare
- raspuns la marile concentrari de populatie
Consecinte:
1. imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric
2. se contureaza o solutie cu caracter universal
3. paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine, complexitate
tehnologica, care il apropie de modelul functionalist.
4. Particularitatea spatiului pregnanta, datorita diversitatii peisajului
5. Conformism impune puternic natura
Modelul functionalist cele mai multe realizari, dar propune cartierul satelit si a
produs toate tarele arhitecturii urbane
Modelul culturalist discutii asupra unor aplicatii; putine influente in
postmodernism
Modelul naturalist nu a avut aplicare directa dar a influentat dezvoltarea
periferica
Au evoluat manifestandu-se conceptual fata de trecut, prezent si viitor.
Natura trecut cultura prezent viitor ecuatie
Manifestarea lor in contemporaneitate
(odata cu decaderea lor)
-

firesc, au devenit obiectul unei noi critici

noile modele sunt conceptuale ( lipsite de valenta de fundament)
cu caracter de umanitate
apar doua directii directie tehnologica
- directia spatiului umanizat reevaluarea problemei
omului
motivate de 2 situatii: - cresterea masiva a mobilitatii in teritoriu
- cresterea nevoii de spatiu construit
tehnologia este stimulata a se dezvolta

- apar mega structuri care contin adevaratele cartiere

- spatii subterane urbanism subteran
1. Conceptul tehnologic neaga insusi orasul ca specialitate si diversitate neglijeaza
faptul ca cadrul necesar pentru viata e mai mult decat un simplu utilitar.
2. Directia umanista care reevalueaza conceptul omului
- motivul aparitiei consecinta a instrainarii omului
- mobilitatea si cresterea populatiei
- aglomeratia, standardizarea
- aglomeratie comportament dezaxat
comportament antisocial
- critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi
3 manunchiuri comportamentale:
1. ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un oras, nu ce
s-a construit .
2. ideea importantei climatului existential
- studii psihosociologice
- critica asupra Chartei de la Atena nu a principiilor, ci a metodelor de realizare.
- Incercare de a impaca tehnologia cu rezolvarea conditiei umane
3. analiza perceptiei urbane.
- ansamblul standardizat, fiecare alta imagine
CURS 11
Reevaluarea pe linie umanistica a modelelor
3 subiecte, 3 noi abordari ale celor 3 modele fundamentale fundamentale
1. o directie in sensul continuitatii temporal spatiale a cadrului de viata
- pe 2 planuri 1 continuitatea in timp a orasului
- insemne de cultura urbana diferite de la un moment la altul
- juxtapunerea
- alaturarea
-- 2 continuitatea din punct de vedere a cantitatii spatiului
2. importanta climatului existential
- sociologi psihologi
- critica segregarea pe criterii functionale comportamente antisociale
3. analiza perceptiei urbane
- mod de abordare estetica a cadrului construit - rece, uscat
- influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- preocuparea pentru psihologia spatiului de munca
- fereastra in hala blindata
- birouri peisaj
- parcuri industriale
- piete preuzinale
Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si elevatii, ci direct in spatiul construit.
-

analiza perceptiei urbane : - intelegere

- concepere
- interventie

3 calitati ale spatiului in care va lucra: - specificitate

- lizibilitate
- semnificatie
intelegere

concepere

specificitate lizibilitate

interventie
semnificatie

negociere intre arhitect si utilizator

analiza prin intermediar
J.Jacobs tipologie urbana
- tipologie functionala
Spatiul centrifugal
- sociofugal
-

1. Continuitatea sensurilor de dezvoltare

2. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.
- tehnologia devine prezenta estetica
- modelul ramane valabil in arhitectura; in plan conceptual e necesar ca pilon de
fixare a oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie
Rolul urbanismului:
1. Punct de plecare
2. scop
3. cadru de utilitate (adaptare la spatiu)
4. criteriu de finalizare
Intre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia intervine religia.
Ideologie utopie
Stiinta - tehnocratie