 Structuri urbane- Curs 1

 05.oct.2020
 Abordarea sisemica a teritoriului- intelegerea sistemului si a conceptului de structura pentru ca
consideram ca sistemul si structura in planul teoretic constituie baza intelegerii abordarii
spatiului indiferent de scara la care spatial e pus in discutie.
 Exista nevoia de a intelege corect conceptul de sistem si structura.
 Sistem: e un ansb. De elemente (parti sau interese) dependente intre ele, care formeaza un
intreg organizat, caracterizat de covarianta (variatie corelata).
 Tipuri de reatii:
 R. interioare(puternice)- acestea asigura coeziunea sistemului
 R. Exterioare(slabe)- relationeaza sistemele intre ele/pun sistemul in context
 Structura: toate rel. dintr-un sistem
 Abordarea sistemica a teritoriului
 Sonoritatea de sistem si cea de structura sunt legate de ceea ce a insemnat structuralismul.
 Structuralismul:
 E un curent filozofic dezvoltat la inceputul sec xx.
 Are o metoda clara de abordare
 Patrunde in adancimea lucrurilor
 Are o abordare statica; nu ia in considerare evolutia lucrurilor in timp (nu explica ce s-a intamplat
sau ce se va intampla cu acea structura in timp)

 Are la baza doua concepte: sistem si structura (sunt adiacente pt ca lucreaza si se determina
reciproc).
 Creeaza baza intelegerii lucrurilor, la care se adauga alte metode/proceduri ulterioare (de ex.
Abordarea fenomenologica) => Ab. Structural-fenomenologica
 Ab. Struct- Aceasta are o abordare statica; nu ia in considerare evolutia lucrurilor in timp (nu
explica ce s a intamplat sau ce se va intampla cu acea structura in timp).
 Ab. Fen- Aceasta are o abordare dinamica, ia in considerare evolutia lucrurilor in timp/contextul
scrugerii timpului.
 Vecinatatea: este o stare de existenta a lucrurilor, a fiintelor si a oamenilor (in vec. A ceva sau
a cuiva).
 Asta presupune existenta unei/unor relatii in orice moment si in orice situatie (poate fi o relatie
de incomodare sau o rel. placuta, sau o rel. prin care cele doua parti se imprietenesc sau nu).
 Trebuie sa luam in consideratie ca in permanenta, in orice moment, fiecare dintre noi se afla inclus
unui sistem si in conditionalitatea unei retele de relatii, deci a unei structuri.
 Asadar, in spatiu vorbim de o structura a spatiului care este generata in primul rand de
vecinatatiile care se constituie in cadrul spatiului respectiv.
 „ Vecinatatea ca o agresiune si imblanzire” este un comentariu in finalul romanului „moroman”,
 Vecinatatea este o notiune complexa, unul dintre cele mai arhaice instincte (ca relatie intre
oameni)
 structura rezulta in contextul vecinatatii, nu putem discuta de relatii in sistem fara conceptul de
vecinatate

 Orasul ca sistem (modele explicative) / modele interpretative pentru oras ca sistem socio-
spatial
 E vorba de dezvoltarea unor comentarii privind intelegerea spatiului urban in diferite forme, cu
referiri la trecut, prezent si viitor. Intelegerea orasului implica o intelegere ampla, mai ales de
natura filozofica. Pentru a fixa cadrul in care vorbim despre structura urbana trebuie sa vorbim
mai intai despre orasul ca sistem.

 MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS CA SISTEM SOCIO-SPATIAL:

 1.Model Snell & Shuldmer -economisti-
 Se aplica metoda structurala.
 Sistemul e definit prin existenta a 4 componente:
 -obiecte
 -activitati (notiune al carui sens e pus la baza intelegerii orasului ca sistem)
 -texturi
 -infrastructuri

 2.Model regulsky -economist-
 Acesta vorbeste despre intelegerea orasului in 2 niveluri:
 Sfera fizica Sfera informationala
 Individ biologic individ psiho-social
 Structuri fizice structuri de informare
o Fluxuri (de aprovizionare) Fluxuri de informare
 Evidentierea relatiei esentiale intre cele 2 sfere , sf informationala nu poate exista fara sfera fizica
 -Fizic-cladiri , individ fizic
 -relatii sociale sf. 2 ( economic, info), manifestari nepalpabile


 3.Model Granai -sociolog-
 Orasul reprezinta un ansamblu de produse sociale care se inter-relationeaza cu o societate
localizata, ambele inter-relationandu-se cu o societate globala sau globalizata.
- Ansamblu de produse sociale _ societate globala
- Societate localizata


 4.Model Beer -economist-
 Orasul este un sistem, constrituit din subsisteme.
 Orasul este un subsistem intr un sistem mai amplu (teritorial).
 Sistemul urban se constituie pe 2 niveluri:
 Un nivel superior de organizare Un nivel inferior de organizare


 5.Model Cardarelli
 Orasul se defineste pe 2 planuri:
 Un subsistem teritorial (se exprima printr-un model morfologic) vorbeste despre forma orasului
 Un subsistem functional (se exprima printr un model organizatoric) vb. desp organizarea urbana


 (Modelul power,
 Orasul se caracterizeaza pe 2 mari subsiteme : fluxuri si activitati)
 6.Bauer, Ruppert, Wegener
 Este un model american ce se evidentieaza printr un sistem global prin componentele sale
(subsisteme).
 Schema dentrologica (ramificata), utilizata intotdeauna pentru clasificari.

 7.Botez, Celac -matematician-arhitect-

 Este cel mai complex model.
 Orasul este un super-sistem, alcatuit dintr o multitudine de subsisteme, fiecare din ele alcatuit
din sub-subsisteme si asa mai departe.
 Este subliniata ideea de abordare sistemica.
 Priveste orasul ca o suprapunere:
 Existenta sociala intr un Teritoriu+ Teritoriu organizat => Sistem. Socio-spatial.
 Intelegerea marimii unui teritoriu spatial e legata de complexitatea acestuia, si nu de intinderea
sa.


 Concluzii:
 5 elemente pt a ajunge la definirea orasului
 Orasul este un produs social localizat.
 Orasul se constituie ca sistem dintr-o suma de sisteme paralele, suprapuse, intre acestea, avand
de a face cu un sistem pe care il putem denumi arhitectural-urbanistic
 Orasul rezulta ca sistem deschis (influenteaza si este influentat de alte sisteme prin schimb de
materie si energie)
 Orasul este un sistem fundamentat pe un sistem de activitati
 Orasul se constituie pe 2 planuri: un plan organizatoric si un plan formal

 Astazi def urbanismului- gestionare intereselor in teritoriu

NOTITE CURS STRUCTURI URBANE -CURS 2- 12.10.2020

 Data viitoarte recapitulare

 Prezentare 1: Relatie activitate si spatiu prin relatii ocupate cu utilizarea, ocuparea si afectarea
spatiului
 Prezentarea 2: Ierarhia nevoilor-tipuri de nevoi ale comunitatilor umane, prezenta spatiilor
umane in mediul urban
 P1.
 Modele explicative prinvind organismul urban pentru a le lua in consideratie la o viitoare def a
orasului
 La inceputul anilor 50 Steward si Clawson s-au ocupat de intelegerea orasului, vb despre oras
incercand sa rezolvam pobleme, trebuie sa plecam intotdeauna de la ceea ce inseamna inrtr un
anumit loc activitatea- la singular este un sistem de activitati.
 In foarte putine situatii in urbanism ne referim la o singura situatie, intotdeauna o situatie in care
mai multe activitati se leaga intre ele, in sensul conceptelor fundamentale cand avem de a face cu
sistemul de activitati
 Steward si Clawson pun in discutie conceptul de activitate in cadrul teritoriului
 Astazi noi ce spunem de sistemul de activitatii este legat de ce spun in anii 50
 Clawson si Steward insista asupra ideii ca orasul este cel mai complex sistem de activitati in
cadrul teritoriului, nu gasim in teritoriu un loc cu o mai mare complexitate
 Natura activitatilor, marii diversitatii a tipurilor de activitate, si marea diversitate a nivelelor de
intensitate ale acestor activitatii,
 Ei spun ca omul indiferent unde ar fi de la leagan pana la mormant se afla in permanenta in
activitate, desfasoara o activitate, de luat in considerare aceasta intelere a activitati
 Multi colegi privesc Activitatea strict in interesul de raportare a unui produs excluzand din
intelegerea activitati ca o serie de stari, comportamente in existenta omului
 Steward si Clawson intelegeau somnul ca o activitate
 Acest fapt ne pune de la inceput in intelegerea faptului ca individul este in permanenta in
activitate , sta pe loc si gandeste scrie, citeste , lucreaza la o unealta, faptul ca se deplaseaza
 Activitati= sistem de mare complexitae, un sistem complex de activitati, o multitudine imensa de
realtii intre activitati si indivizii si relatii intre activitati cu locuri-spatii, relatii intre individ ,indivizii
si spatiu, Activitati: sis de mare complexitate, o multitudine-imensa de relatii , in primul rand intre
actvitati,indivizi, locurii/spatii si activitate. ,Indvid/ii si spatiu -> intelegerea relatiilor intre actv
si teritoriu.
 Intelegerea acestor relatii se poate reduce la intelegerea relatiilor intre activitati si teritoiu
 Ne referim la un teritoriu la un spatiu conturat, un spatiu, care exista, care este definit prin
teritoriu prin care se produce o anumita activitate, Spatiu : Teritoriu in care spatiul respectiv e
conturat
 Activitatea depinde de un loc se produce intr-un loc, sau intre locuri
 Relatia ACTIVITATE-SPATIU= RELATIE EXPUSA FOARTE CLAR CA RELATI INTRE ACTIVITATE SI
TERITORIU
 Clawson si Steward- pun in importanta raportul- activitate si teritoriu extinzand aceasta
intelegere la intelegerea raportului de vecinatate,
 Tot ceea ce discutam in domeniul arhi si urbanismului este o problema de vecinatae
 Clawson and Stewart* : care este legatura dintre
 Ocupare si Utilizare ?
 Ocupare (in sensul de destinatie - reprezinta modul in care teritoriul este ocupat: cu cladiri, ferme,
industrie, etc.)
 Utilizare (inseamna productie, eficienta)
 Afectare
 * Marion Clawson and Charles L. Stewart (economisti)
 Luan in considerare acesta extindere al lui Clawson si Steward consideram relatia activitate si
teritoriu la trei forme ale acestei relatii:
 Ei se refera comenteaza 2 dintre aceste forme:
 1. Forma -ocuparea teritoriului, ocuparea spatialui (figura 1) un teren situat la o artera de
circulatie construieste o cladire in care desfasoara o activitate de productie, activitate si teren


 Avand aceeasi destinatie, un teren poate fi mai bine sau mai putin bine utilizat
 Activitatea inseamna o caracterizare la nivel nominal a acesteia ce este, ce inseamana si in al
doilea rand referire la raport intre activitate si terenul respectiv
 Aceste date referitoare la situatilie respective inseamna o referinta la ocupare a teritoriului
Terenul este sau nu concordant pt activitatea cutare , Referinta la raportul intre Activitate si
Teritoriu.-> inseamna o referinta la ocupare
 In procesul de productie pt a spori rezultatul sau in spatial/ul? de productie in acelasi scop, apare
un criteriu de eficenta in aprecierea situatie respective si vb astfel de utilizare- inseamana
ocupare + eficienta de ocupare a teritoriului ne referim la activitate/tile? respective definite
nominal si cantitativ la numitor apare suprafata teritoriului utilizat?, Actv (destinatie)/Sup. teren
se discuta calitativ, e suprafata ptr actvitatile respective, raspunde cerintelor
 Clawson si Stward discuta despre raportul de ocupare si utilizare, comentariul lor este dus in
spatial economic, aceasta activitate pe un teren se produce o serie de noxe care in functie de
regulile de dispersie se propaga in cadrul teritoriului aceste noxe vor influenta ceea ce se intampla
si s-ar putea intampla pe alte teritoriu/i, avem de a face cu o afectare a vecinatatilor din cauza
productiei de ceva, Activitatile definite nominal si cantitativ/suprafata Terenului utilizat (asta pt
utilizare)
 In afara de ocupare si utilizare luam in coinsiderare si afectarea- o stare care implica ocuparea,
in masura in care afectarea intra intr-o regelemnetare implica SI UTILIZATRE,
 AFECTAREA ESTE IN AFARA SPATIULUI TERITORIULUI OCUPAT CU ACTIVITATE RESPECTIVA, ESTE
O RELATIE DE VECINATATE,
 Ideea de vecinatate, trebuie sa avem in vedere ca orice activitate indiferent de conditia care
ocupa sau utilizeaza un teren afecteaza activtitate/a, poate sa fie o afectare de intensitati diferite,
poate o afectare favorabila sau nu, afectare nu e legat in mod obligatoriu de nocivitate, insemana
de fapt consecinta unei relatii-ASTA RETINEM pentru orice situatie pe care oi discuta in cadrul
unui teritoriu


 In aceste conditii raportul de inainte aparut in studiile de urba sub forme diferite fie ca e vorba de
coeficient, concentrare, ocupare, acest raport se intregeste cu un comentariu referitor la afectare,
poate ramane legat de ocupare sau sa se lege de utilizare, atunci cand afetarea este negativa sau
nefavorabila clar vecinul va fi incomodat
 O afectare numai asupra terenului sau aerului sau asupra produsului si se exercita asupra
castigului producatorului, in Europa majoritate relatiilor de afectare supuse unor reglementari cel
care produce afectare este obligat prin lege sa suporte daunele vecinului rezulta ca si consturile
pe care le plateste pt afectare trebuie adaugate in constul produsului- aici e vorba de legatutra
afectare -utilizare adica eficienta
 In acest sistem de ocupare a teritoriului de multe ori arhitectul are o prima responsabilitate,
trebuie sa se gandeasca la aceste lucruri cand Ie cere un plan de urbanism in teritoriul respectiv
 (Exemple legate de afectare-realizare unui aeroport necesita o supra de 10 de hectare nu
inseamana ca suprafata este afectata doar de suprafata de acolo vorbim de conul de decolare alta
zona extinsa, o ativitate care impune sarcinii suplimentare asupra terenului din vecinate cu privire
la construire , noxe, zgomot, sau alt ex cariera de piatra teritoriu bine definit, dar ca
 o firma sa isi desfasoara activitatea firma are nevoie de drumuri sa plateasca intretinerea
sau realizare drumului, modul in care o activitate e pe un teritoriu limitat poate influenta
activitatile sau vecinii)
 La lucrari care apar in discutie impuse la avizare aceste relatii de ocupare, utilizare, afectare sunt
neglijate
 Ca exemplul de mai sus aceste lucruri apar in orice situatie de vecinatate intre activitatii
 (Ex. Cale de transport de tip funicular pag 7, transport de persoane, marfuri etc, proprietarul
instalatiei intra in contact cu proprietarul terenului, cumpara parti cu fasia de teren si sa inchirieze
restul din fasie respectiva, exista parti care nu inseama ocupare directa pe fasie inseamna afectare
incat sa nu permita prorietarul terenului aceasta activitate pe teritoriului raspectiv, aceasta e o
relatie legate de diverse initiative prcum realizare partiilor de sky, majoritate discutiilor legate de
realizare apar legate de aceste fasii de transport (insemana defrisare, si astfel realizate incat sa nu
pericliteze existenta activitatii de sky pe partia repsectiva)


 (linii de transport care traverseaza LOCURI , ex. extinderea arterelor de circultie si extinderea de
a lungul drumului -tentacule, (cred ca la constructii, extinderii la voia intamplari, fara un plan
prealabil, care cad sub linia de transp energetic, campul energetic produce deranjarea undelor
magneti dificultatii in aparatele de radio si electrice), copii pana la o anumita varsta, intelectual-
foarte influenati- o stare de afectare)


 (alt exemplu conducte de alimentare cu apa sau gaze aflate ca in situatie de mai sus, fie ca erau
realizate deja pe aceste loturi inainte de 1990 fie ca s a produs o lotizare pe lungul unui strazi cu
conducta de termoficare in subtrerean. Lotizarea sa nu se faca peste conducta si in lungul
drumului)
 aceste situatii de afectare apar si in cazurile in care ne referim in relatia de vecinatate intre cladiri
si loturi,
 (doua loturi- o cladire cu calcan cladirea noua trebuie sa indeplineasca acele reguli pe care
vecinatatea le impune si plan urbanistic arhitectuiral, folosim prevederile codului civil la urbanism
in Romania doar ca sunt vechi preluate din 1935 desi multe din norme trebuiau sa fie modificate,
orice panta a acoperisului nu trebuie sa duca spre curtea vecinului, calcanul nu are gol sau
fereastra, noul om ce vrea sa construiassca trebuie sa se supuna PUZ SAU PUD,- la pud este in
general cand teritoriul este construit in acelasui mod,pt ca ea casa trebuie construita lipita va avea
doar trei fete, fatade, in cazul PUZ care evaluaeza aceasta, cladiriii ca acea cladirea este
perisabila… o inluenta transmisa care inseamna afectare intre vecii la nivelul cladirilor de locuit se
extinde si in ceea ce priveste inaltimea)
 afectarea este extinsa si la ceea ce inseamna iluminare si insorire, (in codul civil unele norme ce
iau in considerare problemele insoriri, in urbanismul romanesc nu exista niste norme tehnicee
care sa aiba caracter de reglementare chiar daca exista normele in codul civil pe teritoriului tarii
o abordare mare ale relatiilor de afectare, primarii pretinzand o anumita politica sau
comportament legat de spatialitatea respectiva)
 (ex eug suprafete mari sau de pasune initiatorul unui parc eolian trebuie sa achizitioneze terenul
pe care pune turnuri cu.. turbina(energie elonilana+), uneori o inchiariaza sau cumpara, ocupare-
o suprafat de teren prin care se amplaseaza turbinele si drumurile, si afetare care insemana aria
care o ocupa la nivel spatial mai sus, in aer se foloseste suprafata de acolo si jos la sol in continuare
se utilizeaza suparafetele de teren?)
 La videoul 2
Raport intre activitate si spatiu- comentat in sine se situaza intr o succesiune de influente care
caracterizeaza o anumita situatie in cadrul teritoriului , intotdeauna, aceasta situatie trebuie
abordata in idea ca avem intotdeauna de a face cu omul , mare diversite a acestor relatii si
raporturii, Activitatile din spatiu se situeaza intr o succesiune de referinte situate in cadrul
Teritotiului
 Schema pag 11-activitatea are caracter direct sau indirect, activitatea poate sa fie determinasta
obiectiv sau subiectiv, obiectiv ea se poate desfasura in referinta cu un individ fara ca acesta sa o
doreasca , sa o presupuna, in schimb cea subiectiva care rezulta numai in baza dorintei individului
respectiv
 3 axe ale nevoii in baza careia se defineste o activitate, nevoia pe care a surprins o sandu in cursul
de doctrine urbanistice, este cea care impinge individul sau comunitatea sa intreprinda ceva, orice
activitate este astfel justificata printr o nevoie, nevoia un subiect de cercetare pentru
sociologie,Maslou- unul din autorii care a depus mult interes in comentariu, cercetarea nevoii si
cu 50 de ani in urma a realizat acea schema a nevoilor care caracterizeaza individul sau
comunitatea



 Maslow asta de sus , aseaza pe nivelurile suprapuse diverse categorii de nevoi care caracterizeaza
individul, atrage atentia ca indivizii sunt foarte diferitii si acesta diferentiere porneste de la
diferenta in planul nevoilor, un individ vrea sa faca ceva, diferenta de activitatea altuia rezulta
in primul rand prin faptul ca el dezvolta o alta nevoie sau o simte in alt fel.
 Au itervenit in optica diferentierii, diferentierea intre indivizii, principii fundamenrtele in ceea ce
inseamna existenta in cadrul uniunii europene
 1.Exista indivizii care nu acorda mare importanta acestei nevoi pentru a se hranii, odihnii sau
imbraca sunt cei 15%, ei le neglijeaza, 85% nu
 2.NEVOIA DE SIGURANTA, de a avea un serviciu castig sigur, in siguranta pe strada, nevoia unei
anumite certitudini a existentei,
 3.Dragostei si apartenenta
 4.Nevoia de apreciere proprie sau a celorlalti
 5.Nevoia de autoimplinire
 Aceste nevoi insemana o problema intre fiintare si deficit daca se situaza pe un palier mai jos este
o personalitate cu un deficit spre deosebire de cel de mai sus ca este cu fiintare care stapaneste
exitenta, indivizii situati jos sunt idicidizii care consuma din ceea ce produc altii, cei din partea de
sus sunt cei care produc fac ca societatea sa avanseze, produc, creaza inventia, creatia plasat pe
ultimul palier 10%
 Ex eug maslow spune ca nevoile se satisfac una dupa alta si apoi dupa ce un indivit are o nevoie
satisfacuta isi concentreaza atentia spre o succesiune superioara
 Fiecare nevoie determina un interes al individului si al comunitatii
 Orice facem in viata noastra are un interes o nevoie ca punct de plecare
 Ultima schema din prezentare toate acele nevoi duc la o activitate anumita in spatiul urban iar
cele doua reprezinta o prezenta spatio comportamentala
 3 directii de interes nevoia de existenta materiala, psihosciala si existenta etic, estetica, morala
aceste 3 grupe mari de nevoi sunt convergente catre un punct opt(im) ca in fiecare dintre indivizi
putem avea de a face cu o nevoie inscrisa in una din acele directii, personalitatea, fiinta este
construita dintr un conglemaerat de nevoi, pe fiecare dintre axe avem de a face cu o abstractizare
functional-existentiala, functional psiho-sociala, abstractizare perceptiva (extetic, moral, fizic)
 Pe cea existentiala se situeaza activitatea direct productiva, care produce un bun ce poate vinde
un bun, direct productiva cand rezulta imediat din acea activitate, indirect productiva cand bunul
respective este ,mai departate in timp, Actvitatea direct si Indirect productive, dincolo ca
realizeaza acel produs, surprinde si o parte a iei care vine in intimpinarea acestei nevoi
 (De ex direct productiv un bun care se vinde facem un proiect, profesorul indirect productiv
lucreaza in formarea noastra pt activittea RESPECTIVA)
o Exista o intelegere la planul produsului financiar a activitatii are o importanta destul de
mare
 Nevoia privind existenta psiho sociala luam in cosideratie ca activitatea direct si indirect
productiva- ce realizaeraza produsul ce se vinde dincolo de asta surprinde o parte care vine in
imtampinarea acestei nevoi, ( ex un actor -activitate productiva un bun care se vinde dar vine in
intampiunarea acetei nevoi, alte ex Pictor, scriitor, chiar si arhitectul intr o anumita masura, luand
in discutie lucrarea SI PROIECTUL ce devine un spatiu organizat pus la dispozitia acestei nevoi ,
afara acestei activitatii cuprinsa in spatial cu rosu exitata/existenta sau extinsa? si o alta activitate
generata de intampinarea nevoilor, nevoii de existenta, actorul produce un joc piesa pt ca trebuie
sa traiasca dar el nu ar produce asa ceva daca nu ar avea un public care sa aiba aceasta nevoia,
asftel vb de activitati luam in consideratie activitati direct sau indirect productive si celelalte
activitatii, activitatea contemplative sau socio participipativa ex la un mitiing, este o activitate
socio participative dar individul care cere o anumita linistete e o activitate productiva)
 Din acetse 3 tipuri de activitati se constituie activitatea URABANA, in teritotiu, Aceasta activitate
se desfasoara intr un spatiu potrivit asftfel incat intr un moment in existenta in timp avem de a-
face din activitate si spatiu cu ceea ce numim prezenta spatio comportamentala a acelui sistem
care este organismal urban-orasul, iar in timp prezentele acestea, spatii comportamentele intr o
succesiune genereaza existenta urbana
 Inre aceste 3 tipuri de nevoi exista fie o stare de disfractie Sau de atractie
 Aceste relatii la nivelul nevoii se transmit ca relatii la nivelul activitatilor respective vor carcateriza
sistemele de activitati care vor aparea in cadrul teritoriului
 Fiecare nevoie determina o activitate
 Activitatile urbane se intalnesc cu spatiul urban si se denumeste prezenta spatio
comportamentala care se modifica in timp, in istorie aceste nevoi sunt diferite de la individ la
individ
 Existenta urbana se modifica IN TIMP EA EVOLUEAZA

 NEVOILE SI ACTIVITATILE SE COMPLETEAZA UNELE PE ALTELE

 In functie de nevoie se dertermina activitaea urbana spatiul urban

 NOTITE 19.10.20- CURS 3

 Sistemul de activitati urbane in teritoriu
 ACTIVITATEA URBANA IN TERITORIU ESTE O MANIFESTARE MOTIVATA NU ESTE
INTAMPLATOARE ATAT LA NIVELUL COMUNITATI SI CAT SI AL INDIVIDULUI
 Pot exista si activitati in care motivatia e greu de descifrat
 activitatea nu poate fi preluata in cadrul unui studiu fara ai descoperii macar partial motivatia
 Inseamna ca acea determinare intre activitatea umana si spatiul umanizat trebuie sa
introducem MOBILUL UMAN- care surpinde motivatia, el ne da respunsul la intrebarea de ce
este necesara activitatea respectiva
 Acele nevoi nu se transfera in existenta noastra decat prin intermediul unui mobil uman, nevoia
in masura in care se raporteaza la posibilitatea contextului devine mobil uman
 Mobilul este o rezultata din ceea ce inseamana raportul intre necesiateta si posibilitate
 Indiferent de locul si tot contextul in care se manifesta un mobil uman el ramane un mobil uman
pt ca este definit prin intermediul persoanei/ al individului uman
 Daca ne referim la activitate si la spatiu trebuie sa luam in consideratie contextul in care acest
mobil uman conduce la o activitate, si contextul in care se desfasoara activitatea, si in care exista
spatiu disponibil pt acea activitate
 Vb de activitate urbana si spatiu urban, relatia de determinare luata in consideratie intre mobilul
uman si activitatea urbana si mai departe la spatiul urban


 Aceste trei notiuni /categorii urbanistice fundamentale, mai sus in poza, in masura in care
urbanismul se sprijina pe cateva notiuni esentiale, Acestea insemnand categoriile urbanistice
fundamentale
 Acesta tripleta de categorii urbanistice fundamentale, de subliniat faptul ca acest caracter de
urban se spriina de caracterul urban al mobilului, de unde el ca si caracter raportat la un spatiu se
defineste ca atare pana la activitatea urbana
 Activitea urbana necesita un spatiu care este un spatiu urban pt ca se desfasoara in niste conditii
avand niste caracteristii de urban,
 Exita acesta relatie cu sens dublu, activitatea este urbana are caracter urban si influenteaza spatiul
care il foloseste si care este urban dar e si relatia inversa si activitatea devine in consecinta urbana,
E o activitate care se desfasoara intr un spatiu urban, activitatea devine urbana
 In aceasta relatie consta esenta termenului de urbanitate , se refera la acele manifestari care
poarta caracterul de urban si care sunt un produs de efect al unor activitati cu cartacater urban
care se produc in spatiul urban
 Aceasta relatie de la mobil la activitate si la spatiu a fost surprinsa intr un mecanism caracteristic
de catre un cercetator amenrican la sf anilor 50 in cadrul unei cercetarii desfasdurata de el la
atena WEDDINGTON-matematician, deci analiza cu substanta consistenta matematica
 El isi propune sa analizeze cum se realizeaza/ care e mecanismul prin care se constituie acesta
relatie
 (El dezvolta aceasta cercetare intr o perioda in care matematica ia o amploare deosebita nu numai
in domeniul urbanismului
 Ulterior privind utilitatea matematici a scazut la un rol firesc de intelegere dupa anii 60
 Sunt lucruri care se inteleg fara matematica dar sunt care se inteleg cu matematica
 Matematica s a asezat intr un doemniu prorpiu la acea perioda astfel cometariul lui weddington
is pastreaza valabilitatea, o intelegere pe plan de nautate in urbanism, deoarece e una
matematica teoria lui nu era prea luata in semaa desi ea si a dovedit eficienta in proiectare
spatiala)
 Activitatea urbana
 Waddigton s a aplecat asupra ideii de mobil uman, manifestarea acestuia in cadrul teritoriului
face o distinctie intre trei tipuri
 1. Mobilele simetrice sunt concomitente care sunt intr un acelasi loc constatabile, lucreaza prin
coroborare ele au un efect sinergic, calitatea rezultata din acesta coroborare este superioara prin
adunarea actiunilor independe lor, individuale ( insumarii mobilelor)
 2.Mobilul in sucesiune/care se dezvolta secvential-succesive se nasc numai dupa ce in prealanbil
un alt mobil necesar s a realizat, carsteristica sistemelor de activitati cu caracter formativ, ex
educatia se constituie intr o asemenea succesiune de mobiluri
 3. Mobilile contradictorii/opuse si complementare, contradictia se realizeaza in mod obligatoriu
prin existenta unei perechiii de mobiluri
 Fiecare dintre cele 3 categorii de mobiluri genereaza situatii complexe, sisteme de activitati
diferite dpdvd al relatiilor dintre activitati si al efectelor si a modului de afectare din partea
profesionistului

 Mobilele din categoria 1 sunt cele mai complexe ( ex residenta, activitati impusa de locuire- la
locuinta, extinderea asta, a conditiilor si efecteloor de locuire la nivelul teritoriului si acesta
interpretare de coroborare a multimobilelor poata fi inteleasa la nivelul teritoriului)
 Categoria 2 caracteristica sistemelor de activitati de caracter informativ, ex educatia, cu implicatii
la existenta individului si al comunitatii
 Categoria 3 specifica activitatilor cu carcter recreativ, ( acets tip de activitate nu mai este inteles
in mod exclusiv in legatura cu repausul sau odihna in afara unei actiuni, realizarii depunerii
efortului este o activitate perfect recreative sa merg sa joc tenis dupa serviciu, sala de fitness este
o activitate de plin efort, dar cu caracter recretiv situat in opozitie cu actvitate desfasurata
anteriror), idee de recreatie legata de sensul opus fata de activitatea anterioara
 Waddigton ia in consideratia aceste diferenta, o analiza pe aceasta schema de intelegere ne
faciliteaza desprinderea caracteristicile relatiilor dintre componentele sistemului pe de alta parte
intelegerea fortei urbane
 Forta urbana, notiune este atribuita oricarui element intr o existenta a unui teritoriu urban care
genereaza o influenta asupra exitentei o manifestare de un un anumit fel
 Forte urbane:
 1.fizice-materiale – ex cele din contextul fizic, un versant deluloros
 2. Institutionale- ex o prevedere de lege ,
 3. Intentionale- se inscriu mobilele aici
 3. Intentionale -waddington prin intermediul cunoasterii mobilelor in cadrul teritoriului respectiv,
el pune in evidenta ca orice individ este posibil caracterizat in orice moment de o suma de
 mobilulri, mobilul uman, in acelasi fel o comunitate este caractericata de o suma de mobiluri
umane, atat comunitatea si individul aflandu se intr un spatiu,pag 13 slide
 Graficul cu pozitia si evolutia in timp, cea de a treia dimensiune insemana cea de a treia
dimensiune a spatiului, dar aceste 3 dimensiuni sunt luate in cosideratie si pt prezentare evolutiei
in timp, cercetare de natura socio economica care caracterizeaza mobilurile


 Waddington – manunchiuri de mobiluri pot genera:
 Mobilurile pozitive-promozeaza si antreneaza evolutia mersul catre viitor -Intentii constructive
(forte urbane pozitive)
 Mobilurile negative - antreneaza involutia regresul intoarcerea stagnare - Intentii distructive
(forte urbane negative)
 Aceste mobiluri caracterizeaza individul dar ne intereseaza cum afecteaza comunitatea
 Toate aceste mobiluri pun in evidenta in grafic niste trasee de posibila deplasare, se evidentiaza
niste manahiuri de mobiluri cu tendinte pozitive sau negative vorbim DE FORTE URBANE
INTEIONALE POZITIVE SUA NEGATIVE
 Waddington – manunchiuri de mobiluri pot genera:
 Intentii constructive (forte urbane pozitive)
 Intentii distructive (forte urbane negative)
 Aceste grupe de mobiluri pun in evidenta totodata santa lor in raport cu o anumita constituire de
context temporal si spatial
 Context temporal ex conditia social politica, context spatial- calitatea spatiului in care se produce
se ajunge la raportul necesitate si posibilitate
 Ambele mobiluri negativ sau pozitive pot evolua prin acesta santa de posibilitate, un profesionist
poate face in ce masura pot fi incurajate mobilurile pozitive si obstructionate cele negative pentru
o evolutie convenabila a comunitatilor respective
 Fortele urbane se manifesta sub forma unui determinism situat pe decizie (activitatea rezultata
in urma unei decizii, a unui studiu de planificare spatiala) sau pe actiune ( forta urbana antreneaza
in mod natural o activitate).
 Pentru a dezvolta studiul ne interseaza cercetarea acestor mobiluri pentru a ajunge la o
constatare ce mobiluri trebuie sa favorizam in planificare spatiala si cele pe care sa le starnim
 PlanificaRE SPATIALA PREOCUPARE IN SENSUL UNUI ANSAMBLU de componente, ex cartier
ferentari sau floreasca, cercetarea pune in evidenta o preponderenta negativa sau pozitiva, apare
o contradictie intre mobiluri, un cartier se poate deprecia in timp daca nu e interventie in planul
planificarii spatiale
 Fortele urbane se concretizeaza in teritoriu prin lupta pentru spatiu
 Tot ceea ce se intampla intr un teritoriu este un final o lupta pentru spatii intre indivizi, grupati in
comunitati, firme, institutii,
 Aceasta lupta pt spatiu inseaman de fapt un transfer al mobilurilor si al activitati urbane asupra
spatiului care devine un spatiu adaptat, un spatiu potrivit activitatii respective este sau trebuie
sa fie spatiu potrivit urban
 [Sistemul de activitati:]
 Mobilul uman in aceste conditii in contextul teritoriului urban se manifesta ca impuls
structurant pentru organismul urban,
 Activitate - Sistemul de activitati inseamana o multitudine de activitati desfasura INTR UN
TERITORIU SI INTRA intr o relationare ca sistem cu contextul respectiv si relatii intre activitatile
respective, cunoasterea acitivitatilor, a caracteristicilor lor, masura in care acestea pot coexista
sau nu
 MobiLul uman ca impuls structurant si de activitate sau sistem de activitati rezultat in consecinta
mobilului uman SAU a MOBILURILOR- PUTEM PRECIZA O CONCLUZIE ACTIVITATE URBANA ESTE
FACTORUL STRUCTURANT ESENTIAL PT ORGANISMUL URBAN-motivatia pentru care ca ceea ce
apare ca relativa noutate- activitatea si sistemul de activitati inainte de a trece la confundarea
spatiului-cunoasterea sistemului este obiectivul primar
 Sistem de activitati urbane- cunoasterea acestuia, cunoasterea fiecarei activitati in parte,
descifrarea caracteristilor, relatiilor caracteristilor intre activitati, masura in care aceste activitati
pot sa existe impreuna sau nu
 Putem evidentia in situatia respectiva activitaiti care coexista , conlucreaza, care este suportul
acestei conlucrari se descifram, ex este vb de un loc sau un timp comun, cauza , efect comun
fiecare are o anumita importanmta asupra concluziei finale referitoare la sistem
 Exista doua riscuri – un risc la absolutizarea cercetarii asupra unei singure activitati, o activitate
foarte importanta ne concentram si neglijam alte activitati- cauza pt care in practica de urbanism
in anii 60 au apartut cartierele dormitor-produse de urb foarte criticate dar au caracterizat
urbanismul
 Un alt risc apare in legatura cu clasificarea activitatilor, ( orice cercetare ii este specific, clasificare
inteleasa prost realizata conduce la niste concluzii eronate, cea buna deja prezinta sugestii atunci
cand ea e finalizata)
 Clasificare in legatura cu activitatile, exista niste obiceiuri – niste referinte pe care le facem
automat fara a aborda probleme in conditiile unei logici profesionale, Clanson si Stwuard au atras
atentia in importanta clasificarii si corectitudinea criteriiolor, pt a fi utila o clasificare trb facuta nu
dupa un model si dupa nevoile in cadrul studiului, cason si stuard atrag atentia la faptul ca o
clasificare trebuie sa aiba in vedere necesitatea, de a strabilii natura continutul activitatii
respective si sa puna in evidenta spatiul CARACTERSTICELE spatiale si sa puna in evidenta nevoile
de accesibilitate
 In literatura de specialitate cateva criterii- ex dif intre activiatate si loc , activitate pe loc
activitate intre locuri, diferenta intre activitate fara mobilitate si cu mobilitate, sau diferenta
intre activitati de sine statatoare si complementare care nu se pot desfasura decat impreuna cu
altele
 Analiza sistemului de activitati
 Posibile clasificari:
 Activitati pe loc (legate de un anumit loc)
 Activitate intre locuri (definita in termen de mobilitate)
 Activitati de sine-statatoare
 Activitati complementare
 Activitati in sectorul primar
 Activitati in sectorul secundar
 Activitati in sectorul tertiar
 exista o clasificare intre raportul dintr o activitate si produsul muncii, ( dar distorsinoata de timpul
econimisit...)
 Activtati primare implicarea individului direct in munca, secundare actvitTAE IN AFARA MUNCII ,
tertiare
 Astazi folosim aceasta clasificare cu corectia respectiva si luam in consideratie si a patra a
activitatilor cuaternare- activitati legate de informatie, prelucrarea informatiei, informatica
implicit
 Cunoasterea sistemul de activitati si clasificare a acesteia dupa nevoile avute in studiul realizat-
EUGEN
 ANALIZA CERCETAREA SISTEMUL DE ACTIVITATI – se foloseste ANALIZA MATRICIALA-ANALIZA
DE NATURA MATEMATICA DESFASURATA Intr o conductie rudimnetara de mare folos pt
urbanisti
 De ex doua tipuri: patratica -evidentiem relatiile dintre activitati din interiorul sistemului, listare
a activiitatilor Si o consemnarre a ceea ce constatam – evidentiem raportul dintre o activitate sau
alta activitate ( semenalam ca sunt din aceasi categorii sunt concomitente sau se sprijina
impreuna sau din potriva)
 Pag 18 eugen – matricea patratica compatibile sageata in sus incompatible sageata in jos
indentificamm grupari de activitati compatibile le pun impreuna


o Analiza matriciala paratica dreptunghiurala

o PREENTARE VIDEO 3- Matricea patratica


 Mac claulin – IN ANII 60 SE OCUPA DE PROBLEME DE PLANIFICARE URBANA CU REFERIRE LA
SISTEMUL DE ATIVITATI
 UN MODEL DE CERCETARE IN CONTEXTUL TEORIEI FUNCTIONALISTE
 ( ESTE VB DE NISTE SPATII ADAPTATE MISCARII DEPLASARII, DPDV A LUI MCLAUNMI O PIATA ESTE
UN SPATIU ADAPTAT, O STRADA INSA ESTE UN CANAL, ADAPTATE UNOR ACTIVITATII CELOR
DOUA ASTAZI DECI AMBELE POT FI IN LOCUL TERMENULUI DE CANALE SA FIE SPATII DE FLUXURI)
 ASTAZI FLUXUL IN TERITORIU ESTE O MANIFESTARE CARACTERISTICA
 ORASUL INFORMATIONAL SAU ORASUL IN RETELE SAU PENTRU FLUXURI, IDEEA DE RETEA
INFOPRMATIC IMPLICA IDEEA DE FLUX ( PT CA DACA NE GANDIM LA O LEGATURA DE
COMUNICATIE DE INFORMATIE PRIN FIBRA OPTICA =-ACCEPTAM TERMENUL DE CANAL DAR
DACA NE GANDIM LA LEGATURA DE COMUNICARE PRIN UNDE ELECTRO MAGNETICE VB DE NISTE
FLUXURI DE UNDE)
 Fluxurile incep sa si lase amprenta asupra orasului, fluxul devine caracteristic, implicand
activitatile caracteristice
 Cum clasificam sistemul de activitati cu analizele matriciale cu referire la loc si intre locuri,
relatia dintre Activitate si spatiu
 Pag. 24
 Raport activitate spatiu- prima concluzie se referea la intelegerea activitatii urb ca o categorie
urbanistica fundamentala , se considera activitatea pot fi pe loc, intre locuri, in miscare
 a doua se refera la intelegerea spatiului
 Spatiul urban constituindu se in cadrul teritoriului printr o constructie , atat ideatica cat si
materiala, ele expundu se unei perceptii foarte complexe supuse unei evaluarii care depaseste
 idee si pinagiul, datorita relatie pe care o are cu activitatea si cu sistemul de activitati presupus
a se desfasura in cadrului spatiului respectiv, spatiile pot fi adaptate sau canale(fluxuri)
 Activitatile “pe loc” si “intre locuri” genereaza:
 Activitati in spatii adaptate activities in adapted spaces
 Activitati in spatii tip “canal”
 Pentru orice tip de activitate, in sistemul de activitati, este definit un spatiu adaptat.
 Activitatea este element structurant pentru sistemul de organizare a spatiului, iar spatial este un
factor structural
 Organizarea spatiului urb devine mai mult decat un simplu obiectiv in sine, aceasta configuratie
a spatiului este o relevare in static a ceea ce insemana in teritoriul respectiv mobilitatea
 mobilitatea -surprinde calitatea spatiului pentru miscare nu miscarea propriuzisa, calitatea
spatiului de a face fata unei miscari
 ( miscarea de a acoperi tot ceea ce insemana captivitate in cadrul spatiului respectiv)
 miscarea unor gandurii,. Demersuri, conceptii, pana la miscare de obiect in cadrul acelui spatiu
 spatiul urban devine pe de o parte un camp de interactivitate rezultand in aceste conditii ca
produs de coroborare prin suprapunere , el este un element de interactiune definindu se ca
produs si produs de calitate
 spatiul devine obiectiv al preocuparii profesionale
 saptiul nu doar fizic, volume, activitatile foarte diferite de la un loc la altu si o continua dezvoltae
 camp de interactivitate – un loc in care se intretaie drumurile interesele unui numar de indivizii,
fiecare dintre indivizii ajunge in locul repectiv cu o serie de interese -singulare, private,comune/
colective care genereaza activitati care nu se pot desfasura separat si apare si o stare emotinala
a sistemului de activitati- interactivitatea- este o situatie care nu se poate lua in consideratie
decat in suprapranpunere, activitatile se suprapun
 spatiul urban -loc comun al mai multor activitati- rezulta pentru noi consecintele suprapunerii,
ce diferentiaza unele activitati fata de altele, sa descoperim consecintele asupra spatiului
 Spatiu ca element de interactiune- un spatiu nu este niciodata de luat in consideratie ca spatiu
unic decat in niste conditii speciale cand vrem sa definim cu o anumita profunzime, carcateristica
pt cunoasterea lui si a putea rezolva problemele sale ale unui spatiu este de luat in consideratie
intotdeauna in cadrul sistemuliui spatial implicat, impreuna cu alte spatii, el este un element de
interactiune, este un produs de caliteate se caracteriaza printr o calitate rezultata prin
 corelarareae carteristicilor sale proprii situarii lui in sistemul lui , pe de alta parte productor de
calitate el devine in mod obligatoriu companion pt alte spatii ale sistemului


 Schem a pag. 24- activitatea se desfasura intr-un spatiu- suprapunerea lor ( activitatilor
banuiesc) rezulta un SERVICIU SAU BENEFICIU adus individului, unei comunitatii, masura in care
aceasta potrivire intre activitati si spatiu este corecta
 bine conturata calitatea beneficiului este in conformitate cu nevoia de la care acesta asociere a
pornit
 evolutie in timp a serviciului/ beneficiului- obiectiv profesional pt noi insemna dorinta ca intentie,
o evolutie in progres – beneficul sa devina tot mai multumitor pt individ si comunitate dpdv al
teoriei sistemelor aceasta evolutie inseamana a lua in consideratie un comportament in planul
activitatilor-comportamentul individului/zilor, care poate fi sintetizat prin caracterizarea
activitatii a evolutiei ei in timp, avem de a aface cu un comportamnet prin interactivitate
 pe de alta parte comportamnet prin interactiune - relationarea spatiului cu alte spatii a partilor
din cadrul unui spatiu ( relationarea partilor din cadru unui spatiu), evolutia conduce in teritoriu
la inchegarea unui spatiu urban - produs si producator de calitate- fiind spatiul urban pe care
orice locuitor il simte in teritoriul orasului,
 El este incarcat de o substanta prin ceea ce este caracteritic ca activitati specifice/ocazionale in
spatiul respectiv, , ea fiind evidentiata prin ceea ce inseamna miscare in spatiu, imagine in spatiile
respective pentru a introduce o diferenta intre sensul conceptului de imagine – initiat de Kevin
linch- spatiul expune vederii /perceptii
 prezenta ideei in relatia activitate- spatiu este caracteristica arhitectului si urbanisbului
 Prezenta ideii este fireasca in ceea ce inseamna adaptare , adaptarea ca proces intre spatiu si
activitate , de asigurare a ceea ce insemna spatiu potrivit unei nevoi, trebuie luat in consideratie
legatura intre idee si activitate, idee si spatiu, este reciproca, configurarea sau reconfigurarea unui
spatiu dupa nevoie, nevoia se aseaza in sensul ideii care se aplica intr o configurare de activitate
sau spatiu sau ideea se construieste in raport cu nevoia dupa configuratia unui spatiu sau dupa
caracterul unei activitati, adaptare insemana o prelucrare a ceea ce exista
 Arhitectul nu inventeaza un spatiu si se aseaza in unul e o adaptarea la el
 Nevoia de adecvare necesitate de ordin profesional o relatiei intre idee si spatiu, adectvare ideii
la spatiu sau a spatiului la idee, adecvarea functiei la spatiu si adecvare a spatiului la o functie,
adecvarea de activitatii la spatiu si adectvarea spatiului la activitate, reconsiderarea a spatiilor
amenajate organizate existente a devenit o caracteracteristica in arhi sau urbanism, sunt locuri
/zone teritoriale unde greu apare o constructie noua, in general activitatea fiind dedicate
reconsiderarii cladirilor existente in consecintea a reconsiderarii spatiului urban
 Contextul de adaptare a luat in considerare toate spatiiile
 Cristofer Alexandru se referea la ajustarea formei la contextul ei , daca te concentrezi prea mult
la functie il face pe arhitect sa uite de idee si de aici ajunge la forma, comenteaza adecvarea cu
referire la forma,
 Cedric autorul- in domeniul urbanismului pune in discutie dupa 1950 problema obiectivizarii
solutiei, intelegerii determinarilor care trebuiesc luate in consideratie pt configuratia spatiului
foloseste termenul de adaptare

 Concluzia 3 priveste atat activitatea cat si spatiul se transmite la nivelul consistentei /substantei,

 este o coroborare intre ceea ce in teoria urbanismului, a contribuit pana la un moment dat , ceea
ce apare in teoria filozofica, ( conceptul lui Duirham ) nu neaparat cu referire la spatiu, conceptul
privind solidaritate starea de solidaritate, stare de substanta, activitate sau la spatiu in sensul ca
 fiecare dintre aceste doua categorii ( activitati ) se reflecta ca niste entitati teoritioce, sau la niste
entitati efective reale atunci cand avem o situatie concreta in cadrul terirtorilui fiecare entitate
insemana o alcatuire la care participa o serie de elemente, la stabilitatea solidaritatea acestor
componetente

 Orice organism urban inseamna un sistem cu componente ne intereseaza starea lor de

solidaritate

 Cerinta functionala- atentie

 Durhaim se refera la o solidaritate mecanica si organica

 Solidaritate mecanica- in general caracteristica lumii medii ( nevii)

 Solidaritatea organica – lumii vii
 diferenta rezulta din modul in care se asigura solidaritatea componentelor in cadrul unei
entitati,
 extindem conceptul lui dunham/durhaim consideram alcatuirea urbana care pune in evidenta
ambele tipuri de solidaritate, se construieste suportul unei abordarii contemporane in domeniul
urbanismului , care s a definit in timp
 Odata cu aparitia profesiunii de urbanist a preocuparilor distincte pt urbanism mai apare o
intelegere a orasului care include prezenta individului sub forma singulara sau comunitara in
definitia orasului, orasul se defineste prin tot ceea ce insemana prezenta vie , activitate a fiintelor,
abordarera a ceea ce astazi se discuta drept conexiune teritoriala drept o combinatie, coroborare
de solidaritate mecanica si organica,
 se adauga si un alt tip de solidaritate , orasul in retele, constatam ca substanta/activitatile si
spatiului in alcatuirea urbana este definita si pe baza unei solidaritatii energetice, solidaritate
energetica aceasta conduce la efecte deosebiute dar, construieste si efecte noi

 FUNCTIONALITATE URBANA-
 este cerinta functionala- care se defineste pe de o parte in raport cu un individ sau comunitate
sau/si in raport cu un spatiu, ineamana de fapt obiectivizarea mobilului- care pluteste (lent sau
vijelios in mintea unui individ) , ( dar care nu este fixat in sensul de obiectivizare,as fi
interesat/......sa.... mai mult de atat mobilul nu poate preciza, in masura in care mobilul este
preocuopat pentru individ sau comunitate se constituie ) mobilul in ceea ce numim cerinta
functionala adica se impune prin precizarea unei nevoi functionale-insemana in mintea individului
se fixeza in principal ce actiune trebuie sa intreprinda de aici care este spatiul pe care trebuie sa
il foloseaca / are nevoie, mobilul devine cerinta functionala-devine obiect- inseamana ca pune in
discutie o strategie!!!!!, un mod de comportament si sa definesaca sau sa se defineasca printr o
functie- care e un mijlocul de realizare a obiectivului respectiv dpdvd al actiunii, functia-
manifestare a mobilului in cadrul actiunii
 Dar un raport intre functie si organ, functie cere organului propriu specific, un organ se
caracterizeaza printr o functie sau printr-un complex funnctional , organismul este constituit
de o multiutudine de organe,
 functia- manifestare a mobilului in planul actiuni, organul este spatiul, funtia definitorie pt un
spatiu – poate aparea fie in completarea spatiului existent fie prin generarea unui spatiu nou,
relatia interes-mobil-activitate-spatiu- relatie de natura profesionista a unei relatii reale!!,
+
 o
 Cunosterea noastra sa stapaneasca activitatea fata de realizarea spatiului- de natura cunoastrerii
profesionistre a problemei respective
 Regenerarea urbana - un proces de reconsiderare a unui teritoriu, a alcaturii spatiale in teritoriu
dupa ce in teritoriul respectiv s a facut o interventie , pune in discutie problema regenarii urbane
un teritoriu care are nevoie de a fi considerat, a se dezvolta implementam o investitie, realizand
un obiect care poate produce regenerre in spatiul respectiv
 CONCETUL DE CERINTA FUNCTIONALA- ceva care este inca mobil dar nu este numai mobilul,pt
ca surprinde o referinta catre actiune si spatiu necesar , atat fata de actiune si cat si catre spatiul
dintr un teritoriu
 se constituie in 3 ipostaze, daca luam in consideratei
 Cerinta functinala legata de interese
 3 tipuri:
 1 . cerinta functionala care privesc ceea ce se intampla in spatiul respectiv dar e ceva nou dar si
ramane in cadrul sistemului de activitati, nautate priveste deja ceea ce insemana realitatii intre
sistemul spatial, orice modificare referitoare la un element al sistemului insemana modificarea a
acestuia pana la un anumit moment avem de a face cu o stare de stabilitate a sitemului
 2. Cerinta functionala care nu se multumeste cu ceea ce existe in cadrul sistemului, pretinde
mai mult, e in afara sistemului dar nu il paraste se intoarce, in sistem cu un aport in planul actiuni,
spatiului, realizeaza in context o achizitie in favoare sistemului original , se imbogateste se extinde,
se schimba niste relatii, valori dar el isi pastreaza carcteristica de baza
 3. Cerinat functinala care este complet nesatisfacuta de ceea ce exista in sistemul original si
cauta sa se statisfaca in exterior nu mai este retinuta de sistemul existent, apare un nou sistem,
generat in teritoriul inconjurat, in context ca sistem de activitatisi de spatii, sistemul original
ramana o componenta a teritoriuliui sau explodand.


 Cerinta functionala
 A.Cerinta functioanal centripeta
 B. centripet-centrifuga
 C. centrigufa
 - fiecare cerinta are o consecita diferita
 Consecntele-cerinta functionala centripeta-
 Cerinta functinala putere de pastrate mentinere adaugare, de dezvoltare si disolutie
/regenare/recontructie
 Consecintele in teritoriu la nivelul spatiuluui, au de a face cu mondificare sau pastrarea
spatiului.
 Modificare spatiului insemama reductia lui sau amplificare lui , reductia poate fi o simpla scadere
la nivelul dimensional , disparitie distrugere – poate fi produsul unei nevoi de amplificare ex
demolarea unor constructii proaste, neinteresante-pt realizare unei ocuparii mai eficeta
 Amplificarea-insemamna crestere
 3 feluri de rezultate ( cele de mai sus) la nivelul spatiului se datoreaza unor tipuri /diferite la de
cerinta functionala
 Crestere-intensiva- cerinta functionala centripeta -extensiva produsul unei cerinte functionala
centrifug centripe sau achizitie
 Toate cele 3 modalitati de interventie sunt necesare in cadrul teritoriului-
 demolare un instrument de actiune urbana


 Comparare situatie exitente cu o situatie dupa demolare, realizarea proiectarii- grad superioer de
organizare a spatiului, o demolare este corect considerata cand dupa aplicare proiectul se
 realizeaza un grad superior de organizare a spatiului respectiv, judecand dupa materilitate,
pragmatic, spiritual cultural, judecata de valoare
 Crestere intensiva si extensiva , ex sibiu centrul orasului se constituie din centru vechi si nou-
realizat adiacent centrului vechi- este o situatie in care o cerinta functionala de achizitie adaugan
la ceea ce era centru vechi in ansamblu nou
 Ex botosani- a functionat o cerinta functionala de tip centripet actualul centru dezolvat in
interiorul centrului vechi
 Aceste situatii de crestere rezulta din analiza posibilitatii existentului, rezerve , posibilitati, cerinta
centripeta ramane in interior
 Cerinta functional este si in cazul unor cresterii intensive si extensive
 Teritoriul, rezerve de teritoriu luate in consideratie la nivelul dezvoltarii, intinderii orasului sunt
o conseciunta a tipului de evolutie urbana in timp ex orase din transilvania, vb despre cresteri
exrtensive, in orasele extracarpatice- cresteri intensive au aparatu in completare , ex bucurestiului
 Folosim termenul de Grad superior de organizare a spatiului, Crestere extensiva si intensiva

 - despre limite nu am mai vorbit deci nici

de asta care era in prezentarea 6
 NOTITE 26.10.2020- curs 4

• Cele 2 cerinte funtionale care ies in afara sistemului fie ca unele se intorc, altele nu creeaza o stare
de presiune asupra sistemului la nivel superior asupra mediului inconjurator, aceste presiuni
sunt sub forma relatiilor exterioare, incadrarea sistemului in contextul teritorial respectiv dincolo
de aceasta relationare cu exteriorul, aceste presiuni au influenta si la ce se intampla in interiorul
sistemului

• Relatie Sistem-Teritoriu

• Aceste presiuni se desfasoara/ se intampla in teritoriu in functie de rezistenta in teritoriu la

presiune respectiva, o lege care apare in contextul unei alcatuiri de forte de presiune dpdvd al
teritoriul independent de comportamentul sistemului genereaza niste presiuni /niste forte de
presiune , vb in teritoriul inconjurator sistemului de un joc de presiune

• Aceste presiuni evolueaza in joc, unele sprijinindu se pe altele , altele opunandu se altora , e foarte
diferit de la o lacilitate la alte

• Astfel ne referim la limita zonei de presiune la un anumit sistem

• Forta de presiune emisa de un sistem in teritoriul inconjurtor se propaga la o distanta care de

principiu tinde la infinit numai ca forta de presiune puternica cand iese in afara devine din ce in
ce mai slaba cum se departeaza ne referim la influenta unui centru urban la nivelul unui oras sau
teritoriu

• Influenta puternica cand o parte de teritoriu aproapriata de sistemul respectriv

• Unei forte de presiune i se opun niste forte de opozitie in teritoriu, teritoriul respectiv are o
manifestare de opozitie mai slaba sau puternica propagandu se in spatiu prin mediu social,
cultural...
• Este vb de o stare de contradictie care caracterizeaza toate situatile care pot fi comentate in acest
fel

• Acest joc de presiune constituie pt noi un obiectiv important in cercetarea pe care o facem in org
tertoriala

• Jocul poate avea stari de dezecrilibru putand prin evolutie sa ajunga la o stare de echilibu- este
obiectul pe care noi il avem in cadrul unui studiu teritorial

• Importanta definirii limitei, propagarea presiuni se realizeaza printr o reducere a intensitatii

presiunii respective printr o diminuare a interresului pe care presiunea o da in teritoriul
inconjurator

• Limita ar fi unde acesta presiune dispare, teoretic, ea nu dispare usor se mentine astfel incat in
multe situatii ea sa ne de a impresia ca nu se mai probaga dar sa apara undeva la o anumita
distanta asupra unui element din teritoriu- manifestare care ne face sa luam in consideratie
explicatia referitoare la alcatuirea urbana a modelului organicist – cu modul de functionare a
unui organism viu

• Din acest motiv luam in considerare o limita a teritoriul jocului de presiune util si in cadrul
desfasurarii studiul dar si pentru a comenta ulterior constatarile in cadrul studiului si masurilor
necesare de aceea un prim obiectiv a unui studiu de analiza exitenta se refera la determinarea
acestei limite!!!

• Uneori ne referim la o limita direct dedicata unei anumite calitatii -limita de centru istoric, zona
protejat, functional

• Alteori sens metodologic- ex limite de studiu

• De multe ori o incertitudine in precizarea limitei poate conduce la rezultate, concluzii eronate, la
noi problema limitei de zone protejate au stabilit limitele fara cunoasterea problemei – nu numai
metodei de a ajunge la aceasta limita ci si a consecintelor pe care limita le poate genera in
momentul in care devine decizie ( ex in bucuresti au fost in baza unor presupuneri neverificate,
atunci limita este realizata in doua etape nu e de calitate si e o limita de studiu, luata in
consideratie in functie de experinta noastra profesionala ulterior ajungem la o alta limita reala
dupa punerea ei in aplicare, o intentie de natura culturala si profesionista devine o piedica pentru
dezvoltarea alcatuirii urbane la nivelul teritoriului respectiv- acest joc de presiune este foarte
flexibil se poate schimba usor in momentul cand ceva in sistemul teritorial de ansamblu se modifica
se schimba, uneori putem avea de a face cu niste schimbarii care rezulta numai din niste posibile
modificarii, depre care se vorbeste ca astazi situatia-starea din cadrul teritoriului determinata de
o multitudine de factori dincolo de prezentele fizice in cadrul teritoriului (ex zvon in modificare a
ceva, credite bancare au niste influente la nivelul jocului apar presiunilor in teritoriu) acel joc
generat printr un joc de presiune odata realizat in teritoriu el devine purtartor a unor altor forte
de presiune care se intorc inapoi

• O alcatuire urbana pe langa ea din comentariu asupra intereselor in teritoriu, trece o autostrada
nelegata de alcatuirea urbana ea se afla in vecinatate si impune o modificare a fortelor de
presiune in teritoriul respectiv si va genera forte de presiune asupra alcatuirii urbane la care
raspunde, o neglijare a fortelor poate genera niste implicatii f serioase , ex localitatea va simti la
 un moment dat nevoia unei racordari daca el nu a stapanit racordarea va naste o dezvoltare
urbana tentaculara aparuta natural care va pune probleme, asta s a intamplat dupa 90 la sat si
oras in romania- situatie nefavorabila inca din anii 50, la londra plan de dezvoltare a londrei prin
dezvoltarea unor localitatii in afara perimetrului londrei

• In cadrul localitatii respective o necesitate de spatiu rezidential- asociata cu interesele unor banci
investitoare, promotoare toti acestii participanti interesanti si interesati pot ajunge la concluzia
ca nu este convenabil pt ei dezvoltarea in interiorul intravilanului si in exteriorul intravilanului pt
ca sunt mai ieftine, prin promovare a autoritatilor locale sa consuca la aceasta presiune a localitatii
catre exterior sa fie preluata si localitatea sa apara, odata aparuta localitatea execita o presiune
asupra localitatii -asupra nevoi pt care a aparut , deoarece ansamblul a fost creeat scrict ca
raspuns a unui interes constitutional legat de o afacere, pt ca acest ansamblu nu are echipamente
de utilitate nu e racordat la trama de accesibilitate a orasului, din aceste nevoi ale noului nucleu
se genereaza presiuni asupra orasului, acest lucru la creeare unei situatii incomode atat pt
locuitori cat si pentru orasul respectiv

• Relatie intravilan-extravilan

• Culmea este ca recenta pusa in discutie strategia pt dezvoltarea capitalei a preluat opozitia la fel
nu platim bani pt ceea ce se intampla in afara intravilanului, uniunea europena lanseaza pactul
intercomunal trebuie sa stea la baza unei dezvoltarii echilibrate in cadrul teritoriului

• Alt exemplu pista aeroportului aflata la o anumita distanta de oras limita sa, un investitor vine cu
un proiect de realizare unui ansamblu rezidential pana in pista aeroportului de vina arh si urb
repectiv care nu a folosit niste mijloace de atenuare a poluarii sonore de la pista, de vina sunt
organismele administratiei publice – acest comentariu se potrivetre la proiectul de AT de ex
municipiul ploiesti si comunele invecinate o pressiune intre municipiu si comunele invecinate de
asemenea realizarea autostratzii a3 – presiune pe care o exercita o infrastructura asa importanta
asupra comunelor , cooperarea la nivelul administratiei locale pentru rezolvarea provocarilor la
limita administrativa, dar presiunile depasesc limitele, !!!!!!!! sa il folosim la proiect cand discutam
de asociere de uat uir sau zona metropolitana !!!!!

• Joc de presiune in teritoriu este vb de o presiune si o contrapresiune de aceea este un joc ,

teritoriul opune niste rezistente indiferent daca ase manifesta in sens pozitiv sau negativ-
caracteristici in cadrul teritoriului

• CERINTA FUNCTIONALA- constituita in interiorul organismului fie ca evadeaza sau nu impune

regasirea unei stari noi de echilibru a sistemului respectiv printr o reglementare a functiei- inseamana ca
se intervine asupra sitemului respectiv pt ca sistemul sa devina functional, face distinctie intre functia
pozitiva si negativa care se exercita posibil sa se exercite in cadrul sistemului- vb de N functie- pozitiva
sau disfunctie- negativa

• Disfunctia- prin exercitarea ei produce incomodare mai simpla sau grava in cadrul sistemului
• In cadrul sistemului avem de aface cu un complex functional constituit dintr un amalgam de n
functii si disfunctii pentru a putea sa evaluam o functie in sensul corect de manifestare luam in considerare
un lucru care capata o importanata in planificarea teritoriului diferenta intre notiune de activitate si
functie, sunt situatiii in care ideea de functie se extinde la ideea de rol in cadrul teritoriului

• Vb de activitate luam in consideratie si un agent la care aceasta activitate se raporteaza, este vb

de o entitate care realizeaza activitatea respectiva, o asuma

• Vb de o functie luam in consideratie de asemenea un agent caruia i se atribuie functia respectiva

, agentul poate sa aiba o functie dar el poate sa realizeze sau nu o activitate concordanta cu functia
repectiva

• Rezulta niste consecinte de intelegere a unor situatii –

• 1. Intelegerea diferentei dintre functie urbana si activitate econominca in teritoriul urban

diferenta intre analiza functiilor urbane si studiul activitatilor economice ea a devenit mai clara in ultimul
timp chiar si pentru geografii

• O functie inseamna la nivelul teritoriul o activitate.....

• Realizarea locuintelor este o activitate economica iar functia rezidentiala este ceea ce insemana
ca reprezinta rolul unei alcatuiri spatiale la un moment dat

• 2. A face distinctia intre exercitarea unei functii si activitatea corespunzatoare a functiei

respective, cand se comenteaza in principiu aceasta diferenta exista o exemplificatre – ciocanul o unealta
manifestata prin realizarea unei presiuni prin lovire- aceasta este functia ciocanului , pot bate cuie , tabla
– 2 activitati diferite dar realizate prin acelasi instrument cu o functie unica

• 3. Diferentierea intre functiile interne ale orasului si functiile externe ale orasului , pe linia
geografilor- discutie asupra functilor externe orasului – functile externe si interne, s a vb foarte mult la
functie economica si adiministrativa, referindu ne la sistemul pe care il reprezinta orasul noi nu putem lua
in considerare functie economica rezidentiala astfel s a impus la un moment dat ca aceasta distincte sa fie
clara- functii urbana- ceea ce este in interiorul sitemului urbana orasului si functii exterioare ale orasului
sau rolul orasului in teritoriul inconjurator
• Exista niste consecinte , lamuriri, diferenta functie din interiori si exterior ne atrage atentia asupra
nevalabilitatii asupra unui principiu pe care a fi ..... o localitate nu se poate dezvolta fara o putrere
economica -o functie economica, ori experienta demostreaza ca un sistem urban se poate dezvolta in
primul rand prin el insusui prin functiile interne urbane, conceptul socialist a dus la sinaia de ex la
constructia unei importante investitii industriale motivate de necesitatea pt ca sinaia sa aiba o baza
ecnomica seriosa care sa duca la dezvoltarea teritoriului, a dus la venirea unor indivizii la lucru si a
necesitat aparitia blocurilor cu 4 etaje astfel caracterul orasului afost denaturat intentionat- intr un sistem
urban cu o anumita carcateristica apar niste foarte serioase disfunctii pt ca accesibilitatea insemana
miscare deplasare a unor vehicule importante si numeroase inseamna disfucntie, viata unor indivizi
stranutati inseamna disfunctie – astfel disfunctiile au devenit coplesitoare in jum anilor 70 caracterul
orasului era distrus a facut ca prin niste eforturi a unor profesionisti cu buna intelegere a lucrurilor sa se
realizeze niste investitii hoteliere nu au mai mers pe turism la nivelul a ceea ce deja sinaia devenise

• Conglomeratul de N functii si disfuntii genereaza complexul functional care caracterizeaza la un

moment dat o alcatuire urbana, acest complex functional insemnand o relatie intre functii intr un anumit
context, inseamna functionalitate , ea nu stie functionarea unui spatiu unei oraganizari si este capacitatea
de a face fata functiei, sau unui complex functional

• Care este functionalitate acestei alcatuiri spatiale- e o eroare sa spui doar de functie CRED

• Masura in care interesul pana la spatiu - acest interes evolueaza pe parcursul unei abordarii fata
de un spatiu necesar luand in consideratie o evolutie de la interes la spatiu , momentul definirii functiei ,
vedem cum se constituie interesul in lungul evolutiei, in momentul in care avem de aface cu evidentierea
nevoii interesul este de natura psiho socilogic, cand vb de spatiu este unul psiho-sociologic- urbanistic,
interesul devine maxim cand spatiul se contureaza, si interesul psiho sociologic se suprapune si devine
interes arhitectural urbanistic plecam de la interesul unui individ sau comunitatii care ne solicita aportul
si un interes in aboradarea spatiului,

• Cele 2 tipuri de interese se intersecteaza la nivelul functiei urbana – ea expune interesul psiho
socilogic si cel arhitectural urbanistic
• Unde constatam disfunctia ? Mai exact unde gasim disfunctia?

• In cadrul studiului situatie existente este... de a gasi disfunctia , uneori ea este evidenta , de foarte
multe ori disfunctia trebuie descoperita

• Disfunctie in teritoriul respectiv

• Succesiune de la nevoie la spatiu sunt 2 locuri unde e posibil sa apara disfunctia intre nevoie si
functie sau intre functie si activitate , situatia 1 disfunctia rezulta dintr o nereglementare situatie
nereglementata , nu s a tinut cont de reglementarile existente

• Uneori aceste disfunctionalitati sunt asa puternice unde anuleaza ceea ce este facut la proiect

• A doua posibilitate se datoreaza unei stari negestionate exista informatie, exista reglementare
dar responsabilul nu e capabil profesional sa interpreteze datele respective la o realizare de spatiu in
concordanta cu aceste date, la spital de ex trebuie abordata o schema functinala daca nu e
nefundamentata apare disfunctinalitate o alta situatie de gestionarea post realizare a spatiului raspectiv,
management a spatiului curent arhitectul are si el o vina pt ca nu a pastruns in ceea ce insemana
functionalitatea sistemului respectiv

• Sa realizam un spatiu care sa fie valabil sa fie realizat N fucntional dar nu e posibil sa ajugem pana
la situatia in care tot ceea ce exista la situatia respectiva este de natura n functii si reprezinta o alcatuire
prefecta , dar aceasta ipostaza in realitate nu poate exista,
• Astfel exista spatii pe baza de n functie si disfunctie sa realizam o pondere inseamna a spatiilor n
functii si disfunctii – spatii minime, aceasta este o cercetare studiu la nivelul functionalitatii – studiu de
volumetrie de spatialitate

• Asigurarea acestei stari de echilibru o pondere minima de disfunctionalitate poate fi extompata

, pt a asigura echilibrul este vb de a aborda problema in termeni de problematizare, sa o aprofundam si
sa dezvoltam o problematizarea- un proces de studiu ce parcurge mai multe etape , unele sunt sumarizate
dar nu pot fi sarite

• 1. Inventarierea relatiilor in teritoriu – evidentiind relatiile prin natura lor si disponibilitatile de

legatura intre ele prin cererea pe care ele o au fata de spatiu, ce tip de spatiu este necesar

• 2. Listarea disfunctiilor dpdv al starilor si riscurilor, disfunctiune in general .. determinare foarte

importanat de luat in consideratie intre ceea ce inseamna disfunctie si risc, riscul e o disfunctie care apare
intr un timp mai apropiat sau indepartat , cum cunosc aceasta posibilitate iau in calcul posibila
manifestare a unor disfunctionalitatii, listarea disfunctiilor este a lua in considerare pt fiecare disfunctie
caracteristicile prin ce se manifesta , ce spatiu afecteaza , sunt riscuri care privesc persoana umana,
integritatea fizica a spatiului , valoarea culturala a spatiului , teritoriul

• 3. Ierarhizarea disfunctiilor in raport cu gradul de risc- inseamna ne auto atragem atentia

ASUPRA riscurilor mai grele in raport cu cele mai usoare cu o rezolvare mai simpla

• 4. Analiza de disfunctionalitate prin inregistrarea determinarilor a cauzelor ce produc

disfunctionalitatea respectiva

• 5.evidentierea dependentelor intre disfunctionalitati- este perfect posibil ca o disfunctionalitate

sa antreneze o alta disfunctionalitate- efectul pervers nu il intrevad de la inceput este mascat de o situatie
favorabila

• 6. Realizarea pe baza principului drumului public – schite de intentie de interventie , a lua in

consicderatie unele legaturi de determinare intre disfunctionalitati, listarea disfunctionalitatii, foarte clare
imp in spatiul respectiv fara a lua in consideratie ca ea se datoreaza in consecinta unei disfunctionalitatii
da mai mica importanta atunci cand realiza schita de interventie revenim asupra disfunctionalitatii minore
si apoi cea majora

• 7. Realizarea a propunerilor efective de interventie,

• DisfunctionALITATII PE STUDII realizate DE INDIVID DIN EXPERIENTA NU DAU rezulatul scontat

• Functionalitatea- drept calitate a unui spatiu, ( organizat) de a indeplini o functie sau un complex
functional

• La functionarea spatiului la desfasurarea in cadrul spatiului respectiv a unei activitatii sau

complex de activitatii, de inteles determinarea catre activitate ca sa stim care sunt obligatiile noastre ca
profesionisti in ceea ce priveste configurarea spatiilor sau a proceselor

• Pt inceput luam in consideratie o relatie intre forma si continut- referindu ne la organizarea

spatiului- forma – inseamna configuratia spatiului respectiv, si modalitatii de organizare desfasura a
activitatilor adica ceea ce inseamna continutul
• Raportul relatiei de mai sus era de fapt raportul intre activitate si configuratia spatiului, in sensul
unor abordarii materialist dialectice, era forma determinata de continut, forma care reflecta continutul ,
absolutizarea lui s a dovedit o exagerare deoarece chiar daca forma inseamna o adaptare a spatiului pt o
anumita activitate , aceasta activitate nu exclude diversitatea, diferentele de conceptie si abordare si nu
poate exclude ca pe parcursul timpului in dezvoltarea activitatii in cadrul teritoriului pot aparea o serie de
modificari care sa genereze schimbari in insasi sistemul de activitatii

• Relatia -functie -functionalitate- functionare, pt noi ca profesionisti avem o gandire a unui sistem
de functii nu insemana garantia pt realizarea unui spatiu optim unui anumit sistem de activitatii

•
• Functionalitatea in sensul de calitate a alcatuirii spatiale respective se afla intr o relatie de factor
determinant pt forma spatiului, aceasta relatie de determinare nu este o relatie unica, autotputernica ,
nu defineste foarte categoric caracterul pasiv al formei

• Ca problema de reglementare, stabilitatea functiei este o problema de functionalitate sau o

problema de functionare?

Explicare

Functionaliatea este o calitate a spatiului care face posibila realizarea unei activitati in cadrul respectiv (
schema privind echipamentul cadrul teritorial) mobil-cerinta functional-functie )

Exista o alcatuire bipolara din 3 entitati: activitate urbana, spatiu urban si institutie , atunci
echipamentul teritorial este intr-o stare de bipolaritate atunci cele 3 entitati functioneaza corect
impreuna asigura stabilitatea functiei
•

• Forma in general , dar noi ne referim la spatiul urban ca are si un caracter activ , forma este si un
factor activ , impulsioneaza activitatea sistemul de activitatii,

• Vb despre functionare- exercitarea functiei in baza unei functionalitatii, modul de exercitare a

functiei este provenit din ceea ce functionalitatea face posibil , dar ceea ce este posibil dpdv al
functionalittatii se transmite prin intermediul formei

• forma transmite mare parte din functionalitate din aceasta calitate a spatiului- vb de organizare
a spatiului ajungand la o determinare formala a acestuia

• in baza functionalitatii activitatea ca exercitare a functiuni are in ansamblul organizarii si niste

determinari extraformale in afara formei spatiului respectiv de natura gestionara sau tehnologica, aceste
determinari nu pot sa se produca decat in conditiile unei anumite forme a spatiului

• principiul legaturii inverse in sistem – functionarea intoarce in sensul de experiente in sensul de

consecinta , intoarce o determinare asupra ceea ce inseamna functia , principiul si forma DE ASEMENEA
se manifesta asupra functiei prin legatura inversa, ex forma spatiului avantajeaza functia, o posibila
activitate, potrivita sau nu functiei

• forma spatiului este un produs rezultat din functionalitate dar tot odata are si un carcater activ
atat asupra functionalitatii cat si asupra modului de utilizare a spatiului in sensul prezentei si interventiei,
atitudinii umane fata de spatiu, aceasta intelegere explica sustinerea valorii educative a arhi si urb a valorii
formative arh si urb

• functionarea nu este o consecinta exclusiva a functionalitatii in afara sau prin intermediul formei
pt ca dincolo de forma in definirea functionarii intervin si niste factorii conjucturali sau factori care se
implica in mod cunoscut intentionat,avem in vedere factorul gestiune- management administratie care
prin interventia pe care o are asupra spatiului, si a activitatii influenteaza functionarea exista pobilitatea
sa imbunatateasca functionare in cazul unei functionalitatii gresite sau sa dauneze functionarii, distictie
clara intre functionalitate si functionare, profesionistului ii revine obligatie de a asigura functionalitatea
unui spatiu, functionalitatea nu poate fi luata in consideratie decat in masura in care profesionistul e in
consideratie si modul de gestiune, de cati va ani vb de necesitatea abordarii de management de arh si urb,
necesitatea de a cunoaste modul la nivelul principiului de organizare a activitatii pt spatiu

• ex spatii gandite in raport cu o activitate un sistem de activitatii o schema de functionalitate clara

si care functioneaza ulterior cu desfasurarea unor altor activitatii sau alt model organizare a activitatilor
respective se impun niste probleme de disfunctionalitate si readaptare a spatiului respectiv apre in cazul
ansamblurilor multi functional integrate , in care relationarea diferitelor activitati trece dincolo de simpla
grupare acestor activitati apare o abordare sinergica a lor , unele dintre ele pierd niste caracteristici in
favoare alatora apar relatiii de COMBINARE

• abordare printr o cercetare atenta a functionalitatii este importanta daca relatiile dintre diversele
activitatii prin suprapunere impun spatii specifice caracteristice, ex de o generare sau regenerare de
spatii

• ex. Centrul pompidu de la paris,conceputa ca o organizare spatiala multi functional integrata, un

princiu de flexibilitate si suprapunere spatiala care conducea la continuitatea spatiala, atunci la inceput in
urma cu 32 ani a insemnat o organizare a complexitatii spatiale o renuntare la mutifunctiobalitate
integrata si o descompunere a acestei alcatuirii generale cu niste spatii cu actiuni generalizate aceese
disticte din exterior cu o grupare de spatii , acest lucru necesar pt ca sistemul de gestiune, costurile,
nevoile de exploatare pe parcurs a facut sa se renunte la modelul initial in favoarea unuia nou

• factori conjucturali de natura social politica de o anumita politica de finantare , economica,

sociala, creeri favorizarii unor anumite fluxurii fata de altele in organizarea spatiala respectiva, factorii de
hazard -impusi de intamplare, intamplari care perturba activitatea, producandu se la o scara importanta
ca dimensiune, producand disfunctionalitate – face diferenta intre factorii de hazard de luat in
consideratie si de cunoscut si uniii pricipali conduce astfel diferentierea la diferente in planul efectelor ex
inundatia – previzibila

• in organizarea spatiunlui se pot lua masuri astfel incat functionarea sa nu avem de aface cu
disfunctionalitatii directe , ex. Organizarea unei astfel de zone acolo nu pot fi realizate constructii
permanente pot fi provizorii , exita factorii de hazard care privesc fenomene care nu pot fi cunoscute in
asemenea masura astfel organzinarea trebuie sa ia alte forme de manifestare – ex cutremurele

• vin in amendarea functionaluitatii definita in vederea utilizarii spatiului respectiv printr o anumita
functie sau complex functional

• luam in considerare posibili factori de perturbare a disfunctionalitatii

• functionalitatea definita ca o calitate a spatiului spre a accepta , face posibila o anumita anumita
functionare, termen- functionabilitate!!!!-este disponibilitatea de exercitare a functionalitatii

• diferenta dintre functionalitate- un obiect profesional pt noi cercetam studiem, definim una) ,
functionabilitatea- sta de fapt in puterea gestionarii spatiului, un spatiu cu o buna functionalitate poate
sa fie sau sa nu fie functionabil din cauza gestionarii incorecte si functionare-

• in obligatia noastra ca profesionisti intervine previziunea, in promovarea unei anumite

functionalitatii a spatiului sa implicam previziunea asupra tuturor factorilor din exterior care pot intervenii
asupra functionarii

• inrebari va fi de la ultima prezentare!!!

• EVOLUTIA IN TIMP A SPATIULUI SI A NEVOILOR - ea trebuie sa constituie motivatia esentiala care

justifica obligatia de a introduce previziune in definirea functionalitatii , poate fi obiectul unei cercetari
separate in rapot cu spatiul respectiv, mai ales cand spatiul este de o anumita importanta , spre deosebire
de situatiile in care previziune se situeaza in cercetarea directa a spatiului respectiv

• Una e sa am de a face cu un plan urb de detaliu referitor la o cladire, in baza unor reglementari
stabilite unde previziune se extinde ca amploare la modul de locuire al locuitorilor spre deosebire de plan
urb general unde am resurse, destinatii privind miscare intereselor spre viitor, previziunea nu poate fi
determinata direct de studiu de plan urb general de o carcetare speciala studiu de strategie privind
evolutia organismului urban respectiv
• Studiul de strategie studiu de definire a obiectivelor dezvoltarii pe baza previziunii evolutiei unui
viitor care are are la baza o analiza a ceea ce a fost si s a intamplat pana in momentul respectiv

• IDEEA DE STABILITATE- vb de stabilitatea unei organizarii spatiale ca sistem fizic in teritoriu

trebuie sa intelegem ideea de stabilitate a functiei lucrand cu functii- cunoscute, existente, presupuse
sau inventate, aducem caracterul creativ al procesului in contextul profesiunii

• Stabilitatea unei functii data de stabilitatea organului, daca ne referim la oras- spatiul urban
legatura- relatia de stabilitate intre o functie si spatiu care a primit functia respectiva

• Functie si spatiu legatura nesuficienta

• Relatie mobil uman- cerinta personala- functie urbana- activitate urbana- spatiu urban pag 12
schema

•
• Activitate - spatiu urban se mai ia o relatie in considerare spatiu- institutie( administratie,
gestiune- are obligatia de a gestiona o activitate, si spatiul respectiv) vb de o oragnizare a spatiului si
activitatii in spatiul respectiv rezulta de aici acel factor de favorizare sau perturbare a functionarii intr un
spatiu, in aceste conditii organul pe care il intalnim ca principi in raportul functie-organ ca baza stabilitatii,
in cazul organizarii unei spatiu urban- inseamna activitate -spatiu -institutie, atentia noastra intreptata
catre spatiu este atrasa si de ceea ce insemana activitate si institutie

• De luat in consideratie si alti poli activitatea si gestiunea

• Importanta cunoasterii a sistemului de activitatii si a carcteristicilor pe care o activitate o impune

in legatura cu organizarea unui spatiu si un al treilea pol de interes institutia-gestiune-managementul,
acesti 3 poli se definesc ca echipament teritorial definire tripolara a conceptului de echipament
teritorial orice insemana o constructie sau o amenajare pe care omul o produce in teritoriu printr o
organizare de spatiu este un echipament

• Termenul de echipament si amenajari tehnico edilitare, sau de trafic , orice amenajat construita
intr un loc sau teritoriu inseamna echipament

• Dotare- inseamna spatiu organizat pregatit pt anumita activitate, bun pt o activitate

• Ex scoala- in sensul de dotare ca o constructie de spatiu destinata activitatii cu caracter formativ.

• Scoala ca echipament teritorial cand implicam si gestionarea, institutia

• Concluzie asupra mentalitatii urbanismului, incrimirarea functionalismului nu inseaman negarea
functionalitatii ca obiectiv profesional,

• Capitolul III

• Morfologie si structura urbana

• Morfologie arhitecturala sau urbana cunoscutii termenii si utilizati destul de des, cu implicatii in
plan metodologic

• Morfologie- introdus in domeniul arh si urb de catre analiza structuralista care apare in sensul de
consecinta a structuralismului in anii 50 , acesti termeni atrag interesul in mod insistent pe o parte printr
o anumita noutate legata de rigoarea tipica abordarii structuraliste dar si de conditia momentului
caracteristica abordarii structuraliste , ea s a definit pe baza ligvisticii- oferind primele exemple de lucru,
apar termenii de morfologie sau sintaxa sunt termeni si sensuri cu care acesti termeni lucreaza in
gramatica

• Morfologia o abordare de cunoasterea a componentelor sistemului considerate in parte prin

caracteristici indivi, legat de individualitatea elementului

• Sintaxa aboradare acelorasi elemente prin raportarea unora fata de celelalte astfel rezulta niste
alcaturii coeerente, coeerenta gruparii elementelor

• Structura este o totalitate a relatiilor intre elementele unui sistem intr un fel structura are o
trimitere la sintaxa , folosit mai rar termenul asta, la seminarii cu referi la alcatuirea urbana

• Termenul de sintaxa determina si efectul acestor relatii implicand ideea de diferentiere si

diversitate in alactuirea urbana

• Elementele care se manifesta in cadrul sistemului urban

• Diferentierea sistem de activitati si de spatii ‚sistemul de activitatii localizate se situeaza pe o axa

de determinare care este caracteristica populatiei, in legatura cu mobilulu uman, nevoia , interesul in
contextul unei existente,

• Spatiul urban se situaza pe o axa a sitului, definindu se printr o diveristate proprie privind
alcatuirea urbana noi luam in consideratie si activitati si spatii considerand aceasta alcatuire urbana
sistem, activitati si spatiile constituie subsisteme ale sitemului urban

• Subsisteme- numite tot ce inseamna activitate- viata urbana si ceea ce inseamna spatiu urb -
cadru urban, aceste 2 sisteme pornind de la principiul de legatura intre cati si spatiu se interconditioneaza,
genereaza niste efecte in sensul de valoari , bunuri, atitudini, imaginii, acestea reflecta in ansamblul lor
un raport cu un anumit loc in teritoriu un mod de viata urbana

• Aceasta stare de interelationare se constituie pe o axa de la determinari sau de la determinare

pe linia intereselor necesitatilor la efecte componente ale existentei pe aceasi linei a intereselor si
nevoilor
• Se distinge fata de aceasta axa de interelationare activitate- spatiu exista 2 axe transversale- axa
populatie care conduce la organizarea scoala economica si axa sitului duce la o org spatiala teritoriala
pornind de la resurse sprijinindu se pe stiinte arte cunoastere

• Efecte ale interelationarii, ele caracterizeaza un mod de viata urbana devin prin raportare la cele
doua axe transversale cultura urbana- acesta este organismul urban

• Vb de o structura urbana a organismului urban, trebuie sa luam in consideratie o abordare care

este dizjuncta/separatoare din nevoi metodologice , de a aborda o structura a subsitemului de viata
urbana si cadru urban, luam in considerare o structura urbana constituita din coroborarea a 2
substructuri, acesta distictie dintre ele facuta numai ca mijloc metoda de cunostere, pt ca in realitatea
teritoriul cele 2 substructuri se manifesta concomitent si suprapus

• 2 sub categorii de elemente in elemete determinate- se caracterizeza prin faptul ca sunt

influentate de factori exteriori si determinate caracteristic fiindu le au rol determinat asupra celorlalte,

• Elem . determinate- activitatile, devin elemente subiecte de cercetare de caracterizare in

clasificare elementelor determinate

•
• Elementele determinante sunt elemente din afara sitemului de activitatii

• Elemente temporale rezultate din trecerea timpului si calitatea timpului

• Elem, praxologice, teoretica acumulare de cunostinte in baza unor experiente

• Elem psiho socialae incarcatura subuiectiva

• O activitate poate sa insemne o conditie de desfasurare diferita intr un moment sau alatul al zilei
in diferite anotimpuri

• Cunoasterea, cunostintele pe care le avem referitoare la caracteristica unei activitatii poate sa fie
precare unei situatii activitatea e nesigura sau temeinica sa se desfasoare exact

• Starea psihica a individului, contextul social in care isi desfasoara activitatea repsectiva,
cercitudinea pt un individ..

• Relatii stabilite intre aceste componente si celelate componente care sunt determinate si relatii
dintre activitati care se pot sprijini, sau incomoda
• Aceste elemente determinate au relatie de determinare intre ele

• Suma de relatii stabilite intre aceste elemente constituie structura spatio functionala urbana pt
ca se produc in spatiu, functionala pt ca defineste functionalitatea la baza functionalitatii sta structura
astfel incat spunem functionalitatea un obicect principal al activitatii de urb , de fapt atentia noastra de
descoperire se indreapta asupra structurii spatio functionala

• Subsitemul- de cadru URBAN

• Distingem, 3 subcategorii , determinata categorie functional – pornind de la activitati –

activitate care se refera la spatiu, cu volume construite cu spatii amenajate cu spatii plantate si in acesta
sub categorie diferentierile facute in functiei de obiectivul imp al cercetarii

• 2 cat elem determinante ele au caracter de influenta asupra celor din prima sub categorie
determinante in sensul functional compozitional pt ca actioneaza asupra functionalitatii in planul
compozitiei configuratiei, efecte de plastica urbana si comportament ceea ce sistemul releva, reveleaza
in raport cu contextul in care se afla pe parcursul timpului, comportamentul poate sa fie cu referire la
componente aceste fizice ale sistemului dar comportamnetul se refera si la elemente mobile ale sistemului

• Comportamente cum se mentine in timp fatada unei cladiri

• Efectele de plastica urbana sunt efectele care rezulta prin natura mijloacelor compozitionale
folosite la realizarea alcaturii spatiale respective, scara ritmul culoarea

• Elementele determinante compozitional formal- elemente care servesc in plan compozitional la

definirea formei a configuratiei, elemente perceptiv afective – proprietati cat poate sa vada un individ,
cum se constituie perceptia in cadrul spatiului , la distanta, la dimensiunile a tabloului in campul viziual
exista elemente spatio temporale- elemente care privesc se refera la starea spatiului intr un anumit
moment al timpului, timpul cetos intr un spatiu creeaza o conditie

• Elemente estetice , mijloace de plastica urbana

• Intre aceste componete fiecare subcategorie relationeaza intre ele, relatiile se duc de la o
categorie la alta dintr o sub categorie la alta, scara , raporturile intre locuri pt a realiza un efect de
perspectiva in ansamblul compozitie evidentie repetativitatea intr un spatiu urban avem de a face cu o
multituidine de relatii pe trepte si intinderi dif de raltii- constituie STRUCTURA SPATIO CONFIGURATIVA

• Cele 2 sub structuri definitea cu scop de abordare se coroboreaza in realitatea spatiului in ceea ce
numim STRUCTURA URBANA
 NOTITE 2.11.20- STRUCTURI URBANE- curs 5

• SISTEM-2 notiuni sistem si structura

• SISITEMUL SE CONSTITUITE DIN MAREA STIINTIFICA, TOTALITATE DE ELEMENTE, AVEM
• Sapt viitoarea intrebarea poate fi din explicatiile de astazi!!!!!

•
•
• Sistemul de relatii-
• Sistemul se constituie dintr o totalitate de elemente , termenul de totalitatea trimitere la sistem
• Totalitate multime [de elem] legate intre ele
• Termenul de totalitate indica existenta relatiilor
• Sistemul se constituie din elemente in relatie
• Totalitatea relatiilor constituie structura sistemului
• Structura si sistemul in mai multe ipostaze:
• Un sistem ca entitate si pe de alta parte la un sistem de relatii care se afla in interiorul sistemlui
considerat ca entitate- cheia intelegerii principiului sistemic- adica al alcatuirii lucrurilor pe mai multe
niveluri de sistemicitate
• O situatie in teritoriu sau un fapt ca fiind constituita dintr o multitudine de sisteme in mai multe
iposteze
• In concluzie a ne referi la un sistem si un sistem de relatii propriu sistemului este un lucru intalnit
fregvent
• FUNCTIE SI FUNCTIONALITATE
• Functia- este o proprietate a unui sistem , intelegem notiunea de sistem in aceasta conditie ca
fiind posibil a se definii la niveluri diferite
• Functia poate fi purtata pe o intreaga alcatuire de elemente care definesc un sistem sau de unul
din elementele respective
• Referindu ne la un element care poarta ca proprietate o functie atunci aceasta functie devine
functia sistemului din care elem respectiv face parte
• Afirmatia inversa nu e valabila
• Orice functie a unui element devine functie a sistemului dar nu si invers

•
• Interesul psiho social orice actiune sau activitate a unui individ
• Si interesul arhi urb conduce la realizarea spatiului necesar
• Aceste interese sunt contradictorii
• Interesul existential foarte puternic descrescand pe masura ce intervine o cerinta a realizarii
spatiului
• Arhitectural urbanistic porneste de la o I [ idee sau nevoie nu sunt sigura] are o evolutie in
crestere si o actiune de realizare a spatiului respectiv
• In evolutia lor crescatoare sau descrescatoare aceste doua interese converg prin si in functie
atunci cand ele se echilibreaza sau devin 2 parti egale de interes in dezvoltarea actiunii respective
• Acesta este rolul functiei- functia se precizeaza , este precizata in cadrul programului- produs a
acelui interes in beneficiul caruia se face org spatiului sau[si- mai degraba] cel chemat solicitat sa realizeze
org spatiului, moment de colaborare intre benefiar si urb sau arh

• interesul architectural-urb care tinde catre o maxima manifestare in realizarea spat. nu e singurul
care def desfasurarea spatiului practic

• in al 4 lea rand DISFUNCTIE- riscul aparitie disfunctiei

•
• NEVOIE-FUNCTIE-ACTIVITATE-SPATIU ORGANIZAT
• - RISCUL APARITIREI DISFUNCTIE – RISCUL APARE LA FIECARE TRECERE DE LA UN MOMENT LA
CELALAT MOMENT AL DESFASURARII PE ACEST DRUM
• VB DE CELE DE MAI SUS CAND VB DE UN DRUM DE A LUNGUL CAREIA DE LA NEVOIE O IDEE
DEVINE SPATIU FIE CA ESTE VB DE UN BENEFICIAR ,UN INVESTITOR SAU ARHITECT SAU URB CEL CARE
VA IMAGINA SAU DEFINIII SPATIUL RESPECTIV
• Posibilitatea aparitiei disfunctie- o caracteristica sau situatie care apare la finalizare acestui
drum, cand spatial devine existenta spatiala
• Disfunctia- ca functie negativa, conditie neprielnica pt desf unei anumite act, aprecierea de
disfucntional a unui lucru , obiect sau fapt este rezultatul unei comparatii intre ceea ce se intampla ceea
ce este functional si ceea CE ESTE obiectul , rezultatul actiunii de amenajarte a spatiului.
• In schema motivul disfunctiei- starea de fapt neasumat intre nevoie si functie, sa apara niste
difunctionalitati, niste neglijente, ingnorate a ceea ce poate sa fie un risc
• Am o idee, simt o nevoie, ma intereseaza rezolvarea problemei respective dar ignor complet
riscurile pe care le pot suporta in evolutia ideei repective si parcurgerea drumului spre rezvolvarea nevoii
• Intre functie – moment de definire a ei si urmeaza ca activitatea sa fie def rezultand din functie
pot aparea si aici o serie de riscuri care conduc la disfunctionalitate, duce la o stare neangajata sunt
constient de riscuri dar nu ma intereseaza
• Intre activitate si spatiu avem de aface cu riscul unei disfunctii din cauza unei stari
nereglementate, am asumat existenta unui risc m-am angajat sa constientizez [INCETINESC] riscul dar, nu
am rezolvat, nu am facut nimic pt ca riscul sa fie eliminat, priveste ceea ce inseaman proiectarea spatiului
, organizarea spatiului
• Spatiul se organizeaza devine folosibil , trece la un spatiu existent, si chiar si aici avem un anumit
risc pt disfunctionalitate , este vb de stare negestionata
• Gestionarea spatiului pt cel ce o concepe este imp sa aiba cunostiste sa se informeze si dedis niste
aspecte legate de gestionarea spatiului
• Putem concepe un spatiu perfect cu o functionalitate perfecta, dar prost gestionat, sa prezinte
riscul unor foarte imp disfunctionalitati
• Exista si situatia inversa, sa preluam un spatiu cu erori in org sau , cu o functionalitate la baza
eronata dar care printr o gestionare priceputa aceste dificultati in functionalitata sa fie estompate
• ROLUL GESTIUNII SPATIIULUI IN ANSAMBLUL GENERAL AL MANEGEMENTULUI URBAN
• DACA FUNCTIA ESTE O PRORPIETATE A SITEMULUI
• FUNCTIONALITATEA ESTE O CALITATE SISTEMICA, se constituie in ansamblul sistemic dintr- o
coroborare a unor sisteme in contexul aceluiasi sistem mare, colaborare a unor sisteme la marimi diferite

• ORDONAREA ELEMENTELOR DE VIATA URBANA IN ANSAMBLUL GENERAL AL STRUCTURII-

• ESTE O NECESITATE, ORDONAREA ELEMENTELOR INDIFERENT DE CONTEXTUL CONCENPTUL IN
CARE NE SITUAM, DE STILUL IN CARE incercam sa realizam organizarea spatiului la nivel arh sau urb, de
conceptiile filozofice a celui ce se ocupa de organizarea spatiului, sau care urmeaza sa locuiasca sau
solicitantii, aceasta organizarea a spatiului pune [si] problema de ORDONARE INTR UN ANUMIT FEL
• SITUAREA IN SISTEM A COMPONENTELOR INTR O ANUMITA ORDINE, luam in considerartie idea
pozitionarii elementelor, situarea in spatiu a elementelor
• HEIDDEGER- TERMENUL DE SPATIALIZARE, dispunerea in spatiu a activitatilor, a unor obiecte, a
unor spatii afectate unor anumite activitati
• SPATIALIZAREA O OPERATIE CARE ARE FATETE MULTIPLE, aceasta spatializare este operatia
esentiala in ceea ce inseamana dpdv al urbanismului planificarea spatiala
• CE INSEAMNA ORDONAREA
• vb despre structura si despre organizarea spatiului , noi apelam adesea la 2 modalitati de
intelegere a spatializarii-
• In abstract- o intelegere purtata sprijinita pe abordarea de structura spatial functionala
• - in concret- apeleaza se sprijina pe abordarea de structura spatio configurative
• Abordarea abstracta-o abordare care prezinta o anumita dificultate ca intelegere si ca prelucrare
a informatiei, o capacitate dpdv profesionist care nu se realizeaza decat printr un efort mintal a celui care
este pus in situatia respective si a unei experiente
• Legatura dintre un plan si realitatea volumetrica respective, intelegerea abstracta a spatiului a
organizarii lui explicata prin termenii de functiunii si organizarea spatiului in care apar obiecte fizice sau
volume
• Referiri la spatiul obiectual
• Organizarea spatiului si a discuta de o organizare pe baza unor ordonarii a elementelor de viata
nu se poate lua in consideratie decat in baza asa numitelor texturi de elemente de viata
• O textura este un ansamblu a acestor elemente de viata urbana situate intr un teritoriu , fiind
determinate de o serie de conditionari si generand anumite configurtatii de ocupare a teritoriului
• Vb de texturi simple- se constituie din elemente de aceasi factura , calibru, de aceasi definire
functionala, definite pe un sigur plan de importanta
• Si textura complexa se constituie din elem foarte diferite elemente in sine sunt de interes diferit.
Definite pe mai multe planuri de importanta -IERARHIZARE
• O textura cu toate componentele de acelasi fel- ex un ansamblu de locuinte tip individuale cu
lotizare tip fiecare din case este identica cu celellate , toate elmentele care constiuie acest ansamblu sunt
identice, ele se afla [pe un acelasi plan de interes
• Ex opus- ansamblu cu cladiri parter si 2 etaje si cu cladiri parter si 8 etaje, 3 feluri de cladiri dpdv
al inaltimii ,ca sunt 3 feluri de cladiri realizate pe acelasi 3 tipuri de planuri, de elemete, si o daca
componentele ale lui cladirile sunt grupate pe tipuri avem de a face cu o organizare pe 3 planuri de
interes
• Acelasi lucru aplicat si pe intelegere a texturilor posibil pe un singur plan de interes sau mai multe
• In textura situatia e dif si avem de a face cu elementele de viata urbana- cu activitati foarte
diferite , de interes diferit astfel si organizare posibila pe mai multe planuri de interes
• Cum se ajunge la aceasta organizare
• Cladirea este un obiect fizic, mental
• Dar elemetele de viata urbana de activitati , atunci mentalizarea existentei acestor elemente este
mai dificila in unele situaltii
• Apelam la unitatea de ACTIVITATE SAU FOLOSINTA A SPATIULUI

•
• Unitatea de activitate este o conventie , in mod grafic se stabileste valoarea ei , o suprafata de
teren in concocrdonata cu scara planului , suprafata reprezinta o anumita cantitate de activitate
• Pentru ca suprafetele sa devina unitati de referinta trebuie sa fie niste elemente posibil de
masurat in cadrul teritoriului
• O suprafata mai mare deschide o scara valorifica pt aceste unitati de activitate
• A doua activitate ca marime ca multiplu si cu a 3-4 in functie de necesitati
• Aceste unitati de activitate sau functionalitate sunt caracteristice pt analiza unei situatii exitente
• Unitatea de activitate e un instrument de lucru pt profesionaist definit de le insusi
•
•
•

• Pt a ordona elementele de viata urbana

• Sa stim despre GEOMETRIA RELATIILOR IN CADRUL SISTEMULUI, FIIND RELATII- TARI,- MOI
• TARI GENEREAZA CATRE COEZIUNEA SISTEMULUI,
• CELE MOI IES IN AFARA LIMITELOR SISTEMULUI SI ASIGURA SITUARAEA SISTEMULUI IN
CONTEXTUL ACESTUIA
• RELATIILE INTELESE PORNESC conuriu de REZOLUTIE

•
• IERARHIZARE – fiind vb de un sistem, baza ordinii in cadrul sistemului
• Ierahizarea la nivelul relatiilor sunt conuri de rezolutie, pun in ordine componentle sitemului
• De ce conuri de rezolutie – ele ca un fel de ansamblu de reflector in reflector
• Cu un elementul principal ce trimite o lumina pe un grup de elemente secundare apoi fiecare din
ele trimite un con de lumina catre alt grup de elemente, astfel se genereaza O STRUCTURA IERAHIZATA
DEOARECE AVEM DE A FACE CU UN NIVEL SUPERIOR AL ORGANIZARI SI ALTE NIVELURI INFERIOARE PANA
LA NIVELUL DE BAZA al sistemului respectiv

•
• O ierarhizare totala a unei organizari spatiale conduce la o uniformitate si o lipsa de interes
• Cand intelegem organizarea spatiului nu putem neglija principiul ierahizari pe conuri de rezolutie,
lumina reflectorului sugerza UN CON DE LUMINA SI REFLECTA INTELEGEREA A CEEA CE SE AFLA LA NIVEL
SUPERIOR AL ALCATUIRII
• Ceea ce se intampla la nivel superior da informatii pt ceea ce insemana sistemul – reprezentat
prin elementul superior
• Avem un sistem cu un nr de componente dar fiecare din aceste componente este insasi un sistem-
subsitem , subsitemele genereaza un alt con de rezolutie astfel incat ceea ce se afla ca informatie pe un
nivel oarecare din structursa este o informatie ce priveste sistemului A initial
• O cunoastere a unui sistem se realizeaza de sus in jos de la principiu de la generalitate pusa
detaliului de jos in sus de la detaliu la principiu de la analiza la sinteza!!!!!
• O cunoastere in ansamblu in sistem porneste de ceva ce avem la dispozitie- poate fi un element
de detaliu sau o imagine de ansamblu a sistemului
• VB DE O STRUCTURA A UNEI ALCATUIRI A SISTEMULUI

• In ce masura existenta si se evidenteaza o topologie a sitemului respectiv luam in consideratie

componentele si relatiile intre elementele sitemului
• Relatii – formale de referire la functionalitate , privesc organizarea , interelationartea
• Relatii reale- relatiile care genereaza spatializarea , privesc pozitia distanta si care dincolo de static
iau in coinsideratie miscarea
• Intelegerea relatiilor formale - 3 scheme de relatii formale
• - CICLICE- relatii foarte inchise fara posibilitate de dezvolatre decat daca inchidere se raporteaza
la o spirala ,
• - RETIMORFICE/ ORTOGONALE- relatii pun in evidenta o posibilitate de crestere nelimitata pe
toate partile in jurul unei alcatuirii , organizarea este inchisa pt ca nu pune in evidenta un anume loc ,
• - DENDROMORFICE SAU RAMIFICATE – posibilitate de organizare perfecta – astea sunt relatii de
natura formala

•
• REZULTA O CARACTERITICA esentiala care le particuleza si transfera la nivelul unei organizari
urbane calitatea respectiva

•
• organizare formala perfecta dpdv al organziarii
• Suprapunerea pe mai multe planuri de organizare a structurii, superior si inferior, aceasta
alcatuire
• Aspectul intregrarii intre un element pe un nivel inferior si superior exista o legatura directa poate
exista
•
• 2 sisteme care constituie 2 componente ale unui sistem mai mare , si pot avea un element comun
, minim astea de integrare a sistemelor- RELATIILE FORMALE , functionale
• COMENTARIU IN ABSTARCT IN ANUMITE SITUATII A UNUI SISTEM
• ANALIZA TOPOLOGICA A SPATIULUI – REFERINTA LA SPATIUL EFECTIV CONCRET DEFINT SI LUAT
IN CONSIDERATIE
• ACTIVITATE IN SPATIUL RESPECTIV ANALIZAT SE POT PUNE IN EVIDENTA RELATIILE INTRE LOCURI
SI DIVERSE ELEMENENTE COMPONENTE ALE SPATIULUI
•
• ANALIZA TOPOLOGICA A SPATIULUI SE INTRODUCE SI TEMPORALITATEA , TIMPUL , DESERVESTE
FUNCTIONLITATEA IN SPATIUL RESPECTIV
• EX problema de iluminare , interiore arhitecturale

• Cele 2 tipuri de relatii luate in condsiderare

•
• Abordarea dupa principii ale relatiilor
• Niveluri de abordare a texturilor
• 3-4 texturi
• O textura inferioara, superioara un singur element cu negru
• 2 texturi intermediare

•
• Suprapunerea unor texturi simple in una complexa de ansamblu
• Fiecare textura are o anumita importanta in organizare spatiului, elemente albastre sunt cele
foarte importante
• Ne referim la nivelul de importanta pozitionare a elemntelor
• ORDONAREA ELEMETELOR IN CAZUL UNEI ORGANIZARI SPATIALE - DIVERSE MODALITATI DE
CERCETARE A MODULUI DE OCUPARE A TERITORIULUI
• IN LEGEGATURA CU DISTRIBUTIA NE INTERESEAZA CONCENTRAREA MASURA DIN CARE IN
CADRUL TERITORIULUI POT SA APARA GRUPARI MAI INTENSE SAU MAI PUTIN INTENSE A ELEMENTELOR
•

•
• NE REFEERIM LA UN TERITORIU DEFINIT LIMITAT , RAPORTAREA UNEI SITUATII LA TERITORIUL
RESPECTIV DE DISTRIBUITIE DE DISEMINARE PRIN REFERINTA LA O TRAMA DE RAPORTARE

• RAPORTAREA POPULATIE SE FACE PRIN REFERINTA LA OCHIURILE TRAMELOR, CAND

DISTRIBUTIA ESTE EGALA
• CAND NU E EGALA SE FOLOSESTE INDICELE DE CONCENTRARE IN TEROITORIU – ZONA AESTE
IMPARTITA IN COMPARTIMENTE IN FUNCTIE DE UN CRITERIU DE OMOGENITATE, se apreciaza acele
parti in care populatia este asezata cat de cat egal se poate si chestia asta cu ochiul liber

•
Sau cu instumente matematice

• 1. A,B,C,D SUNT 4 ZONE IMPARTITE CU STABILIREA VALORII DENSITATII, pot fi si mai mult de 4
• 2. listarea acestor zone , cand sunt mai multe zone in raport cu valoarea densitatiei obtinute in
sens descresctor, ordinea de listare a zonelor respecvtiva este B A C D
• 3. Alcatuirera unui graphic- patratic
• Coeficinetul este o inventie, nu e o valoare naturala cum e densitatea
•
• P-populatia
• S- supraftaa
• Se contruieste o curba din valori in concordanta cu diagonala graficului
• Indicele este o inventie se spune ca valoare indicelui este dublul suprafetei cuprinse intre
diagonala si curba definita- suprafata prin hasura orizontala

•
• In general cand este 0 se constata ca populatia este concentra intr un singur loc , punct
• Uniform repartizata in intreg teritoriul respectiv in alta situatie
• Valoarea indicelui intre acesti 2 termeni folositori pt a evalua o concentrare in cadrul
teritoriului, si folosit pt compararea cu alte situati, folosit cand avem de comparat cu un indice reper
caracteristic pt o anumita situatie
• Indice vb de o populatie , inventia geografilor
• Preluat de urbanisti pt a pune in discutie concentrarea elementelor de viata
• Aglomerarile-centrele de interes in cadrul teritoriului
•
• Procedeu in abordare geometrica
• Un sistem se evidentiaza in teritoriu printr o limita de sistem si in acelasi timp printr un centru

•
• Avem limita cautam centrul care nu e neaparat exprimat in mod evident
• NU POATE EXISTA SISTEM FARA CENTRU SI NICI VICEVERSA
• CENTRUL CEL CARE GENEREAZA FORTELE IN TERITORIU MAJOR CARE IMPUN LIMITELE
SISTEMULUI RESPECTIV
• LIMITELE MERG SPRE INFINIT DACA IN ACEST TERITORIU NU AR MAI AVEA NICI UN ALT CENTRU
DIN AFARA ACESTUIIA
• FORTA DE INFLUENTA A CENTRULUI NU AR AVEA DE INTAMPINAT NICI O POZITIE IN CADRUL
TERITORIULUI, influenta Se diminueaza pana dispare dar nu se intampla in teritoriu deoarece exista alte
centre ce genereaza niste forte
• Astfel limita reala , activa a sistemului in teritoriul de afla acolo unde acele doua forte se
opun si se anuleaza
• Operatii de reorganizaree, regionalizarea administrativa a romaniei de ex, nu s a realizat
• De la teorie rezulta in problema dispunerea, distributia in teritoriu o prezentare succita
a unei proceduri geometrice a dispunerii in cadrul teritoriului, analiza referitoare la dispunerea
centrelor in Teritoiu

• Aici 2 centre diferite de importanta si talie si isi definesc niste zone de influenta in general
circulate in jurul limitei centrului, determinat in raport cu niste raze de influenta
•
• Distante minima si maxima admisibile
• Raze de infleunta teoretica in linie dreapta sau una reala pe parcurs
• Zone circulare nu sunt in mod obligatoriu circulare

• Cumpana a intereselor – daca aceste linii ( nu mai stiu exact unde se refera ca desen )
reprezinta zonele de interes catre centru atunci cumpana de interese pune in evidenta de unde, locurile,
interesul catre un centru sau catre centrul celalalt se …… accesibilitate si asa mai departe
• In sensul de a defini una din conditionarii avem in vedere procedura respectiva
• Presupunem ca avem o pozitionarea posibila a centrului in acest loc atunci construim pt centrul
respectiv exact aceeasi definere in cadrul teritoriului ca raportare intre centru si locuinta tinem seama si
de densitatea de ocupare
• (Daca densitatea de ocupare este mai mare razele de interes sunt de influenta mai mici ca
intindere)
• Construind aceste pozitii cumpanele de interese presupuse, posibile de data aceasta pt intregul
teritoriul in felul acesta se obtine o zona din teritoriu care ar fi zona care s ar folosi de centru respectiv,
preluand o parte din zonele celor 3 centre si intr o alta parte sa preluam zone noi construite, constructii
noi in cadrul teritoriului pot definii in felul acesta marimea noului centru- cat de mare trebuie sa fie si de
asemenea oferta pe care el o poate avea in cadrul teritoriului

• Oferta poate fi folosita pentru a face mai pregnanta intelegerea ei si in sensul acestei
reprezentari grafice care este o schematizare a unei sectiunii in cadrul teritoriului in principiu se
intelege adresare catre un centru de interes este cu atat mai mare cu cat distanta de la un centru de
interes repectiv este mai mica
 NOTITE 9.11.2020 STRUCTURI URBANE- curs 6

 Interesul In cadrul teritoriului-definirea , interesul genereaza de fapt actiunea!!!, tot ce se

organizeaza in cadrul teritoriului expresie a interesului ca individ sau grup in cadrul teritoriului
 Dispunerea, ordonarea intereselor in cadrul teritoriului ne referim la puncte de interes
 A gandi organizarea unui teritoriu , (poate fi gandita la niveluri diferite ) indiferent de el ,
 gandim o organizare a teritoriului prin intermediul punctelor de interese pornim de la centrarea
interesului in cadrul teritoriul
 Concentrarea -indice folosit de geografi si preluat de noi, puncte de interes in cadrul teritoriului
 Ajugem la o dispunere a punctelor de interes in cadrul teritoriului si apar aglomerari de puncte
de interes
 Aglomerare aceste puncte de interes pot fi mai dense in unele locuri si rarefiate in alte locuri
 Aceasta dispunere ne imaginam in sensul unei retele ortogonale, a unei plase in care punem
diverse greutati diferite ca volum si greutate , pozitionate diferite


 Se va produce astel o deformare a plasei
 Ca imagine ce inseamna in cadrul teritoriului dispunerea acestor puncte de interes
 Densitatea de ocupare a teritoriului prin activitati se reprezinta de acest fel gasim noi in
specialitate
 Aceste reprezentari pun in evidenta ceea ce numim PROCESUL DE CONCENTRARE IN TERITORIU
AI INTERESELOR INDIFERENT DE NATURA LOR
 Chiar daca noi vorbim de o repartitie echilibarta teoretic vb noi in realitate ea nu se realizeaza din
cauza unor conditionari care deregleaza ordonarea elementelor in cadrul teritoriului
 In teritoriu se constituie intotdeauna grupari mai mici sau mai mari de puncte de interes ce
determina centrele de interes in cadrul teritoriului ele se supun teoriei de organizare a spatiului
adica se supun raportului-relatiei de determinare intre fortele de influente ale punctului de
interes in cadrul teritoriului si de cealalta parte fortele de influenete ale altor puncte de interes
sau centre care sunt in teritoriul inconjurator
 Aceste forte sau actiuni de interes in cadrul teritoriului sunt proportionale ca marime cu
importanta marimea punctului sau centrului de interes in cadrul teritoriului se explica astfel
aparitia progresiva a centrului in cadrul teritoriului
 SUNT SITUATII IN CARE ACEST PROCES DE CONSTITUIRE ESTE UN PROCES NATURAL Sau DEFINIT
IN ALTE SITUatii prin vointa / intentie.
 Generarea punctului de interes este un produs fie natural sau de conceptie/constructie
 In general centrul genereaza o situatie specifica in consecinta pt teritoriul inconjurator aceasta
situatie este o situatie de CENTRALITATE A TERITOPRIULUI RESPECTIV
 Existenta centrului defineste mai multe caracteristici pt zona inconjuratoare vb de starea de
centralitate, starea de centrecitate, starea de centrare sau strarea de centralizare
 4 termeni care def situatii sau raportari diferite ce pot fi usor confundate.
 Starea De CENTRALITATE- O CARACTERISTICA A LOCULUI, DE LOC, DE ZONA, DE TERITORIU, ex
spunem ca zona este centrala, locul este central pozitionarea unei activitati este centrala, aceasta
carcateristica se defineste in raport cu SISTEMUL IN CARE ELEMentul RESPECTIV ESTE SURPRINS
SAU CUPRINS, este o zona sau un loc central in raport cu sistemul in care locul repsectiv este
cuprins este vb de o raportare la teritoriu impreuna cu care functioneaza
 Functionalalitatea genereaza caracateritica de centralitate
 STAREA DE CENTRICITATE GENERATA DE PROPRIA ORGANZARE A LOCULUI RESPECTIV A
ANSAMBLULUI RESPECTIV, referinta la modul de organizare a sistemului general, masura in a
creea locul repsectiv are sau nu are o caractreristica in acests sens
 Ex trama rectangulara cu acelasi pas al ochiului a tramei respectiv punctele de interes dispuse in
nodurile tramei respective cu puncte de interes de aceasi marime vb de o organizare IDENTITARA,
org care este identica in orice punct al teritioriului respectiv, astfel niciunul din locurile care ar
putea fi def in teritoriu nu este altfel decat celelate in condita respepectiva nu avem, de a face cu
o centrare totul este identic dpdv ala organizariii
 O centrare apare atunci cand un loc in organizarea repectiva se distinge prin marime, modul de
organizare a spatiului atrage interesul in cadrul teritoriului vb de o stare de centrare per
ansamblu pt intreg teritoriu luat in consideratie.
 STAREA DE CENTRALIZARE apare in conditia in care avem de aface cu organizare ce se defineste
pe principiul sistemului de centre, in raport cu marimea teritoriului resp AVEM MAI multe tipuri
de grupari in raport cu centre de interes astfel vb de mai multe centre de interes pe grade, un
centru principal si mai multe centre secundare sau chiar si teriare astfel vb de o stare de
centralizare
 O concluzie generale precizarea a definirii caracterului de centraliate de centralizare de
centricitate sau centrare nu poate fi pusa in discutie decat in raport cu teritoriul pe care centrul
isi exercita influenta
 A 2 concluzie in organizarea unui teritoriu centralitatea este o conditie privind buna
functionalitate a teritoriului respectiv aceasta centralitate poate fi de natura unei centralitatii sau
multi centralitatii
 Putem lua in considerare un centru unic sau mai multe centre, punem in discutie o diferentiere a
situatiei
 Discutam de uni sau multi centralitate coinsiderand centrele din discutie ca fiind de aceasii
importanta
 Ex un oras are un singur centru clara difinit intre centru si zona din afara centrului in organizarea
spatiului, de la centru spre periferie
 Si alta e situati cand avem de a face de organizarea centrului orasului in mai multe locuri, avem
de aface cu un nr, nu mare, ele pot avea identitati proprii situatia aparte in orasele foarte mari
sau in cauza topografiei nu se pot exitinde (ex RESITA- centrul istoric vechi nu a rezitat, alatura
centrului vechi s a dezvoltat un centru nou, s au dezvoltat alte zone in teritoriou, 3 unitati urbane,
noul centru al orasul s a dispersat in cele 3 zone fiecare zona si a definit un centru propriu dar ele
fiind in acelasi oras au trebuit sa preaia ceva , o componenta cu caracter central pt orasul
repsectiv)
 Situtiile de centralitate in cadrul teritoriului capata forme, configuratii foarte diferite

 EVOLUTIA POSIBILA A UNUI CENTRU
 Poate fi un centru natural-istoric sau conceptie la un moment dat
 Ele are o evolutie naturala sau proiectata/ prevazuta
 De la o serie de nuclee istorice definite existente in teritoriului orasului, luand in considereare
centrul istoric se dezvolta o zona centrala ce cuprinde toate aceste nuclee si are tendinta de a se
dezvolta in continuare
 Sa gandim corect posibilitatile de dezvoltare acestei initiale intr o zona centrala de mare amploare
in raport cu dezvoltarea repsectivului oras putem avea de a face cu nuclee de sprijin
 In situatii in care in teritoriu se produce un proces de densificare , nucleele de deservire care sunt
absorbite in ansamblu centralitatea se extinde prin includerea acestor nuclee de echilibru
 Exista situatii ca un nucleu de echilibru sa ramana situat fara o legatura directa cu zona centrala
existenta, ceea ce apare in zona de nucleu..
 Intotodeauna 2 centre de interes genereaza o atractie care se manifesta printr o anumita
dezvoltare in ceea ce se afla in teritoriu prin cele 2 puncte , un proces indiferent ca il gandim sau
nu el se produce, situatie caracteristica modului de defasurtare a urbanului

 Definirea centrului functional al orasului pe baza unei abordrii sociologice adica cetateneasca ,
centatenii sunt prezenti de idee centralitatii in cadrul orasului astfel au definim niste limite pe
baza studiului
 O extindere de la niste nuclee sau un nucleu exitent prin amenajari de spatiu astfel se pune in
evidenta o miscare in timp a evolutie orasului ea s a produs in general in afara zonei considerata
centrala pt centateniii interdievati aici pt cazul din stanga in dreapta e in in teritoriou

Aici se incheie functionalitatea

 CAP. ORDONAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI URBAN


 ORDONAREA ELEMENTELOR IN CADRUL SISTEMULUI URBAN SE REFERA LA 4 ASPECTE CA
IMPORTANTA DEOSEBITA
 – DEFINIREA POZITIEI
 - MASURARE
 - REGIONALIZARE
 - DECIZIE
 TOATE aceste 4 aspecte se definesc prin intermediul ordonarii elementelor in cadrul sistemului
 Ordonarea- impunerea unei anumite reguli de ordine in cadrul sistemului, poate sa implice ca
rezulta configuratii foarte diferite, ordonarea poate insemnan o asezare a elemtelor intr-un
anumit fel in spatiu sau poate insemna o anumita relatie de natura functionala intre elemente in
spatiu fara ca ele sa aiba o anumita configurtatie geometrica
 Ordonarea- subordonarea lor fata de o anumita regula sau principiu – extras legat de centru sau
definit in raport cu configuratia volumetrica a elementelor repsective in organizarea lor
 Cele 4 de mai sus sunt lucruri care au valabilitate indiferent de modul in care se ia o decizie de
ordonare indiferet de referinta deciziei de ordonare cu privire la functionalitate sau o organizare
in spatiu a ansamblului respectiv la al configuratie spatiale
 POZITIA ELEMEMENTELOR IN CADRUL SISTEMULUI – modul in care se ia in consideratie referinta
la spatiu ocupat, este vb, unde o ocupare pe de o parte la nivelul teritoriului si alta la nivelul
spatiului
 Odata cu teoria relativitatii a lui einstein apare o teorie- intelegerea diferentiata a spatiului
absolut sau relativ
 5 sensuri in care apare o intelegere diferita a spatiului absolut si relativ, nu trebuie sa intelegem
prin diferentie o contradictie , nu e nimic contradictoriu
 1. Interpretarea, 2. Raportare, 3. Viziunea, 4. Evaluarea, 5. Informatia
 Pt spatiul absolut interpretarea este unica, privit intr un singur fel indiferent de ceea ce se
intampla in el sau se realizeaza in interiorul sau , in spatiu relativ interpretarea este noua si
diferentiata in raport cu scopul-obiectivul cercetatorului
 Avem relatia spatiu relativ inseamna spatiu absolut + obiectul subiectului( al urbanistului) , in
functie de interesul nostru putem interpreta interpretarea spatiului absolut in functie de scopul
nostru , inseammna o cercetare a particularitailor spatiului repsectiv
 LA NIVELUL RAPORTARII DIFERENTIEREA PT SPATIUL ABSOLUT RAPORTAREA SE FACE LA UN
ANUMIT SISTEM DE COORDONATE

 De ex distanta se masoara in acelasi fel indiferent de raportare
 In schimb in sistemul relativ sunt sisteme de raportare diferite in raport cu sistemele diferite sunt
sistemele cele mai interesante
 Viziune este descriptiva unic in spatiul [cred ca absolut], in spatiul relativ este dinamica, mobila
 Evaluarea in spatiul absolut avem de aceea un singur sistem de valori , in spatiu realtiv avem de
aface cu unitati de valoare diferite
 Dpdvd al informatie- daca in spatiul absolut informatia e unica,in cel ralativ ea este multipla si
genereaza un tablou cu caracter de informare mult mai amplu priviind obiectul repectiv aici
avantajul in analiza spatilui relativ
 Spatiul reia intr o interpretare relativa in mai multe planuri se obtin mai multe concluzii , acestea
supuse unei negocierii- comentari de comparatie sa genereze o concluzie- ea se intoarec asupra
spatiului absolut prin aceasta concluie carcaterizarea spatiului absolut este mai completa.

 Exemple
 Avem de aface in teritoriu cu un sistem de locuriA B CD ...
 Caracterizam sistemul considerant ca punct de referinta pt a caracteriza sistemul este
diferentiere a situati punctelor de interes prin diferenta distantelor respective


 Avem o caracterizare completa a spatiului absolut
 Aceste distante pot fi parcurse in timp diferit in functe de conditionarera traseului sau mijlocul
de parcurgere a spatiului repsectiv


 Locul b poate fi mai aprope de centru in functie de timpul parcurs , atfel in spatiul relativ
caracteroizarea se schimba

 Daca definim punctele in raport cu starile de afectivitate( intr un loc am prieteni in altul e bunica
afectitatea mai puternica decat cu prietenii dar ea e la o distanta mai mare dar totusi dpdv social-
afectiv distanta mai mica) apare o evaluare social afecetiv ce genreaza un lat context in care
spatiul luat in consideratie in relativitate sa

 De ex distantele intre puncte constau ca transportul este diferit cand ne raportam la un punct
situatia se schimba fata de situatiile anterioare avem de face cu un alt context de analiza

 1.Pozitia unui loc poate fi descrisa in mai multe feluri in cadrul aceluasi spatiu absolut

 2. Suprapunerea mai multor spatii relative genereaza o diversitate de interpretari, de contexte

relevante

 Devin conditie si prilej pt o cunoatere suplimetara a sitemului la care se face referinta

 In conditia contextelor relevante se pune in evidenta mobilitatea spre relativ in opozitie cu

rigididitatea spre absolut

 Mobilitate – sensul ligvinstic , calitate a unui obiect , a ceva de a face fata miscarii diferitelor
componente, nevoi , la ce obiectul repectiv este supus

 Mobilitatea spatiului relativ – spatiul respectiv capata definitii diferite dpdv al functionalitaii in
raport cu diferite nevoi intr un moment sau altul

 Ex intr o zona avem de a face cu o anumita miscare a cetatenilor, in functie de diferite obiective,
cu caile de circulatie, accese la obiective, stati de mijloc de transport, schimbarea mijlocui de
transport comun va produce modifcare a mobilitatii cetatenilor cu efecete de imbunatire sau nu
a confortului locuirii in spre respectiv,
 In zona centrala este foarte importanta pozitionarea a statilor mijlocelor de transport in comun

 Problema masurarii aspectul; 2 ce ne intereseaza in ordonarea elemnetelor,

 Masuram datele problemei

( ex in tema de proiectare esentiale sunt datele problemei unele necesita masurarea)
Dpdvd al evaluarii lor datele sunt
-primare ,
- secundare
 Primare sau brute date care preluate in stare initiale ( de specialisti preluate)
 Preluracrarea lor le transforma in stare secundare sau prelucrate
 Prelucrarea lor inseamna de ex o comparatie
 Masurarea datelor este o operatie care se defineste in raport cu natura datelor respective
prin mijloacele specifice acestei naturi, dar masurarea datelor priveste 4 situatii/ posibilitati
dif consemnsate in reprezentarea de tabel mai jos


 Avem de aface cu date ce privesc RAPORTAREA, DISTANTA , ORDINEA, CLASIFICAREA
 Sunt cele 4 tipuri de informatii ce le putem obtine prin masurare astfel exista 4 mijloace de
definire, a scarilor de evaluare – numele rezultat din scopul lor
 SCARA DE RAPORT, DE INTERVAL, ORDINALA, NOMINALA
 NOMINAL- termen generic, SE REFERA LA DENUMIRE PUR SI SIMPLU, A FOLOSII O SCARA
NOMINALA- scara nominala a face o diferentiere intre niste entitati facand -o cu referire la
denumirea lor, a implica dpdv a profesionistului o serie de cunostinte care definesc
apartenenta obiectelor intr o categorie ( EX CONSTRUCTII DE LOCUNITE)
 Starea de raport ned [/necesitate] a informatii precise privind raportarea, distantarea ,
ordonarea privind clasificarea constatam ca scara nomila este utila numai pt a obtine
informnatii referitoare la clasificare elemntelor sistemului repectiv
 Scara de raport cea mai complexa ce ne da toate aceste 4 categorii de informatii

 Temenul operatia de clasificare- des intalnita in cercetarea ASUPRA TERITOIULUI,
 Clasificare este o intreprindere pretentiaosa , a respecta o intelegere foarte corecta a
lucrurilor , interpretare eronata in spatiul clasificarii implica concluzii gresite
 Clasificare intotdeuna in raport cu niste criterii de clasificare – rezulta pretentia pt claritatea
acestor criterii
 Criterii in domeniul urbanistului – relatiile pe care un element le are, tipul acestora, rolul
elementului respectiv in intregul sistemul, riscurile , certitudinii pe care elementul repectiv o
impune, alegem criterii pe care le considerma importante in raport cu obiectivul urmarit
 Clasificare datelor- definitie ca operatie de grupare a componentelor sistemului in clase
diferite pornind de la asemanari si deosebiri, in grupe sau clase diferite
 O clasificare se poate reprezenta prin intermediul DENDOGRAME DE CLASIFICARE----

 ---ANSAMBLU ELEMENTELOR UNUI SISTEM pun in evidenta starile de asemanare intre
componentele respective grade de similitudine
 Dendograma are pornid de la baza-nivelul inferior pana la varf mai multe niveluri
intemrediare – niveluri de similutudini intre unele din elmenetele respective


Elem 2 , 3 ,5, 6 nu au asemanare intre ele dar pe un nivel de mai sus gasim o caracteristica
similara pt aceste elemente
Se definete o alcatuire a sistemului
 Astfel creste informatia , precizarii generalitatii de la baza spre varf sau al detaliului de la varf
spre baza
 Funtionalitatii sau spatialitatii -org estetice, calitate ca generalitate rezulta ceea ce ansamblul
respectiv evidentiaza, dar vrem sa atragem atentia asupra unor activitatii gasim elementele
de ..
 Particularea, specificitatea spatiului este un produs al particularitatii apare aceasta stare
contradictorie
 Si generalitatea si particulaitatea expune o aceasi concluzie in cadrul organizari
ansaMBLULui
 Ansamblu care evidentiaza unicitate prin generalitate si particularitate ( ex piata san marco)
 INSTRUMENT DE LUCRU IN ANALIZA- cu referire la stare de similutudine, definirea unei
clasificarii , de a lua in consideratie pe o ordonata niste componente ale sistemului si pe
ceallata ordonata caracteristici astfel pt fiecare componenta a sistemului se marcheaza
caracteriticile evidente ale elmentelor,
 Similaritate pe un anumit nivel sau pe grup sau de grup, in anasamblu

 De amplasare
 Limita a ceeea ce este construit sau limita de proprietate vecinatatea importanta in stabilirea
amplasamentului, prin considerarea limitei intra si ce se afla in afare limei respective in
imediata apropiere
 Cele 3 niveluri de informare referitoare la situare unei activitati in cadrul teritoriului cele de mai
sus
 situarea in functie de trebuinta pe care o avem poate fi comentata pe 3 niveluri de detaliere a
infomartie – date situationale referitoare la activitatea respectiva
 al 3 lea aspect ne intereseaza ca produs a elementului in cadrul teritoriului este regionalizarea


 Regionalizarea nu e specific urbanismului si mai degraba matematici
 Un caz specific de clasificare, o clasificare dupa un anumit criteriu la care se introduce o anumita
restrictie de o contingenta
 La urabanism este o clasificare a locurilor cu adaugraea unuie restrictii de contingenta este o limita
in cadrul caruie valorile repective au acelasi scop pentru cuprinderea componentelor din cadrul
sistemului respectiv
 Regionalizarea defineste zone functionale pe baza interdependentei dintr un centru si teritoriul
inconjurator , o situatie un centru isi defineste un teritoriu de influenta in baza fortelor de
influenta pe care le trimite in teritoriu si care imprastiundu -se in jurul centrului intampina opozitia
fortelor altor forme de interes pe ficare directie a infleunetei apare opozitia, in functie de foarta
de opozitie se va definii si distanta de influenta pe directia respectiva in cadrul zonei

 O influenta pe distanta lunga sau scurta
 Si conduce la o zona de influenta care nu e circula in jurul centrului
 Vb de o clasificare pe fiecare dintre directiile de propagare in jurul centrului exita opozitia din
partea fortelor contradictorii din teritoriul inconjurator, opozitia genereaza valoare de restictie a
influentei
 Se studiaza aceasta definire, dintr un teritoriu foarte larg se propaga influenta centrului retin
partea in care influenta respectiva este efectiva si importanta intr un anumit sens ce ne
intereseaza aceasta abordare a teritoriul raportat la centru inseama a descompune acest sistem
complex in interactiiunii, cu forta sistemului adiacent , cu retele
 Fortele ce actioneaza asupra teritoriului sunt foarte diferite vb de o retea sau retele
 Al 3 lea rand aceste retele genereaza niste noduri
 O retea se carcaterizeaza prin directii si noduri la intersectie, nodurile devin locuri specifice
caracteristice in cadrul teritoriului, de importanta sau niveluri diferit

 Nodurile se diferentiaza si vb de o ierarhizare a nodurilor,luam in considerare in al 4 a rand
spatiile interstitiale

 Structuralismul vb de sisteme in teritoriu,. Ani 50 , atentia s a indreptat asupra nodurilor si
interactiunii nu se acorda atentie spatilor interstiale
 Spatiul interstitial preocupare pt cresterea densitatii de ocupare in teritoriului, ocupare
ateritoriului prin sp organizat
 ACEASTA ORGANIZARE REPREZINTA REGIUNEA NODALA- ESTE UN NOD DE GRAD I care dispune
de o regiune in teritroiu care set regiunea nodala- regionalizare indeamana definirea acestei
notiuni nodale, organizarea teritoriului in raport cu definirea acestor noduri, definirea unui sistem
de noduri si relatii
 Regului sau princuipicii care decurg din cunoasterea acestei teorii a regionalizarii
 4 principii
 1. Marimea,
 2. Functiile,
 3. Campul de influenta sunt proportionale intre ele
 1. Marimea fortelor
 Cu cat forta este mai mare cu atat campul de infleunta al forte este mai mare
 2)impulsul schimbarilor economice se transfera ierarhih de sus in jos, intr un sistem cu noduri de
gradul 2 sau 3 suporta influenta decurgand in plan economic de la nod de grad 1 la 2 , aceasta
influenta insemanma o crestere a nodului de grad 2 in masura in care nodul 1 creste
 3) prinipul 3 Dezvoltarea in teritorioui in principiu este in functie de distanta fata de centru
 Locurile se vor dezvolta mai repede cu cat sunt mai aproape de centru principal
 4) potentialul de dezvoltare a unei zone in lungul unei axe este functie de intensitatea relatie intre
nodurile carte definesc axa respectiva , daca e vb de 2 puncte de interees de valori apropriate
avem de a face cu o dezvoltare aproape uniforma in lungul axei , in cazul unei dif [diferentieri]
importante intre cele 2 noduri dezvoltate in teitoriu va lua o configuratei de acest fel
 Dezvoltarea in adancime a teritoriului naturala , preia extinde importanta , preia importanta
centrului sau punctului de interes de la care porneste situatia respectiva

 Aceasta cunoatere a aparut dupa cel de al 2 razboi mondial, dupa marile aglomerari din marea
britanie, au partut orasele satelit- au dus la o cretere intensa a circulatie si deplasarii, nu aveam
echipamente necesare si depindeau de centru - nu e bine, localitati dezvoltate in jurul londrei,
satelit

 Oarele pe cele 3 varste -orasele satelit din londra
 A 4 problema 4) deciziei DE LA DATE LA RAPSUNS
 Urbansim de interes public sau privat , urabanistul are acces la decizie dar nu dispune de ea ,
 Decizie referire in procesul de construcrie urbana
 Urbanistul spune ca ales conditie cutare acesta este o decizie , de fapt nu este SI ESTE DE FAPT O
OPTIUNE, urbansitul lucreaza cu optiuni nu cu decizii
 Solutie care dpdv politic reprezinta ...
 PROBLEMA DECIZIEI CONDUCE LA RASPUNS CARE IA FACTORUL POLITIC , PRELUCRAREA
DATELOR SI PREGTIREA REZULTATELOR , PRELUCRAREA PARTEA CEA MAI CONSISTENTA –
STUDIIU IN CADRUL PROBLEMEI TEMERI RESPECTIVE REZULTA BAZA PT OPTIUNILE
PROFESIONISTULUI SI REPREZINTA O BAZA PT ALEGEREA RAPUNSURILOR, ANALIZA
COMPARATRIVA PT A GENERA REZULTATUL PROCELSULUI
 FAPTE BRUTE- FAPTE ABORDATE STIINTIFIC- PRELUCRARE GENERALA- A FACPTE GENERICE

 PROBLEMATIZARE UNEI SITUATII
 SOLUTIE GENERALEA SI VARIANTE SI IESE O ANALIZA DE IMPACT , SOLUTII POSIBILE ;LA
EVALUARE – COMPARAREA SOLUTILOR
 IN FUNCTIE DE SOLUTIE SA AIBA O SERIE DE SOLUTII SI E NEVOIE DE O RELUARE A PROCESULUII

PT IMBUNATIREA REZULTTULUI

 PRELUCRTARI SPECIFICE DE DOMENIU


 SPECIFICE DE DOMENIU , prelucrrea prin polara datelor care trebuie adaugate introduse in
contextul proceului pe 3 directii
 Prelucrare- pe o analiza in raport cu timpul cu spatiul si in raport cu sectoarele- diferentierea
 Analiza pe timp , pe spatiu , analiza obisnuita si a 3 a diretie setorizarea sectoarelor pot fi
diferite diferentiate in fuctie de ce analizam , daca analizam activitati sunt categoriile de
activitati , cele mari

 Fiecare dintre analize se desfasoara pe cele 2 axe in timp si spatiu si in ultima faza de cercetare
se suprapun si se compara si ies niste concluziii, analiza pe timp este o analiza de dinamica , iar
analiza pe spatiu este o analiza de structurta, indiferent de obiectul analizei de ce analizam,

 deciza luat intr un context mai larg pornind de la necesitate/ nevoia , pt a ajunge de la necesitate
la decizie trebuie sa avem in vedere norma si valoare si actiunea normarea si evaluarea
 Norma ce se poate face ce este bine sa se fac cat se poate consuma
 Norma reflecta de la necesitate posibilitatea
 Posibilitatea in opozitie cu necesitatea genereaza aceasta raportare norma- o conditionare,
limitare in procesul de consum si valorea- evaluare
 NORMA MERGE LA DECIZIE IAR VALORIZARE CATRE evaluare
 Decizie si evaluare este o legatura de corelare
 Realizarea obiectului porneste de la tema este un proces care rezulta ajunge la intersectare
deciziei cu evaluarea
 Necesiattea, obiectivului defineste telul scopul este vb de modul de intelegere si interpretare al
obiectului realizat

 Orice operatie a urbanistului este legata de O idee , idee este o aducere in realiatate posibila a
unui ideal
  NOTITE 16.11.20 STRUCTURI URBAEN ULTIMUL CURS 7

Distributia elementelor de viata urbana in cadrul teritoriului

Distributia activitatilor in ocuparea teritoriului are o serie de consecinte referitoare la organizarea

spatiului :

 Zonificarea urbana ( organizand costruitrea orasului a aparut precuparea pt zonificare. Motivele

aparitiei: protecția impotriva inamicului , impotriva evenimenelor /fenomene naturale , pozitie
sociala .Z onificare produce diferentiere in cadrul organizarii orasului . Zonificare este elementul
de legatura /coeziune intre fenomen urban si forma urbana . Le corbusier este cel care a deschis
drumul abordarii moderniste si a utilizate in preces subiectul zonificarii( proces si fapt de
 proiectare ) .Modelul functionalist a culminat prin documentul de abordare „ cartea de la Atena”.
Le corbusier def : zonificarea insemna separearea teritoriului orasului in parti ,in zone avand o
destinatie precisa rezidinte , productie ,recreatie , circulatie .
 Principiu progresiv ( schema ) cele 4 actvitati reprezentau 4 pariti de teritoriu intre care
circulatiile consta o zona de legatura intre teritorile dedicate activitatilor ( segregarea
caracteristica ) .Zonificarea conduce la :Uniformizarea ,estompare a particlularitorilor ,crearea
unor spatii urbane . Intelegerea zonificarii nu a fost o intelegere cu un caaracter progresiv ,
modelul functionalist intentiona sa faca curatenie in oras ( care era dezvoltat haoutic , mizeire ,)
 Zonificarea are carecter progresist evoluaza ca avand un principiu redresist ulterior .
 Viziune noua zonificare care transforma preucupare pentru segregare in preocupare pentru
cooperare ( cele 4 zone de acv sunt luate in considerare ca obiecte de ocupare a teritoriului prin
cooperare,coroborare, asamblare .)

 Comuniune in cadru teritoriului ( avantaje dptv a functionalitati ) –Functionalitate superioare

care se si transmite la configuratie ,spatializare . Avanteje dptv economic in folosinta spatiului
de catre cetateni .
 Procesul de constructie urbana a rezultat pe de o parte problema caracterului unei zone pdap
probleme integrarii ca proces si fenomen urban .

 Functionalitate simpla si al configuratiei.

 In acceptia noua a zonificari caracterul uni zone in teritoriul devine o problema de cerectare ,
cautare de cele mai multe ori inseaman un studiu ce cercetare asupra zonei cararacter ne mai
putand fi definit deoadata foarte simplu se cauta definirea unei metode de abordare si intelegerea
a caracterului unei zone in orasul modern si se ajuge la folosirea la analiza MULTICRITERIALA
 Analiza multicriteriala ia in consideratie mai multe criterii de determinare a unui obiectiv (este
utilizata in cercetarea moderna ) ,ia in consideratie mai multe criterii
 Descriptori( criterii de analiza ) se poate descrie ceva insusire, aspect ,functionalitatea obiectului,
se poate caracteriza obiectul respectiv.
 Intereseaza calitatea descriptorilor, se cauta descpritori cu cea mai mare putere de descriere –
puterea de ea face distinctie intre diferitele nuante de evaluare a obiectului .
 Esentiala este alegerea descpritorilor, caracteristicilor, un criteriu cu capacitate de diferentiere.

 Analiza multi-criteriala – principiul , aplicatiile foarte diferite.

 Definim in cadrul teritoriului aceea portiune din cadrul teritoriul care are o anumita caracteristica
ex: centru commercial, mall grupare de cladiri sau o zona ( parte din teritoriu)- aici nu e usor
evident prin spatialitate si imagine
 Listarea instrumentelor de lucru si cercetare ( sistem complex ) analiza a activitatile le comparam
si vedem ce rol au in def centrului, astfel activitatile pot fi EVALUATE CA IMPORTANTA DEFINIRE
A CENTRULUI REPSECTIV
 Dam niste valori puncta note, fiecarei activitati respective pot fi valori sau cifre intregi rezulta din
SCOPUL SI INTERESUL nostrul de a fi cat mai simpa analiza repectiva
 ANALIZA IN TERIOTORIU SITUATIA DIN TERITORIU- sa cautam ce gasim si unde din fiecare
activitate din cadrul teritoriului, sa o marcam locurile in care este activitatea a sau b
 Putem face anghete sau sondaje in teren se defineste in teritoriu niste limite de imprastiere a
activitatii
 Din aceasta suprapunere teritoriul se compartimeaza prin mosaic de portiuni si limitari, pt fiecare
parte este o situati diferita de suprapunere a celelor 3 activitati , putem evalua PUTEREA DE
OCUPARE A TERITORIULUI- rezulta din cumularea punctajelor pentrut activitatile care se
suprapun in acea parte din teritoriu
 Fiecare parte capata o valoare de lucru pt cercetarea respectiva .
 Analiza a relevantei pe o scara de valori sau cumularii de puncte, urmareste definirea unor limite
ale unui interval care raspunde la ce s- a cerut in cercetare- INTERVAL DE CONTINGENTA

 Avem pe scara o intreaga desfasurare de la un 0 la un maxim de pct si trb sa gasim Valoare de la

care intra in discutie spre maxim intervalul de cuprindere ca raspuns la chestiunea pusa, poate fi
data valoare printr o NORMA, sau cercetari anterioare printr o anumita MEDIE din situati
anterioare sau prin dezbatre, cercetare.
 Aceasta valoare minima sau maxima este RESTRICTIE DE CONTINGENTA- este o limitare dincolo
de ea nu ne intereseaza nu avem interes.
 (Definirea zonei este un produs rezultat digital)
 Astfel putem stabili caracterul unei zone in conditia in care ocuparea teritoriului se realizeza prin
anamblarea de functionalitati, apare posibilitatea de a obtine prin intermediul unei reprezentari
grafice simple prezenta barierelor structurale in cadrul teritoriului- asta e o stare de structuralitate
se evidenteaza suprapunerea pe aceasi limita a conturilor unor structuri diferite
 O bariere structural se evidenteaza prin linearitate Ex in oras in care suntem vizitatori si pe o
parte a strazi sunt constructi inalte pe cealalta parte opus – la chicago, pusa in evidenta o bariera
structural constituita ca limitare pt un tip de ocupare in raport cu altul , pt 2 zone diferite in primul
rand ca spatialitate- de configuratie spatiala- poate fi o expresie a ZONIFICARII ca efect de politica
 urbana in cadrul teritoriului , ambele situatii intalnite la chicago, dar poate fi si o definitie a
CONDITIILOR GEOTOPOMORFICE
 Linearitate aparuta firesc ( apa) sau o liniaritate care pune in evidenta o bariera stucturala.

7 momente ale analizei multicriteriale:

 1. Listarea criteriilor.
 2. Analiza fiecarui criteriu in parte- (cunoasterea de catre noi a fiecarui criteriu, cum
reactioneaza cum se misca in teritoiru.)
 3. Evaluarea fiecarui criteriu, analiza comparativa .Acestea trei operatii se fac indiferent de
starea, situarii analazei realizate. Restul ce urmeaza se desfasoară pe sit concret.
 4. Analiza de criteriu in teritoriu- cum se manifesta criteriul intr un loc sau altul in teritoriu
 5. Aplicarea pe plan a limitelor de criteriu pt fiecare in parte, limitele pot fi fara o determinare
normativa sau in interiorul unei restrictii de contingenta .
 6. Insumarea valorica a criteriilor ceea ce va determina o anumita scare da interval.
 7. Definirea zonei.

 Mod de intelegere a zonificarii urbane care pleaca de la idee cooperari intre activitati in cadrul
teritoriului
 INTEGRAREA ACTIVTATILOR- starea de integrare in cadrul teritoriului urban/ integrare urbana
au aparut diferitele manifestari in organizarea orasului a starii de integrare.
 Organizare unei stari de integrare se sprijina pe princiul sa pui in evidenta ceea ce este comun ,
diferite activitati , in ce masura o activitate A si una B au ceva in comun fie la nivelul sursei ,
procesului sau efectului astfel incat aceste activitati sa se poate suprapune partial sau integral.
Suprapunerea insemana un proces atat la nivelul producerii activitatilor respective si la nivelul
organizarii spatiului ca loc de desfasuare .Proces in spatiul urban produs dupa 1980 avand forme
mai simple la nivelul obiectului de arhitectura cu programe diferite dar in cadrul ansamblu in stari
de cooperare spațială ajungand pana la formulari de unificare intr-un ansamblu unui, activitatiti
sau ansamblu comerical cat si cultural au deschis drumul integrarii multifuntionala care incepe
prin apropierea unor obiective distincte dar apropiate teritorial in cadrul unui ansamblu si se
ajunge la contopirea lor in cadrul aceluasi bloc construit (ex ansambul lincol la new york- centru
cultural cu teatru , opera , conservator muzica si dans si altele asemenea, apoi apar mall urile
rezultatul procesului d eintegrare functionala)
 Procesul de integrare in teritoriu urban este un proces cea aparut si s-a dezvoltat intr o
succesiune de excrescenta de intindere- neintamplatoare , posibil controlabila. Procesul incepe
intotdeauna de la un CENTRU- care are nevoie sa creasca in afara, de extindere fie pt ca in teriorul
teritorial nu se mai poate, fie ca are o nevoie de extindere in urma managementului de dezvoltare
urbana evidenta in raport cu teritoriul inconjurator.
 Un teritoriu lipsit de suport de dezvoltare se componce un SAMBURE DE INTERES- CENTRU DE
INTERES- va produce o antrenare a dezvoltarii teritoriului pe axa de legatura cu centrul vechi va
aparea o extindere a centrului vechi – ZONA DE INTERESE SAU CENTRALA in raport cu teritoriu
urb general – constatam in afara centrului initial avem de a face cu niste ansambluri multi-
functionale integrate si acum incluse zonei centrale respective putem constata aparitia unor
 tentacule catre niste centre de echilibru care atrag teritorii initial neinteresante , neorganizate –
astfel se produce o extindere de natura STRUCTURALA IN CADRUL TERITORIULUI.
 PRINCIPUL REGENERARII URBANE CONSTA IN ACEST PROCES DE CRESTERE-trebuie sa fie o
imbinare intre ceea ce este planificat si intamplator, natural si se ajunge la ZONA
MULTIFUNCTIONAL INTEGRATA, mai tarziu.
 Procesul de integrare are la baza un sistem de activitati integrate ce genereaza sistemul
fucntionalitate integrata- un sistem de functii integrate intre ele , legate intre ele, se determina
unul pe celalat, in cadrul acestiu sistem functiile respective nu au toate aceasi destinatie ,rost,
importanta. Exista functii integratoare, integrate si auxiliare
 Cea mai importanta functie in ansamblul functie integratoare- fara ea nu e un ansamblu integrat
impreuna cu celalte functii integrate, astfel nu mai are rost consistenta, functiile auxiliare sunt de
serviciu- ca integrarea sa lucreze. Cand analizam o situatie multi functionala trebuie sa facem o
analiza pt a vedea care este functia integratoare care dicteaza integrarea si celelalte functii
integrate si auxiliare.
 Caracterul zonei integrate rezulta din aceasta analiza, data de functia integratoare. Functiile
integrate sunt functii necesare care nu dau neaparat caracterul
 Ex zona rezidenteala mutifunctiionala integrata, functia rezidentiala este integratoare, si funtii
integrate- recreeatia, educatia, comertul si functii auziliare- nu sunt necesare functionalitatii
repsective dar pot aduce o conditie de diversitate in cadrul anasamblui.
 Ex zona comerciala urbana functi integratoare e cea comerciala, iar locuinta este functie integrata
in cadrul ansamblului
 Concept modern de zonificare ce am discutat mai sus

Structura urbana

 limită ( de interpretare) marcheaza trecerea teoretica sau concreta de la o calitate la o alta

calitatae in cadrul teritoriului respectiv . Uneori apare situatie unor limete caracterizate cu aceasi
particularitate a sistemului dar este in joc trecerea de la o calitate a acelei particularitati la o alta
caliliate a aceleasi particularitati .( ne referem la calitati nu la particularitati /caracteristice)
 Limitele dpdv a operationalitati participarea lor in precizarea unei solutii au niste modificari
/variati in cadrul teritoriul ele pun in evidenta existeta sistemului respectiv .
 Zona de influenta este e determinare teoretica a inflentei unui element de echipamet in cadrul
teritoriului dar si de activitate .orice activitate are o influenta in cadrul terioriul .si orice acv ocupa
un loc si afecteaza o zona mai mare sau mai mica decat teritoriul pe care il ocupa .
 Influenta in teritoriul /raportul intre un element de influenta si teritoriu . elimente de influenta
poate sa fie elemene de echipament sau o activitate ( o prezenta activa in cadrul teritoriului )
 Lucram cu aria de influenta , aria izocromara si aria de convertentă . Areia de influenta este
exprexia pur teoretica a prezentei unui element de interes de echipament in cadrul teritoriul ea
defindu-se circular in jurul pozitiei elementului respectiv , penru fiecare exista o raza de influenta
care defineste aria de influenta acesta nu e influentata de o topografie sau de ocupare a
teritoriului inconjurator de accea spunem ca aria de influenta impreuna cu raza de influenta o
abordare teoretica si necesare doarece abordarea de ocupare teriotriala pleaca de la acesta
intelegere .
 Situatia concreta a unei pozitionari de activiate in cazul teritoriului vorbim de aria izocromara sau
aria de convergenta .
 Aria izocromara este determinata in folosinta teritoriului dat unei pozitii in care elementul activ il
ocupa si care se defineste in raport cu posibilitateaa de deplasare in cadrul zonei sau deplasarea
din teritoriu inconjurator la centru de interes respectiv ,deplasarea tine cont de conditia de
deplasare pe care individul o are la dispozitie pt a realiza acest drum . in linie dreapta sau zig-zag
ceea ce face ca pct de deplasare maxim normat al zonei sa genereze de jurul centrului de interes
o linie curba oarecare
 Aria de convergenta =aria care rezulta din suprapunea ariilor de inf sau izocromară in cadrul
teritoriului analizat a ariilor particularizate sau genereate de fiecare centru de interes
 Ariile de convergenta sunt mai restranse decat aria de influenta sau izocromară avand in vedere
suprapunerile in anumite conditii
 Este de luat in consideratie pt zonele ocupate real in cazul in care avem un interes ,se adauge
peste cele 3 aria de atractie rostul este de a apara calitatea echipamentului in masura in care ofera
un serviciu de caltate superioara sau inferioara in comparatie cu celelalte puncte de interes din
teritoriu. Aria izocromara sau convergenta nu mai are importanta in acesta conditie in raport cu
cetateni sau in legatura cu acesta zona de interferenata perifeirca . in zona periferica apare
dificultate in manangment se intampla lucrurile cele mai interesante ca comportanet de bine dar
si incomode dpdv a comportamentelor rele
 Prin aria de atractie cat si printr o seria de alte determinari accidentale / ocazitional exista o
deformare a modelului teoretic care pe masura ce locul este mai departat de centrul de
interes deformarea este mai mare . acesta deformare se preduce in favoare sau defavoare
centrelor de interes apare astfel problema spatiului in periferia teritoriala a centrului de
interes respectiun unde dptv a influentei apare o zona de suprapunere intre 2 sau mai multe
centre de interes . Acesta zona suprapusa inseaman o determinare speciala a acestor centre
in rapot cu norme de folosinta .
 Echipamente =centre de interes in raport cu niste determinari normative ,acestea isi pierd
valoarea petnru acesta zona de suprapunere a interferentelor zonelor suprapuse . ex
 regionalizarea teritoriului este o problema care are o serie dificultati determinare si utilizare
pt definirea existentei in cadrul teritoriului respectiv

 Abordarea organismului urban- multidirectionata abordarea moderna -produs de insumare

al cunoasterii urbanistice in timp in deosebi in ultimii 60 70 de ani . Abordare care este
definatita ca obordare sincretica ,sincronica,sinergica,dicronica .
 Sincretica =a lua in considerare efectul de loc comun ( mai multe activitati se desfasoare in
acelasi loc rezultand consecinte .
 sincronica=concomitent in acelasi timp sau intr –o anumita succesiune
 sinergetica= avem cu un efect de structualitate sau de vecinatate, avem de aface nu cu o
singura insumare ci cu o combinare /suprapunere astfel incat componente de efect pot sa fie
diminuate sau augumentate intr- o anumita stare a alcaturii .
 diacronica =efecte de continuitate/miscare ( primele 3 sunt efecte care se analizeza in static
chiar daca ele se produc si in miscare efectul de continuitate este un efect care le insumeaza
pe primele 3 punand in evidenta sau in situati de relatie diferite in momente diferite ale
timpului

 Aceste 4 directii de abordare definesc studiu de suprapunere in comparatism sistemic .studiu

de suprapunere aceste afecte nu sunt distincte fiecare ci se produc in suprapunere generand
acesta continuitate si pentru a intelege situatia intr-un organism urban apelam la acest
 comparativ sistemic adica comparam ipostazele sistemului in timp si in situatii deferite si
comparam situatii asemanatoare a unor sisteme difere adica abordare diferentiat cumulativa
.

 Schema evidentiaza efeciv constitutia sau constituirea organismului urban prin abordarea
precedenta si in sensul discutat in cursuri .
 Este luat in consideratie ca organismul urban pune in evidenta o morfologie urbana ,functionare
urbana / dinamica urbana adica evoluite . functionalitatea este in permanenta in pararel cu
stabilitate cealalta calitate a organismului urban . Functionalitatea si stabilitatea sunt calitatile
care genereaza existante organismului urban si care se manifesta prin structura urbana ca produs
de functionalitate si prin manifestarea urbana ca produs de stabilitate a dinamicii urbane
,structura urbana produs de functionaltate a morfologie urbane
 Intelegerea in consecinta a lucrurilor discutate ,intelegem forma urbana si ce inseamna
fenomenul urban
 Forma urbana ca totalitate a manifestarilor in exprimare perceptiva/perceptuala
 Fenomen urban prelum expresia „ fenomenul urban este o succesiune de forma urbana ”
 Forma urbana nu este o exprimare a prezentei fizice in teritoriu urban ci tot ceea ce este se
constituie ca o manifestatie perceptiva .
Tipurile de limite in imaginile date de el

Partiu urbanistic

 Textura /Retea /Model = acestea sunt intrumente care privesc abordarea de strutura mai
simpla in esenta reprezinta acelasi lucruri ,strcutura. Modelul reprezentare
complexa/completa a structurii dpdv topo-geografic modelul este adaptat acestei
reprezentari . Reteaua reprezentare sumara si partiala .Textura este reprezentare si o
reductie schematica a unei schelet suport a stucturii cu trimitere catre configuratie fizica
a structurii ele de fapt in esenta expun acelasi lucru . Ca instrumente sun foloste intr-un
caz sau altu in masura in care la momentul respectiv avem nevoie de o precizie mai mare
sau mica a situatiei din cadrul sistemului respctiv
Prin intermediul instrumentelor noi dezvoltam o cercetare ajungand de la sistemul de
activitati pe care in abordam analitic la sistemul spatial ,la obiectul spatial constituit prin
compozitie .

 Compozitia este o stucutra pusa /asezata in spatiu . Este formata prin alte mijloace care
sunt la dispozitia perceptiei . organismul uman percepe prin compozitie structura
sistemului organsimul urban
 Studiu de partiu desfasurare a unei cercatari implicand mai multe etape si instrumente
de lucru
 Caracteristicele studiului de partiu este faptul ca in desfasurarea completa a studiului
exista o prima etapa a analizei analitice ( nu am nevoie de referinta teritoriului respectiv
ci numai la problema la misiunea la ceea ce se cere .Studiul la nivel de echipamente s-au
la nivel de model global aici abordarile treptat crescand in detaliere nu se pot desfasura
decat cu referire la teritoriu
 Partiu urbanistic = instrument de lucru care garanteaza obiectivitatea cercetarii insa
acesta nu e totala ,exista o nevoie de obiectivitate in definirea solutiei , dar acesta nu este
totala pt ca solutia nu se poate defini ca o problema de matematica .Abordarea analitica
este o abordare in care noi introducem un intreg bagaj de informatie , cunostinta
,experinte parcurgerea de la prima informatie la cea mai complexa se realizeza print- o
insumare si complexificare dar lucrurile se produc printr –o reducere la maximu a
subiectivitati .reducerea subiectivitati o consecinta fireasca a mijloacelor care sunt puse
in cercetare ,spre sfarsitul analizei cand ajungem la o abordare de evaluare a solutielor
posibile acolo va interveni un anumit subiectivism care va fi stapanit de obiectivismul
generat prin parcurgerea a succesiuni etapelor respective. Element de interventie care e
evidentierea unei umpuls de subiectivitate ( creionare)
 Creionarea =reprezinta relatia cea mai scurta/ directa intre gandire si realitatea ,obiectul
care este de solutinat . apare punerea in legatura cu realitatea a concluziei care au rezultat
din obordarea analitica .( se poate face doar pirn creionare ) Apare /intervine ideea care
suunt reduse mai departe astfel incat daca se perde momentul creionari se ajunge la o
solutie lipsita de interes /idee
 Creioanare=cautarea unei idei de organizarea a spatiului ( ofera info despre scara
produsului , intelegerea teritoriului ,a situatie )Creionarea precizeaza un spatiu al idei
,configureaza niste limite si pune in evidenta posibilitate .
 Situarea celor 3 ipostaze
 Situarea unui obiect ,unei activitati in cazul acesta situarea echipamentului ca activitate localizata
intr –un spatiu adaptat .Cum este judecata situare in cadrul studiului de partiu
 Studiul de partiu pune la dispozitie niste instrumente pentru a ajunge la acesta situare intr-un
mod obiectiv . luam in consideratie aria de competenta si aria de confluenta /concurenta
 Aria de competenta =este aceea parte din teritoriu in care activitatea poate sa se desfasoare (
analiza desfasurata in raport cu caracterul acv respective ,ceea ce pretinde de la teren ,vecinatiti
) lund in consideratie activitatile si sistemul de activitati ( activitatea se poate corela /cupla
organiza cu alta , o activitate poate fi in cu alta in disjunctie/separare)
 Aria de compententa- fiecare din activitati se defineste o zona de competenta in care activitatea
fiecare poate fi situata si se poate desfasura/dezvolta in conditii bune . intre aceste zone existra
o posibila suprapunere ( doua acv care se asociaza inseaman ca amplasarea lor este bine sa se
faca in zona partiala de suprapunere , daca activitatile sunt contracictori inseaman ca trebuie
saparate in zone partiala suprapunere in timp ce acv care nu se suprapune sa fie siutata in restu
sup care ramane in afara .
 Pornind de la zone care sunt valabile pentru a fi ocupate ajungem la o restrangere de locuri in
care acv sunt posibile de amplasat . Daca luam in considerare nevoile de natura compozitionala
din punt de vedere a perceptia atunci luam in considerare in fuctie de conditiile de sit /fondului
consturit . avem nevoie de amplasarea unor acv in anumite locuri unde ele se va bucura de interes
, atunci in aceste zone apare o restrangerea a ariei de concurenta in raport cu nevoia de
compozitie astfel incat de restrange aria de confluenta /concurenta la o arie de concordanta
.Competenta- activitate –spatiu , concurenta-activitate- activitate , concordanta –activitate-sit .

Exemple de partiu

 Redactarea unui partiu urbanistic =este expresia unei idei si a solutiei care decurge ,este propusa
sa ideea respectiva .
 Partiu urbanistic este o exprimare concisa ,exacta ,se studiaza la un nivel de pretentie deferita de
la caz la caz .
 Partiu poate sa fie necesarpentru a exune o idee, o solutionare , partial un mod de interventie .
redactarea trb sa fie diferita .Detaliere la nivel de partiu sa fie facuta la nivelul scopului si sa fie
consecventa din toate punctele de vedere

 Teori limtelor -zona de influenta -determinare teoretica a influentei unei element de
echipament in cadrul teritoriului i mai general e vb d eacticvitate
 Orice activitate are o influenta in cadrul teritoriul, ocupa un loc in teritoriu si afecteaza o zona
mai mare sau mica decat teritoriul ocupat in functei de situatie vb, de teritoriii sau zone in
cadrul teritoriul-LIMITELE TERITORIULUI

 Raport elemente de influenta – aria de influenta -ariaizocronala si aria de convergenta
 Aria d einfluenta expresi epur teoretice a prezentei a unie element de interes de echipament in
cadrul teritirului definindu se in jurul pozitiie elementului repectiv- RAZA DE INFLUENTA prin
intermediul careia definim aria de influ nu e o influetata de o anuita topografie a locului sua
ocupare ateritoriului inconjurator, atria + raza d einfluenta = abordare teoretica
 Abordare teritoriala pleaza de la aria asta
 Aria izocronala-determinata in folosinta teritoriului datorita unei pozitii a elementului activ
definit in raport cu posibilitatea de deplasare de la locul repectiv in cadrul zonei , din teritoriul la
locul elementului-centrului dei interes respectiv, a tine seama de conditia de deplasare
 Aria de convergenta rezulta din suprapunerea ariilor de influenta -mai rastranse decat aria de
influeta avand in vedere suprpunerile
 Se adauga aria de atractie pe langa cele de mai sus, calitatea echipamentului masura in care
echipamentul sua punctul de intere ofera un serviciu d ecalitate superioara sau inferiaora in
comparatie cu cellate puncte de interes in cadrul teritoriului, - astfel indivizii cetateni sa fie
atrasi de un alt centru de intere cu un serviciu mai interesant, dezvoltat calitativ
 Aria de convergenta nu mai importanta in aceatsa conditie in raport cu cetatenii respectivi