PROIECT ANALIZA SITEMICA A PRIMARIEI VALEA DOFTANEI (1) Student VASCAN MANEA GABRIELA SNSPA 2018 2019

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LA DISTANȚĂ ȘI

ÎNVĂȚĂMÂNTUL CU FRECVENȚĂ REDUSĂ
ANALIZA SISTEMICĂ ÎN INSTITUȚIA PUBLICĂ
PRIMĂRIA COMUNEI VALEA DOFTANEI
SUBSTISTEM AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Lect.univ.dr. Andy Leoveanu
2019
STUDENT : MANEA (VASCAN) GABRIELA
1
ANALIZA SISTEMICĂ ÎN INSTITUȚIA PUBLICĂ PRIMĂRIA COMUNEI
VALEA DOFTANEI SUBSTISTEM AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
I. INTRODUCERE
Vechea axiomă că unitățile întregului nu se rezumă la cele ale părților sale, ci la

unitatea organică este confirmată contemporan. Aristotel a apreciat sistemul ca fiind
mai mult decât suma părților compartimentelor, el reprezintă ansamblul unitar de
elemente aflate într-o permanentă legătură, urmărind înfăptuirea unui scop.
În cei 2000 de ani, conceptul de sistem a evoluat, la începutul secolului XX –lea,

între 1928-1950 biologul german Ludwig von Bertalanfly a pus bazele Teoriei Generale
a Sistemelor. Acesta a formulat o primă variantă a teoriei ce studiază sistemele deschise
care schimbă fără discontinuitate materie și energie cu mediul exterior. În anii 1950-
1970, alți cercetători s-au preocupat de punerea la punct a aparatului logic – conceptual
și matematic al teoriei generale a sistemelor.
Din perspectiva teoriei generale a sistemelor, sistemele sociale - sunt privite ca

entități dinamice, în interacțiune, în continuă transformare și în permanentă legătură cu
mediul înconjurător de la care se influențează și pe care îl modifică, la rândul lor
nemijlocit. [1]
În reprezentarea realității, conceptul de sistem – scoate în evidență, cu

precădere, interacțiunea, corelarea, relațiile dintre elementele întregului, astfel spus,
organizarea lui, iar într-un anume sens, noțiunea de sistem este opusă haosului. Știința
conducerii privește întreaga natură ca o ierarhizare de sisteme care se includ și se
depășesc, care semnifică totodată acțiunile ce concură în acest scop. Dar crearea unui
sistem nu înseamnă și înlăturarea totolă și defnitivă a dezordinii în sectorul respectiv al
mediului ci numai reducerea ei într-o măsură mai mică sau mai mare. .[2]
[1] preluare din Ani Matei, Analiza sistemelor administrației publice, Editura Economică, București,
2003 S.Guțu, Sisteme informatice în administrație, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984
[2]. Mihai Drăgănescu, Relația dialectic dintre puterea politică și sistemul economic, Editura politică.
2
Societatea este o realitate care constituie un palier dinstinct al lumii materiale.
A obiect al existenței sociatattea a fost adesea comcepută ca un sistem. Un model
sistemic al societății este posibil deoarece poate explica o serie de aspecte importante
privind funcționarea acesteia, se poate vorbi de un sistem social, se pune totuși
întrebarea dacă societatea se reduce numai la sistemul social.
Confuzia care se face între societate și sistemul social are la origine conceperea
sistemului ca noțiunea cea mai cuprinzătoare cu putință. Noțiunea de sistem se referă la
o realitate complexă care poate fi formalizată, iar sub forma cea mai deplină, modelată
și tratată matematic [3]
În lucrarea lui Ioan Alexandru conceptul de sistem social este definit din două
perspective, prima perspectivă este cea a analizei procesului prin care sistemul este
studiat ca ansamblu de subsisteme strâns legate între ele [4] iar cea de a doua
perspectivă este a analizei rezultatului final prin care sistemul este tratat ca ansamblu,
poate fi imposibil a stabili modul în care sunt unite pentru a forma sistemul total [5]
Un sistem poate fi considerat un ansamblu de interacțiuni privilegiate între ele,

actori sau grupuri de actori și produsele lor: efecte, acțiuni, procese. [6].
Administratia publică - este acea activitate care constă în principal în

organizarea și asigurarea executării, dar și în executarea nemijlocită a prevederilor
Constituției, ale tuturor actelor normative și ale celorlalte acte juridice emise de
autoritățile statului de drept, activitate realizată de către autoritățile administrației
publice.
Categoria de sistem și concepția sistemică sunt legate nemijlocit de categoria de

structură, deoarece orice sistem are elemente structurate într-un anumit mod, iar
structura joacă un rol principal în determinarea sistemului. Sistemul și structura se
suprapun reciproc.
_________________________________________________________________
[3] Ioan Alexandru, Administrația public, teorii, realități și perspective, Editura Luminalex, ediția a IV-a
revăzută și adăugită, București 2006, pag 43
[4] Ioan Alexandru, Administrația public, teorii, realități și perspective, Editura Luminalex, ediția a IV-a
revăzută și adăugită, București 2006, pag 44
[5] idem
[6] Ani Matei, Analiza sistemelor administrației publice, Editura Economică, București, 2003, pag. 13.
3
Abordarea sistemică a cadrului organizațional este general aplicabilă, impune o
perspectivă holistă, impune atenție față de complexitatea organizației, trasează legături
între cauzele și efectele ineficienței, permite o predicție a evoluției viitoare și nu în
ultimul rând permite aplicarea la diferite nivele analitice.
Abordatată într-o viziune sistemică, activitatea specifică administrației publice

se desfășoară prin intermediul unei multitudini de forme instituționale ce constituie un
agrenaj instituțional, ale cărui principii de organizare variază în funcție de problemele
puse, de presiunile exterioare și de preocupările proprii, dar care presupune și
integrarea sa în mediul social, politic și economic existent cu multiple diferențieri în
spațiu și timp.
II. SISTEMUL NAȚIONAL SAU SISTEMUL GLOBAL SOCIAL
Este compus din mai multe subsisteme :
 Subsistemul politic
 Subsistemul economic
 Subsistemul juridic
 Subsistemul social
 Subsistemul cultural
La nivel central:
Președintele, ca șef al statului și conducător al administrației publice.

Președintele aflat în funcție la un moment dat este de drept președinte al Consiliului
Suprem de Apărare aȚării. Potrivit Constituției României, președintele are dreptul de a
conduce ședintele Guvernului atunci când participă la ele;
Guvernul, ca autoritate supremă a întregului executiv, având sarcini, atribuții și

competențe cu caracter general în materie administrativă;
Ministerele, autoritățile de reglementare, agențiile guvernamentale, secretariatele

de stat etc., ca autorități ale administrației publice centrele de specialitate, cu o sfera
limitată de acțiune.
La nivel local sau teritorial:
Prefecții, ca agenți (reprezentanți) ai guvernului deconcentrați în teritoriu;
4
Serviciile publice ale ministerelor deconcentrate la nivel județean, orășenesc sau
comunal, cu atribuții specifice unui singur domeniu de activitate (cum ar fi poliția, finanțele,
învățământul, sănătatea);
Consiliile locale, alese direct de către cetățeni, la nivel județean, muncipal si

comunal, ca autorități publice autonome, reprezentative, ale colectivităților locale;
Primarii, ca autorități executive ale consiliilor locale.
III. SUBSISTEMUL POLITIC AL AUTORITĂȚILOR PUBLICE
Este compus din următoarele subsisteme:
 Subsistemul CORPUL ELECTORAL;

 Subsistemul LEGISLATIV
- PARLAMENTUL;
- CAMERA DEPUTAȚILOR
- SENATUL;
- CURTEA CONSTITUȚIONALĂ;
 Subsistemul EXECUTIV:
- PREȘEDINTELE ROMÂNIEI;
- PRIM MINISTRU CU CORPUL – ECHIPA DE MINIȘTRII;
- CONSILIILE JUDEȚENE;
- CONSILIUL MUNICIPAL ORĂȘENESC;
- CONSILIILE COMUNALE
 Subsistemul MINISTERUL PUBLIC;
 Subsistemul JUDICIAR:
- CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE;
- CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII;
- CURTEA DE APEL;
- PARCHET;
- TRIBUNAL JUDEȚEAN;
- PARCHETUL;
- JUDECĂTORII LOCALE;
- PARCHET.
Fiecare subsistem la rândul lui devine un sistem compus din subsisteme.
5
6
IV. SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Sistemul administrativ este un subsistem al mediului social și al mediului

executiv, aflat în interacțiune permanentă și reciprocă cu celelalte componente ale
acestuia (sistem politic, sistem bio-social, sistem economic, sistem ecologic, sistem
cultural). În același timp, sistemul administrativ este un sistem integrator și complex; el
poate fi definit ca un ansamblu coerent de structuri, instituții și reglementări
interdependente prin care se înfăptuiește activitatea de administrație publică, ca proces
real.
Cunoașterea și aprofundarea relațiilor structurale interne ale admninistrației

publice - instituțiile administrative, autoritățile administrative, colectivităților locale,
regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale și umane ale administrației publice
- nu se pot realiza în bune condiții dacă nu stabilim mai întâi care sunt relațiile, pe de o
parte între administrația publică centrală și locală, ca subsisteme ale sistemului social
global și celelalte elemente ce formează subsisteme distincte și care, împreună, compun
mediul social sau cadrul înconjurător al administrației publice. [7]
Astfel desprindem pe de o parte poziția administrației publice în cadrul

diferitelor activități ale autorităților statale sau ale colectivităților locale, iar, pe de altă
parte, descifrăm cele două elemente componente esențiale și indispensabile ale
administrației publice, și anume elementul structural-organic si elementul
funcțional.
Elementul structural-organic - desemnează totalitatea acelor autoriăți sau

organe ale statului reunite, de regulă, într-un sistem unitar corespunzător puterii
executive pe care o exercită și a atribuțiilor comune acesteia pe care le îndeplinesc.
Elementul funcțional este reprezentat de un anumit tip de activitate

fundamentală prin care se realizează sau se exercită puterea publică numită și
activitatea administrativă sau executivă.[8]
Datorită faptului ca administrația publică - ca activitate - se realizează printr-o

multitudine de forme organizatorice care grupează categorii întregi de oameni
(personalul), sistemul administrației publice este un sistem de organizare socială bazat pe
relații care există între acești oameni ce realizează o activitate specifică.
_________________________________________________________________
[7] Ioan Alexandru, Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București 2008
[8] Asupra elementelor strutural -organic si functional, a se vedea si Al. Negoita, "Dreptul administrativ
si elemente ale stiintei administratiei". T.U.B., Bucuresti 1988,.p.5, precum si R. Ionescu, Drept
administrativ, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1970, p.4
7
Acest sistem de organizare socială, există și funcționează în cadrul unui
macrosistem de organizare socială a societății globale, considerată la nivel național
sau la nivelul unor unități teritorial-administrative.
În cadrul acestui sistem macrosocial există și funcționează diferite alte forme de

organizare în afara sistemului administrației publice, constituind, pentru acesta din
urmă, mediul social în care există și funcționează.
În cadrul sistemului administrației publice și între acest sistem și societatea

globală, raporturile sociale dau dimensiuni sociologice specifice administrației publice.
Trebuie luate în considerare raporturile care există între sistemul administrației publice
și societatea globală, urmărindu-se determinările și influențele societății globale ca
mediu social asupra sistemului administrației publice și rolul pe care acest sistem il are
în evoluția societății globale.
Astfel, așa cum reține doctrina, "sistemul administrației publice se construiește

pentru realizarea unor activități de organizare a executării și de executare a legii,
care se referă la întreaga populație a țării și se aplică pe întreg teritoriul statului și în
unitățile teritorial-administrative ale acestuia. În acest sens, sistemul administrației
publice se va construi pentru a realiza activități care interesează întreaga populație,
comuna, orașul, municipiul și județul, pentru realizarea unor activități care privesc
colectivitățile sociale constituite în respectivele unități teritorial-administrative"[9].
Felul în care se organizează realizarea administrației publice ca activitate se

reflectă în structura sistemului administrației publice.
Așadar, autoritățle administrației publice alcătuiesc în statul de drept un

subsistem în cadrul sistemului autorităților publice, astfel cum acesta a fost stabilit
prin Constituție, pe criteriul separațiunii celor trei puteri, legislativă, executivă și
judecătorească și cărora le corespund trei categorii de autorități publice.
Structura organizatorică și funcțională a sistemului autorităților administrației

publice este alcătuită prin subordonarea - din treaptă în treaptă a diverselor autorități
care realizează activitatea administrativă a statului sau a colectivităților locale, față de
o autoritate de vârf - Guvernul, ca autoritate centrală a puterii executive, care asigură
exercitarea, în conformitate cu legea, a administrației publice pe întreg teritoriul țării.
__________________________________________________________________
[9] Al. Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1993
8
Analizând criteriile de construire a structurilor administrației publice ajungem
la următoarea structură organizatorică a sistemului autorităților administrației publice:
Autorități centrale, pentru care, competența se întinde asupra întregului

teritoriu al țării: Guvernul, ministerele și celelalte organe centrale ale administrației
publice;
Autorități teritoriale - pentru care competența se întinde asupra unei părți din
teritoriul național. Acestea sunt serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale
celorlalte organe centrale;
Autorități locale - pentru care competența se întinde asupra unei unități

administrativ-teritoriale (județ, oraș, comuna). Acestea sunt consiliile locale și primarii;
Autorități cu competență generală - care exercită administrația publică în orice

domeniu de activitate: Guvernul, consiliile locale și primarii;
Autorități ale administrației publice de specialitate - care realizează

administrația publică într-o anumită ramură sau domeniu de activitate: ministerele și
celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice subordonate Guvernului
sau autonome, precum și serviciile publice descentralizate ale acestora, din teritoriu.
Așadar, din punct de vedere al structurii organizatorice, subordonarea

autorităților administrației publice față de autoritatea de vârf - Guvernul - se face, de
regulă, din treaptă în treaptă pe doua linii, care corespund la două subsisteme ce
compun sistemul autorităților administrației publice, și anume:
- prin subsistemul autorităților administrației publice cu competența generală;

- prin subsistemul autorităților specializate ale administrației publice.
Pentru autoritățile locale, alese, autonome, nu este vorba de subordonarea

ierarhică, de aceea controlul activității lor este unul de tutelă administrativă și nu un
control ierarhic.
V. SUBSISTEMUL INSTITUȚIA PUBLICĂ PRIMĂRIA COMUNEI

VALEA DOFTANEI
1. SCURTĂ DESCRIERE A COMUNEI VALEA DOFTANEI ȘI A

PRIMĂRIEI ACESTEIA
Comuna Valea Doftanei – este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe
valențe turistice și lipsit de poluare și degradare a mediului. Câmpina lui Nicolae
9
Grigorescu și B.P.Hașdeu se află la răscruce de drumuri, din ea pleacă în direcția de
nord o șosea ce șerpuiește pe valea Râului Doftana, iar după ce lași în urmă colinele
domoale, muzeul Doftana de la Telega și Cheile Brebului, valea se îngustează, căptând
frumuseți montane desăvârșite.
Înainte de intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele râului Doftana au fost

zagăzuite prin construcția Barajului Paltinu în anii 1970, formând un lac de acumulare
ce poate fi asemuit cu o mică mare montană – fiind o zonă turistică de mare atracție,
Complexul turistic nonconformist din zonă ATRA punând și mai mult în evidență
valențele zonei. Comuna Valea Doftanei este situată în nordul județului Prahova, în
zona Carpaților de Curbură, pe cursul mijlociu al Râului cu același nume, între văile
Prahova și Teleajen. Relieful muntos accentuat către zona de nord, unde este limitrofă
cu județul Brașov, este consolidat de masivele muntoase : Baiu Mare, Baiu Mic,
Unghia Mare și Unghia Mică, Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de clăbucete.
Cele peste 2.800 de gospodării ale localității și cei circa 7.000 de locuitori dau
puterea și hrănesc bugetul local al primăriei Valea Doftanei. Este atestă documentar în
prima jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lu Radu Paise -1535-1545 cu
satele Teșila și Trăisteni. Prin hrisoavele domnești, aceste localități deveneau
dependente de mănăstirile Mărgineni și Sinaia, însă vechimea acestor colectivități
umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existența unor urme de viață materială și
spirituală, încadrate în societatea medievală timpurie.
Istoria confirmă că în secolele XVII – XVIII, românii din Țara Bârsei și din zona
Sibiului, nemaiputând suporta persecuțiile autorităților austro-ungare au luat drumul
peste munți, trecând la sud de Carpați în Țara Românească, prin Pasul Predeluș,
stabilindu-se pe Valea Doftanei în cele două sate Teșila și Trăisteni.
10
Primăria comunei Valea Doftanei - este localizată în satul Teșila, strada Calea
Doftanei nr.156, cod 107640, județul Prahova, funcționează într-o clădire construită și
dată în funcțiune în anul 1970.
11
Structura organizatorică a primăriei Valea Doftanei, conform organigramei aprobate
de către ANFP este următoarea:
A. PRIMAR –
- CONSILIUL LOCAL – în raport de colaborare – asigurând secretariatul
acestuia prin intermediul SECRETARULUI;
PRIMAR - având în subordine și coordonare directă:
- SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A

PERSOANELOR – în raport de subordonare față de primar;
- CONSILIERUL PERSONAL – personal contractual – în raport de
subordonare față de primar;
- COMPARTIMENTUL RELAȚII CU PUBLICUL, REPREZENTARE
ȘI PROMOVARE în raport de subordonare față de primar;
- BIROUL CONTABILITATE ȘI SALARIZARE – în raport de
subordonare față de primar;
- SERVICIUL IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE;
- CASERIA UNITĂȚII;
- COMPARTIMENTUL URBANISM, CADASTRU ȘI AMENAJAREA
TERIORIULUI în raport de subordonare față de primar;
- BIROUL ACHIZIȚII, INVESTIȚII, FONDURI EUROPENE ȘI
PATRIMONIU - în raport de subordonare față de primar;
- BIROUL POLIȚIA LOCALĂ – în raport de subordonare față de primar.
B. VICEPRIMAR în raport de subordonare față de PRIMAR, având în

subordine:
- COMPARTIMENTUL CULTURĂ în raport de subordonare față de
viceprimar direct și primar pe linie ierarhică;
- COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIV ȘI TRANSPORTURI – în
raport de subordonare față de viceprimar direct și viceprimar pe linie
ierarhică;
- SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ – în
raport de subordonare fațî de viceprimar direct și față de primar pe linie
ierarhică;
C. SECRETARUL PRIMĂRIEI VALEA DOFTANEI – în raport de

subordonare față de PRIMAR și în raport de colaborare față de
CONSILIUL LOCAL – asigurând secretariatul acestuia și având în
subordine și coordonare directă :
12
- COMPARTIMENTUL REGISTRUL AGRICOL – în raport de
subordonare față secretar direct și față de primar pe linie ierarhică;
- COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE ȘI ASISTENȚĂ
SOCIALĂ – în raport de subordonare față de secretar direct și față de
primar pe linie ierarhică;
- ASISTENȚII PERSONALI AI PERSOANELOR CU HANDICAP – în
raport de subordonare față de secretar direct și față de primar pe linie
ierarhică numiți prin Decizia Primarului.
UAT – VALEA DOFTANEI – conform statului de funcții are pe cele 11 Secții un

număr de 142 de persoane angajate: aleși, funcționarii publici, personal contractual
după cum urmează:
Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/Demnitari : - 2 angajați;
Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/Funcționari publici : - 20 de

angajați;
Secția 61.02. – Ordine publică și Siguranță Națională/Funcționari publici: - 6 angajați;
Secția 54.02. – Alte Servicii Publice Generale/Funcționari Publici: - 2 angajați;
Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/personal contractual: - 2

angajați;
Secția 68.02.05.02 - Asistenți sociali/personal contractual: - 54 de angajați;
Secția 84.02. – Transporturi/Personal contractual : - 3 angajați;
Secția 61.02. – Ordine Publică și Siguranță Națională/Personal contractual: - 1

angajat;
Secția 67.02 - Cultură, Recreere și Religie/Bibliotecă: - 2 angajați;
Secția 67.02. – Cultură, Recreere și Religie/Cămin cultural : - 1 angajat;
Secția 68.02.05.02. – Asistenți sociali/Persoane cu handicap: - 37 de angajați;
Secția 51.02.01.03. – Autorități executive/Consilieri: - 15 angajați.
TOTAL NUMĂR DE 142 DE ANGAJAȚI.
13
Numărul de angajați pe compartimente
Autorități executive/Aparat
propriu/Demnitari
propriu/Funcționari publici
Ordine publică și Siguranță
Națională/Funcționari publici
Alte Servicii Publice
Generale/Funcționari Publici
propriu/personal contractual
Asistenți sociali/personal
contractual
Transporturi/Personal
contractual
Ordine Publică și Siguranță
Națională/Personal contractual
Cultură, Recreere și
Religie/Bibliotecă
Cultură, Recreere și
Religie/Cămin cultural
Asistenți sociali/Persoane cu
handicap
Autorități executive/Consilieri
2. MISIUNEA INSTITUȚIEI DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI
Instituția – primăria Valea Doftanei – reprezintă organizația ce are un statut, reguli

de funcționare stabilite prin acte normative conform Regulamentului de Organizare și
Funcționare din 2018 , având rolul de a satisface nevoile cetățenilor comunei.
Misiunea primăriei comunei Valea Doftanei – este aceea de fi permanent în slujba

comunității locale pentru a rezolva nevoile acesteia, asigurând îmbunătățirea calității
vieții cetățenilor comunei Valea Doftanei, incluzând oferirea de servicii publice de
calitate în domeniul administrației publice locale pentru cetățenii localității, persoane
fizice și juridice, în condiții de eficiență economică, având la bază instrumentele legale
necesare.
Domeniul relațiilor publice într-o primărie este foarte important pentru că oferă
posibilitatea aceseia de a comunica într-un mod cât mai direct cu cetățenii pe care îi
administrează, putând transmite informații despre tipurile de activități în folosul
acestora și al comunității, prestate de către aceasta. Marile asociații de specialitate din
domeniul relațiilor publice dau mai multe definiții acestui domeniu:
 “Practica Relațiilor Publice este arta și știința socială de a analiza tendințe, de a

prezice consecințele lor, de a sfătui lideri de organizații, de a introduce
14
programe planificate de acțiune care servesc atât în interesul organizației cât și
al publicului” (Adunarea Mondială a Relațiilor Publice, Mexico City. 1978);
 “Relațiile publice sunt un efort conștient și sistematic, bazat pe cercetare,
dedicat stabilirii și menținerii încrederii în rândurile publicului” (Asociația
Germană de Relații Publice);
 “Relațiile publice sunt efortul deliberat, susținut și planificat de a stabili și a
menține întelegerea reciprocă dintre o organizație și publicul ei” (Institutul
Britanic de Opinie Publică).
Cele mai importante caracteristici ale relațiilor publice din cadrul primăriei
Valea Doftanei sunt următoarele:
 deliberarea: activitatea de relații publice vizează informarea, influențarea și
obținerea unui răspuns din partea cetățenilor;
 planificarea: resursele instituției, care sunt limitate și de aceea trebuie
planificate în raport cu importanța activităților derulate;
 performanța: performanța echipei și rezultatele ei, ce determină performanța
primăriei, ca instituție/organizație față de cetățeni, persoane fizice și/sau
juridice;
 comunicarea bilaterală: relațiile publice ale primărie Valea Doftanei, ca
instituție sau ca organizație, relații ce au la bază preluarea informațiilor din
mediul în care operează organizația, transmiterea de noi informații și urmărirea
feed-back-ului acestora;
 interesul public: scopul activității de relații publice este satisfacerea nevoilor
cetățenilor, publicului, persoane fizice și/sau juridice;
 dimensiunea managerială: eficiența activităților de relații publice ce depinde
de calitatea managementului asigurat de către alesul acestora, primarul prin
aparatul de specialitate.
Ansamblul de comunicări ale primăriei Valea Doftanei, relațiile publice, sunt

orientate către interesul public ceea ce nu înseamnă, că relațiile publice ignoră
interesele instituției/organizației. Astfel, utopic vorbind, activitatea de relații cu
publicul trebuie să fie în permanent contact cu publicul instituției/organizației, să fie
capabilă să diferențieze în orice moment necesitățile de comunicare ale acestora, să
formuleze și să transmită mesaje în funcție de caracteristicile fiecăruia dintre ele și să
urmărească reacția lor la primirea fiecăruia dintre mesaje.
15
3. VIZIUNEA
Primăria Comunei Valea Doftanei, județul Prahova are ca viziune, satisfacţia

permanentă a clienţilor (persoane fizice si juridice), a angajaţilor, apreciaţi ca şi
colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider regional, prin
implementarea și conformarea în tocmai a strategiei durabile pe termen lung.
4. ATRIBUȚIILE PRIMĂRIEI VALEA DOFTANEI – sub coordonarea

primarului ales și cu ajutorul aparatului de specialitate din subordine, sunt:
 gestionează adresa de mail a primăriei comunei Valea Doftanei –
comunavaleadoftanei@gmail.com;
 participă la amenajarea și actualizarea site-ului de internet al Consiliului
Local Valea Doftanei - www.primariavaleadoftanei.ro, prin identificarea,
centralizarea și furnizarea informațiilor necesare;
 acordă consultanță și asistență de specialitate instituțiilor aflate sub
autoritatea Consiliului Local Valea Doftanei, instituțiilor și autorităților
publice de la nivel comunal, pe probleme referitoare la liberul acces la
informațiile de interes public, transparența decizională și relația cu
societatea civilă, înregistrare, urmărire și soluționare a petițiilor;
 asigură îndeplinirea activităților de informare publică, conform prevederilor
Legii nr.544/2001, ale H.G.nr.123/2002, privind liberul acces la
informațiile de interes public;
 primește, înregistrează și urmărește soluționarea în termenele legale, a
cererilor prin care se solicită informații de interes public produse și/sau
gestionate de Consiliul Local Valea Doftanei;
 îndeplinește funcția de reprezentare a Consiliului Local Valea Doftanei sau
a conducerii acestuia în situațiile în care acest lucru se impune: festivități,
ceremonii, etc.;
 îndeplinește activitățile de protocol necesare în vederea primirii unor
delegații de demnitari români sau străini, oameni de afaceri, reprezentanți ai
instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, patronate
și sindicate, presă, organizații neguvernamentale etc.
 îndeplinește activitatea de relație cu societatea civilă și de relație cu sectorul
neguvernamental;
 coordonează activitatea de asigurare a transparentei decizionale la nivelul
Consiliul Local Valea Doftanei, în conformitate cu prevederile Legii
nr.52/2003;
 asigură participarea cetățenilor la procesul decizional primind propunerile,
sugestiile și opiniile acestora referitoare la proiectele de acte normative
propuse, respectând prevederile legale;
16
 înregistrează petițiile adresate Consiliului Local Valea Doftanei, urmărește
circuitul acestora precum și soluționarea lor conform prevederilor legale în
vigoare;
 verifică și asigură rezolvarea, cu respectarea prevederilor legale, a cererilor,
reclamațiilor, sesizărilor și propunerilor formulate de cetățeni sau
organizații legal constituite, în legatură cu probleme care fac parte din
domeniul de activitate ale Consiliului local al primărei Valea Doftanei și
care i-au fost repartizate spre soluționare;
 transmite petițiile înregistrate către birourile și compartimentele de
specialitate abilitate să le rezolve potrivit competențelor pe care le au, cu
precizarea termenului de trimitere a răspunsului;
 urmărește soluționarea și redactarea în termen a răspunsului, comunică
petiționarilor, în termenul legal, răspunsul, indiferent dacă soluția este
favorabilă sau nefavorabilă.
 încasează taxele și impozitele conform legislației în vigoare și a HCL –
urilor adoptate.
 eliberează certificatele de urbanism, autorizațiile de construire și avizele
necesare prin compartimentul de specialitate – urbanism.
 Eliberează certificatele de producător, adeverințele de rol agricol,
adeverințele de număr poștal, adeverințele de preemțiune, Anexa 24 –
pentru sesizarea deschiderii succesiunii, prin compartimentul Registrul
Agricol și Secretarul primăriei.
 Organizează licitații pentru imobilele trecute în patrimoniul privat al UAT
Valea Doftanei și scoase la vânzare prin licitație publică cu strigare pentru
cetățenii interesați, prin Biroul de achiziții, investiții, fonduri europene și
patrimoniu.
5. SISTEMUL RELAȚIONAL AL PRIMĂRIEI VALEA DOFTANEI
5.1. RELAȚIILE PRIMĂRIEI CU ALTE INSTITUȚII ȘI ELEMENTE ALE

SOCIETĂȚII, PRECUM ȘI CU CETĂȚENII –raporturile externe
Analiza sistemică, așa cum o practica Easton, distinge mediul sistemelor în

două părți: în interiorul și exteriorul societății: mediul intra-social care curpinde
sistemele: economic, cultural, social, etc., aparținând aceleiași societăți ca și în
sistemul politic și extra-social, cuprinzând toate sistemele situate în exteriorul
societății luate în considerare. [10]
________________________________________________________________________
[10] - Ioan Alexandru , Tratat de administrație publică , Editura Universul Juridic, București 2008.
17
Structura desemnează modul de organizare a interacțiunilor, principalelor
relații dintre elementele unui sistem, care determină funcționalitatea acestuia.
Structura pune în evidență termenii constitutivi ai sistemului, pe baza cărora se
delimitează de celelalte sisteme. În acest sens, structura reprezintă atât o modalitate
de organizare a sistemului, cât și conținutul său relativ stabil și invariabil, care
determină întregul său comportament în raport cu mediul înconjurător. Structura
este proprie tutror sistemelor materiale și ideale, de la cele mai simple până la cele
mai complexe. [11]
Comportarea sistemului o putem defini ca fiind totalitatea acțiunilor pe care le
întreprinde sistemul.
Raporturile administrative externe – se stabillesc între autoritatea
administrației publice și administrați, persoane fizice și persoane juridice, precum
și între autoritatea administrației publice și alte autorități publice. Aceste raporturi
se bazează pe competența materială și teritorială a autorităților administrației
publice și au în vedere realizarea misiunii acestora.
RAPORTURILE EXTERNE ale administrației se impart în: a -

raporturi de subordonare, b - raporturi de utilizare a serviciilor publice și
c – raporturi de colaborare.
a. Raporturile de subordonare – sunt raporturile tipice care se formează
între administrație și administrați. Ele sunt caracterizate prin manifestări
unilateral de voință ale administrației, chiar dacă uneori intervin la
cererea celor administrați. În situația noastră – relația de subordonare – se
realizează prin faptul că cetățenii sunt subordonați, deoarece depind de
rezolvarea cerințelor de către Primărie.
b. Raporturile de utilizare a serviciilor publice – fiind foarte frecvente în
activitatea administrației. Serviciul public – reprezintă o activitate cu
caracter organizat și continuu, desfășurată în vederea satisfacerii unui
interes general al unei colectivități naționale sau locale, supusă regimului
juridic administrativ.
c. Raporturile de colaborare – dintre autoritatea publică și cei administrați
– reprezintă categoria de relații pentru care legea nu prevede o poziție
supraordonată în favoarea autorității.
_________________________________________________________________
[11] Constantin Ilaș, Teoria sistemelor cu reglare automată, editura Matrixrom,

București 2006, p.14.
18
5.2. RELAȚIILE DIN INTERIORUL ȘI CU EXTERIORUL ALE
INSTITUȚIEI PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI
Relațiile administrative ale primăriei Valea Doftanei vizează următoarele tipuri de

relații:
- relațiile din cadrul autorității administrației publice între compartimentele și

birourile acesteia:
a) relații de colaborare;
b) relații de subordonare;
c) relații de coordonare;
d) relații de control.
- relațiile dintre autoritatea administrației primăriei Valea Doftanei și alte

autorități ale administrației publice:
a) relații de subordonare;
b) relații de colaborare;
c) relații de asistență;
- relațiile dintre autoritatea administrației primăriei Valea Doftanei și alte

instituții:
a) relații de colaborare;
b) relații de asistență;
După natura lor, aceste raporturi pot fi: de subordonare, de control, de

colaborare și de asistență.
 Raporturile de subordonare – sunt expresia tipică a relațiilor ierarhice

specifice administrației publice, în temeiul cărora organele ierarhic
inferioare se află în subordinea organelor ierarhic superioare.
 Raporturile de control – au ca obiect verificarea unor activități sub

aspectul legalității și/sau oportunității, de tutelă - executată de către
Instituția Prefectului/ Serviciul Controlul Legalității pentru activitatea
Consiliului Local și a Secretarului ce asigură secretariatul acestuia,
materializat în Hotărîrile de Consiliu, ca acte administrative.
 Raporturile de colaborare - sunt raporturile dintre autorități ale

administrației publice sau dintre funcționari din cadrul aceleiași
autorități publice, între care nu există legături ierarhice. În cadrul acestor
19
raporturi părțile au poziții egale și acționează împreună pentru realizarea
unui obiectiv comun. Colaborarea se concretizează în acorduri, acte
juridice emise în comun și activități comune. Raporturi dintre Consiliul
Local Valea Doftanei și Consiliul Județean Prahova.
 Raporturile de asistență – au ca obiect acordarea unui sprijin de natură
legislativă, financiară.
5.3.PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI ARE RELAȚII CU URMĂTOARELE

INSTITUȚII:
 Instituția Prefectului Prahova – IPP;
 Consiliul Județean Prahova – CJP;
 Inspectoratul Județean de Poliție- IJP;
 Inspectoratul de Stat al Calității în Construcții ISC;
 Direcția Generală de Asistență și Protecție Socială;
 Direcția Silvică Prahova;
 Direcția Generală pentru Agricultură;
 Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară București;
 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imbiliară Prahova;
 Ocolul Silvic Prahova;
 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
 Ministerul Mediului;
 Ministerul Finanţelor Publice;
 Ministerul Justiţie;
 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
 Ministerul Fondurilor Europene;
 Ministerul Apelor și Pădurilor;
20
· Consiliul Județean Prahova – CJP;
RELATII CU ALTE INSTITUTII · Inspectoratul Județean de Poliție-
IJP;
· Inspectoratul de Stat al Calității în
Construcții ISC;
· Direcția Generală de Asistență și
Protecție Socială;
· Direcția Silvică Prahova;
· Direcția Generală pentru

Agricultură;
· Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară București;
· Oficiul de Cadastru și Publicitate
Imbiliară Prahova;
· Ocolul Silvic Prahova;
· Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice
· Ministerul Mediului;
· Ministerul Finanţelor Publice;
· Ministerul Justiţie;
· Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale;
VI. ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE SISTEMIC A PRIMĂRIEI

COMUNEI VALEA DOFTANEI
1. PARTE TEORETICĂ
O instituție este eficientă când este capabilă să-și restructureze orientările și să își
redefinească sarcinile în fața unu mediu în schimbare. [12]
O intervenție organizațională, definită ca asistența procesului de adaptare la

schimbare, are ca obiect schimbarea structurii, sau restructurarea, ca răspuns la
modificările mediului relevant. Din punct de vedere al interdicției, adaptarea
organizațională se referă la modalitățile în care membrii instituției sunt capabili să
opteze pentru structuri care răspund mai eficient la condiții schimbate ale mediului sau
să creeze un mediu mai prielnic.[13]
[12] Ioan Alexandru , Administrație public , teorii, realități și perspective, Editura Luminalex, ediția
a IV –a revăzută și adăugită, București 2006, pag. 46.
[13] Ioan Alexandru , Administrație public , teorii, realități și perspective, Editura Luminalex,
ediția a IV –a revăzută și adăugită, București 2006, pag. 47.
21
Cu ajutorul analizei sistemice este posibil ca efectele unor schimbări să fie modelate
și anticipate, dat fiind această metodă implică efectuarea unei analize foarte amănunțite
a elementelor/componentelor sistemului.
O altă contribuție a analizei sistemice la studiul imaginii administrației, este teoria

persistenței sistemelor – conform căreia- un sistem este supus unor perturbări care pot
provoca tensiuni – stresul – în sistem . Asemenea legături apar atunci când variabilele
esențiale ale unui sistem sunt împinse dincolo de zona lor critică. Dar de aceea, mult
timp când sistemul în funcțiune își păstrează variabilele sale esențiale în interiorul zonei
lor critice, se poate spune că un sistem persistă într-un fel sau altul. [14]
Legăturile care acționează în interiorul sistemului asupra intrărilor și ieșirilor

variază în timp, schimbându-și mărimile.
Starea sistemului rezultă din constanța legăturilor într-un anumit interval de timp.
Deci se poate vorbi de starea intrării, starea interioară a sistemului și starea ieșirii.
Starea interioară a sistemului sunt de fapt mărimile care caracterizează comportarea sa.
În timp, se schimbă și, o dată cu ele, se modifică starea sistemului. Trecerea de la o
stare la alta se numește transformare. Cum un sistem poate trece printr-o multitudine de
stări se poate vorbi de ”cicluri de viață” ale sistemului. [15]
Cadrul teoretic general pentru aplicarea în diagnoza organizațională a teoriei
sistemelor deschise poate fi privit ca un sistem având în centru procesele organizației,
locul unde sunt procesate intrările, input-urile, pentru scopul final, output-rile, totul
influențat de mediul intern sau se dtructura, mediul extern și cultura organizațională.
Sistemele deschise sunt, ca rezultat al intrărilor și ieșirilor, al influențelor ”dinspre”
și ”către” mediul exterior și al proceselor interne, sisteme dinamice.
Funcționarea sistemului, procesele acestuia rezultă din preluarea intrărilor,
prelucrarea internă a acestora, conform scopurilor sistemului și pregătirea ieșirilor, a
influențelor către exteriorul sistemului, totul realizându-se prin permanenta
”comparare” a ieșirilor cu intrările, prin feed-beeck.
În acest mod sistemele se autoreglează și, de la caz la caz, devin capabile de
autoorganizare și autoinstruire. Sistemul administrativ este influențat de factori interni
și factori externi, fiecare dintre aceștia se divide în factori de permanență și factori de
evoluție. Factorii de permanență - cultivă rezistența la schimbare a sistemului
administrativ și întrețin caracterul său conservator. Factorii de evoluție – determină
adoptarea sistemului administrativ cerințelor mediului social aflat într-o continuă
schimbare.
________________________________________________________________
[14] Ioan Alexandru , Administrație public , teorii, realități și perspective, Editura Luminalex, ediția a
IV –a revăzută și adăugită, București 2006
[15] C. Ilas. Op. cit. , p.56-6
22
Totodată, sistemul administrativ poate fi studiat prin rapoarte la anumite sisteme de
referință care oscilează între omogenitate și eterogenitate, ierarhie și participare, unitate
și pluralism. Acești poli se constituie, totodată, în principiul de organizare și
funcționare a sistemelor administrative.
2. PARTE APLICATĂ – ANALIZA
INSTITUȚIEI PUBLICE PRIMĂRIA COMUNA VALEA DOFTANEI
Este un sistem:
a) deschis ;
b) complex;
c) relativ;
d) dinamic;
e) își schimbă structura – prin autoreglare, este deci
autoreglabil;
A. INTRĂRI
Intrările sistemului – reprezintă o consecință a conexiunilor acestuia cu mediul

său. Acestea au ca obiect transferul din mediul înconjurător sau din alte subsisteme de :
resurse materiale, resurse umane, resurse financiare, resurse informaționale.
A.1. RESURSE MATERIALE:
 bunuri imobile și mobile
-A.2. RESURSE UMANE:
În prezent este unanim recunoscut faptul că valoarea unei administrații constă în

potențialul său uman și nu în mijloacele materiale sau financiare de care dispune.
Consecințele intrărilor pot fi scoase în evidență prin reducerea entropiei sistemului, dar
și prin perturbații în sistem care pot determina disfuncții și chiar dezorganizarea.
Măsurile interne luate pentru protecția sistemului de astfel de posibile perturbații
conduc la un proces de filtrare a intrărilor și ca urmare a sistemelor cibernetico-
administrative ce pot fi considerate sisteme SEMIDESCHISE. Resursele umane sunt:
 funcționarii publici;
 personalul cu contract individual de muncă ;
23
 personalul calificat ce oferă consultanță juridică, economică și pe probleme de
cadastru și fond funciar;
 demnitari aleși –primarul, - viceprimarul, respectiv cei 15 consilieri locali;
RESURSE UMANE funcționarii publici
personalul cu contract individual de muncă ;
personal calificat ce oferă consultanță juridică, economică și

pe probleme de cadastru și fond funciar
demnitari aleși –primarul, - viceprimarul, respectiv cei 15

consilieri locali
Intrările în sistem - se fac astfel: prin angajări, prin examen, contract de muncă
individual, transfer, transformarea funcției și aleși:
INTRĂRI ÎN SISTEM
prin angajări 127

prin examen 26
contract de muncă individual 1
transfer 2
transformarea funcției 3
alesi 17
În perioada 01.06.2016 – 31.12.2018 au intrat în sistem 4 persoane:
INTRĂRI RESURSE 2 ANGAJĂRI – PERSONAL CONTRACTUAL

UMANE
2 ANGAJĂRI – FUNCTIONARI PUBLICI – PRIN

24
EXAMEN
A.3. RESURSE FINANCIARE:
 venituri proprii;
 subvenții de la bugetul local;
 subvenții de la bugetul de stat;
 subvenții de la fondurile speciale;
 subvenții de la bugetele fondurilor externe nerambursabile,
 donații;
 sponsorizări;
venituri proprii;
RESURSE FINANCIARE
subvenții de la bugetul local;
2
3 subvenții de la bugetul de stat;
10
10 45
subvenții de la fondurile
speciale;
5 subvenții de la bugetele
25 fondurilor externe
nerambursabile
donații
sponsorizări
- A.4. RESURSE INFORMAȚIONALE
Legi și alte acte normative pentru:Controlul managerial; Competență performanță;

Biroul achiziții, investiții, fonduri europene și patrimoniu; Serviciul de arhivare;
Serviciul asistență socială; Pentru buget; Pentru Registrul agricol; Starea civilă;
Impozite și taxe; Salarizare; Juridic și legile proprietății; Petiții; Resurse uman; Casare-
declasare și scoatere din uz; CFFP; Recepție; Inventariere; Refuz CFPP; Valorificare
mijloace fixe; Gestionare mijloace fixe; Situații de urgență; Regulamente de lucrări-
verificare și repartizare în construcții; Protecție civilă și urbanism.
A.4.1. PENTRU CONTROLUL MANAGERIAL
Legea nr.477/2007 privind Codul de conduită al personalului contractual din autoritățile

și instituțiile publice;
Codul de conduită al entității publice;
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici, republicată;
25
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,
cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr.61/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnităților publice , a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu completările și modificările ulterioare;
Legea nr.115/1996 privind declararea și rolul averii demnitarilor, magistraților,

funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, cu modificările și
completările ulterioare;
Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice,

pentru modificarea și completarea Legii 144/2007privind înființarea, organizarea și
funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative, cu modificările ulterioanaleazăre;
Legea nr.251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit
cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;
Legea nr.571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile

publice ți din alte unități care semnalează îmcălcări ale legii;
OG nr.119/1999 privind controlul inter/managerial și controlul financiar preventiv,

republicată, cu modificările și complutările ulterioare;
A.4.2. PENTRU COMPETENȚĂ ȘI PERFORMANȚĂ
Legea nr.53/2003 Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare,
Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată cu modificările și

Legea nr.215/2001 legea administrației publice, republicată cu modificările și

Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
Legea nr.490/2009 privind stimularea financiară a personalului care gestionează

fonduri europene comunitare, cu modificările și completările ulterioare;
OG nr.129/2000 privind privind formarea profesională a adulților, republicată;
HG nr.432/2004 privind dosarul profesional al funcționarilor publici, cu modificările și

26
HG nr.595/2009 pentru aplicarea Legii 490 privind stimularea financiară a personalului
care gestionează fonduri europene comunitare, cu modificările și completările
ulterioare;
Hg nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei

funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;
HG nr.1021/2004 privind aprobarea modelului comun european de curiculum vitae;
HG nr. pentru aprobarea Planului de ocupare a funcțiilor publice anuale;
A. 4.3.PENTRU BIROUL ACHIZIȚII, INVESTIȚII, FONDURI EUROPENE

ȘI PATRIMONIU
Legea nr.215 /2001 – privind administrația publică locală cu modificările și

Regulamentul – CEE, EUROTOM – nr.1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 –

privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenlor;
Regulamentul nr.1336/2013 al Comisiei de modificare a Directivelor 2004/17.CE,
2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului Eurpean și ale Consiliului în ceea ce
privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții;
Directiva nr.2014/25.UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie –

privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele
apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei
2004/17/CE;
Directiva nr.2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie

2014 privind atribuirea contrcatelor de concesiune;
Directiva nr.2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie

2014 – privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/UE;
Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice;
Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale;
Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;
Legea nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a

contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de
servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor;
OUG nr.58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact

asupra domeniului achizițiilor publice;
27
OUG nr.13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale
pentru Achiziții;
OUG nr.30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente

procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, modificată și completată;
Hotărârea nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru
din legea nr. 98/2016 privind achzițiile publice;
Hotărârea nr.394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului – cadru din Legea
nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
Ordin nr.281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al

achizițiilor publice și Programului anual al achizițiilor sectoriale;
Ordinul nr.264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex-

ante a documentațiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziție
publică:
Ghidul privind Strategia de contracte iulie/2016;
Ghidul de utilizare al DUAE pentru autorități contractante;
Ghidul de utilizare al DUAE pentru operatori economici;
A.4.4. PENTRU SERVICIUL DE ARHIVARE
Legea 215 /2001 – privind administrația publică locală cu modificările și completările

ulterioare;
Legea nr.16/1996 legea arhivelor naționale;
OMAI nr. 650/2005 privind arhivarea documentelor;
Legea nr.455/2001 privind semnătura elecronică, republicată;
A.4.5. SERVICIUL ASISTENȚĂ SOCIALĂ – PROTECȚIA PERSOANELOR

ADULTE-PROTECȚIA DREPTURILOR COPIILOR-BENEFICII SOCIALE

Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali;
28
HG nr.996/2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor OUG nr.5/2003 privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței,
precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, cu modificările și
completările ulterioare, aprobate prin HG nr. 1350/2006;
Legea nr.286?2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice

locale nr. 215/2001;
Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale;
OUG nr.63/2010 pentru modificarea legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale;
OUG nr. 86/2010 pentru modificarea și completarea OUG nr.5/2003 privind acordarea
ajutorului pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata
energiei termice;
HG nr.3/2010 privind aprobarea Registrului național al asistenților sociali din România;
HG nr.1664/2008 privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat și al

alocației pentru copii nou-născuți , prevăzute de Legea nr.416/2001 privind venitul
minim garantat;
Legea nr.51/2008 pentru modificarea alin 1 al art.8 din Legea nr.416/2001 privind
venitul minim garantat;
Legea nr.466/2004 privind Statutul asistentului social;
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat;
HG nr.1099/2001 de aplicare a prevedrilor Legii nr. 416/2001;
HG nr.1099/2001 de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001;
Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
OUG nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței precum și a

unor facilități privind plata energiei termice;
OUG nr.105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere

pentru familia monoparentală;
Codul Familiei;
Legea nr.17/2000 republicată privind asistența socială a persoanelor vârstnice;
Legea nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;
29
A.4.6. PENTRU BUGET
Legea nr. 82/1991 republicată legea contabilității;
Legea nr.500/2020 privind finanțele publice;
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
OMF nr. 522/2003 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
OMF nr.3512/2008 privind documentele financiar contabile;
OMF nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la

exercitarea controlului financiar preventiv;
OMF nr.946/2005 privind aprobarea Codului controlului intern, standardele de

management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de
control managerial – abrogat de OSGG nr.400/2015;
OMF nr.1389/2006 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor

publice nr.946/2005 ;
OMF nr.191/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și

conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile
publice și instrucțiunile de aplicare a acestora;
A.4.7. REGISTRUL AGRICOL
Ordinul nr.1998/2010 Normele tehnice privind completarea Registrului Agricol pe

perioada 2010-2014;
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal;
HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice și de aplicare a legii

nr.571/2003 privind Codul Fiscal;
Legea nr.84/2005 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare

a legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal , aprobate prin HG 44/2004;
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.400/2015 privind aprobarea Codului

controlului intern/managerial al entităților publice;
A.4.8.STAREA CIVILĂ
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă;
30
HGR 64/2011 – metodologia pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr.119 cu
privire la actele de stare civilă;
Legea nr.201/2009 privind modificarea și completarea LegiiS nr.119/1996 cu privire la

actele de stare civilă;
Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor;
A.4.9. IMPOZITE ȘI TAXE

Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșălor;
Codul fiscal;
Ordonanța nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală
Hotărârea nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.571/2003 privind Codul Fiscal;
Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată,

Legea nr.35/2001 privind aprobarea Planului de amenajarea a teritoriului național –

Rețeaua de localități;
Legea nr.286/2006 pentru modificarea și completarea legii administrației publice nr.

215/2001;
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice;
Legea nr.134/2010 privind Codul de Procedură civilă;
Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru;
A.4.10. SALARIZARE
Legea nr.215/2001 – privind administrația publică locală cu modificările și completările

ulterioare;
OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar prevetiv;
Legea nr.393 privind statutul aleșilor locali;

31
Legea nr.82/1991 republicată, legea contabilității;
OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile;
Legea nr.500/2002 privind finanțele publice cu modificările și completările ulterioare;
OMFP nr.522/2003 pentru aprobarea nomelor metodologice generale freferitoare la

exercitarea controlului financiar prevetntiv;
OMFP nr.946.2005 pentru aprobarea Codului intern, cuprinzând standardele de

management/control intern la entitățile publice și pentru devoltarea sistemelor de
control managerial cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea

în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste modificată;
Legea nr.188/1999 republicată privind statutuș funcționarilor publici;
Legea nr.130/2005 pentru aprobarea OUG 15/2005 privind unele măsuri pentru
ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor
publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru
aderarea României la UE;
Legea nr.53/2003 Codul muncii;
HG nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare;
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării

forței de muncă;
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
A.4.11. JURIDIC ȘI LEGILE PROPRIETĂȚII

Legea nr.554/2004 legea contenciosului administrativ;
Legea nr.67/2004 republicată privind alegerea autorităților publice locale;
Hotărârea nr.282/2005 privind stabilirea modelului de legitimație pentru aleșii locali și

a modelului semnului distinctiv al calității acestora;
32
Hotărârea nr.489/2005 pentru aprobarea modelului declarației privind interesele
personale ale aleșilor locali;
Legea nr.216/2005 pentru modificarea Legii nr.393.2004 privind Statutul Aleșilor

locali;
Legea nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrație publice locale

nr. 215.2001;
Legea nr.144/2007 înființarea și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Integritate;
Legea nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului;
Ordinul nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanență la toate primăriile din

zona de risc în caz de iminentă a producerii unor situații de urgență;
A.4.12. PETIȚII

Ordonanța nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petțiilor;
A.4.13.RESURSE UMANE

Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici cu modificările și completările

ulterioare;
Ordinul MAI și ANFP nr.1496/2009 pentru aprobarea formatului standard, a

termenelor și modalității de transmitere a datelor privind comisiile paritare și acordurilr
colective;
HG nr.1344/2007 privind normele de organizare și funcșionare a comisiilor de

disciplină;
Legea nr.18.2010 pentru aprobarea OUG nr. 90/2009 privind reglementarea unor
măsuri ăn domeniul administrației publice;
Legea nr.329/2009 privind reorganizarea autorități și instituții publice, raționalizarea

cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu
Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional;
33
Legea-Cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice;
Ordinul nr.10280/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea și

desfășurarea examenului de promovare în clasă a funcționarilor publici încadrați pe
funcții publice cu nivel de studii inferior, care absolvă o formă de învățământ superior
de lungă durată sau de scurtă durată în specialitatea în care își defășoară activitatea;
Ordinul nr.1932/2009 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea și

desfășurarea examenului de promovarea în clasă a funcționarilor publici;
HG nr.432/2004 privind dosarul profesional al funcționarilor publici;
HG nr.522/2007 pentru modificarea și completarea HG nr.432/2004 privind dosarul

profesionala al funcționarilor publici;
Legea nr.53/2003 Codul muncii;
Legea nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice nr.

215.2001;
A.4.14. CASARE, DECLASARE ȘI SCOATERE DIN UZ
Legea nr.82/1991 republicată , legea contabilității;
Legea nr.500/2002 privind finanțele pubilice;
Legea nr.15/1994 privind amortixzarea capitalului imobilizat în active corporale și

necorporale;
A.4.15. ALOP
Legea nr.82/1991 republicată , legea contabilității, cu completăril ulterioare;
OMFP nr.1792/2002 de aprobare a Normelor metodologice privind angajarea,

lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice, precum și organizarea
angajamentelor bugetare și legale;
34
OMFP nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice genrerale referitoare la
OMF nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele

de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de
control managerial;

publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia;
A.4.16. CFFP
OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv
OMF nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile;
OMF nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la

OSGG nr.400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând

standardele de manageriere/control intern la entitățile publice ți pentru dezvoltarea
sisyemelor de control managerial;
OMF nr.1917/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea și

A.4.17. RECEPȚIE
Legea nr.82/1991 republicată , legea contabilității, cu completările ulterioare;

în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor;
Legea nr.54/1994 pentru modificarea unor prevederi din Legea nr.22/1969 privind
angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu
gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste.
35
OMF nr.522/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv. 940/2006 pentru modificarea și completarea
Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora,
aprobat prin HG nr.273/1994.
HG nr.1303/2007 pentru completarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de

construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin HG nr.273/1994.

standardele de management/control intern
OMF nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile
HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de

construcții și instalații aferente acestora

publice nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând
standardele de management/control intern la entități publice și pentru dezvoltarea
sistemelor de control managerial.

conducerea contabilității instituțiilor publice și Planul de conturi pentru instituțiilor
publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.
A.4.18. INVENTARIERE
Regulamentul de Organizare și Funcționare al aparatului de specialitate al primarului;
Fișele postului pentru persoanele cu atribuții și responsabilități în domeniu;
Legea nr .82/1991 republicată , legea contabilității, cu completărilel ulterioare;
Legea nr.215/2001 legea administrației publice;
Legea nr.273/2006 legea finanțelor publice;

conducerea contabilității instituțiilor publice și Planul de conturi pentru instituțiilor
OMF nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind oranizarea și

efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii;

36
sistemelor de control managerial;
A.4.19. REFUZ CFPP
OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
OMF nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice genrerale referitoare la



sistemelor de control managerial;

A.4.20. VALORIFICARE MIJLOACE FIXE
Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și

necorporale, republicată, publicată în MO al Românie partea I nr.242 /31.05.1999,
modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.54/1997 publicată în MO al al
Românie partea I nr.225/30.08.1997;
Normele Metodologice de aplicare a legii nr.15/1994, aprobate prin HG 909/1997 ți

publicată în MO nr.4/08.01.1998;
HG nr.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plata și valorificare a bunurilor

aparținând instituțiilor publice, publicată în MO al României partea I nr. 253/1995
modificată și completată prun HG 966/1998 publicată în MO al României partea I nr.
425/2000;
37
Legea nr .82/1991 republicată , legea contabilității, cu completările ulterioare;
Legea nr.500/2002 privind finanțele pubilice cu modificările și completărilr ulterioare;
Legea nr.273/2006 rivind finanțele publice locale cu modificările și completărilr

ulterioare;
OMF nr.522/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la



sistemelor de control managerial.

A.4.21. GESTIONARE MIJLOACE FIXE
Legea nr.215/2001 legea administrației publice;
OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
Legea nr.273/2006 rivind finanțele publice locale cu modificările și completărilr

ulterioare;
Legea nr.500/2002 privind finanțele pubilice cu modificările și completărilr ulterioare;
OMFP nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,

lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și
organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;
OMF 522/2003 pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la

38
OMFP nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând
standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea
sistemelor de control managerial cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.15/1994 republicată privind amortizarea capitalului imobilizat în active

corporale și necorporale;
Legea 548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului

bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor, municiipiilor și
județelor;
OMF nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
OMF nr.3471/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și

amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice;
Ogr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul

instituțiilor publice;
HGnr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale,
modificată și completată prin OG 54/1997;
HGnr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale

ale funcționării mijloacelor fixe;
HG nr.1496/2008 privind modificarea anexei la HG 2139 2139/2004 pentru aprobarea

Catalogului privind clasificarea și duratele normale ale funcționării mijloacelor fixe;
OG nr.25/1999 privind scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau
moral, neamortizate, aparținând agenților economici din industrie;
OMF nr.2169/2009 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind

organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice , Planul de conturi pentru
instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice 1917/2005;

în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste;
39
HGnr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora;
OMFnr. 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.
A.4.22. SITUAȚII DE URGENȚĂ
Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, MO nr.633/2006;
Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri

pentru realizarea locuințelor cu modificaările și completările ulterioare;
Legea nr.481/2004 privind protecția civilă modificată și completată cu Legea

nr.212/2006;
Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului;
Legea nr.215/2001 - \Legea administrației publice locale cu modificările și completările

ulterioare;
Legea nr.180/2002 – pentru aprobarea OG nr.2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor;
Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții;
Legea locuinței nr.114/1996 , republicată, cu modificările ulterioare;
OG.nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională a României;
Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
Legea nr.370/200 pentru aprobarea OUG nr.76/2001 privind simplificarea unor

formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților
MO. Nr.406/2002;
Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul

comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor
juridice;
Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și asociaților familiale care

desfășoară activități economice în mod independent;
Legea nr.608/2001, privind evaluarea conformității produselor, cu modificările și

40
OG nr.88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare pentru situații de urgență aprobată cu Legea nr.363/2002;și controlul
riscurilor de incendiu.
OUG nr.21/2004 privind sistemul naționalde management al situațiilor de urgență,

aprobată prin Legea nr.15/2005;
A.4.23. AVIZARE ȘI AUTORIZARE ÎN DOMENIUL SITUAȚIILOR DE

URGENȚĂ
HG nr.525/1996 repulicată în anul 2002 pentru aprobarea Regulamnetul general de

urbanism, MO nnr.856/2002;
HG nr.573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcționării

comercianților;/2006 HG nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și
amenajări care se supun avizării/autorizării de securitate de incendii;
Ordinul MAI nr.1433 pentru apHrobarea Normelor metodologice de avizare și

autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, MO nr.814/2006;
Ordinul MAI nr.130/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor

de securitate la incendii;
Ordinul M.I. nr.87/2001 pentru aprobarea metodologiei privind identificarea, evaluarea
A.4.24. REGULAMENTE DE LUCRĂRI, EXPERTIZE ÎN CONSTRUCȚII
HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții –

privind : activitata de metrologie în construcții, conducerea și asigurarea calității în
construcții; stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; urmărirea comportării în
exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; agrementul tehnic
pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții; autorizarea și acreditarea
laboratoarelor de analize și încercări în construcții; certificarea de conformitate a
calității produselor folosite în construcții;
HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de

construcții și instalații aferente acestora modificată și completată cu HG nr.940/2006;
HG nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică

de calitate aproiecteelor, e execuției și construcțiilor:
Ordinul MLPAT nr.77/1996 care aprobă Îndrumătorul privind Regulamentului de

verificare și expertiză tehnică a proiectelor, execuției lucrărilor și construcțiilor,
respectiv Îndrumătorul pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu
activitate în construcții:
41
A.4.25. PROTECȚIE CIVILĂ
HG nr.95/2003, privind controlul activităților care reprezintă pericole de accidente

majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
HG nr.1491/2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura

organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor operative pentru situații
de urgențe;
HG nr.2288/2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale și organismele neguvernamentale privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
HG nr.642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificarea a unităților administrativ-

teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al
protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;
HG nr.501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecție

individuală a cetățenilor, MO nr.482/2005;
Ordinul MAI nr.647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea

planurilor de urgență în caz de accidente, în care sunt înplicate substanțe periculoase,
MO nr.460/2005;
HG nr.1854/2005 privind strategia națională de management al riscului la inundații;
Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații;
Ordinul MAI și MMGA nr.638/420 /2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea Situațiilor de Urgență generate de inundații, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale;
Ordinul comun MTCT/MAI nr. 1995/2005 /nr. 1160/2006 pentru aprobarea

Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice
riscului la cutremure și/sau alunecări de teren;
A. 4.26. SERVICIUL URBANISM
Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările

ulterioare;
Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului;
OG nr.69/2004 pentru completarea art.38 din Legea 350/2001 privind amenajarea

teritoriului și urbanismului;
42
Legea nr.289/2006 pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismului;
Ordonanța nr.18/2007 pentru modificarea alin.3 al art. 51 din Legea 350/2001 privind
amenajarea terioriului și urbanism;
Legea nr.168/2007 privind aprobarea OG 18/2007 pentru modificarea alin.3 al art. 51

din Legea 350/2001 privind amenajarea terioriului și urbanism;
Ordonanțanr. 27/2008 pentru modificarea și completarea pentru Legii 350/2001 privind

amenajarea terioriului și urbanism;
Ordin nr.2701/2010 pentru aprobarea metodologiei de informare și consultare a

publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului
și de urbanism;
Hotărârea nr.525/1996 republicată pentru aprobarea Regulamentului general de

urbanism;
Hotărârea nr.273/2010 pentru modificarea Normelor metodologice privind finanțarea

elaborării și/sau actualizării planurilor urbanistice generale ale localităților și a
regulamentelor locale de urbanism, prevăzute în anexa nr.2 la HG 525/1996 pentru
aprobarea Regulamentului general de urbanism;
Legea nr.50/1991 republicată privind autorizarea executării construcțiilor și unele

măsuri pentru realizarea locuințelor;
Legea nr.453/2001 pentru modificarea și completarea Legii 50/1991 privind autorizarea

executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor;
Legea 101/2008 pentru modificarea și completarea Legii 50/1991 privind autorizarea

executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor;
Ordin nr.839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea
locuințelor;
Ordonanța de Urgență nr.41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în

construcții;
43
RESURSE INFORMATIONALE
Legi OUG Hotarari de guvern
Coduri Regulamente Ordine
Directive Norme metodologice OMFP
OMAI OSGG OMTCT/MAI
OMAI/MMGR OMLPAT fisele postului
pentru situatii de urgentă Ghiduri
0% 2% 2% 0% 0%0% 0%0%1%
14% 48%
1%
4% 1%
1%
14%
9%
- Informații și tehnologii: SOFT CONTABILITATE /SOFT IMPOZITE SI

TAXE/SOFT RESURSE UMANE./ SOFT REGISTRUL AGRICOL /SOFT
REGISTRATURA GENERALĂ;
- Cereri, petiții, adrese, comunicări, informări, întâmpinări, înștiințări, invitații

recepții, oferte, solicitări oferte servicii persoane cu dizabilități, cereri eliberare
Certificat de Urbanism, cereri sesizarea succesiunii Anexa 24, cereri eliberare Anexa
nr. 1 și Anexa nr. 2 de stabilire a posesiei, comunicări de procese verbale de predare
primire documentații, solicitări anchetă socială, solicitări ajutoare de căldură, solicitări
eliberare Carte de Identitate, cereri pentru numire Curator minori, cereri numire Curator
persoane vârstnice cu handicap neurovegetativ, cereri numire Tutore, cereri punere în
posesie conform legilor fondului funciar;
B.IEȘIRI
B.1. RESURSE MATERIALE:
Ieșirile – sistemului asigură transferul către mediul înconjurător sau alte sisteme -
subsisteme – de:
 bunuri mobile și imobile;

 bunuri și servicii:
- furnituri de birou;
- materiale pentru curățenie;
- încălzit, iluminat și forță motrică;
- apă, canal și salubritate;
- carburanți și lubrerifianți;
- piese de schimb;
44
- transport;
- poștă, telecomunicații, radio, tv,
internet;
- materiale și prestări servicii cu
caracter funcțional;
- alte bunuri și servicii pentru
întreținere și funcționare.
B.2. RESURSE UMANE: în conformitate cu misiunea instituției perioada 01.08.2018-

01.01.2019:
- pensionări – 1, suspendări - 1, decese – 1, transferuri - 2
RESURSE UMANE pensionări
suspendări
decese
transferuri
B.3. RESURSE FINANCIARE
 cheltuieli salariale în bani pentru: - aleși: primar, viceprimar și 15 consilieri

- funcționari publici;
- personal cu contract individual de
muncă:
 salarii de bază;
 indemnizații de conducere;
 sporuri pentru condiții de
muncă;
 fond de pensii;
 prima de vacanță.
 salarii asisteți sociali.
 indemnizații;
 alocații de stat;
 alocații de sprijin a familiei;
 indemnizație creștere copil;
 stimulent de inserție;
 ajutoare sociale;
 ajutoare de urgență;
 ajutoare de căldură;
 alocații de sprijin;
45
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30% Dec-18
20% noi-18
10%
0% Oct-18
sporuri pentru condiții de…
personal cu contract…
fond de pensii
ajutoare sociale
salarii de bază;
salarii asisteți sociali

indemnizații de conducere
indemnizații;
ajutoare de căldură
alocații de stat
indemnizație creștere copil

prima de vacanță
funcționari publici
alocații de sprijin
alocații de sprijin al familiei
stimulent de inserție
ajutoare de urgență
Sep-18
Aug-18
B.4. RESURSE INFORMAȚIONALE - materializate în acte și contracte

administrative.
 Decizii:
- pe resurse umane-12
- pe asistenta socială-67
- pe compartimentul urbanism - 2
- pe compartimentul registrul agrico-6
- biroul achizitii, investitii fonduri
europene si patrimoniu-11
- pe Biroul contabilitate-6
- pe Comptimentul evidenta populatiei
- pe compartimentul de stare civila
- pe comisii de diciplina-8
- pe comisii de paritate-9
 Hotărări ale Consiliului Local al comunei Vale Doftanei:
- august 2018 - 11 ;
- septembrie 2018 - 13 ;
- octombrie 2018 - 14;
- noiembrie 2018 - 12 ;
- decembrie 2018 - 10 ;
 acte de identitate eliberate de Serviciul de Evidență a Populației - 18 ;
 certificate de deces pe Serviciul de Stare civilă – 19;
 certificate de căsătorie pe Servicul de Stare civilă – 11;
 adeverințe de rol ;
 adeverințe necesare pentru documentația cadastrală la OCPI ;
46
 Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2- certficat/adeverinta – privind stabilirea posesiei și
amplasamentul imobilelor ;
 adeverințe pentru număr poștal;
 adeverințe necesare pentru eliberarea Carții de Identitate ;
 certificate de atestare fiscală ;
 contracte de concesiune loc de veci;
 contracte de închiriere;
 cerere atestare producător ;
 cerere radiere;
 decizii de impunere, declarații dobândire clădire, declarație fiscală, declarație
impunere teren, declarație rectificativă teren, declarație scoatere din evidență
auto;
 certificat de urbanism;
 autorizații de costruire.
Transpusă în cifre, statistic vorbind, activitatea Instituției publice primăria

comunei Valea Doftanei în perioada 01 august 2018 – 31 decembrie 2019 arată
astfel:
Compartiment Luna august Luna septembrie Luna octombrie Luna noiembrie Luna
decembrie
Cereri depuse Cereri depuse Cereri depuse Cereri depuse Cereri depuse
/solutionate /solutionate /solutionate /solutionate /solutionate
favorabil/ favorabil Favorabil/ favorabil/ favorabil/
expediate /expediate Expediate expediate expediate
PRIMAR 261 233 233 828 827 618 145 143 57 1099 1098 541 11 10 9
Birou aciziții, 52 52 33 193 193 193 109 60 52 138 47 47 11 6 6

investiții, fonduri
europene și
patrimoniu
BirouContabilitate 53 53 44 56 45 45 155 151 111 125 119 106 167 164 161
Salarizare
Compartiment 41 41 41 160 160 160 223 222 222 97 97 97 56 24 24

Registrul Agricol
Compartiment 1 1 1 49 49 2 4 4 3 1 1 0 5 5 0
Urbanism
Compartimentul 13 13 13 74 74 74 64 63 63 45 41 41 28 7 7
Resurse Umane și
Asistență Socială
Relații cu publicul, 101 101 101 124 124 124 616 437 244 640 338 195 123 34 1
Reprezentare și
47
Promovare
Secretar 32 28 20 118 117 109 17 16 12 42 32 30 21 18 18
Viceprimar 2 1 0 1 1 1 4 3 2 2 2 1 6 3 3
TOTAL 556 523 486 1603 1590 1326 1337 1099 766 2189 1775 1615 428 271 229
TOTAL INTRĂRI - IEȘIRI PERIOADA AUGUST – DECEMBRIE 2018 : 15793
- depuse – 6113;
- soluționate favorabil – 5258;
- expediate – 4422.
VII. REGLAREA SISTEMULUI.
Problema deosebit de importantă pentru tema „Analiza sistemică a Instituției

Administrației Publice Primăria Valea Doftanei, Județul Prahova” este aceea „a
reglării și autoreglării sistemului administrației publice‘‘.
Instituția de Administrație Publică primăria Valea Doftanei, județul Prahova:
 este un subsistem deschis – datorită faptului că are conexiuni –

intrări/ieșiri – cu alte sisteme și cu mediul său;
 este un subsistem dinamic – deoarece acestea evoluează în timp,
modificându-și starea, structura și/sau comportamentul ca urmare a
unor cauze interne sau externe;
 este un subsistem complex – înțelegând aceasta prin prisma
dimensiunilor, numărului conexiunilor dintre elemente, prezența
elementului uman;
 este un subsistem autoreglabil – deoarece are capacitatea de a
reacționa la acțiunea factorilor interni și externi și de a-și păstra
controlul pe diferite perioade de timp.
Abordarea sistemică a administrației publice s-a dovedit de mare ajutor în rezolvarea

problemelor complexe referitoare la oameni și la mediul socio-economic. _[[15]
________________________________________________________________________________
_[[15] Ioan Alexandru , Ian Popescu – Slăniceanu, Dragoș Dincă, Mihaela Cărăușan, Drept
administrative, editura Ecconomică 2002
48
VIII. CONSTATĂRI GENERALE:
1. Primăria Valea Doftanei ca instituție publică, nu are o subdiviziune responsabilă de

coordonare în mod transparent și integrat a patrimoniului funciar și imobiliar.
2. Administrarea patrimoniului comunal funcționează neunitar și fragmentat fără o

evidență și raportare strictă.
3. Primăria are clădiri, terenuri blocate cu risc de pierdere din cauza că nu a fost
efectuată inventarierea tuturor bunurilor imobile și funiciare – proprietate comunală.
4. UAT Valea Doftanei este lipsită de o politică și de o viziune a gestionării

patrimoniului.
5. Specula imobiliară, arendarea și privatizarea terenurilor, fragmentate și

netranspartente au drept consecințe politici investiționale incoerente ți din punct de
vedere legal și fiscal nu pot fi contolate, în condițiile în care vorbim despre Resursele
financiare numărul 1 într-o primărie.
6. Primăria are o relație discontinuă și deseori conflictuală cu cetățenii și persoanele

juridice interesate pe aspecte de interes comun care vizează politica investițională
privind achiziționarea, gestiunea și controlul patrimoniului comunității.
IX.CONCLUZII
Ar deveni utopică o societate perfectă, în care toare angrnajele sale, de la om la

instituție, să funcționeze perfect. Definițiile și clasificările, de cele mai multe ori, nu fac
decât să infirme practica și evidențele. În funcție de situația economică,militară, socială,
sau istorică, sistemele își modifică involuntar caracteristicile, și prin aceasta
modalitatea de interacțiune. Refuzul politic de colaborare, de cele mai multe ori privit
ca un act de rebeliune împotriva liderilor globalizării, poate fi numai o modalitate de
conservare tradițională. Sistemul social global astfel va cuprinde nu numai
interacțiunile, dar și interfețele acestora, integrând în structurile sale psihologii
individuale și de masă la fel ca și organizarea politică chiar ca și măsură coercitivă.
[16]
Mediul are un rol determinant în modelarea configurației structural și a

componentelor sistemului. Procesele de autoorganizare formează mecanismele prin
care dinamica internă este conectată la schimbările de mediu, iar crizele și puseurile de
dezordine sunt convertite, transformate în bazele unui nou mod de organizare.
[16] Ani Matei , Op. Cit. pag. 94
49
X.PROPUNERI DE ÎMBUNĂTÂȚIRI
Întregul sistem al administrației publice, împreună cu toate subsistemele sale, trebuie

să funcționeze pe baza principiilor ”noului management public- care se bazează pe
importarea unor teorii – una din cele mai importante fiind teoria celor 3E- economic,
eficiență și eficacitate - și practici din sectorul privat și exploatarea unor bunuri și
servicii” [17] .
[17] Lucica Matei, managementul pulic, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2006
Pentru ca sistemul administrației publice în primăria comunei Valea Doftanei să

devină cât mai eficient, trebuie să fie reformat sistemul, pe baza unei analize de sistem
ample, ce presupune: analiza elementelor existente sau imaginate ale sistemului; analiza
mai amănunțită a organigramei instituției și a fișelor posturilor funcționarilor publici; o
mai mare reponsabilizare a personalului; evaluarea criteriilor utilizate la stabilirea
eficienței sistemului; examinarea validității tacticilor utilizate; evaluarea eficienței
soluțiilor; analiza funcțională corespunzătoare soluțiilor aplicate; analiza obiectivelor
finale și a celor intermediare ale programelor de durată – componente de sistem –
structura pe grupe de indicatori - analiza alternativelor convenabile.
În cazul organizațiilor publice, implicit în cazul Primăriei comunei Valea

Doftanei, există influnțări/provocări ale mediului asupra instituției, influențări ale
mediului extern, dar și influențări ale mediului intern, cu ar fi:
 mediul comercial:
o exigențele cetățenilor
 mediul economic:
o modernizarea și eficiența
o limitarea mijloacelor
 mediul tehnic:
o informatizare
o tehnologii noi
 mediul cultural:
o valori
o cultura instituței
 mediul juridico-politic:
o descentralizarea
o noi politici
o evoluția sistemului juridic
 mediul structural și strategic:
50
o coerența, flexibilitatea
o reconversia profesională
o evoluția nevoilor utilizatorului, cetățeanului
 mediul internațional:
o Uniunea Europeană
o Globalizarea
o Monopolurile
 mediul social:
o nevoi și așteptări ale cetățenilor
51
XI . BIBLIOGRAFIE:
1. Ani Matei, Analiza sistemelor administrației publice, Editura Economică, București,

2003;
2. S.Guțu, Sisteme informatice în administrație, Editura Științifică și Enciclopedică,

1984;
3. Mihai Drăgănescu, Relația dialectic dintre puterea politică și sistemul economic,

Editura politică;
4. Ioan Alexandru, Administrația public, teorii, realități și perspective, Editura

Luminalex, ediția a IV-a revăzută și adăugită, București 2006;
5. Al. Negoita, "Dreptul administrativ si elemente ale stiintei administratiei". T.U.B.,

Bucuresti 1988;
6. R. Ionescu, Drept administrativ, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1970;
7. Al. Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, Ed. Atlas Lex, Bucuresti,
1993;
8. Adunarea Mondială a Relațiilor Publice, Mexico City. 1978;
9. Asociația Germană de Relații Publice;
10. Institutul Britanic de Opinie Publică;
11. Ioan Alexandru , Tratat de administrație publică , Editura Universul Juridic,

București 2008;
12. Constantin Ilaș, Teoria sistemelor cu reglare automată, editura

Matrixrom,București 2006;
13. Ioan Alexandru , Administrație public , teorii, realități și perspective, Editura

Luminalex, ediția a IV –a revăzută și adăugită, București 2006;
14.Ioan Alexandru , Ian Popescu – Slăniceanu, Dragoș Dincă, Mihaela Cărăușan,

Drept administrative, editura Ecconomică 2002;
15. Lucica Matei, managementul pulic, ediția a II-a, Editura Economică, București,
2006.
16. Ani Matei , Op. Cit. pag. 94;
17. Lucica Matei, managementul pulic, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2006
52
CURPRINS :
I. INTRODUCERE -----------------------------------------------------------------------pag 2
II. SISTEMUL NAȚIONAL SAU SISTEM GLOBAL SOCIAL------------------ pag 4
III. SUBSISTEMUL AL AUTORITĂȚILOR PUBLICE----------------------------pag 5
IV. SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ---------------------------------------pag 7
V. SUBSISTEMUL INSTITUȚIA PUBLICĂ PRIMĂRIA COMUNEI
VALEA DOFTANEI -------------------------------------------------------------------pag 9
1. SCURTĂ DESCRIERE A COMUNEI VALEA DOFTANEI ȘI A
PRIMĂRIEI ACESTEIA-----------------------------------------------------pag 9
2. MISIUNEA INSTITUȚIEI DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI-----------------------------------------pag 14
3. VIZIUNEA--------------------------------------------------------------------pag 16
4. ATRIBUȚIILE PRIMĂRIEI VALEA DOFTANEI-------------------pag 16
5. SISTEMUL RELAȚIONAL AL PRIMĂRIEI VALEA DOFTANE---------
----------------------------------------------------------------------------------pag 17
5.1. RELAȚIILE PRIMĂRIEI CU ALTE INSTITUȚII ȘI ELEMENTE
ALE SOCIETĂȚII, PRECUM ȘI CU CETĂȚENII –raporturile externe—-
----------------------------------------------------------------------------------pag 17
5.2. RELAȚIILE DIN INTERIORUL ȘI CU EXTERIORUL ALE
INSTITUȚIEI PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI-----------------pag 19
5.3. PRIMĂRIA VALEA DOFTANEI ARE RELAȚII CU
URMĂTOARELE INSTITUȚII:--------------------------------------pag 21
VI. ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE SISTEMIC A PRIMĂRIEI COMUNEI

VALEA DOFTANEI------------------------------------------------------------------pag 21
1.PARTE TEORETICĂ ----------------------------------------------pag 23
3. PARTE APLICATĂ – ANALIZA ----------------------------------pag 23
VII. REGLAREA SISTEMULUI---------------------------------------------------------pag 48
VIII. CONSTATĂRI GENERALE---------------------------------------------------------pag 49
IX. CONCLUZII ---------------------------------------------------------------------------pag 49
X. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTÂȚIRI------------------------------------------------pag 50
XI. BIBLIOGRAFIE:-----------------------------------------------------------------------pag 52
XII. CUPRINS--------------------------------------------------------------------------------pag 53
53

PROIECT ANALIZA SITEMICA A PRIMARIEI VALEA DOFTANEI (1) Student VASCAN MANEA GABRIELA SNSPA 2018 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT ANALIZA SITEMICA A PRIMARIEI VALEA DOFTANEI (1) Student VASCAN MANEA GABRIELA SNSPA 2018 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LA DISTANȚĂ ȘI

ANALIZA SISTEMICĂ ÎN INSTITUȚIA PUBLICĂ

PRIMĂRIA COMUNEI VALEA DOFTANEI

SUBSTISTEM AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Lect.univ.dr. Andy Leoveanu

STUDENT : MANEA (VASCAN) GABRIELA

Vechea axiomă că unitățile întregului nu se rezumă la cele ale părților sale, ci la

În cei 2000 de ani, conceptul de sistem a evoluat, la începutul secolului XX –lea,

Din perspectiva teoriei generale a sistemelor, sistemele sociale - sunt privite ca

În reprezentarea realității, conceptul de sistem – scoate în evidență, cu

Un sistem poate fi considerat un ansamblu de interacțiuni privilegiate între ele,

Administratia publică - este acea activitate care constă în principal în

Categoria de sistem și concepția sistemică sunt legate nemijlocit de categoria de

Abordatată într-o viziune sistemică, activitatea specifică administrației publice

II. SISTEMUL NAȚIONAL SAU SISTEMUL GLOBAL SOCIAL

Este compus din mai multe subsisteme :

Președintele, ca șef al statului și conducător al administrației publice.

Guvernul, ca autoritate supremă a întregului executiv, având sarcini, atribuții și

Ministerele, autoritățile de reglementare, agențiile guvernamentale, secretariatele

La nivel local sau teritorial:

Prefecții, ca agenți (reprezentanți) ai guvernului deconcentrați în teritoriu;

Consiliile locale, alese direct de către cetățeni, la nivel județean, muncipal si

Primarii, ca autorități executive ale consiliilor locale.

III. SUBSISTEMUL POLITIC AL AUTORITĂȚILOR PUBLICE

Este compus din următoarele subsisteme:

 Subsistemul CORPUL ELECTORAL;

Fiecare subsistem la rândul lui devine un sistem compus din subsisteme.

Sistemul administrativ este un subsistem al mediului social și al mediului

Cunoașterea și aprofundarea relațiilor structurale interne ale admninistrației

Astfel desprindem pe de o parte poziția administrației publice în cadrul

Elementul structural-organic - desemnează totalitatea acelor autoriăți sau

Elementul funcțional este reprezentat de un anumit tip de activitate

Datorită faptului ca administrația publică - ca activitate - se realizează printr-o

În cadrul acestui sistem macrosocial există și funcționează diferite alte forme de

În cadrul sistemului administrației publice și între acest sistem și societatea

Astfel, așa cum reține doctrina, "sistemul administrației publice se construiește

Felul în care se organizează realizarea administrației publice ca activitate se

Așadar, autoritățle administrației publice alcătuiesc în statul de drept un

Structura organizatorică și funcțională a sistemului autorităților administrației

Autorități centrale, pentru care, competența se întinde asupra întregului

Autorități locale - pentru care competența se întinde asupra unei unități

Autorități cu competență generală - care exercită administrația publică în orice

Autorități ale administrației publice de specialitate - care realizează

Așadar, din punct de vedere al structurii organizatorice, subordonarea

- prin subsistemul autorităților administrației publice cu competența generală;

Pentru autoritățile locale, alese, autonome, nu este vorba de subordonarea

V. SUBSISTEMUL INSTITUȚIA PUBLICĂ PRIMĂRIA COMUNEI

1. SCURTĂ DESCRIERE A COMUNEI VALEA DOFTANEI ȘI A

Înainte de intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele râului Doftana au fost

PRIMAR - având în subordine și coordonare directă:

- SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A

B. VICEPRIMAR în raport de subordonare față de PRIMAR, având în

C. SECRETARUL PRIMĂRIEI VALEA DOFTANEI – în raport de

UAT – VALEA DOFTANEI – conform statului de funcții are pe cele 11 Secții un

Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/Demnitari : - 2 angajați;

Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/Funcționari publici : - 20 de

Secția 61.02. – Ordine publică și Siguranță Națională/Funcționari publici: - 6 angajați;

Secția 54.02. – Alte Servicii Publice Generale/Funcționari Publici: - 2 angajați;

Secția 51.02.01.03 – Autorități executive/Aparat propriu/personal contractual: - 2

Secția 68.02.05.02 - Asistenți sociali/personal contractual: - 54 de angajați;

Secția 84.02. – Transporturi/Personal contractual : - 3 angajați;