PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI

SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL SERVICIILOR PUBLICE

Administrarea treburilor publice ale unei comunităţi (indiferent de mărime şi

aşezare geografică) impune, prin esenţa activităţii, responsabilitatea preluării
exercitării actului în sine şi direcţionarea lui prioritară spre cetăţean, cu întreaga lui
arie de preocupări, interese şi trebuinţe.
Începutul unui nou mandat în administraţie nu înseamnă neapărat
inventarierea unor noi probleme de interes general ci, mai degrabă, alegerea unor
soluţii, metode şi mijloace puse la dispoziţie de cadrul normativ şi de experienţa
eficientă probată şi confirmată în situaţii asemănatoare. Totodată, mandatul
administrativ încredinţat de cetăţeni presupune urmărirea atentă şi permanentă a
realizării obiectivelor trecute în programul care a atras voturile majorităţii
electoratului. Nu se poate face nici un fel de abstracţie în promovarea principiilor
administraţiei publice locale de la începutul mileniului III de calitatea deciziilor, de
calitatea personalului angajat în susţinerea şi urmărirea lor, de calitatea serviciilor
oferite şi garantate membrilor comunităţii, de calitatea actelor de comunicare şi
informare.
În perioada actuală, procesul de restructurare a sectorului administraţiei
publice a trecut de la deziderat şi voinţă la forme practice. Se urmăreşte astfel
corelarea şi adaptarea lui la nivelul administraţiei europene. Calitatea gândirii,
formulării şi acţiunii actului administrativ trebuie să ţină cont de aceşti parametri.

Ce-şi doresc cetăţenii Piteştiului?

Un municipiu mai curat, mai îngrijit, mai utilat, în concluzie mai bine
gospodărit; servicii publice care să depăşească dominanta birocratică şi să ofere
cetăţenilor o mai rapidă şi normală soluţionare a trebuinţelor şi nevoilor
convieţuirii urbane; un aparat administrativ dinamic, mobil, care să se poată adapta
cerinţelor unei administraţii europene şi care să intervină eficient în soluţionarea
sarcinilor primite; reabilitarea urbană a unor zone intens locuite şi ridicarea
gradului de dotari comunitare în aceste cartiere; o conlucrare şi o colaborare cât
mai profitabilă cu membrii Consiliului Local, cu ONG-urile interesate şi cu alte
autorităţi publice pentru rezolvarea unui număr cât mai mare din problemele
ridicate de piteşteni; o aşezare judicioasă a sistemului de taxe şi impozite locale,
care să permită cetăţeanului o contribuţie reală şi normală la susţinerea
programelor de modernizare a oraşului.
Acestor obiective programatice, realitatea imediată le adaugă, zilnic sau
periodic, noi dimensiuni, noi exprimări, noi coordonate. Din această perspectivă,
managementul calităţii, într-o etapă a extinderii informatizării, este mai mult
decât o prioritate, este necesitatea exprimarii în orice componentă a relaţiilor
sociale.
Calităţi recomandate pentru un bun gospodar

Experienţa în administraţie, prin cunoştinţele specifice în ceea ce priveşte

cele mai importante servicii comunale, ca alimentarea cu apă, alimentarea cu
energie electrică, transportul în comun, salubritatea şi activităţile conexe.
Bineînţeles că este important şi aspectul arhitectural al oraşului. Ceea ce-i lipseşte
Piteştiului, ca şi altor oraşe din România, este un plămîn natural al oraşului, care
trebuie să fie bine întreţinut şi să asigure circa 15 pînă la 18 metri pătraţi de spaţiu
verde pentru fiecare locuitor. În această perioadă, deşi promisiunile au fost făcute
în cele două campanii electorale, şi în 1992, şi în 1996, plămînul verde al oraşului,
Parcul Ştrand, a fost în totalitate neglijat, iar Pădurea Trivale a devenit din ce în ce
mai mult locul în care, în loc să găsim un spaţiu de refugiu şi de bună dispoziţie,
lucrurile se întîmplă cam pe dos.
De asemenea, managerul unui oraş trebuie să fie un bun profesionist.
El are ca sarcini principale identificarea de noi surse de finanţare şi optimizarea
cheltuielilor. Este obligatorie reducerea birocraţiei.
Fără îndoială, este nevoie şi în managementul administrativ al Piteştiului de
o schimbare (de atitudine, de mentalitate) care trebuie să înceapă în primul rînd cu
aparatul administrativ al Primăriei, cu optica în care primarul priveşte cetăţeanul şi
transformarea acesteia într-un parteneriat, şi nu într-o relaţie de subordonare
cetăţean - Primărie sau cetăţean - funcţionar al Primăriei.
Piteştiul, ca şi alte oraşe ale României, a suferit în ultimii ani o recesiune
datorată pe de o parte lipsei fondurilor, iar pe de altă parte gestiunii nu foarte
performante la nivel de management. După părerea mea cea mai proastă investiţie
făcută de Administraţia Pendiuc este Piaţa “roşie” – fostă Vasile Milea. Urmează
pasajele pietonale … Toate acestea în condiţiile unui transport public deplorabil!

Informatizarea administratiei publice – deziderat prioritar

Informaţia este o resursă esenţială în dezvoltarea societăţilor moderne,

evoluate în plan politic, economic şi social. Dinamismul şi complexitatea acestor
societăţi antrenează o creştere continuă a volumului şi diversităţii informaţiilor,
făcând vitală disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţiei
şi comunicaţiilor.
În acest context, Societatea Informaţională implică utilizarea intensivă a
informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu un impact economic şi
social semnificativ. Aceasta va permite accesul larg la informaţie, posibilitatea de a
comunica, efectua tranzacţii comerciale, etc. Aceste facilităţi sunt posibile datorită
convergenţei a trei sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor,
producţia de conţinut (informaţional) multimedia. Pentru ca societatea
informaţională să aducă beneficii tuturor trebuie să se dezvolte într-un cadru
naţional care să răspundă cerinţelor locale în corelaţie cu cadrul regional şi
internaţional.
 În contextul aderării României la Uniunea Europeană, Agenţia Naţională
pentru Comunicaţii şi Informatică a elaborat la începutul acestui an capitolul 10
(comunicaţii şi informatică) din Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a
României în care sunt incluse direcţiile de acţiune pentru implementarea
obiectivelor principale ale strategiei naţionale de dezvoltare a domeniului
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în România.
Unul dintre principalele obiective se referă la extinderea şi modernizarea
infrastructurii informaţionale naţionale, dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate
pe convergenţa tehnologiilor informaţiei, comunicaţiilor şi media şi, nu în ultimul
rând, susţinerea reformei administraţiei publice
În acest sens, trebuie realizată infrastructura de comunicaţii de date a
administraţiei publice, bazată pe dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
telecomunicaţii.
În cadrul acestei strategii au fost prevăzute o serie de acţiuni după cum
urmează:
 Realizarea reţelei de comunicaţii de date-voce a administraţiei publice,
până la nivel de comună;
 Asigurarea informatizării omogene şi coordonate a instituţiilor din
administraţia publică centrală şi locală pentru îmbunătăţirea serviciilor
publice, simplificarea procedurilor şi practicilor administrative,
înlăturarea arbitrarului şi corupţiei.
Au fost prevăzute totodată şi o serie de proiecte bazate pe utilizarea noilor
tehnologii în activităţi guvernamentale:
 Introducerea sistemului de plată prin card-uri, pentru instituţiile bugetare.
Furnizarea de informaţii şi servicii electronice în sprijinul cetăţenilor şi
agenţilor economici, prin pagini web.
 Susţinerea unor proiecte pilot pentru comerţul electronic. Implementarea
Proiectului “oraşul digital”.

La ora actuală, fiecare minister sau agenţie are propriile sale idei în ceea ce
priveşte această reţea, multe instituţii având o dotare total necorespunzătoare. O
atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii personalului care urmează să lucreze în
reţea. O recomandare importantă este aceea ca reţeaua să fie cât mai independentă
posibil, fără să depindă de serviciile oferite de diferiţi vânzători. Implementarea
reţelei trebuie făcută gradual. În acest scop, Guvernul trebuie să stabilească o serie
de priorităţi şi un program. Aceste priorităţi şi direcţiile de acţiune sunt prezentate
detaliat în Capitolul 10 referitor la Tehnologia informaţiei şi Comunicaţiilor din
Strategia de dezvoltare economică pe termen mediu a României.
Realizarea acestui proiect nu este uşoară şi cere eforturi deosebite, atât
financiare şi logistice cât şi umane. Dar acesta este unul dintre paşii pe care trebuie
să îi facem pentru a intra în Europa. În momentul în care vom învăţa să respectăm
cetăţeanul şi să-i redăm demnitatea cuvenită, vom putea aspira la titlul de cetăţean
al Europei şi al lumii.
Primăria pe INTERNET - O provocare pentru sectorul public

Sectorul public este privit de mulţi ca ineficient, încet în răspunsuri şi

opac în ceea ce face. Totuşi, IT poate contribui la fluidizarea operativităţii
serviciilor publice, oferind servicii mai bune cetăţenilor, făcînd procesele
interne mai transparente şi asigurînd tuturor un acces mai uşor la informaţii.
Aceste obiective pot fi realizate printr-o standardizare corespunzătoare a
măsurilor legislative şi prin a oferi fiecăruia siguranţa şi securitatea dorită.
Alte provocări cu care se confruntă sectorul public includ îmbunătăţirea
accesului cetăţenilor la informaţii şi asigurarea unei gestiuni mai înţelepte a
resurselor.
Programul de acţiuni privind utilizarea pe scară largă şi dezvoltarea
sectorului tehnologiilor informaţiei in România
Obiective:
Constituirea şi utilizarea în comun a colecţiilor de informaţii de
interes general (nomenclatoare, registre permanente, bănci de date publice), care
asigură coerenţa informaţională în administraţia publică şi în relaţia cu publicul,
prin:
 unicitatea codificarii şi a identificării informaţiilor;
 desemnarea instituţiilor responsabile pentru administrarea şi
asigurarea calităţii acestor colecţii de informaţii;
 dezvoltarea progresivă, pe niveluri: central, judeţean, local;
 asigurarea accesului la informaţii în baza unui temei legal.