"Lista secretă" a reeşalonărilor acordate de Ministerul Finanţelor

scoate la iveală că

Alcooliştii au dat peste cap bugetul

Anul trecut, senatorul ex-liberal Viorel Cataramă a propus un

proiect de lege privind reeşalonarea datoriilor către bugetul de stat
a tuturor societăţilor comerciale şi companiilor nationale. Foştii săi
colegi de la PNL - inclusiv ministrul finanţelor, Decebal Traian
Remeş - au sărit imediat ca arşi. Ei s-au arătat extrem de intrigaţi
de această propunere, considerînd-o "anticapitalistă şi
antireformă". Liberalii arătau că adoptarea unei asemenea iniţiative
ar demola bugetul de austeritate. Respinsă la vremea respectivă,
iniţiativa s-a dovedit a fi o practică obişnuită a Ministerului
Finantelor. Traian Decebal Remes a acordat, în ultimii doi ani,
reesalonări de la plata impozitelor şi taxelor unor societăţi sau
grupuri de firme ale căror interese economice sînt legate direct de
anumite grupări politice. Cu precădere producătorilor de alcool.
Reeşalonările, acordate în schimbul unor sponsorizări electorale
sau al unor voturi pentru partid, au fost împămîntenite imediat
după 1990. Metoda, copiată de la vechii guvernanti, a fost criticată
de actuala putere pe cînd se afla în opoziţie, sub pretextul că se
lezează interesul naţional şi situaţia materială jalnică a
contribuabilului român care trebuie să suporte asemenea jonglerii
financiare.

Broderii financiare pe baza Ordonantei 11/1996

Bugetul de austeritate din ultimii ani a condus la inventarea unor

"strategii" care de care mai ciudate. Astfel, pe vremea cabinetului
Văcăroiu, prin Ordonanţa 11/1996 a fost inventată reeşalonarea
datoriilor societăţilor comerciale, sub motivaţia ca acestea să poată
ajunge pe o linie de plutire. Aşa se face că deşi anumite afaceri ar
fi trebuit să dispară deoarece alimentau deficitul bugetar, Văcăroiu
& comp. au considerat că acestea trebuie salvate cumva deoarece
susţineau interesele economice ale anumitor cercuri financiare sau
politice. Principiul pe care s-a mers după 1990 a fost "Mai bine
mulgi vaca jigărită, ca să poţi bea un strop de lapte, decît să o dai
la abator, chit că mai mult investeşti în furaje fată de cît lapte dă".
Pe aceeasi linie au mers şi guvernanţii de după 1996. În loc ca
societăţile comerciale falimentare să fie executate silit, s-a mers pe
ideea de a permite "relansarea afacerii", prin intermediul unor
broderii financiare bazate pe reeşalonarea taxelor şi impozitelor
datorate bugetului. Adică pe creditări bugetare mascate ale unor
afaceri private, sau ale unor afaceri de stat - devenite ulterior
private, pe seama reeşalonărilor acordate.

Ministerul Finanţelor - sponsorul alcooliştilor

Acest gen de manevre financiare au fost acordate în special

alcoolistilor-sponsori ai anumitor formaţiuni politice. O dată cu
preluarea, în 1996, a portofoliului finanţelor, liberalii au găsit o
soluţie ingenioasă de a face rost de bani pentru partid: eşalonarea
datoriilor producătorilor de alcool, care în litera legii nu aveau
motive să apeleze la dispoziţiile Ordonanţei 11/1996. În multe
judeţe (Bistriţa, Bihor, Satu Mare, Baia-Mare, Zalău etc), patronate
de către reprezentanţi ai PNL, fabricile private de alcool au obţinut
reeşalonări de sute de miliarde de lei. "Evenimentul zilei" a
publicat de mai multe ori anumite discuţii între oficiali ai PNL şi
producători de alcool dispusi să susţină financiar campania
electorală a liberalilor în schimbul eşalonării a sute de miliarde de
lei. Investigaţiile cotidianului nostru au dat în vileag faptul că între
producătorii de băuturi alcoolice şi Ministerul Finanţelor au
existat, şi încă există, relaţii controversate.

Mii de miliarde de lei furate în văzul lui Remeş

Conform statisticilor oferite de către asociaţia producătorilor de

alcool "Garant", anul 1999 a însemnat pentru producătorii de
alcool care funcţionează legal scăderea producţiei şi a vînzărilor cu
circa 60%. Romulus Dascălu, preşedintele "Garant" a declarat că,
"în 1999, peste 70% din piaţa alcoolului a fost ocupată cu alcool
provenit din economia subterană". Aceeaşi sursă a mai spus că din
calculele asociaţiei, anul trecut au funcţionat ilegal aproximativ
100 de distilerii, iar din 7.500 de cisterne livrate în mod oficial la
extern, doar un procent de cinci la sută a trecut în mod real graniţa.
Restul, adică 7.125 de cisterne, s-au topit pe piaţa internă fără acte
în regulă. Numai pentru aceste afaceri care se cunosc, bugetul de
stat a pierdut, prin neplata accizelor, peste 12 miliarde lei. Însă,
dacă ţinem cont şi de uriaşa reţea a societăţilor comerciale-
fantomă, neînregistrate la Registrul Comerţului, sau care
functionează fără a avea autorizaţii de producere a alcoolului,
fraudele aduse bugetului se ridică la mii de miliarde de lei.

Subordonaţii lui Remeş propun. Ei spun, ei aud

Urmare a constatărilor din teritoriu ale functionarilor Directiilor

Generale Teritoriale ale a Controlului Financiar de Stat, acestia au
propus Ministerului Finantelor să nu mai acorde esalonări ale
obligatiilor bugetare producătorilor de alcool etilic alimentar si de
băuturi alcoolice. Totodată, angajatii DGCFS-urilor au arătat că
este necesară şi încheierea unei convenţii între Ministerul
Finanţelor şi Registrul Comertului, prin care să se prevadă ca orice
schimbare a asociatilor sau a sediului firmei să fie transcrisă doar
în baza prezentării unui certificat de sarcini fiscale. În plus, pentru
evitarea fraudării bugetului de către cetăţenii străini care fac
afaceri în România s-a propus ca Registrul Comertului să solicite
documente din care să rezulte solvabilitatea celor care vor să
cumpere sau să închirieze în leasing utilaje. Cu toate acestea,
ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, n-a luat nici o măsură
punitivă, el preferînd să asiste "pasiv" la un adevărat jaf naţional.

Remes nu vrea contoare la alcoolişti

În tările occidentale combaterea evaziunii fiscale generate de
producătorii de băuturi alcoolice şi a contrabandei cu acest gen de
produse a fost rezolvată pe o cale foarte simplă. Fiecărui
producător de alcool i-a fost pus, între instalaţia de distilare şi
rezervoare, un contor care înregistrează intrările (producţia de
alcool). Aceste aparate sînt citite periodic de către funcţionarii din
teritoriu ai Ministerului Finantelor, care corelează apoi aceste cifre
cu vînzările. Astfel, există posibilitatea de a avea o imagine exactă
a productiei reale de alcool si băuturi alcoolice. Numai că, la noi,
deşi principiul a fost acceptat, el nu a fost niciodată pus în practică.
Prietenii ştiu de ce ...

OVIDIU ZARĂ

Protecţie de la Remeş şi Morosan

Ministerul Finantelor, prin semnătura lui Decebal Traian Remes

sau a secretarului de stat Iosefina Morosan, a acordat esalonări de
peste 1.642 de miliarde în ultimii doi ani pentru producătorii de
alcool. Parte dintre acestia nu sînt niste oarecare: unii au proptele
chiar printre demnitari de la Finante, altii apelează la diversi
oameni politici pentru a obtine esalonări de miliarde. Un caz-etalon
este cel al lui Gheorghe Florea, patronul de la "Moldo Production"
si "Fulger Bere" Bragadiru, căruia i-au fost eşalonate peste 75 de
miliarde de lei. Florea este în relatii relativ apropiate cu Iosefina
Morosan, secretarul de stat locuind fictiv cu chirie la omul de
afaceri, pentru a obţine un buletin de Bucuresti, iar apoi o casă de
la Viorel Lis. Gheorghe Florea este în bune relatii cu directorul
Dumitru Buică, omul care împinge dosarele de esalonare la
semnat. În fine, directorul Directiei Financiare SAI, Alexandru
Dobrăuteanu, este finul lui Florea. Grupul de firme "European
Drinks", "Rieni" sau "Transilvania Import-Export", controlate de
fraţii Micula de la Oradea, au fost adeseori la poarta ministrului
finantelor, introdusi de fostul secretar general adjunct al PNL,
deputatul Liviu Dragos. Deputatul declara, cu ceva vreme în urmă,
că fraţii Micula ar fi fost dispusi să sponsorizeze partidul dacă ar
obtine esalonările. Şi le-au obţinut: cîteva sute de miliarde de lei nu
au mai fost achitati statului. Tot într-o relaţie de amiciţie cu
ministrul Remes este şi Ion Mihăilă, patronul unor firme de alcool
de la Baia-Mare. Societăţile acestuia - "Boss's" sau "Interamerican
Trading" - au obtinut circa 50 de miliarde lei eşalonări. Banii
datorati statului pe accize au fost investiti în cumpărarea fabricii de
alcool de la Arad -"Indagrara". Aceasta, după ce a încăput pe mîna
lui Mihailă, a obţinut, evident, esalonarea datoriilor către stat.
Firma "MBH Star" Rădăuti, unde sînt actionari Victor Babiuc,
fostul ministru al apărării, şi senatorul PD Theodor Haucă,
secretarul Comisiei economice a Senatului a obţinut la rîndul ei,
esalonarea a circa 10 miliarde de lei. Pînă şi turcii de la "Altum
Maya" (companie din cadrul holdingului "Akmaya"), care
cumpăraseră fabrica de bere de la Bacău, au obtinut, pentru o
perioadă, esalonări ale datoriilor de zeci de miliarde. Apoi, accizele
si TVA care nu au mai intrat în buzunarul statului au fost investite
în cumpărarea fabricilor de bere "Bergo" Tîrgu-Jiu sau "Vinalcool"
Bacău. Nici senatorul UDMR Verestoy Attila, vicepresedinte al
Comisiei de control asupra SRI, nu e complet străin de eşalonări.
Societatea "Spirt Amidon" Sînsimion, Harghita, unde multă vreme
senatorul a detinut 20 la sută din pachetul de acţiuni printr-o
manevră la privatizare, a obtinut esalonarea a circa 50 de miliarde
de lei. Demnitarul UDMR a vîndut cu ceva vreme în urmă
procentul său din firmă. Fabrica a fost prinsă cu masive exporturi
fictive de alcool către Republica Moldova, derulate printr-un
intermediar care a scăpat printre degete politiei. În fine, nici fostul
secretar general al ApR, Mihai Cuptor, nu s-a lăsat mai prejos.
Societatea sa, "Agricola Alcohol", a apelat la mila lui Remes şi a
Iosefinei Moroşan pentru a amîna niste datorii de vreo 13 miliarde
de lei, reprezentînd accize si TVA datorate statului. Accize care au
ajuns, pare-se, în conturile elvetiene.
O.C. HOGEA

Remeş spune că la reesalonări a contribuit şi "o vorbă a

colegilor parlamentari"

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a dat ieri cu pumnul în

masa parlamentarilor din Comisia de buget-finante si le-a promis
că nu le mai dă nici un document. Motivul supărării sale: faptul că
a "răzbit" în presă lista întreprinderilor cu datorii reeşalonate. Listă
lăsată de ministru în mîna conducerii comisiei, cu conditia să nu
ajungă la presă. Ieri, în timpul audierii pe marginea proiectului de
buget, Remes chiar a încercat să-i facă pe deputaţi să se simtă
vinovaţi de faptul că întreprinderile acestea nu vor fi privatizate atît
de repede. "Ne-a zis că noi sîntem de vină pentru că societăţile nu
vor fi privatizate la un pret bun", ne-a explicat deputatul ApR
Nicolae Popa, membru al comisiei. Desi a tinut atît de mult să nu
ajungă la presă, Remeş consideră că reeşalonarea datoriilor a fost
cea mai bună metodă. "A fost mai ieftin să se amîne încasarea
banilor decît să se ducă în faliment aceste întreprinderi", a declarat
Remes în fata comisiei. Remes chiar a recunoscut că la
reesalonarea datoriilor "a mai contribuit o soaptă printre colegii
parlamentari sau un lobby pentru ajutarea unei entităti economice",
însă a declarat că nu vede în aceste liste "nici măcar unu la sută
pondere acuzabilă".

TE
ODORA GEORGESCU