UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

Statul de drept. Principii

Vălimăreanu Bianca-Elena
Stroe Maria-Cristina
 CUPRINS

1. Noțiunea de stat.....................................................................3
2. Analiza politologică a statului................................................4
3. Princiiile statului de drept......................................................5
1. Principiul separației puterilor în stat..................................5
2. Principiul supremației legii..................................................5
3. Principiul echității sociale și egalității în drepturi..............5
4. Principiul democratismului.................................................6
5. Crearea societății civile........................................................6
 Statul de drept. Principii

1. Noțiunea de stat.
1
Din punct de vedere semantic, noțiunea de stat s-a format din verbul latin
„statuo”, care înseamnă ”a pune, a așeza,a întemeia”. Sintagma ”Status Civitas”
exprima în Imperiul Roman modul de guvernare a Cetății. Romanii au acordat
cuvântului ”status” o semnificație politică, adăugându-i determinativul ”res
publica”, adică lucrul public. ”Res publica” definea însă și ideea de conducere a
vieții publice sau a statului. Așadar, ”status rei publicae” însemna pentru
magistrații și poporul roman ”starea lucrărilor publice”, sau, altfel spus, ”situația
conducerii vieții publice”.
2
Profesorul Ion Deleanu apreciază că statul este, în sens restrictiv și concret,
ansamblul organelor politice de guvernare și că el desemnează aparatul de
direcționare a societății politice.3 Profesorul Muraru arată că, într-o accepțiune
restrânsă, ”prin stat se înțelege forma organizată a puterii poporului, mai exact
mecanismul sau aparatul statal”. Profesorul Tudor Drăganu definește statul ca o
instituție ”având ca suport o grupare de oameni așezată pe un spațiu delimitat,
capabilă de a-și determina singură propria sa competență și organizată în vederea
exercitării unor activități care pot fi grupate în funcțiile: legislativă, executivă și
jurisdicțională”.

Indiferent de formulările folosite în definirea statului de diverși autori,

elementele esențiale ale definiției complete a acestuia sunt următoarele:

a) formă de organizare politică a unei colectivități umane constituite

istoric;
b) localizarea geografică;

1
Cristian Ionescu, Instituții politice și drept constituțional, Bucureșt, Editura Universală, 2007, pag. 36
2
Ion Deleanu, Drept Constituțional și instituții politice, vol. 2, Iași, 1992, pag. 8
3
Ioan Muraru, Drept constituțional și instituții politice, Editura Actami, București, 1995, pag. 89
 c) existența unui grup conducător învestit cu atribuții de guvernare și de
exercitare a autorității publice în numele poporului;
d) prerogativa grupului conducător de a stabili și a apăra ordinea statală și,
în cadrul acesteia, ordinea juridică.

Din această perspectivă, statul poate să apară, pe de o parte, ca ansamblul

de instituții învestitevprin Constituție, sau în conformitate cu aceasta, cu
prerogativele de putere și, pe de altă parte, ca un fenomen social sintetizând
toate actele și faptele prin care se exercită puterea și care au ca rezultat
organizarea și coeziunea unei colectivități umane localizate spațial și temporal.

2. Analiza politologică a statului

4
Potrivit unei definiții politologice, statul reprezintă o comunitate politică
ocupând un anumit teritoriu, având un guvern și beneficiind de suveranitate atât
în interior, cât și în afara granițelor sale.

Într-o analiză politologică, statul apare deci ca o colectivitate umană istoricește

constituită și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în
grupul de guvernanți și restul populației. Modul de constituire și organizare diferă
de la stat la stat și poate fi generat de factori naturali ( așezarea geografică,
conformația solului), militari (cuceriri teritoriale), economici (bogățiile naturale)
etc.

Din această definiție rezultă cel puțin patru elemente definitorii ale noțiunii de
stat din perspectiva analizei politologice:

a) organizarea politică a unei comunități umane

b) gradul de coeziune al colectivității respective
c) raporturile de comandă/supunere(subordonare) existente între guvernanți
și guvernați
d) legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă (dominație) de
către guvernanți.

4
Cristian Ionescu, Instituții politice și drept constituțional, Bucureșt, Editura Universală, 2007, pag. 45
 Cerința unui anumit grad de organizare socială și politică are o importanță
deosebită pentru a se face deosebire între formațiunile prestatale cu caracter
rudimentar, caracterizate prin anarhie, dezordine socială, și stat care presupune o
organizare socială ordonată și ierarhizată.

3. Principiile statului de drept

5
Principiile statului de drept sunt acele începuturi, idei fundamentale care stau
la temelia statului de drept. La momentul actual nu exista vreun stat de pe glob
care să nu fie guvernat de către drept, într-o măsură mai mare sau mai mică.

Chiar dacă noțiunea și concepțiile statului de drept diferă de la stat la stat,

totuși există unele principii fundamentale, care au o formă intactă.

1. Principiul separației puterilor în stat – statul, ca instituție politică, este un

sistem de organisme, integrate într-un mecanism, prin care își exercită
funcțiile sale. Epoca modernă a fost preocupată de lupta împotriva
absolutismului feudal, caracterizat prin abuzuri de putere din partea celor
care o dețineau. În această ordine de idei J Lock, este cel care dă naștere
teoriei Separației puterilor în stat. Teorie care mai târziu este dezvoltată de
către Montesquie în Franța, care reflectă premisa, că în stat trebuie să
existe trei puteri independente: legislativă, executivă și judecătorească.
2. Principiul supremației legii – considerat ca un principiu de bază a statului
de drept. Respectarea acestui principiu condiționează însăși existența
statului de drept. Toți subiecții participanți la raporturile juridice –
persoanele fizice, juridice, inclusiv statul sunt obligați să respecte dreptul ca
pe un imperativ. Unii autori susțin că acest principiu include aspecte ale:
a) Legalității, definită ca fiind conformitatea normei sau a actului juridic cu
normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind
edictarea normelor juridice.
b) Eficacității, definită ca fiind conformitatea normelor cu comportamentul
destinatarilor normelor sau a autorităților împuternicite cu aplicarea lor.
c) Legitimitatății, definită ca fiind conformitatea normelor juridice cu
norme, valori și principii extrajudiciare.
5
https://www.academia.edu/17259170/Statul_de_drept
 3. 6Principiul echității sociale și egalității în drepturi – statul de drept trebuie
să se bazeze pe respectarea drepturilor și libertăților individului în
societate. În centrul construcției statului de drept trebuie să stea drepturile
omului și disponibilitatea acestuia ascunse în forma de organizare a
statului, adică cea politică sau socială.
4. Principiul democratismului – un element important al statului de drept
este democrația, constituit în art. 3 din Constituția României, este un
concept sau fenomen care aparține statului de drept, ce sintetizează într-un
tot întreg valorile morale politice și juridice ale societății, la o anumită
etapă de dezvoltare a ei. Democrația statului se exprimă prin:
- Exercitarea suveranității de către popor
- Participarea poporului la rezolvarea treburilor politice
- Delimitarea prerogativelor autorităților publice
- Descentralizarea guvernării statului și pluralismului sociopolitic
- Respectarea hotărârilor adoptate cu majoritatea de voturi
- Garantarea drepturilor și libertăților.
5. Crearea societății civile – Aristotel ca fondator al științelor politice, în
lucrarea sa politică spunea: ”statul este o uniune de oameni ca o societate
civilă”. Dar mult timp în doctrină nu era făcută diferențierea între
”societate” și ”stat”. Un deosebit aport în această privință îl aduce filosoful
german Hegel, care spune că între stat și popor există societatea, cu
următoarele componente: familia, dreptul, corporațiile, religia, cultura,
învățământul etc.

BIBLIOGRAFIE

6
https://www.academia.edu/17259170/Statul_de_drept
- Cristian Ionescu, Instituții politice și drept constituțional, Bucureșt,
Editura Universală, 2007
- https://www.academia.edu/17259170/Statul_de_drept