TEMA: ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA

PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

Chișinău 2015
 AGENDĂ

 1. Generalități
 2. Scurt istoric
 3. Membrii parlamentului
 4. Organizare şi funcţionare
 1. GENERALITĂȚI

 Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica

autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind
alcătuit din: 
  Senat 

  Camera Deputaților.
Camera Deputaților Senat 
 Între cele două camere diferenţele sunt mici, o lege trebuind să fie
votată de ambele pentru a fi adoptată. Membrii Camerei Deputaţilor şi
ai Senatului sunt aleşi prin vot universal, în cele 43 de circumscripţii
electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe, Municipiului Bucureşti
şi Diaspora.
 2. SCURT ISTORIC
Bazele instituţiei parlamentare în Principatele Române s-a pus în anul
1831 în Ţara Românească iar un an mai târziu în Moldova prin
adoptarea Regulamentului Organic.

Prin Convenţia de la Paris (1858) şi prin Statutul Dezvoltător al

Convenţiei de la Paris (1864) s-a modificat şi lărgit principiul de
reprezentare populară: s-a introdus Senatul ca cea de a doua cameră.
Constituţia din 1866 a oferit
românilor un Parlament în
concordanţă cu modul de
organizare şi funcţionare a
forurilor legislative din
Europa Occidentală din acea
vreme.
Din februarie 1938, odată cu
instaurarea dictaturii regale
a lui Carol al II-lea şi în
1940 după instaurarea
dictaturii militare, rolul
parlamentului a fost
diminuat, fiind lipsit de
principalele atribuţii.
În perioada comunistă, prin Constituţia din 1948, parlamentul a fost
reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Naţională,
organism formal, subordonat total puterii comuniste.

Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un

regim democratic autentic.
 3. MEMBRII PARLAMENTULUI

 În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar

Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de
membri se datorează normei de reprezentare diferite
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un
deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un
senator la 160.000 locuitori.
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul
de parlamentari a crescut de la 470 la 588: 
 Uniunea Social-Liberală va deține
395 de mandate (122 de senatori si
273 de deputati), 
 Alianța România Dreaptă va avea
80 de mandate (24 de senatori și 56
de deputați), 
 Partidul Poporului – Dan
Diaconescu va avea 68 de mandate
(21 de senatori și 47 de deputați),
  Uniunea Democrată Maghiară din
România va avea 27 de mandate (9
senatori și 18 deputați).
 4. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

 În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale,

diferența dintre atributele celor două camere este mică, o
lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi
promulgată.
 În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care
Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are
decizia finală în caz de divergențe.
 Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații. Proiectele
de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei
camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de
zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat
adoptat.
 După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii
legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de
acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere
sesizate de a da o decizie definitivă.
 Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă
legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și
de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel
puțin un sfert din județele țării.
 Ședințele celor două
camere se desfășoară
separat, articolul 65
din Constituția
României definind
situațiile în care au
loc ședințe comune.
 Preşedintele Senatului este ales prin vot secret (scrutin majoritar
uninominal în două tururi), pe durata mandatului Senatului. Acesta este şi
preşedintele Biroului permanent.

 Călin Popescu-Tăriceanu
 Biroul permanent se compune din: preşedintele Senatului, 4
vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.
 Printre atribuţiile Biroului permanent se numără:
 pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor
Senatului;
 întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul
de activitate;
 organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu
organizaţiile parlamentare internaţionale;
 aprobă regulamentele comisiilor permanente;
 Grupurile parlamentare sunt structuri interne ale Senatului. Un grup
parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde
cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale
aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţe politice sau alianţe electorale. Grupurile parlamentare îşi aleg
un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar.
INTREBARI???