Sunteți pe pagina 1din 12

STRATEGII DE PREVENIRE

A CONFLICTELOR
Cuprins
 Difinitia Conflictului
 Strategii de prevenire a conflictelor
Difenitia conflictului

 Conflict înseamnă opoziție,
dezacord sau incompatibilitate între
două sau mai multe părți. Conflictul
poate fi sau nu violent. Conflictul
armat dintre state poate evolua în
război.
Difinitia conflictului
 Conflictul poate fi definit ca o situație de 
competiție în care părțile sunt conștiente de
potențialele incompatibilități viitoare, în care
fiecare parte dorește să ocupe o poziție care este
incompatibilă cu dorințele celorlalți.
(definitia Boulding)
 Prin urmare, pentru ca o anumită situație să
poată fi numită conflictuală, avem nevoie de
două părți conștiente de pozițiile lor, cu dorințe
incompatibile care să intre în anumite schimburi (
fizice, virtuale, sentimentale, etc).
Strategii de prevenire a conflictului
 Intelegerea
 Colaborarea
 Compromisul
 Pe cale ameabila
 Amplanarea
 Fortarea
Intelegerea
 Intelegerea de a cunoaste
obiectivele celeilalte parti
este indicata atunci cand
problema este mult mai
importanta pentru cealalta
parte, cand cealalta
persoana este mai puternica,
sau cand acea persoana nu
are dreptate. Aceasta
situatie lose-win, aduce
armonie si astfel se castiga
informatii care pot fi folosite
la o data ulterioara
Colaborarea
 Colaborarea promoveaza rezolvarea
problemelor eficient/eficace, deoarece
ambele parti incearca sa gaseasca
solutii avantajoase. Aceasta este
situatia win-win, deoarece probleme
sunt identificate, se analizeaza
alternativele si se alege solutia care
convine ambelor parti. Atunci cand
angajatii aleg colaborarea, interesul
principal este acela ca toata lumea sa
obtina ceea ce-si doreste. De aceea
acestia sunt vazuti ca o echipa, de cele
mai multe ori creativa ai orientata spre
rezultate. Adesea, rezultatul
colaborarii este o imbinare a ceea ce
partile isi doresc.
Compromisul
 Compromisul combina agresivitatea cu cooperarea. Aceasta situatie
lose-lose este eficienta cand e nevoie de raspunsuri avantajoase iar
partile au aceeasi putere. Cand angajatii aleg compromisul pentru
rezolvarea conflictului, ei urmaresc „sa dea si sa primeasca” astfel
incat ambele parti sa fie sau multumite sau nemultumite de ceea ce va
rezulta. Compromisul este folosit frecvent pentru ca este destul de
eficient si pentru ca ambele parti fac eforturi de a ajunge la un rezultat.
Pe cale Amiabila
 Atunci cand angajatii doresc
rezolvarea conflictelor pe cale
amiabila, putem fi siguri ca
acestia vor face tot posibilul
pentru a ajuta cealalta parte sa
obtina ce doreste, de multe ori
in detrimentul lor. Sunt de
acord cu orice, chiar daca in
mod normal nu ar fi, asta
numai din dorinta de a evita
conflictul. De exemplu,
angajatul va alege sa faca treba
altuia in loc sa sugereze ca este
responsabilitatea celuilalt.
Amplanarea
 Aplanarea se rezuma la incercarile unei persoane de a multumi
toate partile implicate in conflict. In aceasta situatie sunt
supraevaluate relatiile cu cei din jur si sunt neglijate problemele
„tehnice”. Pentru ca persoana doreste aprobarea celor din jur, va
considera orice situatie conflictuala ca fiind o grava disfunctie, in
consecinta va ceda in fata celorlalti doar de „dragul” calmarii
situatiei. Altfel spus, aplanarea conflictului se intalneste atunci
cind una dintre parti este dispusa sa satisfaca interesele celeilalte
parti, in dauna propriilor sale interese.
Fortarea
 Fortarea este utilizata indeosebi in cazul in care
persoana doreste, cu orice pret, obtinerea
rezultatelor, fara a avea consideratie fata de
asteptarile, nevoile si sentimentele celorlalti. De
obicei, aceasta modalitate de rezolvare a
conflictului se bazeaza pe forta de constrangere ,
care utilizeaza abuziv sursele de putere pe care le
detine asupra altei persoane. Pe termen scurt,
forta poate reduce conflictul, dar efectele nu sunt
dintre cele favorabile pe termen lung.
Intrebari?

S-ar putea să vă placă și