TEMA: CAUZELE ȘI CONSECINȚELE DISPARIȚIEI

SPECIILOR

Chișinău 2015
 AGENDĂ

 1. Impactul natural
 2. Cauzele principale a dispariției speciilor

 3. Măsuri luate pentru ridicarea bunastarii mediului

 1.IMPACTUL NATURAL

În prezent în Republica Moldova practic nu au mai rămas ecosisteme

neafectate de om. Teritoriul ţării a fost modificat în aşa măsură, încât
ecosistemele actuale prezintă o sinteză a elementelor naturale şi a
celor artificiale.
 Datorită impactului ecosistemelor agricole, arealele animalelor
terestre, cu puţine excepţii, au suferit o micşorare şi fragmentare
puternică.
 Extinderea terenurilor arabile a influenţat la maximum retragerea
faunei în arii protejate (păduri, lunci, fâşii de protecţie).
 Fauna poate să dispară din diferite cauze (schimbări climatice,
concurenţa cu alte specii, etc.) , însă factorul principal este cel
antropic.
 2. Cauzele principale a dispariției speciilor

 Impactul negativ al agriculturii şi industriei.

 Activităţi hidrotehnice ameliorative

 Nerespectarea tehnologiilor de folosire a pesticidelor şi

îngrăşămintelor
 Poluarea ecosistemelor naturale cu deşeuri

 Impactul antropic direct. Vânatul, piscicultura şi braconajul

 Înlocuirea unor specii cu altele

 Deranjarea animalelor

 Insuficienţa de informaţie

 Factorii naturali. Calamităţile naturale

 Schimbările climatice

 Complexul militar.
IMPACTUL NEGATIV AL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI.

 Modificările landşafturilor naturale au dus la micşorarea

sau la lichidarea completă a unor biotopuri naturale.

Exemplu:
 lărgirea suprafeţelor câmpurilor

 sporirea cantităţii de îngrăşăminte

 introducerea tehnologiilor industriale de prelucrare a

pământului
 În rezultatul înlocuirii cenozelor naturale cu cele artificiale a avut loc
schimbarea structurii şi numărului de indivizi ale faunei, care serveşte
ca hrană pentru animalele răpitoare.
 Multe animalele sălbatice au nevoie de habitate mozaice. În lipsa
acestor habitate componenţa lor specifică şi numerică scade brusc. Şi
cu toate că în prezent terenurile arabile sunt puternic parcelate, dauna
pe care a adus-o monocultura se simte încă destul de pronunţat.
ACTIVITĂŢI HIDROTEHNICE AMELIORATIVE

 Asupra ecosistemelor acvatice au avut un impact major

construcţiile hidrotehnice. Faptul ce a provocat dereglarea
echilibrului ecologic al habitatelor naturale şi chiar
distrugerea acestora. Ameliorarea prin secare a zonelor
umede a provocat distrugerea zonelor naturale pentru
cuibăritul pasărilor acvatice.
 Construcţia hidrocentralelor a avut un impact major asupra migraţiei
de reproducere a multor specii de peşti. În urma construcţiilor s-a
schimbat viteza curentului de apă şi temperatura ei, afectându-se
sistemul hidroecologic. Are loc micşorarea populaţiilor de peşte din
cursul inferior al râurilor.
 Micşorarea populaţiilor de peşte din râuri este cauzată nu numai de
poluarea apelor dar şi de exploatarea excesivă a resurselor piscicole.
 Un impact negativ asupra faunei o exercită activitatea de irigare. În
lipsa instalaţiilor de protecţie sunt absorbite cantităţi mari de puiet de
peşte, fapt ce are efecte negative asupra echilibrului populaţiilor
acestor specii
 Râurile mici au fost adâncite şi îndreptate de către om. Teritorii vaste
de-a lungul râurilor s-au uscat. Se practică păscutul excesiv al vitelor.
Toate acestea au dus în final la degradarea ecosistemelor (eutrofizarea
din cauza nutrienţilor, alunecări de teren, salinizarea solului etc.)
NERESPECTAREA TEHNOLOGIILOR DE FOLOSIRE A
PESTICIDELOR ŞI ÎNGRĂŞĂMINTELOR

 Folosirea excesivă a pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale a dus la

otrăvirea faunei. Pesticidele se descompun foarte greu în sol şi se
acumulează în verigile superioare ale lanţului trofic. Este importantă
folosirea pesticidelor biodegradabile şi cu remanenţă slabă.
POLUAREA ECOSISTEMELOR NATURALE CU DEŞEURI

 Poluarea aerului, apelor şi solurilor reprezintă impactul major asupra

diversităţii faunistice. În ultimii ani poluarea industrială a scăzut
datorită crizei economice.
 Deversările de la fermele de vite sunt şi ele un factor de poluare
important, în special deversările în râuri. Crearea complexelor mari
animaliere la începutul anilor 80 a avut un impact puternic asupra
biodiversităţii.
 Nivelul ridicat de nutrienţi din apă (eutrofizarea) au dus la pierderi
dramatice de plante acvatice şi la schimbări în structura populaţiilor de
peşti şi păsări acvatice.
 Acumularea în icrele peştilor şi ouăle păsărilor a substanţelor chimice
provoacă scăderea capacităţii de reproducere a speciilor.
IMPACTUL ANTROPIC DIRECT. VÂNATUL,
PISCICULTURA ŞI BRACONAJUL

 Cauzele principale ale reducerii numărului de specii faunistice

importante din punct de vedere economic (căprioare, mistreţi) sunt
vânatul şi braconajul. Efectivul numeric al acestor specii s-a redus
puternic, iar unele au şi dispărut local (hermelina, vidra, cerbul etc.).
 Pescuitul selectiv, distrugerea locurilor de reproducere, introducerea
speciilor noi de peşti duc la schimbarea efectivului numeric al
populaţiilor.
 În conformitate cu legislaţia R.M., vânatul este permis doar pe
anumite teritorii şi în anumite perioade ale anului. Însă braconajul nu
poate fi oprit prin metodele utilizate recent de organele de control
(asigurarea tehnică insuficientă).
 ÎNLOCUIREA UNOR SPECII CU ALTELE

 Încercarea de aclimatizare a diferitelor animale de vânat, în scopul

îmbogăţirii faunei cinegetice nu a dat rezultatele aşteptate (câinele-
enot, cerbul pătat ş.a.). La început efectivul numeric al acestor animale
era destul de mare, însă din cauza vânatului a scăzut considerabil.
 Introducerea cerbului pătat a creat problema apariţiei hibrizilor noi cu
cerbul nobil. Muflonul şi lopătarul, introduse în faună, actualmente
sunt reduse numeric şi nu intră în categoria animalelor de vânat.
 Un factor distructiv al ecosistemelor naturale şi artificiale îl constituie
înmulţirea câinilor vagabonzi. Câinii vagabonzi şi sălbătăciţi au ocupat
nişa ecologică a lupilor. Însă spre deosebire de ultimii, câinii nu
îndeplinesc un rol pozitiv, sanitar în reglarea populaţiilor de copitate
sălbatice. Acţiunea câinilor vagabonzi asupra ecosistemelor prezintă şi
ea un impact de natură antropică.
 DERANJAREA ANIMALELOR

 Impactul densităţii drumurilor are câteva aspecte. Primul şi cel mai

însemnat este fragmentarea habitatelor. Construcţia drumurilor duce la
crearea barierelor pentru deplasarea animalelor, la deranjul lor.
Traficul intens provoacă moartea animalelor sub roţile vehiculelor.
Sunt importante poluarea cu gaze de eşapament şi poluarea sonoră.
 Restrângerea habitatelor este condiţionată şi prin factorii de deranj:
defrişarea pădurilor, prezenţa în apropiere a localităţilor şi drumurilor,
distrugerea cuiburilor şi locurilor de reproducere, braconajul
 FACTORII NATURALI. CALAMITĂŢILE NATURALE

 Fauna Republicii Moldova este influenţată mai puternic de secete,

inundaţii, ierni fără zăpadă. De exemplu, în timpul secetei solul se
usucă şi nevertebratele pedobionte migrează în straturile mai adânci
ale solului. La fel scade efectivul numeric al vertebratelor mici
(rozătoarelor, amfibienilor, şerpilor) şi animalelor care se hrănesc cu
ele (păsărilor răpitoare, mamiferelor carnivore).
 SCHIMBĂRILE CLIMATICE

 Asupra dispariţiei animalelor de pe teritoriul ţări a influenţat nu numai

factorul antropic, dar şi diferitele perioade când clima a suferit
schimbări esenţiale. Astfel dispariţia unor specii ca zimbrul, bourul,
tarpanul, dropia mică, antilopa saiga ş.a. a fost influenţată nu numai de
activitatea omului dar şi de schimbările meteorologice de lungă durată.
 La fel, se presupune, că din cauza eventualelor schimbări climaterice
(ridicarea temperaturii, aridizarea) efectivele unor specii de animale ar
putea scădea (mistreţi, căprioare, şoareci, potârnichi, prepeliţe, şerpi,
şopârle etc.) şi ar putea să apară unele specii, ce preferă temperaturi
mai înalte (antilopa saiga, marmota de stepă, castorul etc.).
 COMPLEXUL MILITAR.

 Până de curând în Republica Moldova au fost amplasate diverse

obiecte militare, care influenţau nociv asupra mediului înconjurător. S-
au distrus sectoare imense de pădure pentru construirea bazelor
militare, poluarea mediului a atins cote înalte datorită utilizării
intensive a aeroporturilor.
 În prezent se mai păstrează depozite mari de armament la bazele
militare ruseşti, nelegitim dislocate pe teritoriul din partea stângă a
fluviului Nistru. Utilizarea acestor teritorii în economie sau protecţia
mediului se pot efectua numai după evacuarea armamentului şi
elaborarea recomandărilor ştiinţifice respective. 
 3. MĂSURI LUATE PENTRU RIDICAREA
BUNASTARII MEDIULUI

 sporirea nivelului de cunoştinţe privind protecţia mediului în rîndul

elevilor, studenţilor şi angajaţilor cu cel puţin 50% pînă în anul 2023 şi
asigurarea accesului la informaţia de mediu
 reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului
şi îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a poluării mediului
 crearea sistemului de monitoring integrat şi control al calităţii
mediului
 crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului,
reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă cu 30% pînă în anul 2023
şi a gazelor cu efect de seră cu cel puţin 20% pînă în anul 2020,
comparativ cu scenariul liniei de bază
 crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi substanţelor
chimice, care să contribuie la reducerea cu 30% a cantităţilor de
deşeuri depozitate şi creşterea cu 20 % aratei de reciclare pînă în anul
2023
INTREBARI???