Sunteți pe pagina 1din 11

O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii durabile n ceea cepriveste

toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, padurile si resursele


subsolului. Fiecare din elementele enumerate mai sus joaca un rol foarte important n viata
contemporana. Solul are foarte multe difinitii, fiecare semnificnd ceva anume. Una din
ele este urmatoarea: SOLUL este materialul fragil si afnat care acopera ntr-un strat subtire
toata suprafata scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si
florei. De aici deducem faptul ca solul depinde mult de forma de relief deasupra carei se
afla. Dupa pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale si animale sunt transformate
n humus. Acesta este o parte esentiala a materiei organice a solului, si cel mai important
component al lui.
In baza unor investigatii, solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai
fertile din lume cca 1 miliard de tone de humus, 50 milioane de tone de azot, 60
milioane de tone de fosfor, 700 milioane de tone de potasiu. Ele prezinta principala
bogatie naturala a tarii si merita, neconditionat, o atentie permanenta a statului, a
institutiilor de profil si a fiecarui cetatean aparte. In Republica Moldova principalele
tipuri de soluri, cernoziomurile, constituie 70% din suprafata totala. Cernoziomurile
luvice (podzolite) ocupa 117,7 mii ha (3,49%), cernoziomurile cambice (levigate) 395,5
mii ha (11,71%), cernoziomurile tipice 281,6 mii ha (8,34%), cernoziomurile obisnuite
634,1 mii ha (18,78%), cernoziomurile carbonatice 671,9 mii ha (19,91%),
cernoziomurile sudice 1,7 mii ha (0,05%), cernoziomurile compacte 13,6 mii ha (0,4%),
cernoziomurile xeroforestiere 18,2 mii ha (0,54%).
Rezia este un oras nordic deaceea aici predomina solurile cernoziomuri tipice, levigate
si podzolite, soluri cenusii si cenusii-inchise de padure; silvostepa podisului Rezina.
La fel ca si pe tot teritoriul R.Moldova Rezina se confrunta cu un sir de problem precum

Omul , pentru a-si ntretine existenta la nceput, la etapele colectarii, strnsului si


vnatului a folosit numai ,,darurile naturii", adica doar ceea ce producea natura,
fara a folosi si influienta solul. Ulterior nsa, la etapa vitaritului, prin pasunat,
activitatea omului a influientat de-acum ntr-o anumita masura mersul natural al
pedogenezei si starea solurilor. Vitele nimicesc partial nvelisul ierbos, modifica
bilantul masei organice, care conditioneaza formarea humusului, taseaza stratul
superior, ceea ce conduce permiabilitatea si productivitatea solului. nsa n mod

radical omul a modificat si a dereglat pedogeneza naturala odata cu trecerea la


etapa agriculturii. Prelucrarea solului, chiar si cea mai primitiva, conduce la
nimicirea totala a vegetatiei, a biocenozei naturale, la nlocuirea ei cu o anumita
cultura.

CE PUTEM FACE NOI


PENTRU A PUTEA TRI NTR-UN MEDIU AMBIANT CURAT sI
NEPOLUAT, TREBUIE S RESPECTM NIsTE REGURI EXTREM
DE IMPORTANTE:

SDIREA A CTOR MAI MULI POMI sI ARBUsTI


PSTRAREA CURENIEI NU NUMAI N APROPIEREA
LOCUINEI NOASTRE, DAR sI N MPREJURIMILE
LOCALITII N CARE TRIM
RESPECTAREA
CANTITILOR
MINERALE SAU NATURALE, ETC

DE

NGRsMINTE

Pozitia fizico-geografica a RM a stimulat dezvoltarea unui spectru larg de peisaje naturale paduri viguroase de
stejar si fag numite Codru amplasate pe coline si malurile rurilor, stepe dominate de graminee si amplasate pe
sectoare de ses, lunci cu vegetatie manoasa, sectoare inundate si oglinzi de ape. Pe parcursul istoriei frumusetea
plaiului moldav a servit drept inspiratie n arta populara si cea profesionista pe de o parte si obiect de mndrie
nationala si educatie patriotica a neamului pe de alta parte.

Flora
Totalitatea speciilor genurilor, familiilor si altor. taxoni de plante, care populeaza un anumit teritoriu. Flora
reprezinta componentul de baza al oricarui ecosistem terestru. n Republica Moldova flora numara 5513 specii de
plante, dintre care:
plante superioare 1989 de specii (muschi 157, pteridofite 25, gimnosperme 1, angiosperme 1806 de
specii);
plante inferioare 3524 de specii (alge 3400, licheni 124 de specii);
ciuperci 1200 de specii (macromicete peste 400 de specii, restul micromicete).

Fauna
Fauna nsumeaza totalitatea taxonilor (specie, gen, familie etc.) dintr-o anumita regiune. De exemplu fauna
Europei, fauna Moldovei, fauna fl. Nistru etc. Fauna joaca un rol important in viata ecosistemelor prin faptul ca
participa activ la procesele ce decurg in ele. Fauna Republicii Moldova numara circa 14800 de specii de animale,
dintre care: vertebrate 461 de specii (mamifere 70, pasari 281, reptile 14, amfibieni 14, pesti 82 de
specii) si nevertebrate 14339 de specii, inclusiv insecte circa 12000.

Hyla arborea si Lutra lutra

Orasul Rezina dispune de o padure cu o suprafata moderata numita Ocolul Silvic nr.6.care
dispune de un numar considerabil de specii de plante si animale.Fauna pitoreasca o
reprezinta :mistretii,,lup,vulpe,iepuri,veverite,zderi,tistari,bursuci in apropierea Nistrului
intilnim :barze,specii de broaste,vidra de apa,pesti(samni,carp,sciuca etc.)
Flora locala este prezentata de: arbori(stejar,alun,salcim,castan,frasin,corn,tei,artar si
totlitatea de arbusti) pnate (flori) lacrimioara,cistotel.pojarnita,albastrele.Padurile bastinase
dispun in mare masura de plante medicinal precum:albastrea,albumela,brustur,menta
salbatica,pojarnita,romanita,catina,cicoare,cimbrior,coacaza salbatica,coada calului,coda
soarecelui si multe altele.
Pdurea reprezint un element de echilibru i o condiie a existenei regimului hidrologic,
florei si faunei. Asigur producerea oxigenului, care este indispensabil vieii prin purificarea
aerului, reducerea bioxidului de carbon i reinerea unor importante cantiti de
praf.Deaceea ea trebuieocrotita si pretuita pn continuarea existentei pe pamint. degradrii
florei i faunei n Republica MoldovaCele mai semnificative schimbri ale strii florei i
faunei Republicii Moldovei s-au produs ca rezultat al impactului antropic direct (exemplu:
vnatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglamentat a plantelor), precum i indirect
prin destrugerea sau schimbarea habitatului natural.
2.Msuri de proteciea.-Aciunea Ru curat de la localitate la localitate, se specialiazeaz
pentru localitile ce se afl n apropierea rurilor, astfel oamenii vor petrece diferite
activiti pentru a menine i cura rul din preajma localitii sale.-Aciunea Un arbore
pentru dinuirea(meninerea) noastr, nverzirea spaiilor locatice i nu numai.-Sptmna
Mobilitii cu genericul Aer curat pentru toi, n cea mai mare msur se refer pentru
automobiliti, pe durata unei sptmni s se struie a folosi ct mai puin de automobilul
su.-Organizarea anual a concursurilor la nivel de stat, Cel mai verde ora, Cel mai curat
ora-Construcia adposturilor speciale pentru animale.-Limitarea reproducerii n mas a
animalelor hoinare-Construcia caselor pe vertical, pentru a mri habitatul animalelor i

plantelor.-Controlul sanitar i epidimiologic riguros a animalelor domestice, vaccinarea


acestora.-Controlul tehnic al autoturismelor mai eficient cu o eventual introducere a
obligrii folosirii de filtre de gaze de eapament.-Controlul asupra plantelor rare, pentru a
evita comercializarea lor-Sdirea plantelor mai rezistente la condiiile mediului n care a fost
sdit.-Creterea petilor pentru a rspndi n mai multe regiuni (de exemplu tolstolob
care dispare)-Formarea grupurilor de iniiativ pentru curarea mediului-Oameni care fac
binevol donaii pentru a nverzi i a susine protejarea mediului nconjurtor, implicarea
ONG-urilor-De formar regiuni liber de transport, se fie doar pentru pietoni i cicliti, cu
perspectiv de folosirea ct mai puin a transportului(cu ardere de carburani), pentru a
avea un impact redus asupra sntii oamenilor, animalelor, plantelor.-Conservarea
plantelor n sere.b.LegislativeProtecia mediului constitue o obligaiune general a
locuitorului republicii, ei fiind datori:1.S respecte legislaia cu privire la protecia mediului
i s protejeze mediul.2.S foloseasc raional resursele naturale, s nu lezeze drepturile i
interesele altor benefeciari ai resurselor naturale, s semnalizeze operativ autoritile
pentru mediu sau organizaiile ecologice despre daunele provocate naturii de persoanele
fizice sau juridice;3.S recupereze pierderile i s repare prejudiciul cauzat mediului i
populaiei.4.s fie o instituie de control a respectrii normelor ecologice, necorupte,
transparente5.Reglementarea volumului de elemente chimice folosite n agricultur

Motto:

"Unde exista apa,sol, fauna si flor exista si viata, iar


unde ele lipsesc, viata este o continua competitie"

Ministerul Educatie din Republica Moldova


Colegiul de Ecologie

La Protecia mediului

A efectuat:Moroan Victoria
Profesor:Mogildea Rodica

Chisinau,2012

Fauna Republicii Moldova este relativ bogat i variat. n ar vieuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461
specii de vertebrate i peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se ntlnesc 70 specii de mamifere, 281
specii de psri, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni i 82 specii de peti. Cele mai rspndite specii native de
mamifere snt liliacul urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), crtia european (Talpa
europaea), chicanul comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveria comun (Sciurus vulgaris), iepurele
comun (Lepus europaeus), istarul european (Citellus citellus), istarul ptat(Citellus suslicus), oarecele
domestic (Mus musculus), obolanul sur (Rattus norvegicus), oarecele de pdure (Apodemus sylvaticus), oarecele
de cmp (Apodemus flavicollis), vulpea comun (Vulpes vulpes), cprioara (Capreolus capreolus), mistreul (Sus
scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatr (Martes foina), dihorele european (Mustela putorius) i
nevstuica (Mustela nivalis).

7. Partea

experimental

7.1.Recoltrea probelor de sol i pregatirea lor pentru analiz.


Materiale:

Instumente pentru recoltarea solului;


Metru;
Vase din sticl;
Lopaic pentu a colecta solul.;

Mersul lucrrii:
Spm un teren cu marimea 5\5.Am luat cuitul i am spat cu el n 5 locuri(forma de plic)
.Am amestecat cele 5 probe de sol n una unic,l-am pus ntr-un borcan de sticl i i-am
anexat certificatul.Dupa aceasta l-am adus n laborator.Am mruntit proba i am selectat
impuritile(rdcinele,pietricelele,insectele,buci de sticl.
7.2.Determinarea nsuirilor fizice ale solului:
Determinarea compoziiei granulomercice:
Granulaia-compoziia granulomeric prin stabilirea proporiei dintre granulele de diferite
dimensiuni ntr-un 1kg. sol

n sita knopp se toarn 300 gr.sol;


Am cernut;
Pariculele de sol se rspindesc in diverse site n dependena de diametru(3-1mm);
Se cntrec particulele separate de pe fiecare sit;
Se calculeaz raportul n grame la 1 kg.de sol.

7.2.Recolatrea probelor de ap. Pregtirea lor pentru analiz:


Trebuia s fac analiza a dou probe de ap de din surse diferite ,deaceea m-am deplasat pe
malul rului Nistru pentru a colecta proba de ap.M-am deplasat pe malul rului Nistru din
or.Rezina.Am luat sticla de mas plastic de 1,5 l.,am cufundat-o,astfel colectnd proba de
ap.Am nchis-o cu capacul i am mers apoi s colectez apa din fntna din ograd, le-am lipit
fiele de nsoire i cu ele am mers la laborator pentru determinarea proprietilor fizice i
chimice.
Determinarea mirosului
nru-un balon am luat 2-3 volum de ap;
Am astupat cu un dop i am agitat;
Am scos dopul i am mirosit apa.

Intensiatea mirosului se exprim conform scrii de 5 puncte:


0-nu se sinmte;
1-nu poate fi perceptibil de ctre consumator;
2-slab,poate fi evideniat de ctre consumator;
3-perceptibil;
4-clar pronunat (face apa inutelizabil pentru but);
5-foarte puternic.
Determinare gustului:
Gustul se determin cnd suntem convini de inofensivitatea apei,la t de 20 C.
Apa se ia n gur,fr a o nghii;
Am nregistrat prezena gustului(srat,amar,dulce,acru)i a nuanelor lui(alcalin,de
fier,metalic.
Determinarea coloraiei:

ntr-un cilindu colorimetric am turnat 100 ml apa;


O cercetm ;
Privim culoarea sol.de sus in jos ;
Determinm cilindru a crei soluie are culoare identic cu cea a apei cercetate.

Determinarea transparenei:
Am turnat apa intr-un cilindru;
Desupt la cilindru am pus nite caractere(litere sau cifre);
Am privit prin stratul de ap de sus in jos,pn le putem evedenia bine.
Lungimea stratului de ap se exprim prin cm.Norma transparenei apei potabile este nu mai
mic de 30 cm.
Determinarea temperaturii:
Temperatura apei se determin la locul de colectarea a apei direct din sursa de ap.
Termometrul gradat se introduce in apa cercetat ;
Se menine timp de 10 min.
Apoi verificam dup termometru tempertura apei.
La temperatura de 8-15C apa posed cele mai bune proprieti de potolire a setei .La
temperatura de 20 C apa devine neplcut i produce reflexul de vom,deorece standartul
internaional prevede c temperatura apei s nu depesc temperatura de 25C.

7.4.Determinarea duritii totale :

ntr-o capsul de porelan se toarn 30 ml.de apa.


Se adaug 0,5 soluie tampon.
Se agit.
Se adaog 3-4 pic.de indicator->pn la o coloraie roie.
Titram cu complexon.
Se agita continuu -> pn ce culoarea roie trece n albastru.

Duritea total se exprim prin formula:

Gr de dur./l= 0,561*N*f*100 ;
V*100

N-cantitatea de complexon folosit la titrare;


0,561-echivalentul in ml.a CaC din solui de complexon;
f- factorul soluiei de complexon;
V-cantitate de apa analizat.
Duritatea total admisibil este de 20 germane.
Determinarea CCO a apei(consumul chimic de oxigen):

Se msoar 100 ml de ap.


Adaugm 5 ml de acid sulfuric.
10 ml permanganat de potasiu.
10 min .se fierbe.
10 ml de acid oxalic.
Se titreaz cu permanganat de potasiu pina la aparii culorii roz-pal.

Numrul de ml.de soluie de permanganat utilizate la titrare reprezint cantitatea de


permanganat consumat la oxidarea substanei organice aflate n cei 100 ml de ap.Consumul
de permanganat de potasiu se exprim dup formula:
mg KMgO4=(n+n1)*f-n2*0,316*100

unde:

V
n-cantitatea de KMgO4 adaugat iniial n prob;
n1-ml. de permnganat folosit la titrare;

n2-ml. de acid oxalic adugat pentru decolorarea probei;


f-factorul soluiei de permanganat;
V-cantitatea de apa in cm3.