SISTEME ECOLOGICE ANTROPIZATE

Ecosistemele antropizate (amenajate) sunt sisteme ecologice

naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau
animale sporite, fie pentru alte scopuri umane. Sunt influentate specific
de existenta si activitatea umana. Depind de om din punct de vedere
structural organizatoric
Fiind ecosisteme simplificate, cu nivel redus de complexitate a
organizrii i cu echilibru precar, sistemele antropizate nu se pot mentine
dect prin interventia sever i permanent a populatiei umane pe ci
multiple i specializate.
Intreprinderea ca ecosistem antropizat are in functionarea sa, iesiri
si produsi intermediari. Intrarile sistemului sunt resursele materiale si
energetice - produsele altor ecosisteme industriale (materiale, energie,
informatie) - produsele altor ecosisteme care satisfac nevoile umane din
ecosistemul in discutie si deseuri din alte ecosisteme antropizate
industriale sau neindustriale care pot avea efecte agresive asupra
mediului si sanatatii in ecosistem. Produsele intermediare din sistem
care satisfac nevoile umane din interiorul ecosistemului antropizat si
deseuri rezultate din ecosisteme au efecte eco si sanoagresive in
interiorul sistemului.
Capitalul natural este totalitatea ecosistemelor: naturale,
seminaturale si antropizate intr-o anumita regiune geografica. Trasatura
generala a acestor ecosisteme o reprezinta diversitatea.
Principalele cai de deteriorare a capitalului natural:
- Poluarea
- chimica (petrol, mercur, nutriti, nitrati)
- fizica ( caldura, radiatiile, zgomotele)
- biologica (bacterii)
- Supraexploaterea- folosirea intensiva a unei anumite specii fara a tine
seama de capacitatea de refacere a speciei respective
- Fragmentarea si distrugerea habitatelor
- defrisarea
- agricultura nerationala

- Modificari climatice globale
Cresterea temperaturii - efect de sera
Efectul de sera este termenul popular folosit pentru a descrie modul in
care atmosfera Pamantului asigura o temperatura propice vietii pe
planeta. Aproximativ jumatate din radiatia solara trece prin atmosfera.
Restul este reflectat de nori, este imprastiat de vaporii de apa si de
particulele din atmosfera sau este absorbit de aceasta. O parte din
radiatia solara care atinge Pamantul este reflectata inapoi in spatiu (in
medie aproximativ o treime). Din ceea ce ramane, o parte e absorbita de
atmosfera, insa majoritatea este absorbita de sol si oceane. Suprafata
Pamantului se incalzeste si, ca rezultat, emite radiatie infrarosie
(caldura). O parte din aceasta radiatie este trimisa in spatiu, insa
majoritatea ramane in atmosfera. Unele gaze din atmosfera constituie un
strat izolator al Pamantului si impiedica caldura sa iasa in spatiu; acestea
sunt asa-numitele gaze cu efect de sera (GES). Ele actioneaza ca o
patura, absorbind caldura si reflectand-o inapoi catre suprafata
Pamantului, incalzind atmosfera si provocand ceea ce este cunoscut sub
numele de efect de sera natural. Fara acest efect, Pamantul ar fi mult
mai rece decat acum.

- Introducerea de noi specii accidental sau intentionat, exista
repercursiuni asupra ecosistemului. In urma introducerii unor noi
specii in ecosistem, acestea au doua alternative:
- specii aclimatizate traiesc si nu se inmultesc
- specii naturalizate
Activitatile antropice au cauzat deteriorarea prin diverse modalitati
(poluare, constructie de baraje, introducere de specii noi, fragmentarea
habitatelor speciilor, alterarea circuitelor biogeochimice,supraexploatarea
resurselor naturale etc.) a ecosistemelor terestre si acvatice iar una
dintre consecinte a fost reducerea diversitatii specifice si genetice.

Asezri
-rurale presiunea exercitat de om este redusa
-urbane mici puini locuitori, activiti economice reduse, unele
schimbri n mediu
-marile centre urbane mediul natural complet schimbat
Agricultura
Extensiv:
-Defrisri masive
-Introducerea culturilor cerealiere
Intensiv:
-Creterea produciei agricole
-Mecanizare, chimizare, irigaii, desalinizare, desecare, soluri cu
productivitate crescut
-Creterea animalelor
-Pstoritul de transhuman
-Resurse de hran limitate
-Resurse impuse de condiii climatice
Industria
-Modific negativ prin: excavaii, extracia petrolului, baraje i lacuri
hidroenergetice, platforme industriale, diguri, bazine portuare, noxe,
deeuri, construcii abandonate
Omul
-A creat forme de relief:, diguri, canale, taluze
-A nivelat ondulrile reliefului
-A crescut riscul producerii de alunecri, surpri, toreni
-A schimbat complet mediul terenurilor mltinoase
-Poluarea aerului i solului

Cele mai importante transformri s-au produs n regiunile de cmpie prin
nlturarea vegetaiei spontate i introducerea speciilor de cultur.
Un exemplu de sistem antropizat o reprezinta mediul urban.
Mediul natural n care omul i desfoar activitatea este format din mai
multe sisteme ecologice. Un ecosistem, n general reprezint relaia
dintre lumea organismelor vii i mediul lor de via, sau cum se mai
spune, unitatea dintre biocenoz i biotip (exemplu: un lac, o pdure,
etc. formeaz n parte un ecosistem). Un grup de oameni pe un spaiu
determinat i mediul ambiant respectiv alctuiesc mpreun un
ecosistem urban. Ansamblul ecosistemelor planetei, ntre care exist
relaii complexe de intercondiionare,constituie ecosfera. ntruct omul
este singura fiin vie care poate depune o activitate contient,
ecosistemul uman joac rolul principal n cadrul ecosferei.
Biotopul urban reprezint rezultatul aciunii modelatoare a omului asupra
mediului fizic, aciune desfurat ntr-un lung proces istoric, spre
folosul su. Ca i n cazul ecosistemelor naturale, i n acest caz se
poate vorbi de factorii staionari ai biotopului urban, dar n elementele de
biotop urban se pot include factorii indui de ctre societatea uman
(factori ce se exprim prin elemente antropogenice). Factorii staionari
sunt cei geografici, geologici i pedologici. Acetia reprezint elemente
fixe care determin evoluia unei aezri umane. ntr-o diferit msur,
aceti factori (n special cei pedologici) sunt supui aciunii antropice i
modificai. Elemente antropice ale biotopului. Elemente generate de
structurile urbane. Aezarea uman reprezint prin manifestarea sa
spaial-funcional o entitate complet diferit din punct de vedere al
biotopului, fa de ecosistemele naturale ; zone funcionale urbane, pu-
ternic antropizate, n special cele industriale, comerciale, i de afaceri, i
n diverse msuri cele rezideniale, nvmnt sau de agrement,
prezint modifi-cri spaiale specifice ale biotopului iniial, orientat spre
ndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. Rezult astfel
modificrile tuturor factorilor de mediu (ap, aer, sol), precum i
schimbri semnificative ale microclimatului.

Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitilor umane ce se
desfoar pe teritoriul oraului. Fr ndoial c la originea polurii st
producia de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale
create de om este cauza real, ci modul de gospodrire a acestora care,
pe lng faptul c ncorporeaz resurse neregenerabile i epuizabile,
dup utilizare sunt deversate n mediul natural, fr s se cunoasc
efectele de lung durat asupra acestuia. Factorii de poluare urban
sunt cei care se ncadreaz n factorii general valabil de poluare a
mediului nconjurtor i se refer la:
1. Lipsa unei organizri i dezvoltri economice pe criterii ecologice, cu
alte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabil
2. Creterea demografic exploziv care implic aglomerarea oraelor,
ex-tinderea suprafeelor ocupate de orae i creterea necesitii de tot
felul, constituie principala presiune exercitat din partea centrelor urbane
asupra mediului.

3. Dezvoltarea tehnicii fr s in seama de principiile ecologice.

4. Crearea de bunuri materiale care ncorporeaz resurse
neregenerabile (sau greu regenerabile) i epuizabile.
5. Lipsa unei contiine ecologice cu privire la posibilitile mediului
nconjurtor constituie acel factor de comportament care concur n
egal msur cu ali factori,la degradarea mediului.
6. Creterea necesarului de ap n viitor

Oamenii utilizeaza numai pentru agricultura 20 pna la 75% din
suprafata uscatului iar prin activitatile lor au modificat aproape toate
ecosistemele existente. La nivel planetar, are loc fenomenul de
omogenizare, scadere a biodiversitatii.
Autorii vorbesc despre indicele Vietii de pe Planeta care exprima
tendinta generala a numarului vertebratelor de pe Pamnt. Ei
atentioneaza ca n ultimele decenii acesta a scazut cu 30%. Disparitia
unor specii este o pierdere irecuperabila iar o descrestere datorata
activitatii antropice, a diversitatii specifice conduce la deteriorare si
destabilizarea functionarii ecosistemelor (Pavlov, D.S., Bukavareva,
E.N., 2007). Cresterea suprafetei sistemelor antropice si a celor
antropizate este strns legata de reducerea ecosistemelor naturale,
inclusiv cele forestiere cu rol important n reglarea climei n contextul n
care oamenii ncep sa se confrunte cu efectele ncalzirii globale.
Cresterea frecventei fenomenelor climatice precum furtunile foarte
puternice cu care se confrunta multe tari n ultimii ani sunt legate de
reducerea suprafetei sistemelor naturale si seminaturale. n ultimele
doua decenii studiile referitoare la importanta diversitatii biologice pentru
desfasurarea functiilor ecosistemelor au devenit din ce n ce mai
frecvente, iar concluziile cu foarte mici exceptii sunt similare -
biodiversitatea este considerata un factor cheie petru functionarea
ecosistemelor.
Motivele sunt urmatoarele:
-odata cu scaderea diversitatii specifice, scade probabilitatea ca ntr-o
biocenoza sa existe cele mai productive specii;
- ntr-o biocenoza cu diversitate a speciilor ridicata, resursele sunt mai
bine utilizate datorita specializarii diverselor organisme apartinnd la
specii diferite n utilizarea anumitor resurse.
Pot fi folosite ca indicatori ai deteriorarii, specii de organisme atent
selectionate, nu numai scaderea diversitatii de specii. De exemplu
pasarile marine, verigi finale a unor lanturi trofice, sunt afectate de
modificari din multe niveluri trofice. n plus, sunt omniprezente n
regiunea arctica. De aceea pot fi utilizate ca indicatori ai dereglarilor ce
apar n functionarea ecosistemelor. n anii saraci n resurse, marimea
populatiilor de pasari polare scade. Ecoregiunile de la polul nord este de
asteptat sa aiba cel mai mult de suferit n urma fenomenului de ncalzire
globala. Mallory, M.L. si colab., 2006 au descoperit ca n aceste zone se
acumuleaza o serie de poluanti, iar cantitatea de resurse este n
scadere. n regiunea arctica ajung substante organice poluante care
intervin n circuitul materiei de-a lungul lanturilor trofice iar prin
bioacumulare ating concentratii ridicate n corpul pasarilor si animalelor
pradatoare de vrf. Mallory, M.L. si colab., 2006 sustin ca monitorizarea
intensitatii poluarii n nordul Canadei si intervenirea pentru reducerea ei
sunt necesare deoarece aici sunt identificate habitate ale anumitor specii
de importanta internationala si specii folosite ca resursa de hrana pentru
comunitatile locale iar consumul unor pasari sau animale n corpul carora
se regaseste o cantitate crescuta de substante toxice reprezinta un real
pericol pentru sanatatea oamenilor. Grosimea, consistenta si distributia
ghetii se schimba iar durata dezghetului si nghetului sunt critice pentru
speciile de animale si pasari.
Din unele studii reiese ca reproducerea pasarilor polare depinde de
caracteristicile ghetii dar poate fi stopata si de actiunea unor poluanti n
cantitati din ce n ce mai mari deoarece suprafetele urbane se extind,
ecoturismul este n dezvoltare n aceste zone n general evitate de
oameni, asadar cu influenta antropica relativ redusa n comparatie cu
alte regiuni. Mallory, M.L. si colab., 2006 afirma: Deoarece pasarile
pelagice reflecta conditiile ecosistemelor arctice (productivitate,
proprietati ale ghetii, nivelul poluarii, recolta oamenilor) continuarea
cercetarii si monitorizarii acestui grup va contribui la urmarirea
schimbarilor n functionarea ecosistemelor din nordul Canadei.
n ceea ce priveste scaderea diversitatii de specii n cazul aparitiei
deteriorarii unui sistem ecologic, Lopez-Pujol, J. si colab., 2006, afirma
ca deteriorarea ecosistemelor este cauza principala a extinctiei speciilor
in China care a suferit o pierdere uriasa a biodiversitatii inclusiv a
diversitatii de specii considerndu-se ca mai mult de 5000 de specii de
flori sunt amenintate cu disparitia iar ctiva taxoni sunt deja extincti si
aceasta numai din punct de vedere al florei. n China, cresterea
populatiei si dezvoltarea economica rapida si de amploare au presupus
construirea si functionarea unui numar ridicat de industrii si drumuri de
acces. Numai cresterea numarului de turisti datorata promovarii
turismului a provocat, conform Lopez-Pujol, J. si colab., 2006, includerea
unor specii endemice cum este de exemplu Hylocomium splendens din
muntii Emei, pe lista celor in pericol.
Poluarea aerului este n mare parte datorata utilizarii carbunilor ca
sursa principala de energie - aproximativ 70% din totalul de energie are
ca sursa carbunele - deoarece rezulta concentratii ridicate de dioxid de
sulf si dioxid de carbon ct si sedimentarea acida ce au provocat in
sudul, estul si centrul Chinei ploi acide si disparitia unor specii de licheni.
Deteriorarea a fost cauzata in China de combinarea fragmentarii,
poluare, supraexploatarea resurselor naturale, introducerea speciilor
exotice ceea ce a cauzat daune ireparabile diversitatii specifice. Rata de
despadurire a fost estimata la 0,6% pe an ncepnd cu anul 1990. China
are n prezent cel mai mare raport ntre terenuri desertificate si cele
susceptibile de desertificare (2.620.000 km2 sunt afectati de desertificare
din totalul de 3.320.000 km2). Supraexploatarea unui numar relativ mare
de specii a condus la reducerea drastica a efectivelor lor si introducerea
pe listele de specii pe cale de disparitie, iar daca activitatile oamenilor
vor ramne la fel de dezastruoase pentru componentele capitalului
natural, aceste specii vor fi extincte n viitor.