Poluarea Aerului

5/11/2018 Poluareaaerului-slidepdf.
com
Poluarea aerului
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul unor activitati umane din ce în ce mai extinse si raspândite în ultima
perioada de timp, altele se datoreaza unor conditii naturale.
Acest tip de poluare a luat o mare amploare, odata cu aparitia civilizatiei moderne, cu cresterea productiei industriale, a circulatiei
rutiere, cu aparitia deseurilor menajere etc. Poluarea aerului este mai puternica în mediul urban iar aici în anumite zone industriale unde
producerea de noxe este sporita.
Substantele poluante sunt rezultate din arderea combustibililor, praful de la fabricile de ciment, gaze din industria chimica etc.
In functie de starea lor de agregare, poluantii din aer sunt de doua feluri: poluanti gazosi si solizi.
Poluantii gazosi
Acest tip de poluanti reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi în atmosfera si din aceasta categorie fac parte:
- oxidul de carbon (CO), este cel mai raspândit poluant atmosferic. Principalele surse generatoare de CO sunt: centralele
electrice pe carbune, pacura si gaze; motoarele cu ardere interna (58% din total); industria fierului, otelului, petrochimica, a
celulozei si hârtiei; arderea deseurilor, incendiile etc. Oxidul de carbon are o actiune asfixianta asupra organismului datorita
formarii carboxihemoglobinei, ca urmare a combinarii cu hemoglobina din sânge.
- bioxidul de carbon (CO2). Concentratia maxima normala de CO2, admisa în atmosfera este de 0,3 mg/mc de aer, iar
cresterea concentratiei peste 2-3% îl face toxic pentru om. Cresterea concentratiei poate provoca schimbari daunatoare la nivelul
creierului dar principalul efect îl constituie "efectul de sera". Principalele surse antropice de CO 2 sunt diferitele procese de
combustie în întreprinderi si arderile directe în atmosfera (incendii, deseuri, incalzit etc.).
- hidrocarburile, se datoreaza arderii incomplete a carburantilor cu efecte cancerigene;
- bioxidul de sulf (SO2), rezultat din arderea combustibililor fosili si din industria metalurgica, cu efecte toxice asupra plantelor
producând leziuni foliare la conifere sau la specii foioase (plop, tei, mesteacan etc.);
hidrogenul sulfurat (H2S) se datoreaza fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau în industria chimica, farmaceutica,
-colorantilor e t c . . Acesta afecteaza sistemul nervos, aparatul circulator si sângele;
- compusii azotului, dintre care N02 este cel mai periculos poluant provenit din motoarele cu ardere interna si automobile,
arderea combustibililor fosili; transporturi, industria chimica (fabrici de îngrasaminte cu azot, de fabricare a HN0 3). Oxizii de
azot pot produce efecte toxice asupra plantelor si animalelor. Dioxidul de azot (NO 2) este de circa patru ori mai toxic decât
monoxidul (NO).
Persistenta în atmosfera a unor poluanti variaza între limite foarte largi. Astfel, compusii pe baza de sulf si azot (SO 2,
NO, NO2, N2O, NH3, H2S) persista în atmosfera câteva zile (1-5 zile), în timp ce, alte substante ajung la structuri mai putin
stabile si reactive dupa ani de zile (CO = 3 ani; CO 2 = 4 ani; hidrocarburi = 16 ani)
"Smog-ul" este o ceata albastruie, rezultata în urma reactiilor chimice dintre razele solare catalizatoare si diferiti
poluanti, în conditiile unei atmosfere umede. Este un amestec de ceata si fum si provine din cuvintele englezesti <<smoke>> si
<<fog>>. Provoaca iritatia mucoaselor la om si animale iar la plante leziuni si arsuri. În 1952, la Londra, din cauza smogului s-au
înregistrat 4000 de decese în 4 zile.
În atmosfera apar si procese de autoepurare (datorita factorilor meteorologici si fenomenelor de sedimentare), însa atâta
timp cât cantitatile de poluanti se înscriu în limite rezonabile, iar fenomenele meteorologice nu sunt modificate antropic.
Ploile acide
http://slidepdf.com/reader/full/poluarea-aerului-55a35cd7cc2c1 1/62
5/11/2018 Poluareaaerului-slidepdf.com
Poluarea atmosferica cea mai grava se manifesta sub forma de ploi acide. Ploile acide sunt determinate de prezenta în
atmosfera a oxizilor de sulf si azot (S02 si N02). care în prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete, se
transforma în acizi foarte toxici (acidul sulfuric si acidul azotic).
Aceste substante, ajunse în atmosfera, în urma activitatilor industriale, pot fi transportate de vânturile dominante la
distante mai mici sau mai mari, cazând apoi pe sol sub forma de precipitatii (ploaie, ninsoare, bruma sau prafuri acide).
Apa de ploaie este usor acida din cauza cauza acidului carbonic (rezultat din combinarea CO 2) dizolvat în ea. pH-ul
normal al apei de ploaie "necontaminata" este considerat 5,6. Precipitatiile acide sunt considerate cele în care apa are un pH sub
5,6.
a.) Influenta ploilor acide asupra apei
Aciditatea apei este mai mare toamna, când precipitatiile sunt mai frecvente si primavara, când poluantii stocati în za-
pada sunt cedati în prima faza a topirii zapezii.
Ploile acide contin, de asemenea, o diversitate de elemente nutritive pentru plante: Ca, K, S, N, P precum si o
varietate de molecule organice si produse ale industriei chimice. Creste deci continutul apei lacurilor si a sedimentelor în
aceste substante.
Apele afectate de depuneri acide pot avea drept efect dizolvarea unor toxine insolubile în apa aflate în bazinele si
retelele de aductiune a apei potabile; prezenta acestor metale toxice aflate în bazinele si retelele de aductiune a apei potabile
poate dauna grav sanatatii populatiei.
Daca posibilitatea de tamponare a solului este prea mica pentru a neutraliza aciditatea ploilor va avea loc o
acidifiere a apelor freatice, a cursurilor de apa si lacurilor.
b. Influenta ploilor acide asupra solului
Ploile acide conduc la cresterea aciditatii totale a solului, la absorbtia unor macroelemente din sol, la pierderi de
humus, la inhibarea fenomenelor de nitrificare din sol etc.
c. Influenta ploilor acide asupra plantelor
Frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara si a epidermei sau prin extractia si spalarea elementelor
nutritive.
Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafata superioara a frunzei, urmata de
distrugerea celulelor palisadice si în final ambele suprafete ale frunzei sunt afectate.
Raspunsul frunzei la actiunea ploilor acide depinde de: durata expunerii, frecventa expunerii, intervalul dintre ploi, intensitatea
ploii, marimea picaturilor.
Efecte vizibil negative asupra cresterii plantelor se obtin când vegetatia este expusa la ploi cu pH sub 4. Sensibile la efectul ploilor acide
sunt în general culturile legumicole si sfecla de zahar.
Ploile acide au de asemenea o influenta negativa si asupra padurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor si în mod indirect prin
modificarea calitatii solului din care arborii îsi extrag substantele nutritive. Dupa unele studii rezulta ca solurile padurilor de conifere sunt cele mai
expuse.
d.) Influenta ploilor acide asupra diferitelor materiale.
Depunerile acide au un efect puternic de corodare a diferitelor metale, constructii de piatra etc.
e.) Influenta ploilor acide asupra ecosistemelor acvatice
Flora si fauna acvatice sunt foarte sensibile la schimbarea pH-ului.
Posibilitatile de protectie a plantelor împotriva ploilor acide sunt reduse. De aceea se impune luarea unor masuri de limitare la sursa a
substantelor acidifiante.
Deteriorarea stratului de ozon
Stratul de ozon (O3 - o forma molecutara de oxigen cu o mare capacitate de oxidare) este localizat în atmosfera la o
altitudine de 10-15 km. El este important din punct de vedere ecologic prin functia de protectie împotriva excesului de radiatii
ultraviolete.
În atmosfera, în conditii normale, cantitatea de ozon este relativ constanta; procesele prin care ozonul se distruge si cele
prin care ozonul se reface sunt într-un relativ echilibru. In ultimele decenii însa, ca urmare a activitatilor industriale, în atmosfera
sunt eliminate gaze care perturba acest echilibru.
Principalul element chimic care intervine în oxidarea si distrugerea moleculei de ozon este clorul ajuns în stratosfera
care "sparge" moleculele de ozon. Clorul poate fi eliminat în atmosfera sub forma de CFC (clorofluorocarburi) utilizate ca
solventi industriali, în refrigeratoare, în sprayuri, si sub forma de teraclorura de carbon (solvent industrial). Alaturi de
substantele clorurate, efect nefavorabil asupra stratului de ozon au si oxizii de azot NOx (produsi rezultati din arderea
combustibililor fosili).
Distrugerea stratului de ozon poate avea implicatii importante asupra sanatatii umane. O subtiere cu l % a stratului poate avea
drept urmare o crestere cu 2% a intensitatii radiatiei solare ultraviolete ajunsa la suprafata solului: rezultatul poate consta într-o
crestere cu 5-7% a incidentei cancerului de piele. Expunerea prelungita la radiatii ultraviolete de intensitate ridicata poate, de
asemenea, cauza o crestere a incidentei cataractelor si o slabire generala a sistemului imunitar al organismului
Fluxul mai intens de radiatie ultravioleta poate afecta si lanturile trofice, atât cele acvatice (în felul acesta diminuând productia de
peste), cât si cele terestre. Influentând nefavorabil fotosinteza plantelor terestre afecteaza direct productia primara si în consecinta
productia de alimente.
Pericolul de distrugere a stratulur de ozon, cu toate implicatiile lui, este in atentia forurilor de decizie nationale si
internationale. Cercetarile recente au demonstrat ca deasupra Antarcticii stratul a fost distrus în proportie de aproape 40 % iar
deasupra Statelor Unite se apreciaza ca grosimea stratului s-a diminuat cu 2,3 pâna la 6%.
Alerta internationala si presiunea opiniei publice din diverse tari au avut drept urmare incheierea în anul 1987 a
Protocolului de la Montreal, ratificat de 150 de tari, conform prevederilor caruia statele semnatare se obliga ca în viitorul apropiat
sa reduca cantitatea de CFC eliminata în atmosfera.
Efectul de sera
Se cunoaste ca Atmosfera este, în principiu, mai rece decât suprafata Pamântului. Astfel, o parte din radiatia infrarosie
emisa de suprafata terestra este absorbita de catre componentii naturali ai Atmosferei, mai ales de catre vaporii de apa si de
dioxidul de carbon din aer. Atmosfera, la rândul ei, va emite un flux radiativ, din care o parte va fi îndreptata spre Pamânt,
generând
suprafetei efectul
terestrede
si sera natural,
a stratului de iar
aeralta
din parte se îndreapta
vecinatate catre spatiu.
care, în absenta Datorita
acestui efectului
efect, ar de sera natural
avea o temperatura maisemica
produce
cu 33încalzirea
o
C (-18oC
o
în loc de 15 C).
Echilibrul radiativ al sistemului Pamânt-Atmosfera se realizeaza atunci când racirea rezultata prin emisiile de radiatii
IR (infrarosii) catre spatiu echilibreaza energia neta primita de la Soare.
Perturbarea bilantului radiativ a fost numita impuls radiativ care poate fi pozitiv, când duce la cresterea temperaturii
medii globale sau negativ când are efect invers.
Datorita activitatii antropice, efectul de sera s-a intensificat în ultimul secol. Se apreciaza ca temperatura medie a aerului la
suprafata pamântului ar putea creste, fapt ceea ce ar determina topirea ghetarilor si, ca urmare, cresterea nivelului marilor si oceanelor. In consecinta,
apa marilor si oceanelor va acoperi suprafete tot mai mari de teren; cresterea temperaturii va determina si modificari ale
vegetatiei.
Analiza pe termen lung a procesului de încalzire globala, pe plan mondial, pe baza datelor referitoare la temperatura medie anuala
a ultimilor 100 de ani, arata o încalzire, începând cu sfârsitul secolulului al XIX-lea, cu 0,6 oC. Desigur, aceasta încalzire nu poate fi imputata
numai bioxidului de carbon si celorlalte gaze mentionate; încalzirea globala actuala se desfasoara si pe fondul perioadei numite <<Încalzirea
recenta>> care a început la jumatatea sec. al XIX-lea.
Prevenirea si combaterea poluarii aerului
Dintre masurile de prevenire si combatere a poluarii mediului enumeram:
- întretinerea si supravegherea utilajelor din industrie cu scopul evitarii pierderilor accidentale de substante toxice;
- aplicarea de tehnologii nepoluante;
- utilizarea surselor nepoluante de energie, cum sunt: sursa eoliana, hidraulica, a mareelor etc.;
- extinderea folosirii procedeelor care asigura reducerea poluarii în cazul utilizarii carbunilor ca sursa de energie;
- înlocuirea sau reducerea a cât mai mult posibil a transportului autoprin transportul cu trenul;
- buna functionare a motoarelor cu ardere interna;
- înlocuirea materialelor energofage în sensul ca prin reducerea consumului de combustibili fosili sa se diminueze si
poluarea aerului;
- amplasarea întreprinderilor care polueaza atmosfera la distanta mai mari de localitati, în special complexele zootehnice în
timp ce la unitatile industriale trebuie sa se evite eliminarea poluantilor în atmosfera prin filtrarea aerului poluant si nu prin
marirea înaltimii cosurilor de evacuare a gazelor poluante.
Factor de mediu
Prin factor de mediu se înelege un element material capabil de a produce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente
materiale, provocând reacii corespunztoare.
Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu):
y factori antropici ai climei : activiti ale omului care contribuie la modificarea climei (defriri, desecri, irigaii,
poluare a atmosferei).
y factori ecologici : capabili de a influena viaa organismelor.
y factori abiotici ( fizici, climatici i hidrici): aerul, apa, lumina, cldura, umiditatea, vântul.
y factori geomorfologici : altitudinea reliefului, înclinarea, expunerea.
y factori edafici : solul cu proprietile lui fizice, chimice i biologice.
y factori biotici : interrelaii fitocenotice, zoocenotice, biocenotice.
y
Factorii fizici ai aerului. Efecte asupra sntii i prevenirea lor
y 1.Temperaturaaerului
y Importana din punct de vedere medical
y Infueneaz termoliza.
Exe rc it  e fe ct e n ef av ora bi le at un ci c ân d co bo ar  s ub an umi te l im it econsiderate fiziologice,

y
dar i atunci când depete anumite limite superioare.
Influeneaz poluarea aerului.

y
y
Influen eaz ceilal i fa ctori fizici ai aer ului ( umiditat ea, cur enii de ae r, presiunea etc.).
Aciunea temperaturii sczute asupra organismului Aciunea local
y
se manifest prin:
y
Apariia angionevrozelor, localizate la nivelul extremitilor. Dac aciunealocal a frigului este de

y
scurt durat, tulburrile circulatorii revin la normal prin masajul degetelor i prin înclzire.
Paralizii i pareze localizate mai ales la nivelul nervului facial.

y
Nevrite, nevralgii (de trigemen).

y
Aciunea general
y
cuprinde dou faze, în care simptomatologia evolueaz de la senzaiedezagreabil de frig pân la bradipsihie i confuzie
y
mintal.
Evoluia
este în funcie de forma clinic:
y
În formele uoare: vindecare fr sechele.

y
În formele grave: vindecare cu sechele (nefrit cronic, nevrit periferic,leziuni miocardice).

y
În formele foarte grave: sfârit letal, prin stop cardiac sau respirator.
y
Tratamentul
const în înclzirea rapid, prin imersie în baie cald la 34-35 0C, urcândte mp er at ur a ap ei l a
y
40 43 0C, în 10 mi nu te ; f ri c iu ni cu pr os op us ca t; ad mi ni st ra re avitaminei C, soluii glucozate;

oxigenoterapia; repaus la pat, deoarece dup câteva ore sauzile, accidentaii pot prezenta o recdere termic (hipotermie)
sau moarte subit, datoritepuizrii cordului.
Afeciuni favorizate
Afeciuni de frig
ale aparatului respirator: rinite, faringite, amigdalite, laringite, bronite, pneumonii, bronho-
pneumonii, astm bronic.V a r i a  i i l e s e z o n i e r e a l e t e m p e r a t u r i i a e r u l u i d e t e r m i n 
a n u m i t e p r o c e s e epidemiologice (exemplu: gripa, care în anotimpul rece are maximum de cazuri lasfâritul lunii
ianuarie i începutul lunii februarie. Factorul favorizant al gripei nu-l reprezint temperatura aerului sczut, ci scderea
brusc a temperaturii aeruluiîntr-o perioad mai cald a anului).
Afeciuni ale aparatului cardiovascular (aciune nefavorabil la bolnavii cuafeciuni coronariene, hipertensiune arterial,
y
endarterit obliterant).
Afeciuni ale aparatului locomotor (afeciuni reumatismale).

y
Afeciuni digestive (apariia recidivelor ulcerului gastro-duodenal).

y
Aparezelor,
f e c  i uparaliziilor).
n i a l e s i s t e m u l u i n e r v o s p e r i f e r i c ( r e c i d i v e a l e n e v r a l g i i l o r nevritelor,
Recidive ale afeciunilor renale

y
2. Umiditatea aerului
Importana medical a umiditii aerului
Influeneaz termoreglarea(pierderile de cldur prin evaporare)

y
Influeneaz poluarea aerului

y
y Determin tipul de clim

y Influena variaiilor umiditii aerului asupra organismului
y Influena indirectUmiditatea aerului intervine în echilibrarea diferenelor mari de temperatur aaerului.
y Influena direct:
y U m i d i t a t e a r e l a t i v  s u b 1 0 - 1 5 % p r o d u c e u s c a r e a m u c o a s e l o r , c u f i s u r i  i s ângerri, senzaie
de sete.
y Umiditatea relativ sub 30% determin uscarea mucoasei respiratorii, care vareprezenta teren favorabil multiplicrii
germenilor patogeni.
y U m i d i t a t e a r e l a t i v  m a i ma r e d e 7 0 - 8 0 % i n f l u e n  e a z 
n e f a v o r a b i l t e r mo r e gl a r e a pr i n ev a po r ar e a t r an s p ir a i e i ( da c  t em p er a t ur a a er u lu i
estecrescut) sau crete pierderile de cldur ale organismului (dac temperaturaaerului este
sczut).Pentru ca termoreglarea s se desfoare în condiii optime i s fie meninutconfortul termic al
organismului, trebuie ca umiditatea relativ s fie cu atât mai mic, cucât temperatura aerului este mai crescut.Se
recomand ca umiditatea relativ s fie de maximum 60% vara i minimum 25%iarna.
y
Afeciuni favorizate de variaiile umiditii relative
y Inflamaia cataral a mucoasei cilor respiratorii datorit aciunii unor virusuri.
y Gripa (se pare c virusul gripal este distrus de umiditatea aerului crescut).
y Scarlatina (streptococul rezist puin timp la umiditatea aerului crescut).

y B r o n  i t a a c u t   i a g r a v a r e a s i m p t o m a t o l o g i e i b r o n  i t e i c r o n i c e ( î n perioade cu
umiditatea aerului crescut, asociate cu temperatura aerului sczut).Poluarea aerului cu dioxid de sulf, în cazul
umiditii crescute, duce la formareaacidului sulfuric, care ptrunde în aparatul respirator sub form
de aer osol i , ac ion ân diritant asupra mucoaselor.
y Astmul bronic (se pare c nu este influenat de umiditatea crescut, chiar în perioadele cu cea).
y R e u m a t i s m u l ( n u s - a p u t u t s t a b i l i o l e g  t u r  d i r e c t  î n t r e u m i d i t a t e a a erului i frecvena i
intensitatea durerilor reumatismale).
y Tuberculoza (în anotimpul rece cu temperatura aerului sczut, umiditateacrescut i cea, crete frecvena
hemoptiziilor).În general, creterea umiditii aerului favorizeaz înmul
în mu l ir ea ba ct er ii lo r Gr am negativ, iar scderea - înmulirea bacteriilor Gram pozitiv
Curenii de aer
Influena curenilor de aer asupra sntii
I n t e n s i f i c  t e r m o l i z a p r i n e v a p o r a r e  i c o n v e c  i e , c u c o n d i  i a c a temperatura
aerului s fie mai mic de 37
Stimuleaz receptorii cutanai, dac curenii de aer sunt perceptibili.
Favorizeaz modificrile electrice ale aerului, prin creterea ionizrii.
A n t r e n e a z  g e r m e n i i  i a l e r g e n i i v e g e t a l i d e p e s o l t r a n s p o r t â n d u - i l a distan.
Dilueaz substanele poluante existente în aer.
Influeneaz defavorabil afeciunile cardiovasculare i hipertiroidismul.
Micrile de aer neperiodice, calde, care se formeaz în anumite regiunisu nt de nu mi te foe hn (f öh n) .
El e s e î nt â l ne sc î n Al pi i e l ve  i e ni , Ti ro l , SU A, Argentina, Italia (tramontana), Yugoslavia i Banat (coava),
Transilvania (vântulmare) etc.Simptomatologia complex, heterogen, cu implicaii neurovegetative a fost denumit
boal de Föhn
. Exacerbri s-au observat, în special, la persoanele meteorosensibile.S i m p t o m e l e s e c a r a c t e r i z e a z  p r i n

s e n t i m e n t d e f r u s t r a r e , d e p r e s i e , c r e  t e r e a n um ru lui si nu ci der il or l a ti ne ri , s c de re a
c ap ac it  i i d e c on ce n tr a re , a ca pa ci t i i d em u n c  , m o d i f i c  r i a l e r e a c  i i l o r p s i h o m o t o r i i , c r e  t e r e a
frecvenei accidentelor, aemboliilor, tromboflebitelor, hemoragiilor etc.
4.Presiuneaatmosferic
P r e s i u nmrii,
nivelul e a e s tlae latitudinea
a p  s a r e a pde
e 45
c a rgrade
e o e xie la
r c itet mperatura
aerul atmdeo s0f e r i c a s u p r a u n i t   i i d e s u p r a f a   . L a
0
C, înlimeacoloanei de mercur este de 760 mm (presiune atmosferic normal).Ex p r i m a r e a s e f a c e fi e î n m i l i me t r i
col oan  d e m er cur , f ie în mil ib ar i ( 75 0mmHg=1000 mb).
Variaiile presiunii atmosferice. Efecte asupra organismului
Efecte directe
Organismul este adaptat fiziologic la variaiile mici de presiune. Variaiile maima ri , cu am pl it ud in e de
20 -4 0 mm Hg ap r ut e la in te rv al e sc ur te de ti mp , nu pr od uc dezechilibre fiziologice la persoanele
sntoase. Totui, ele sunt considerate de numeroiautori ca fiind factori principali în dezechilibrele care apar la persoanele
meteorosensibile(frecvena crescut a crize lor d e astm, cretere a te nsiunii arteri ale et c.). Se consid er
c presiunea atmosferic în corelaie cu modificrile meteorologice generale poate constituiun complex, care influeneaz
sntatea.Variaiile de presiune atmosferic datorit altitudinii exercit efecte directe prinmodificarea
din amic ii schi mburi lor gazoa se din tre organ ism i medi u, dete rmin ate deconcentraia gazelor în aer i modificarea
presiunii lor pariale.
Efecte indirecte
Presiun ea at mosferic este un factor care contribui e la caracte rul cl imatic dintr-ozon geografic.
5.Electricitatea atmosferic
Formele de manifestare ale electricitii atmosferice sunt aeroionizarea, câmpulelectric terestru,
fenomenele electrice de furtun (orajoase), câmpul magnetic terestru i
Nuclei de condensare
Factorii ionizani ai aerului

T e l u r i c i ( s u b s t a n  e l e r a d i o a c t i v e d i n s o l , a e r , a p  , m a t e r i a l e l e d e construcii;
utilizarea energiei nucleare; pulverizarea sau evaporarea apei;descrcrile electrice; furtunile, combustiile naturale
sau artificiale).
Cos mi ci (r ad ia i il e cor pu scu la re sol ar e; ra di a ii le el ect rom a gne ti ce ,infraroii, ultraviolete, X,
gamma).
Clasificareaaeroionilor
se face în funcie de caracterele lor:
Aeroioni mici (rapizi), cu încrcare electric negativ, durat de existenscur t - ze ci de se cu nd e sa u mi nute .
Predomin în zone nepoluate (la munte,în staiuni balneare, în apropierea cascadelor, pe litoral etc.). În
ara noastr,staiunile balneoclimaterice cu densitate crescut de a eroioni mici sunt B ileHerculane, Buzia,
Climneti-Cciulata. În aceste zone, numrul aeroionilor mici este de 3000-4000 perechi/cmc aer.
Aeroioni mari (grei i ultragrei): au încrcare electric pozitiv, durat devia îndelungat - de ordinul orelor. Se
gsesc în zonele poluate, în încperisupraaglomerate, în atmosfera centrelor populate i în zonele industriale,
undenumrul nucleilor de condensare este mai mare. În toate aceste zone numrull or de p e t e 10 0. 00 0
p e r e c h i / c m c a e r . E l c r e  t e î n a t m o s f e r a u m e d   i î n a erul expirat.
Efectele aeroionizrii asupra sntii Ionii mici nega ti ve a u u n e f e c t b e n e fi c a s u p r a o r g a n i s m u l u i ( a s u p r a

f u n c  i e i respiratorii, sistemului nervos, memoriei, randamentului, etc.), pe când ionii mari pozitiviau o aciune nefavorabil.În
desfurarea
un ni ve l caoptimnt i t at ai vfunciilor
i ca l i tfiziologice
a ti v co re ale
sp uorganismului este necesar
nz t or cu concentraia atât optim
natural prezenadinionilor mici negativi, la
aerul atmosferic.Este
posibil i ionizarea artificial a aerului cu aparate generatoare de ioni mici(aproximativ 1.000.000/cmc aer).În
scop profilactic, aeroionizarea artificial este utilizat în unitile industriale,mine, la sportivi, în instalaiile de
aer condiionat.Î n s c o p t e r a p e u t i c , a e r o i o n i z a r e a e s t e r e c o m a n d a t  î n a f e c  i u n i a l e
a p a r a t u l u i respirator (bronit, astm), afeciuni ale aparatului circulator (hipertensiune arterial), întul bu r ri ne ur opsi hi ce
(insomnii, migrene, neurastenii, stri depresive), în afeciuni aleaparatului digestiv (gastrite, ulcer gastro-duodenal),
în tulburri endocrine, în arsuri etc.
Câmpul electric terestru (aeroelectric)
Este reprezentat de diferena de potenial electric existent între suprafaa solului(î ncr ca t el ec tr ic ne gati v) i ae ru l
atmosferic din apropierea solului (încrcat electric
pozitiv). Aceast diferen de potenial crete proporional cu altitudinea.
Efecteleasuprasntii:
nu sunt bineelectric
câmpului precizate.Se pre pe
terestru supune
timp c
de influen
furtun, eaz defavora bil furtunii
sau premergtor sistemulproducealterarea
nervos vegetat iv. Cretere
strii a brausc a
generale
bolnavilor cardiaci i a persoanelor meteorosensibile.În încperi nu exist câmp aeroelectric i de aceea pot apare
migrene, astenie,
Agentii de poluare a mediului ambiant sunt multipli având o actiune cumulativa datorita ciclurilor naturale care au loc
în fiecare ecosistem -aer, apa, sol - si devin nocivi atunci când depasesc anumite concentratii .
Din punctul de vedere al poluantilor se disting :
Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce sunt purjate în atmosfera
Poluanti biologici formati din diferite microorganisme puse în libertate de oameni si restul vietuitoarelor
Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii vibratii si zgomote
Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala.
Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii vulcanice, erodarile solului , incendiile , descompunerea unor
substante organice . Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren , genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi , exercitând
influente negative asupra puritatii atmosferice . Vaporii de apa, împreuna cu praful vulcanic , si alte numeroase gaze ce
s-au degajat (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt suflate în atmosfera unde formeaza vapori grosi care pot polua la mari distante
de locul de emitere.
Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa , si se produc atunci când umiditatea climatului
scade natural sub pragul critic .Fenomenul este deosebit de raspândit mai ales în zona tropicala.
Sursele artificiale sunt cele produse de om prin: transporturi, rafinarii de petrol , industria metalurgica ,
industria chimica anorganica . Industria este în momentul actual principalul poluant la scara mondiala . Procesele de
productie efectuate sunt principale surse ale poluarii atmosferice , apei si solului. Gazele industriale, gazele rezultate din
arderi , din încalzirea locuintelor , sau gazele de esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera cu numeroase
substante daunatoare pentru sanatate . Sursele artificiale generatoare de praf cenusa si fum cuprind în general toate
activitatile omenesti legate de arderea combustibililor , lichizi, solizi, gazosi.
Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa
Industria Sursa de poluare Produsul poluant

Otellrii. Furnale, masini de sintetizare. Oxizi de fier, fier, fum.
Turnatorii de fonta. Furnale, instalatii de dezbatere. Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.
Metalurgia neferoasa. Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si metale.
Rafinarii de petrol. Regeneratori de catalizatori, Praf de catalizator, cenusã de namol.

incineratori de namoluri.
Fabrici de hârtie. Cuptoare de recuperare a chimicalelor Prafuri de chimicale.
si de calcar.
Sticlã si fibre de sticlã. Manipularea materiilor prime, Praf de materii prime, ceatã de acid sulfuric,
cuptoare de sticla, tragerea firelor. oxizi alcalini, aerosoli de asini.
POLUAREA ATMOSFERIC
Modificarea compozitiei aerului poate influenta starea de sanatate a organismului prin variatia concentratiilor
gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii , prin oxigenul din compozitia aerului , oxigen ce intervine în procesul de
respiratie. În repaos se realizeaza 16 - 20 respiratii/min. , si un debit respirator de 8-9 l. Debitul respirator creste în
timpul efortului fizic de la 20 l/min în efort usor , la 8-100 l/min în eforturi mari, dar numai de scurta durata .
Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-79% , dioxid de carbon care în expir are o concentratie de 0,3-
0,4% în expir si 3-4% în inspir si de un amestec de gaze (neon, heliu, metan, kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 % . O
data cu aerul pe care îl inspiram, în organism introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma de suspensii
lichide sau solide , care sunt nocive sau toxice. Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o serie de
factori externi si de starea generala a organismului uman.
Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:
Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica : SO3 , NO, Cl, NH3 .
Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai altor metale .
Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat.
Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.
Poluanti alergizanti naturali :vegetali (polen, fungi), animali (par, fulgi , produse de descuamare) si artificiali (emanatii
din unele ramuri ale industriei chimice, mase plastice.
Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice amine ) anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor
minerale si azbest).
10
Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot , dioxidul de sulf si oxizii de carbon.
Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot, este un gaz toxic constituind una din cauzele unor grave boli
profesionale . Cresterea concentratiei de azot se datoreaza gazelor de combustie la temperaturi înalte ce apar, în special
în motoarele cu explozie si diesel .
Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv , deoarece obstructioneaza caile respiratorii , în special când aerul
contine si praf , stânjenind procesul de autocuratire a plamânilor . Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , în special
energeticii, întrucât rezulta în urma combustiei carbunilor si a pacurii care contin sulf , în proportie de pâna la 5% .
Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal al tuturor proceselor de combustie si nu este periculos
pentru organism decât în concentratii foarte mari , în schimb, cresteri lente a continutului sau în atmosfera (> 0,2%)
conduce la modificarea climei terestre .
Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a combustiei incomplete a substantelor, organice în cuptoarele
industriale sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor în care se gasesc în proportie de peste 10%. Este
foarte toxic, diminuând circulatia oxigenului prin fixarea hemoglobinei din sânge.
Ca si poluarea aerului, noxele acustice afecteaza foarte profund colectivitatile umane. Fiinta umana este
adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii, a carei depasire într-un sens sau altul este o sursa de indispozitie ,
jena si chiar dereglari.
Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza sub forma de unde . Viteza de propagare în diferite medii
este foarte diferita:în aer v =744 m/s , în apa v =1441 m/s , în lemn v =4700m/s, prin beton v =4000 m/s , prin sticla v
=6000 m/s. Zgomotul ca si sunetul se caracterizeaza prin frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului percepe
vibratii cu o frecventa de 16-20000 oscilatii / s.
Principalele surse de zgomot sunt cele externe (industrii , unitati comerciale , mijloace de transport) si interne.
Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un caracter permanent numit zgomotul de fond de intensitate redusa
si frecventa joasa . Zgomotul de fond este maxim ziua si minim noapte.
Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:
Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)

CAMION 80 - 90 (Db)
MOTOCICLETA 70 - 80 (Db)
AUTOTURISME 60 - 80 (Db)
11
AVIOANE 120 - 140 (Db)

TRAMVAI 75 - 90 (Db)
AUTOBUZ 60 - 90 (Db)
TROLEBUZ 60 - 70 (Db)
CRU 50 - 60 (Db)
Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie de nivelul apartamentului, de amplasarea si distanta pe care
acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora în functie de înaltime este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-79Db,
et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db în partea dinspre artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db, et.3-47Db,
et.4 -46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db în partea din spate.
Sursele interne sunt datorate în cea mai mare parte diferitelor instalatii de apa si canalizare. Zgomotele se
transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor de aerisire.
Intensitatea sonora a zgomotelor interne:
ORIGINEA INTENSITATEA ÎN Db
VOR BIREA ÎN sOAPT 20 - 30 Db
RADIOUL 80 Db
PIANUL 80 Db
LIFTUL 80 Db
ASPIRATORUL 70 Db
CÂNTATUL 85 Db
TRÂNTITUL UsII 80 Db
Actiunea zgomotului asupra organismul determina manifestari asupra aparatului auditiv, caracterizate prin
tulburari acute - zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale timpanului si tulburari cronice - apar in
mediul exterior.
Poluarea aerului din interiorul cladirilor
Poluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa, la locul de munca sau chiar in locuri pe care acestia le
viziteaza. E o sursa frecventa de boli respiratorii, inclusiv astmul, alergiile si a cancerului de plaman. Poate sa fie agravat in
12
timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate sa circule.
Fumul de tigara
Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. Fumul de tigara cauzeaza mai
mult de si
de cord 87% din cancerele
de accident de plamani,
vascular cerebral.dupa parerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac
Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4,700 compusi. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe
substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator.
Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza, acesta ar trebui sa-i
roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta
mai ales daca sunt alergici sau au astm.
Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing
(respiratie sueiratoare), de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta.
Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni,
ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna, care poate
cauza infectii ale urechii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa.
Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. Fumul de tigara poate
determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat, pentru
acesta fiind incriminate cauze de mediu
Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz
Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana gaze, care includ monoxid de carbon, azot,
particule si hidrocarburi. Copiii din casele incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor.
Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa de incalzire, pot produce nitrogen dioxid,
care poate cauza probleme respiratorii.
Daca soba de gaz are o flacara galbena, se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. Trebuie sa se ceara companiei de gaz sa ajusteze
arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie albastre. Daca se planuieste cumpararea unei instalatii de gaz sau al unui aragaz, ar
trebui cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere.
Daca se foloseste o soba cu lemne, trebuie sa se asigure inchiderea usilor. Trebuie folosit doar lemn uscat, maturat. Nu trebuie ars
sub nici o forma lemnul tratat cu substante chimice, cum ar fi placajul.
Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an.
Materiale de constructie
Expunerea la materiale de constructie, folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si a textilelor pot cauza probleme de
sanatate. De exemplu, placajul, materialele de izolatie adezivele pentru parchet si alte produse de gospodarie de forma aldehida,
care poate sa cauzeze greata, probleme respiratorii, piele uscata sau inflamata si iritatia ochiului. Casele construite de curand si
spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problema particulara.
Poluarea aerului din exterior
Sus
Aerul poluat provine din mai multe surse. Iata cele mai frecvente surse:fabricile, masinile, autobuzele, camioanele, focurile
neontrolate si praful. Aerul murdar e un pericol atat pentru sanatate, cat si un distrugator al recoltelor, copacilor, apei si al
animalelor.
Sunt descrise sapte componente ale poluarii aerului:
Ozonul
Ozonul este un gaz care exista atat la nivelul solului cat si la kilometrii deasupra pamantului. Este produs de o reactie chimica
intre oxizii de azot si compusii organici volatili in prezenta caldurii si a radiatiei solare. Ozonul "bun" se formeaza in mod natural
13
la 10-30 de mile deasupra solului. Aici, in stratosfera, formeaza un strat protector impotriva razelor daunatoare ale soarelui.
La nivelul solului exista ozonul "rau" (smogul). Gazele de esapament de la autovehicule, emisiile de gaze industriale, vaporii de
benzina si solventii chimici sunt sursele majore de oxizi de azot si de compusi organici volatili. Prin adaugarea in ecuatie a
razelor solare, a caldurii se pot forma cantitati daunatoare de ozon. Datorita caldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant
din timpul verii care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii.
Problemele includ:
- iritatia plamanilor care cauzeaza inflamatia
- tusea, episoadele de wheezing (respiratie suieratoare), dureri la inspirul profund si dureri la miscarile respiratorii din timpul
exercitiilor fizice
- afectarea permanenta a plamanilor datorata expunerii repetate
- agravarea astmului, susceptibilitate crescuta la pneumonii si bronsite, capacitate pulmonara scazuta.
Particulele
Particulele au in compozitia lor praf, fum, carbune si particule lichide gasite in aer. Ele provin din numeroase surse, cum ar fi
vehiculele, fabricile, santierele de constructii, drumuri nepavate si lemne care au ars. Alte particule se formeaza cand gazele din
arderea combustibilelor reactioneaza cu vaporii de apa si cu radiatia solara. Aceasta poate rezulta din arderea combustibilelor de
vehiculele motorizate, din fabrici si centrale energetice.
Particulele din aerul respirat pot cauza:

- agravarea astmului
- tuse si respiratie dificila si dureroasa
- bronsita cronica
- scaderea functiei pulmonare
- iritatii ale ochilor, nasului si gatului.
Monoxidul de carbon
In orasele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de carbon eliberat in aer provine de la gazul de esapament. Mai provine de
asemenea din procesele industriale, arderea lemnului si focurile din padure. Sursele din interior includ fumul de tigara si
instalatiile de incalzire. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe, cum ar
fi inima si creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la
concentratii foarte mari ale acestuia.
Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome:

- dureri de cap, iritablitate sau pierderea cunostintei
- dificultati in desfasurarea lucrului, a invatatului sau la indeplinirea unor sarcini complexe
- agravarea problemelor coronariene, cum ar fi angina, insuficienta cardiaca si boala coronariana ischemica.
Bioxidul de Nitrogen (azot)
Cand este amestecat cu alte particule din aer, bioxidul de azot poate fi vazut ca un strat rosiatic sau maroniu asezat deasupra
multor asezari urbane. Bioxidul de azot este unul din oxizii de azot, un grup de gaze foarte reactive care contin cantitati variate
de azot si de oxigen. Oxizii de azot cauzeaza mai multe probleme, cum ar fi :
- probleme respiratorii care se asociaza cu ozonul de la nivelul solului
- ploaia acida, care se formeaza cand oxizii de azot si bioxidul de sulf reactioneaza cu alte substante din aer si formeaza acizi;
acestia cad pe sol sub forma de ploaie, zapada, particule uscate sau ceata
- substante chimice toxice: oxizii de azot se amesteca cu substante organice comune sau chiar cu ozonul care pot cauza mutatii
biologice
- afectarea vizibilitatii: bioxidul de azot si particulele de nitrati blocheaza transmiterea luminii si reduc vizibilitatea in zonele
urbane.
Dioxidul de Sulf
14
Aceste gaze se formeaza cand combustibilul care contine sulf este ars. Exemple sunt arderea carbunelui si uleiului, procesele de
extragere a benzinei din ulei sau cand metalele sunt extrase din minereu. Mai mult de 13 milioane de tone de bioxid de sulf pe an
sunt emise in aer de aparatura electrica, mai ales cele care ard carbune. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag
metale din minereu, carbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar fi rafinariile de petrol sau industriile
de procesare a metalelor.
Bioxidul de sulf cauzeaza:

- probleme de sanatate pentru cei care sufera de astm sau de boli cardiace
- ploi acide
- afectarea padurilor si a recoltelor
- afectarea pestilor in lacuri sau in rauri.
Plumbul
Benzina care contine plumb era considerata sursa principala de plumb din aer, dar pentru ca acest tip de benzina a fost
interzisa, sursa principala de plumb sunt industriile care proceseaza metalul, mai ales topitoriile de plumb. Plumbul poate cauza
probleme serioase de sanatate care includ:
- afectarea rinichilor, ficatului, nervilor si a altor organe

- poate sa cauzeze osteoporoza si probleme ale sistemului reproductiv
- expunerea excesiva poate sa determine aparitia convulsiilor, retardul mintal, tulburari de comportament, pierderi de memorie si
tulburari de dispozitie
- cantitati mici de plumb pot determina afectare cerebrala si nervoasa la copiii mici si la feti, care pot avea probleme de invatare
sau un IQ scazut
- hipertensiune arteriala si o crestere a afectarii cardiace
-anemie.
Pesticidele
Expunerea la pesticide se poate realiza prin pesticidele agricole reziduale care se gasesc in mancare sau in produse de gospodarie
sau industriale folosite pentru controlul rozatoarelor, insectelor sau a termitelor si de la dezinfectante si fungicide. Cele mai
probabile feluri in care o persoana e expusa sunt prin ingerarea de pesticide in cantitati mici din mancare sau prin contactul direct
cu suprafetele (plante, sol sau alte structuri) pe care au fost folosite pesticide.
Daca nu sunt folosite corespunzator, atat pesticidele de la locul de munca cat si de acasa pot fi periculoase. Expunerea la
concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameteala, contractii musculare, greata, slabiciune si senzatia de gadilare.
Unii experti cred ca unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatica sau a sistemului nervos central. Expunerea la pesticide
in timpul sarcinii este asociata cu pierderea sarcinii, moarte fetala si cancere timpurii ale copilului, cum ar fi leucemia acuta
limfoblastica (LAA).
Folosirea in interiorul incintelor a pesticidelor creste riscul copiilor de a face tumori cerebrale, LAA sau defecte congenitale.
Copiii se pot otravi cu pesticidele depozitate in casa, astfel incat acestea ar trebui tinute unde sa nu fie la indemana acestora.
Pentru lucratorii din agricultura, expunerea la pesticide a fost asociata cu un risc crescut de limfom non-Hodgkin.
Poluarea reprezint contaminarea mediului înconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau
funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul în care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului înconjurtor
este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
y Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid în proces natural. Aceti
poluani devin o problem când se acumuleaz mai rapid decât pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt
15
materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este
dificil sau chiar imposibil s se îndeprteze aceti poluani din mediu.
y Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PC B) i materiale
radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce în lanul trofic prin intermediul animalelor.
De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele
plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai
mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest
proces se numete Äbioacumulare´.
Poluarea aerului
Contaminarea uman a atmosferei Pmântului poate lua multe forme i a existat de când oamenii au început s utilizeze focul
pentru agricultur, înclzire i gtitul alimentelor. În timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a
devenit o problem major.
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de Äsmog´. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon i
compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din
combustibili.
înteind În timp
ceaa. Pânceînsmogul
secolul reacioneaza cu oxigenul,
XX smogul devenise acizii
deja un organici
pericol majoripentru
sulfurici se condenseaz sub form de picturi,
sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30.
Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot
i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s
transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmânii. Hidrocarburile sunt oxidate
în substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.
Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori
chiar continente. În timp ce poluanii se adun în atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai în acizi care se combin
cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze
întregi ecosisteme. În cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt în
drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate
de ploiiacide.
piatr Ploile
faade dinacide
Roma,potAtena
s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv încet statui istorice din
si Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este înclzirea global, o cretere a temperaturii Pmântului cauzat
de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili în secolul
XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmânt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se
asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4° C pân la 5,8° C pân în anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o
schimbare minor, creterea ar face ca Pmântul s fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul
climatic, afectând producia agricol, modificând distribuia animalelor i plantelor i crescând nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care
conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pân acum în frigidere, aparate de aer condiionat i în
fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaur deasupra Antarcticii care
dureaz i
terestr maiamenin
multe sptmâni în oamenilor
sntatea fiecare an.din
Ca zonele
rezultat,nordice
expunerea la razele
i sudice ale duntoare
planetei. ale Soarelui a afectat viaa acvatic i
Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polurii aerului, majoritatea în Asia. [1]
COMPUSI CHIMICI CARE INDUC HIPOXIAMONOXIDUL DE CAR BON

Este un gaz fara proprietati organoleptice (miros, culoare), cu oreactivitate chimica redusa si
de ns it at e ma i mi ca de ca t a ae ru lu i. Latemperatura obisnuita CO din aerul atmosferic nu reactioneaza
cu altegaze sau cu vaporii de apa.Monoxidul de carbon induce o stare de hipoxie anemica, fiindunul
dintre cei mai studiati agenti chimici, inca de pe vremea lui ClaudeBernard (1865).
16
Sursele de poluare s u n t r e p r e ze n t a t e d e p r o c es e l e d e a r d e r e i n c o m p l e t a a
c o m b u s t i b i l i l o r f o s i l i i n s u r s e f i x e , i n d u s t r i a l e (termoenergetice, de producere a
otelului, rafinarea petrolului, etc), saus i s t e m e d e i n c a l z i r e l o c a l a s i d e p r e p a r a r e a a l i m e n t e l o r .
A r d e r e a combustibililor lichizi in motoarele autovehiculelor, sau alte motoare pebaza de ulei, reprezinta o alta sursa
importantaaaerului.In
poluare de poluare,orice
traficulproces
rutier in or as el e ma
de combustie in riprima
, su pr aa resulta
faza gl ome ra te fi in d decarbon
monoxidul pr in ci paprin
la su rs a de
reactie cu oxigenul,
dupa care, daca aportul de oxigen estesuficient, se ajunge la bioxid de carbon ca produs final. Intr-o
cantitateinsufficienta de oxigen reactia se opreste in prima faza si resulta caprodus final
mon oxidul de car bon. Aceast a rea ct ie a re un randa me nte n e r g e t i c s c a z u t ( d e
a p r o x i m a t i v t r e i o r i ) , d e a c e e a d i n m o t i v e e c o n om i ce i n i n d u s t r i e
trebuie sa se asigure conditiile unei ardericomplete, in acest fel fiind emise
c a n t i t a t i m a i m i c i d e m o n o x i d d e carbon
POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI

Aerul in mod natural prezinta o flora microbiana reprezentata degermeni saprofiti, care nu sunt proprii, ci provin din
alti factori de mediu(sol, vegetati e) si se de zvolta la t emperaturi de 20 -22°C, reprezen tandflora psihrofil a.
Acesti germeni asigura procesele de descompunere asubstantelor organice si in general nu au
efecte patogene la om. Lapersoanele cu teren atopi c pot determina unele manifestari
alergiced e t e r m i n a t e i n s p e c i a l d e f u n g i s a u a c t i n o m i c e t e . E s t e v o r b a
dumanasau
e pneumonitele de hipersensivitate
animala, sau alveolite
care pot fi saprofiti saualergice extrinsece.Pe
patogeni, langa aceasta
si pot determina flora in aer ajung germeni de provenienta
o serie
de imb olna viri in care aeru l e ste cale a de t rans mite re si s e numes c b oliaerogene.Afectiuni transmise prin aer:
Cu poarta de intrare respiratorie
B o l i l e i n f e c t i o a s e a l e c o p i l a r i e i : r u j e o l a , r u b e o l a , v a r i c e l a , parotidita, scarlatina, tusea
convulsiva;
B o l i v i r a l e : g r i p a , a d e n o v i r o z e , h e r p e s u l , m o n o n u c l e o z a infectioasa, psitacoza;
B o l i b a c t e r i e n e : t u b e r c u l o z a , m e n i n g i t a c e r e b r o - s p i n a l a epidemica;
Micoze respiratorii: micoplasmoza, candidoza, pneumonia cupneumocistis carini;
Cu mai multe porti de intrare:
Enteroviroze produse de virusii polio, coxsachie, echo;
Bruceloza, tularemia, antraxul;
Coriomeningita linfocitara
Experienta Haldane
AZOTUL
Molecula de N2 are o foarte mare stabilitate si de aici o reactivitatechimica extrem de mica. Compusii azotului au insa o
reactivitate chimicama re . In or gan is me le vi i se gas es c o se ri e de su bs ta nt e org an ic e pe baza de azot
(proteine, acizi nucleici, clorofila, vitamine, hormoni). In ceamai mare concentratie azotul se intalneste in sol. Plantele fixeaza
azotul,care se gaseste sub forma de amoniac sau azotati si-l transforma incompusi organici de
t i p u l c e l o r e n u m e r a t i . F i x a r e a a z o t u l u i d i n s o l s e f a ce d e c at r e m ic ro or ga ni s me l e d i n
genul nitrobacter e le fi ind ca pa bil e d e a a s i m i l a d i r e c t a z o t u l i n s t a r e m o l e c u l a r a s i s a - l
t r a n s f o r m e i n compusi pe care sa-i foloseasca plantele.Pr in pl an te az ot ul tr ec e in l an tu l tr of ic al
a n i m a l e l or s i o m u l u i , pentru ca apoi sa ajunga din nou in sol dupa moartea acestora. In timpulp u t r e z i r i i
m a t e r i e i o r g a n i c e i n t e r v i n b a c t e r i i l e d e d e s a m i n a r e , c a r e t r a ns fo r ma az ot ul
proteinelor in amoniac. Amoniacul este oxidat debacteriile de nitrificare in azotati legati
de Ca s i K. Tr ece r ea a zot u l ui a n o r g a n i c d i n s o l i n p l a n t e s i a n i m a l e s i
r e i n t on at er re vcien r es ia bl aucit eirni i ls eo ldreprezinta
bacterii,i e d e n i tcircuitul
r i f i c amic
r e ,al azotului
c a r e t rParalel
a n s f ocur activitatea
m a a m oacestor
n i a c u l i n molecule
de N c a re n u po a te f i fo l os i t ca a t a re d e p l a nt e si a n i ma l e .P r i n u r m a r e a z o t u l a s i m i l a b i l
d i n n a t u r a a r d i s p a r e , d a c a n u s - a r regenera prin interventia bacteriilor de asimilare si in procent foarte
mic,in aer, in urma fenom ene lor ele ctri ce atm osfer ice . Acest e tra nsfor mar ireprezinta circuitul mare al azotului
in natura.In aerul atmosferic azotul se gaseste in concentratie de 79% si arero l u l d e a d i l u a c o n c e n t r a t i a
oxigenului.
Datorita reactivitatii chimicescazute se gaseste in aceeasi concentratie in aerul inspirat si expirat.Are

afinit ate mar e pentr u tesut ul adip os si ner vos, da torita solu bilit atiimari in lipide.Manifesta ri pat ologice pot
17
ap ar ea la in spir ar ea ae rulu i la presiu ni mari, sau la scaderea brusca a presiunii atmosferice. Aceste situatii apar i n
conditii ocupationale la muncitorii care lucreaza in chesoane si lscafandri.In apa presiunea creste cu o
atmosfera la fiecare 10 m adancime.Cresc and pres iune a, cres te s i p resi unea part ial a a azot ulu i, care nu s ecomb ina
cu elementele din sange si se dizolva in sange, apoi trece ininterstitiu pana la saturare. Pentru unele
tesuturi saturarea este rapida(adipos si nervos). La scaderea presiunii partiale a azotului din
s an ge , d a t o r i t a s c a d e r i i p r e s i u n i i a e r u l u i i n s p i r a t , a z o t u l t r e c e d i n t e s u t u r i i n s ange si se elimina pe
cale respiratorie.Manifestarile patologice care apar sunt cunoscute ca:
Sindromul de compresiune,
sa u na rc oza hi pe rb ar a, car e ap ar edatorita cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat,
intimpul scufundarilor la mari adancimi. In aceste conditii se produceo s a t u r a r e a n e ur o n i l or i n a zo t . In p r i m a
fa za a pa re o st a r e de excitatie, cu euforie, tahipnee, tahicardie, agitatie psihomotorie,dezorientare, apoi se
instaleaza o stare de inhibitie cu somnolenta,bradicardie, bradipnee, exitus.
Sindromul de decompresiune
, c a r e a p a r e l a o s c a d e r e b r u s c a a presiunii (prin ridicarea brusca la suprafata), cand azotul trece dinstare s olvi ta
i n st ar e ga zoa sa , s i a pa re r is cu l d e e mb ol ii . P ri me le s i m p t o m e c a r e a p a r s e d a t o r e a z a
microemboliilor, la nivelu capilarelor si se manifesta cu: parestezii, crampe
mu scu la re ,e m f i z e m s u b c u t a n a t . P o t s a a p a r a s i a c c i d e n t e m a j o r e
parrtri it
n e,
i n tiae rr eca
s a ma
r e ani vfeast
s earl oi rcr m
onaic
r ie,( ilen zi
f aun
r cit de
m ge
i one
c arar dtii ve
c , miocardice,
i n f a r c t ale
p unervilor
l m o noptici,
a r , p aartroze).Pentru
r al iz i i,
prevenirea acestor manifestari se va face o buna selectiemedicala a persoanelor care lucreaza in aceste
conditii, fiind respinsepersoanele obeze, sau cei cu o patologie cardio respiratorie. Va fi limitattimpul de lucru si se vor evita
intreruperile mari in activitate, deoarece sepierde capacitatea de adaptare la presiuni redicate.P e n t r u e v i t a r e a
sindromului de decompresiune ridicarea lasuprafata se va face in trepte (schema
p r o p u s a d e H a l d a n e ) , c a r e p r e s u p u n e r e d u c e r e a l a j u m a t a t e a p r e s i u n i i c u o
p a u z a d e c a t e v a minute pentru eliminarea prin respiratie a azotului, dupa care se reduceiarasi presiunea la jumatate,
urmata de pauza.
Expunerea profesionala
e s t e m u l t m a i m a r e , f i i n d v o r b a d e grupuri profesionale cu risc crescut (soferi, agenti de circulatie,
mecaniciauto, muncitori in parcari auto, garaje, statii de benzina, agenti decirculatie,
pompieri, bucatari). Astfel studii efectuate in Frankfurt pe Main in a er ul int eri or din au tov eh icu le au pu s in evi de nta
concentratii de COin jur de 40mg/m3 pe 30 minute.
Mecanism de actiune
. M o n o x i d u l d e c a r b o n d i n a e r u l i n h a l a t r eact ion ea za cu fi er ul he mi ni c si r es ul ta
carboxihemoglobina (COHb),care are o stabilitatate de 245 ori mai mare decit oxihemoglobina la om,pentru unele specii de
animele raportul fiind mai mic.Compe ti ti a din tre CO si O2 este ex pli cat a mat ema ti c p ri n e cua ti alui Haldane:Hb(CO)
4PCO= M xHb(O2)4PO2
Constanta M la om este egala cu 245 la un pH al sangelui de 7,4.R e z u l t a c a d a c a p r e s i u n e a C O d i n
a e r u l i n s p i r a t e s t e 1 / 2 4 5 d i n presiunea oxigenului, se formeaza 50% Hb O2 si 50% COHb.Concentratia de
COHb creste foarte repede in vasele cerebrale simiocard si mult mai incet la periferie.R e l a t i a i n t r e c o n c e n t r a t i a
C O d i n a e r s i n i v e l u l C O H b e s t e influentata de mai multi factori: nivelul COHb de provenienta endogena
c o n c e n t r a t i a C O i n a e r u l r e s p i r a t , t i m p u l d e e x p u n e r e , v e n i l a t i a pulmonara,
efortul fizic.Coburn a gasit un model matematic de calcul al COHb in functiede concentratia CO din aerul inhalat,
exprimata in ppm (100 ppm = 114mg CO/m3 ).% COHb = 0,16 x CO (ppm) + 0,5%0,5% = COHb de provenienta
endogena.Formarea carboxihemoglobinei reduce transportul de oxigen lan i v e l t i s u l a r s i i m p i e d e c a
d i s o c i e r e a o x i g e n u l u i d i n h e m o g l o b i n a l a nivelul capilarelor, instalandu-se o stare de hipoxie sau anoxie
tisulara.Se pare ca acesta nu este singurul mecanism de actiune, deoarece COare o afinitate mare si pentru mioglobina (de 30-50
ori mai mare fata deo x i g e n ) s i c i t o c r o m o x i d a z a .
L e g a t u r a m o n o x i d u l u i d e c a r b o n c u mioglobina la nivelul miocardului si muschilor scheletici poate fi
suficientde mare ca sa reduca transportul intracelular al oxigenului.L e g a t u r a i n t r e C O s i h e m o g l o b i n a e s t e
l a b i l a , a s t f e l , c a n d p re si un ea pa rt ia la a CO s ca de , s e e li mi na di n or ga ni sm i n fu nc ti e d ev o l u m u l
respirator si debitul cardiac, reducerea la ju matate a
oncentratiei fiind astfel atinsa intre 2-8 ore.
Efectele asupra sanatatii

s u n t i n f u n c t i e d e n i v e l u l carboxihemoglobinei dupa cum urmeaza:
Efecte neurorologice si comportamentale;
18
Efecte cardiovasculare;
John Scott Haldane (1860 - 1936) a fost un fiziolog englez specialist în respiraie, care a studiat efectele diferitelor gaze asupra
organismului uman.
John Scott Haldane s-a nscut la Edinburgh, în Scoia într-o familie de nobili. Dup absolvirea universitii din Edinburgh în
1884 obine diploma de medic, lucreaz ca profesor de fiziologie la colegiul din Dundee unde face câteva studii asupra calitii
aerului din locuine i coli.
În 1887 se mut la Universitatea din Oxford, pentru a se altura unchiului su John Burdon Sanderson, profesor de fiziologie.
Aici susine cursuri de medicin i efectueaz cercetri medicale.
Între 1892 i 1900, Haldane a introdus noi metode pentru investigarea fiziologiei aparatului respirator i a circulaiei sângelui
precum i analiza gazelor. Acestea sunt hemoglobinometrul, aparat pentru msurarea nivelului de oxigen i al hemoglobinei din
sânge i unul pentru analiza precis i rapid a aerului sau amestecuri de gaze. El a fost, de asemenea, o autoritate în studierea
efectelelor bolilor pulmonare, cum ar fi silicoza cauzat de inhalarea prafului de siliciu.
În 1906, în colaborare cu John Gillies Priestley, Haldane descoper c reflexul respirator este declanat de excesul de bioxid de
carbon în sânge i nu de lipsa oxigenului din fluxul sanguin i de asemenea descrie pentru prima dat proprietile
hemoglobinei (efectul Haldane).
Haldane a studiat efectele diferitelor gaze toxice i a monoxidului de carbon întâlnite în locurile de munc cu spaiu închis ca
minele de crbune, fântâni, reele de canalizare i prezint un raport în anul 1896, artând cauzele îmbolnvirilor i deceselor
care aveau loc.
John Scott Haldane este considerat a fi printele teoriei moderne de decompresie. Haldane a fost primul om de tiin ce a
aplicat o abordare tiinific asupra decompresiei, iar metodele sale stau la baza majoritii teoriilor moderne de decompresie.
El completeaz i dezvolt cercetrile lui Paul Bert, pune la punct teoria decompresiei i stabilete primele tabele de
decompresie în trepte pentru scafandri.
Haldane a observat c muncitorii chesonieri care lucreaz în tunele sub presiune, cunoscute sub numele de chesoane, prezint
uneori dureri în articulaii, artralgii care cauzau o atitudine curbat, paralizie sau chiar deces. Aceleai simptome au fost
observate i la scafandri care respirau aer sub presiune.
În scopul de a explica aceste observaii, Haldane a sugerat c organismul uman reprezint un grup de esuturi care absoarbe i
elimin gaze la rate diferite. Acest lucru înseamn c esuturile au fost expuse simultan la gaze respiratorii la aceeai presiune
ambiant, dar fiecare esut a reacionat la presiunea gazului într-un mod diferit. El a stabilit un model matematic pentru a
descrie modul în care fiecare dintre esuturi absoarbe i elimin gazele i stabilete nite limite privind valoarea
suprapresiunii pe care esuturile pot tolera. Haldane a folosit noiunea de presiune maxim admisibil prin traducerea acesteia
în coeficient de suprasaturaie critic.
Haldane introduce conceptul de perioad de semisaturaie i a ales 5 tipuri de esuturi de 5, 10, 20, 40 i 75 minute. El a
demonstrat de asemenea c decompresia atinge o valoare critic când scafandrul este aproape de suprafa.
Dup efectuarea a numeroase experimente practice în care a folosit capre, Haldane stabilete teoretic pe baza unor ecuaii
matematice, o procedur de decompresie în trepte cu mai multe opriri în funcie de adâncimea i durata scufundrii, care a fost
apoi denumit tabelele lui Haldane.
De asemenea, dac dintr-o cauz oarecare un scafandru este obligat s revin foarte rapid la suprafa, el trebuie ca imediat s se
scufunde din nou pentru a reveni la presiunea atmosferic în mod reglementar sau s fie recomprimat într-un cheson special
(barocamer) unde este decomprimat în mod lent conform acelorlai tabele.
În anul 1908 Haldane formuleaz primele reguli precise necesare asigurrii unei urcri progresive a scafandrilor la presiunea
atmosferic.
Tabelele lui Haldane au fost publicate în acelai an de Comitetul de scufundare profund al Amiralitii britanice în revista
Journal of Hygiene fondat de el în anul 1908. De atunci, modificate de mai multe ori tabelele, lui Haldane au fost adoptate de
cele mai multe ri, principiile de baz fiind considerate valabile i în prezent.
19
În anul 1911, Haldane conduce o expediie pe vârful Pike's Peak pentru a studia efectele presiunii atmosferice sczute de la
altitudini mari, asupra respiraiei.
În primul rzboi mondial, atunci când germanii au folosit gaze otvitoare, la cererea ministerului de rzboi britanic, Haldane
identific gazul utilizat ca fiind clor i concepe primele mti de gaze pentru front.
Haldane a murit la Oxford în anul 1936, la scurt timp dup întoarcerea dintr-o vizit în Persia (Iranul de astzi), unde a investigat
cazuri de accident vascular cerebral cauzate de cldura generat în rafinriile de petrol.
Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaza insasi homeostazia, starea de normalitate a organismului chiar la baza nivelului
fiziologic. Corpul uman este un organism remarcabil de mobil. Pe parcursul vietii, o persoana trebuie sa faca fata, sa raspunda
unei suite de amenintari, printre care boli, vatamari fizice, stres. Organismul este capabil sa se lupte si sa se adapteze la multe
dintre aceste amenintari indreptate asupra propriei identitati si astfel sa revina la starea de normalitate.
Pentru a dobandi aceasta capacitate, organismul cauta in continuu sa mentina echilibrul intre factori constanti, precum
temperatura, puls accelerat, TA, continutul de apa si nivelul de zahar in sange. Acest echilibru natural, sau homeostazie, este
realizat prin activitatea unor mecanisme automate, din organism. De exemplu, fiintele umane incearca sa-si mentina o
temperatura normala la nivelul a 370C. In apa calda, organismul transpira pentru a se racori si astfel incearca sa impiedice
deteriorarea din supraincalzire. In apa rece, corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel arde substantele
nutritive si produce caldura.
Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de cativa factori. Un factor evident il constituie accesul la un sistem competent de
ingrijire medicala si de educatie sanitara, de care o persoana poate beneficia nu doar din perspectiva fizica cat si mentala si
sociala, in aceeasi masura.
Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente, iar factorii negativi, de genul
volumul de substante toxice in sol, aer si apa. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura
Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente iar factorii negativi, de genul
volumul de substante toxice in sol, aer si apa. Cativa dintre acesti factori pot fi controlati intr-o oarecare masura prin insasi
capacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca, iar alti factori pot fi influentati prin vointa politica. Totusi, pentru majoritatea
persoanelor, acestia se constituie in caracteristici ale vietii care pot fi influentate si modificate cu mare dificultate.
Si mai greu de controlat sunt factorii ereditari, aspecte ale vetii care sunt ³manipulate´ prin gene. Genele sunt ³codurile´
innascute si incastrate in fiecare celula a organismului uman. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii si functionaarii
indivizilor, de la desemnarea sexului si pana la tendintele catre anumite boli. Ele pot afecta sanatatea fizica, emotiile, intelectul si
chiar viata sociala. Acestea sunt aspectele fundamentale ale vietii si sanatatii individului. Factorii genetici nu pot fi controlati de
catre individ, desi adesea ei pot fi compensati.
In timp ce toti acesti factori sunt importanti pentru sanatate, cea mai importanta influenta in aceasta lume dezvoltata este stilul de
viata2)), acesta fiind un factor ce poate fi controlat. Ideea acestei sectiuni este ca ne putem controla sanatatea. In timp ce
ereditatea si mediul joaca un rol deosebit in statutul sanatatii noastre, alegerile pe care le facem in ceea ce priveste stilul de viata
ne afecteaza si ne determina starea de sanatate intr-o si mai mare masura.
Stilul de viata se refera la modul de ansamblu in care traim ± atitudini, obiceiuri si comportamentele persoanei in viata cotidiana.
Din perspectiva specialistilor americani, in SUA, stilul de cviata contribuie in mare masura la 7-10 din cauzele ce conduc la
deces.
Desi nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub controlul individului, toti oamenii abordeaza tipuri de stiluri de viata
care le afecetaza in mod direct sanatatea si bunastarea. Prin cele exprimate dorim sa ajutam la identificarea alternativelor in
momentul luarii deciziilor sau in desemnarea obiectivelor care pot avea un impact pe termen scurt si lung asupra sanatatii.
Factorii fizici ai atmosferei, ai microclimatului care influeneaz direct organismul i, prin aceasta, sntatea
populaiei, sunt: presiunea atmosferic, temperatura, umiditatea i micarea aerului.
20
Oscilaiile presiunii atmosferice influeneaz în diverse grade diferitele funcii ale organismului în raport cu
particularitile individuale. Scderea presiunii atmosferice mrete retenia apei în organism, iar creterea presiunii,
eliminarea acestei ape prin urinare.
Scderea presiunii atmosferice coincide cu apariia "senzaiei de greutate", cu localizri diferite la nivelul
organismului i cu creterea vitezei de circulaie a sângelui.
Perioada de cretere a presiunii atmosferice poate favoriza unele procese inflamatorii, apariia trombozelor i a
emboliilor. Variaiile acestui parametru al atmosferei duc la o cretere a frecvenei crizelor de astm bronic.
Studiul tensiunii arteriale la persoanele sntoase arat o cretere în cazul oscilaiilor brute i ample ale presiunii
atmosferice. Unele persoane resimt creterea aceasta prin diverse simptome: nevralgii, accentuarea durerilor
reumatismale, dureri la nivelul plgilor cicatrizate, tulburri digestive, scderea capacitii de munc.
Temperatura aerului are o mare influen asupra organismului. Sunt nocive atât schimbrile brute sau excesive de
temperatur, cât i o temperatur crescut sau sczut timp îndelungat. Toate acestea suprasolicit capacitatea de
termoreglare a organismului, necesar pentru pstrarea temperaturii constante a corpului i duc la apariia unor
diverse afeciuni.
Aciunea frigului asupra organismului se manifest prin tulburri circulatorii (angionevroze), amoreli în degete,
furnicturi, înepturi, scderea sensibilitii cutanate. Prin spasm vascular se observ albirea tegumentelor
degetelor. Fenomenele revin la normal rapid dac aciunea frigului este de scurt durat.
Sistemul nervos reacioneaz la frig uneori prin pareze de nerv facial i nevralgii de trigemer. În expunerea
îndelungat la temperaturi joase pot apare degerturile. Frigul i variaiile brute de temperatur pot duce la apariia
unor afeciuni ale aparatului respirator i la agravarea unor suferine cardiace (88-99 % dintre afeciunile cardiace
acute: infarctul miocardic, tromboza arterelor coronare, apar în zile cu modificri importante ale temperaturii aerului).
Afeciunile reumatismale sunt favorizate de aciunea frigului, ca i apariia recidivelor ulcerului gastro-duodenal, unele
nevralgii i nevrite, afeciuni renale.
Variaiile umiditii aerului influeneaz apariia unor boli infecto-contagioase prin: modificarea rezistenei
organismului i aciunea direct a unor germeni microbieni i a unor virusuri. De asemenea, favorizeaz apariia
bolilor reumatismale, acutizarea unor suferine cronice ale aparatului respirator.
Alt parametru al atmosferei îl reprezint micarea aerului. Aerul atmosferic se gsete într-o continu micare
produs de cureni orizontali, paraleli sau aproape paraleli cu suprafaa solului. Fenomenul poart numele de vânt i
este datorat înclzirii neuniforme a suprafeei solului de ctre radiaiile solare. Micarea aerului mrete pierderile de
cldur ale organismului.
Curenii de aer cu vitez moderat au o aciune stimulant asupra organismului; în schimb cei cu umiditate crescut
i temperatur sczut pot duce la o rcire rapid a organismului - de aici contribuia lor la apariia diferitelor afeciuni
favorizate de rceal.
Micrile aerului duc la antrenarea germenilor de la suprafaa solului i a unor alergeni vegetali, favorizând
transportul lor uneori la distane foarte mari.
Îns rolul cel mai important al micrii aerului îl reprezint diluarea impuritilor degajate, mai ales, de unele surse
industriale (fum, praf, gaze toxice), reducându-le aciunea nociv asupra organismului. Deci un rol deosebit revine
curenilor de aer în ventilaia natural, prin care se realizeaz schimbul de aer din încperi cu cel din exterior, prin
ui, ferestre, porii materialelor de construcie.
Poluarea sonor
Reprezint creterea intensitii zgomotului i vibraiilor, mai ales în marile aglomerri urbane.
21
Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenei simultane a mai multor sunete, în general,
nearmonice, cu o intensitate, origine i durat diferite. Un sunet este dat de vibraiile aerului, care sunt percepute de
ctre ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibraiile cuprinse între frecvenele de 16-16.000 Hz. Vibraiile
cu o frecven sub 16 Hz sunt infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele.
Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezint una din sursele cele mai importante de zgomot i
vibraii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele i ciocanele pneumatice, utilizate la construcii i
întreinerea reelei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuine: lifturile, aparatele
radio i televiziune, mainile electrocasnice, reprezint tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizrii neraionale.
Nu în ultimul rând, la poluarea sonor, particip zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în
perimetrul centrelor populate, mai ales dac sunt la distan mic de centrele de locuit.
Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului i de aceea, este important cunoaterea i
studierea polurii sonore.
Dac zgomotul este, în general, neplcut, tot aa absena sa total este de nedorit. Organismul uman se adapteaz
greu la "lumea tcerii". Astfel, linitea desvârit poate avea - paradoxal - urmri nedorite, perturbri ale activitii
cerebrale normale.
Modificrile organice ce apar datorit aciunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp,
duc la surditate de percepie (surditate profesional), constatat prima dat la muncitorii din cazangerii. La intensiti
egale, zgomotele cu frecvena mai înalt sunt mai nocive decât cele cu o frecven joas.
În afara urechii interne, alte sisteme i organe afectate vor genera tulburri cardiovasculare (vasoconstricie cu
creterea rezistenei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseal general, solicitare nervoas, perturbare a
somnului (insomnie precoce, agitaie nocturn, somn profund neodihnitor), cretere a excitabilitii neuromusculare i
a schimburilor respiratorii, scdere a motricitii gastrointestinale, cretere a activitii glandelor endocrine, stri de
iritabilitate.
Este de la sine îneles c în asemenea condiii se impun cu necesitate anumite msuri pentru combaterea zgomotului
în centrele populate. Unii specialiti consider zgomotul ca un pericol grav, la fel ca i poluarea mediului înconjurtor.
Aceste msuri sunt:
- interzicerea claxonrii în unele centre populate, remedierea defeciunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în
comun i al celor de mrfuri: tramvaie, autobuze, camioane grele, tractoare;
- întreinerea reelei stradale;
- reglementarea circulaiei rutiere cu stabilirea unor trasee difereniate pe categorii de vehicule, care s evite zonele
compacte de locuine;
- interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate;
- insonorizarea cldirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu caliti superioare.
În ara noastr, nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45 dB, între orele 6-22 i 35 dB
între orele 22-6.
În afara polurii sonore, mai exist i poluare infrasonor, ultrasonor i cu vibraii mecanice.
Poluarea infrasonor este produs de maini de splat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu
benzin, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, micri ale aerului, sub form de vânt.
Efectele asupra organismului sunt variate: creterea rapid a oboselii, modificrile cardio-vasculare (scderea
tensiunii arteriale, creterea frecvenei cardiace), creterea frecvenei respiratorii (accelerarea ritmului respirator),
tremurturile membrelor i scderea tonusului muscular.
22
Poluarea ultrasonor este produs de motoare de avion de operaiile efectuate cu instrumente pneumatice, iar
efectele asupra organismului sunt: oboseala intens, ameelile, psihastenia, tulburrile de memorie, scderea
tensiunii arteriale.
Poluarea cu vibraii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulburri cum ar fi:
- kinetoze sau boli de micare, tulburri neurovegetative, datorate unor micri neuniforme, grea i vrsturi în
cazul transportului naval, aerian, rutier;
- dureri cervicale, lombosciatic, hernii, discopatii, leziuni osoase sau articulare ale mâinilor (pumn, antebra, bra) - în
cazul vibraiilor transmise la nivelul membrelor;
- tulburri vasculare, tulburri ale sensibilitii i tulburri trofice - arsur, amoreal;
- la femei, tulburri endocrine sau chiar avorturi spontane.
Boli influentate de vreme
Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta.
Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra
organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate
moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2
grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari.
Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile
optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la
90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari,
iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.
Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice
depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea
proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra
organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia
acestuia.
Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
y Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
y La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei
reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive.
y Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o
cicatrice.
y Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.
Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de
oameni.
Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii
expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar
accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta
energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie.
Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi,
se pot acutiza.
23
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc
din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca
oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar
declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de
slabiciune, irascibilitatea
Durerile reumatice sau transpiratiile
si de articulatii excesive.
- din pricina creste
aerului umedtensiunea
si rece. arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie
vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea
organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii,
senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului
respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a
depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.
Se vorbeste
Acestea pot din ce in ce
influenta mai multpsihice.
tulburarile de factorul meteorologic
Exista - vreme
multe persoane inchisa,
care, ploaie, micsorarea
pe o asemenea intervalului
vreme, acuza intre
o stare de zi si noapte.
oboseala acuta, o
astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine
din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in
anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii
scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea
disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.
Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de
cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic
al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie.
Caldurile si umedcresc
Aerul caldexcesive relativ
este un brusccosmar
adevarat valorilepentru
tensiunii arterialesensibile.
persoanele si precipita dureri
Cand anginoase.front atmosferic se abate asupra
un asemenea
noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile
si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.
Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina
pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina
coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari
conditionari meteo.
Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.
Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.
Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime
de influente simeteorologice.
se modifica Temperatura,
nu toti oamenii suporta la felpresiunea aerului,
de bine aceste umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului
modificari.
S tudii privind impactul vremii asupra sanatatii
O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile
climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in
cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea
atmosferica.
24
Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13
procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata
cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in
urechea interna, influentand
Altii suspecteaza astfel
electricitatea tensiuneas-ar
atmosferica: arteriala
pareasicacoagularea
mai ales pesangelui.
furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand
producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul
si digestia.
Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre.
Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in
care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de
pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi
lucru se intampla si in Europa meridionala.
In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante
atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.
In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele;
de la dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru
sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.
In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i
aduce in pragul sinuciderii.
sus Prin umiditatea aerului se înelege cantitatea de vapori de ap care se afl în aerul atmosferic. Acetia provin, în cea mai
mare parte, din evaporarea apelor de suprafa i din straturile superficiale ale solului, de pe plante i din respiraia animalelor
i unele procese tehnologice.
Un alt factor de microclim, important în aprecierea complex a ambianei termice la care ne referim, aproape tot atât de des
ca i la temperatura aerului, este umiditatea. Umiditatea atmosferei se poate exprima în 3 modaliti: absolut, maxim i
relativ.
Umiditatea absolut reflect cantitatea de vapori de ap prezent efectiv într-un volum de aer, în timpul investigaiei, la
temperatura existent în acel moment. Umiditatea absolut variaz în funcie de condiiile atmosferice. La o anumit valoare a
umiditii absolute aerul poate fi considerat umed sau uscat. Umiditatea absolut poate crete pân la umiditatea maxim, în
acest moment vaporii de ap se vor condensa. Umiditatea absolut se exprim cel mai simplu în grame de ap la metru cub de
aer.
Umiditatea maxim reprezint cea mai mare cantitate de vapori de ap care se poate gsi într-un volum determinat de aer, la
o anumit temperatur. Umiditatea maxim presupune saturarea cu vapori de ap a aerului. Pentru aceeai temperatur, aerul
este saturat cu aceeai cantitate de vapori de ap.
Îns, dac crete temperatura aerului, crete i capacitatea sa de saturare i el va acumula o cantitate mai mare de vapori de
ap, ceea ce este important în procesul de termoreglare prin evaporare. Evaporarea transpiraiei nu ar mai fi posibil dac
umiditatea aerului la temperatura la care se gsete organismul ar atinge umiditatea maxim, dar dac temperatura aerului
crete mai sus de aceast temperatur, crete i capacitatea de acumulare a vaporilor de ap i procesul de evaporare a
transpiraiei va reintra în aciune ca un mecanism eficient de cedare a cldurii.
Umiditatea maxim se exprim în aceleai uniti ca i cea absolut, adic în grame de ap la metru cub de aer sau în milimetri
ai coloanei de mercur.
25
Umiditatea relativ este o valoare care poate fi calculat, ce reprezint raportul procentual dintre cantitatea de vapori de ap
pe care o conine un volum de aer i cantitatea de vapori de ap care ar satura acelai volum de aer. Umiditatea maxim, în
scopul stabilirii umiditii relative, se calculeaz la aceeai temperatur, la care se determin umiditatea absolut.
Deficitul de saturaie exprim diferena dintre umiditatea maxim la temperatura dat i umiditatea absolut. Cu cât acest
deficit este mai mare, cu atât aerul poate primi mai muli vapori de ap i ajut la procesul de termoreglare.
Punctul de rou este temperatura la care umiditatea absolut prezent ajunge la saturaie, adic devine maxim.
Cea mai mare valoare igienic o au umiditatea relativ i deficitul de saturaie, care reprezint gradul de saturaie a aerului cu
vapori de ap i permit a aprecia intensitatea i viteza de evaporare a transpiraiei de pe suprafaa corpului la o temperatur
sau alta. Normarea se efectueaz dup umiditatea relativ. Umiditatea optim relativ a aerului ce nu influeneaz negativ
termoreglarea se consider 40-60% .
Dac umiditatea relativ este mic, sub 30%, apare uscciunea aerului. În acest caz se observ o evaporare intens umiditii
mucoaselor cilor respiratorii superioare, provocând senzaia de uscciune a bronhiilor, faringelui etc. Crete pierderea apei
prin transpiraie i respiraie.
Dac umiditatea relativ este mare, peste 60-70%, este redus termoliza i cu atât mai mult, cu cât este mai mare temperatura
aerului, deci, termoreglarea este influenat negativ. Când temperatura aerului este sczut, umiditatea este mare, termoliza
crete, în acest caz cldura se pierde prin iradiere i convecie.
Pentru a determina umiditatea aerului, se folosesc metodele psihrometric i higrometric.
Curenii de aer reprezint deplasarea maselor de aer i depind, în primul rând, de variatele diferene de temperatur i
presiune. Aerul se afl permanent în micare, deoarece diferenele de temperatur sau presiune, care au tendina de a se
nivela, pot aprea pretutindeni. Prin urmare, cureni de aer exist în interiorul încperilor închise i în exteriorul lor.
Curenii de aer din exteriorul încperilor au, de obicei, o intensitate mai mare i caracterizeaz clima teritoriului. În igien,
curenii de aer au mare importan atât prin aciunea care o exercit asupra schimbului de cldur dintre organism i mediu,
cât i prin faptul c influeneaz asupra climei i particip la realizarea fenomenelor de impurificare i autopurificare a aerului.
Curentul de aer se afl ca direcia i viteza micrii masei de aer. Direcia este determinat de partea din care bate vântul, iar
viteza de micare - de distana parcurs de masa de aer într-o unitate de timp, de obicei, calculat în metri pe secund.
Viteza de micare a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de cldur al organismului, asupra proceselor de
respiraie, consumului de energie, strii neuropsihice. Influena micrii aerului asupra metabolismului termic manifest prin
mrirea pierderilor de cldur, mai întâi toate pe seama conveciei, deoarece aerul care se mic îndeprteaz de corp cele mai
apropiate straturi de înclzite, iar locul lor îl ocup aerul rece.
Vântul intensific de asemenea cedarea cldurii prin evaporare. Dac temperatura aerului înconjurtor e mai înalt decât
temperatura corpului i aerul e saturat cu vapori de ap, atunci micarea aerului nu d un efect de rcire. În caz de umiditate
mic, efectul de rcire a aerului, care se mic, dei temperatura e înalt, se pstreaz, deoarece totodat rmâne posibilitatea
de cedare a cldurii prin evaporare.
Cea
mai favorabil vitez a vântului pe timp de var afara încperii, când se îmbrac haine uoare obinuite, se consider 1-4
m/s, în funcie de temperatura aerului i de felul de lucru care se execut.
În încperi, în timpul executrii unei munci fizice uoare, se consider optim viteza de micare a aerului 0,1-0,3 m/s. În timpul
vitezei mai joase de 0,1 m/s apare senzaia aerului nemicat, sttut. Viteza de micare a aerului ce depete 0,5 m/s provoac
o senzaie neplcut de curent, care deseori este cauza rcirii locale sau generale.
Schimbarea direciei vântului servete ca indice de schimbare a timpului. Astfel, în Europa, vara vânturile de est aduc un timp
uscat; vânturile de vest - un timp umed i mai rcoros; iarna vânturile de est aduc un timp rece, vânturile de vest aduc un vânt
cald.
Pentru igiena i practica sanitar are importan nu atât direcia vântului ca atare. Un interes cu mult mai mare prezint
cunoaterea direciilor repetate de vânt în localitatea dat. Ele se stabilesc pe baza observaiilor meteorologice multianuale.
26
Cunoaterea particularitilor de repetare a vânturilor într-un loc concret e necesar medicului igienist la planificarea
localitilor, la amplasarea raional a caselor de locuit, a instituiilor pentru copii, curativo-profilactice etc.
Ele trebuie amplasate în partea opus btii vântului fa de întreprinderile industriale, centralele de energie termic, care pot
s polueze aerul atmosferic cu fum, gaze etc. Importana igienic a vitezei de micare a vântului este determinat de eficiena
de aerisire a localitilor, adic de capacitatea de îndeprtare a impuritilor atmosferice dup hotarele ei i de influena vitezei
de micare a aerului asupra strii neuro-psihice, respiraiei, termolizei i senzaiei termice a lui.
În încperile de locuit, slile de clas, camerele din instituiile pentru copii se consider optim micarea aerului în limitele de la
0,2-0,4 m/s; la viteza mai mic are loc un schimb insuficient de aer, iar în timpul micrii aerului mai mult de 0,4 m/s se observ
o senzaie neplcut de curent, în slile sportive se admite viteza de micare a aerului pân la 0,5-0,6 m/s, iar în halele fierberii
pân la 1-1,5 m/s.
Direcia curentului de aer în interiorul unei camere se poate afla uor, aprinzând un chibrit i urmrind direct deplasarea
fumului. În exterior se folosesc fumegtoare speciale, dispozitive care produc un fum fin care se va îndrepta în direcia
curentului de aer, oricât de mic ar fi intensitatea acestuia.
Pentru a determina direcia micrii curenilor de aer în atmosfera exterioar, se folosesc i aparate speciale formate din nite
palete continuate cu un ac indicator ce se rotesc în jurul unui ac vertical. Sub palet i indicator sunt trecute punctele cardinale.
Curenii de aer, acionând asupra paletelor, vor îndrepta acul indicator în direcia în care bate vântul.
La sistematizarea i construirea centrelor populate se ine cont de direcia vântului. Direcia vântului se schimb des i de aceea
este important s cunoatem direcia ce predomin în localitatea dat. Cu acest scop se fac observri asupra direciei tuturor
vânturilor. În cursul anului i pe baza datelor obinuite se construiete graficul denumit "Roza vânturilor".
Roza frecvenei vânturilor e o reprezentare grafic de repetare predominant a direciei vânturilor dup carturi (prile lumii),
într-o perioad concret de timp (o lun, sezon, an) sau pentru câiva ani. Pentru formarea rozei frecvenei vânturilor e necesar
a suma numrul tuturor cazurilor de vânt i timp linitit în decursul unei perioade.
Suma cptat se ia ca 100%, iar numrul de cazuri de vânt din fiecare cart i timp linitit se calculeaz în procente. Apoi se
construiete o diagram. Pentru aceasta din centru se trag 8 linii care înseamn 8 carturi. (S, N, NE, NV, E, V,- S, SE).
emperatura aerului este determinat, pe de o parte, de intensitatea radiaiei solare, care înclzete parial aerul i mai ales
solul, iar, pe de alt parte, de cldura emanat de sol. Acest fapt face ca aerul din straturile inferioare s fie mai cald.
Temperatura aerului sufer variaii zilnice i anuale. Aceste variaii se datoresc variaiilor de intensitate a radiaiei solare i
cldurii emanate de sol. Temperatura aerului este influenat de anumii factori ai mediului, cum ar fi :
- altitudinea - temperatura aerului scade o dat cu creterea înlimii;
- existena suprafeelor de ap, deoarece timpul de înclzire între ap i sol este diferit;
- proprietile solului (de exemplu, solurile calcaroase se înclzesc mai repede);
- vegetaia, care absoarbe o parte din radiaia solar;
- nebulozitatea atmosferei;
- prezena centrelor populate, care intervin cu surse artificiale de cldur.
Care este importana temperaturii aerului?

1. Influeneaz în mod direct procesul de termoreglare a organismului. Pierderile de cldur a organismului conduc la efecte
nocive, nedorite atât când coboar la aciunea frigului, cât si când depesc valorile de confort la aciunea cldurii.
2. Temperatura aerului are aciune i asupra polurii atmosferei prin curentul de aer vertical i orizontal.
3. Temperatura influeneaz asupra celorlali factori fizici - asupra umiditii, presiunii, micrii etc.
4. Este un factor important în determinarea caracterului climatic al zonelor geografice.
5. Regimul de temperatur al unei zone geografice sau al unui climat favorizeaz un anumit tip de morbiditate, astfel
temperaturile sczute genereaz afeciuni respiratorii, iar cele crescute - maladii digestive, infecioase i, în special, parazitare.
27
Efectele ambianei termice asupra organismului depind, pe de o parte, de sensul i mrimea fluxului de energie termic între
organism i mediu, iar, pe de alt parte, de starea termic a organismului, rezultând din bilanul acestor fluxuri.
Pentru a-i menine constant temperatura normal a corpului omenesc, acesta trebuie s piard permanent, în medie, o
cantitate de cldur echivalent cu cea produs concomitent în procesele metabolice în organism.
Pentru ca aceast pierdere de cldur s se realizeze proporional cu producerea de cldur, este necesar ca temperatura
mediului s aib anumite valori care pot varia de la cele optime pân la limitele critice inferioar sau superioar. Dac pierderea
de cldur este accelerat, se înregistreaz hipotermia corpului, iar dac este frânat, se produce hipertermia.
La om limitele de a menine temperatura constant a corpului sunt destul de largi, întrucât, pe lâng un sistem fiziologic de
autotermoreglare foarte evoluat, omul, având îmbrcminte, regleaz ambiana termic. El poate s reziste fr modificri
semnificative ale temperaturii corpului, s-i desfoare viaa normal atât la poli, cât i la ecuator, la o temperatur a aerului
de la -40°C pân la +45°C.
În general, corpul omenesc poate fi privit în mediul su ambiant ca o incluziune mai cald, care cedeaz în jur din cldura sa.
rganismul uman este ca o celul a Universului.

În fiecare zi viaa pe Pamant începe cu Äsalutul´ Soarelui. În razele sale, Soarele ne trimite o parte din sine. Dac
Soarele a avut parte de linite i noi vom fi binecuvântai, dar dac a fost zbuciumat de furtuni, i noi îi vom simi intemperiile în
diverse forme.
Interaciunea dintre vântul solar i câmpul magnetic terestru se manifest prin diverse perturbri electromagnetice,
foarte variate i complexe, care se resimt de organismele vii, mai evident în timpul aa-numitelor furtuni magnetice, când crete
considerabil intensitatea oscilaiilor heriene.
Acest proces este important din punct de vedere ecologic, deoarece între Pmânt, care posed sarcin negativ i
ionosfera încrcat pozitiv, exist un spaiu rezonator (Shuman) cu spectrul energetic cu frecvena de 7,8 Hz.(7). Aceast
frecven corespunde ritmurilor biologice eseniale ale organismelor vii, i amplificarea ei influieneaz procesele, care depind de
ritmurile biologice.
Electricitatea atmosferic, (concentraia de ioni mici din aerul de la sol), reprezint cel mai important factor ecologic cu
efecte morbide, deoarece condiioneaz procesele chimice vitale din celul, determinând funcionalitatea întregului organism.
Mediul electrochimic acid (cu exces de ioni pozitivi) este un mediu tonic, hiperton, care intensific procesele de
fosforilare oxidativ, funciile SNV prin simpaticotonie, intensific funcia suprarenalelor, dar diminuaz funcia tiroidei; ca
urmare are loc o suprasolicitate a aparatului respirator, cardiovascular i rinichilor (blocheaz monoaminooxidaza, crete nivelul
serotoninei) (3, 8, 14).
Mediul electrochimic alcalin (cu exces de ioni negativi), induce în organism un pH mai alcalin, care afecteaz procesul
de fosforilare oxidativ: (reduce depozitele de ATP), favorizeaz procesele de hidroliz intracelular, parasimpaticotonia,
hiperfuncia tiroidei i a ficatului, a suprarenalei, scade nivelul serotoninei.
Aeroionii accelereazâ procesele de absorbie în esuturile vii, datorit sarcinilor diferite ("+ i -) a substanelor care
interacioneazâ (3 , 8, 14).
Aeroionii cu sarcin negativ au proprietatea de a activa substanele chimice specifice din organism: enzime, vitamine, hormoni,
catalizatori ai reaciilor biochimice, etc. Acest proces este realizat numai cu condiia, ca i substanele respective s fie ionizate.
Moleculele neutre din punct de vedere electric ale proteinelor, lipidelor, glucidelor, srurilor, nu formeaz compui biochimici,
nu intr în reacii, nu particip la metabolism (3 ).
Moleculele neutre ale sustanelor nutritive se activeazâ prin ciocnire cu moleculele specifice de proteine sau cu molecule activate.
In rezultatul acestor interaciuni, în structura lor electronic se produc modificâri energetice, care le permit participarea la
reaciile metabolice.
Prin urmare, diminuarea coninutului de aeroioni din aer afecteazâ procesele de oxidare tisular. Iniial deficitul de energie se
compenseaz prin reacii chimice în secvenâ anaerob, dupa care apar perturbâri grave, ireversiile ce duc la instalarea unei stri
morbide.
Toate procesele, sunt într-o dependen cert de activitatea solar, cu perioade ciclice de 11,2 ani (5, 7).
Intensitatea activitii solare difer considerail de la un ciclu la altul, îns caracteristic pentru toate ciclurile este intensificarea
bruscâ a activitii solare (de la minimum la maxim) în decurs de numai 3-4 ani, i reducere lent , pe parcursul a 7-8 ani. In acest
interval mai pot avea loc intensificri brute a activitâii solare, dar de scurt durat (una ± la câteva luni).
Viaa pe Pmânt, sub toate aspectele sale este influienat de aceast periodicitate, care se manifest prin evenimente
majore sociale i naturale: calamiti, secet, recolte srace sau bogate , migraii neadecvate ale animalelor, insectelor, petilor;
accidente rutiere, etc ).
28
Fazele de minim i maxim activitate solar au o implicaie direct în vitalitatea, morbiditatea, reproducerea i
mortalitatea nu numai a macro-, dar în mod deosebit a microorganismelor. Exist o corelaie cert între activitatea solar i
periodicitatea, particularitile epidemiilor. Activitatea solar influieneaz virulena microorganismelor.
Conform studiilor efectuate în diferite ri, pe perioade mai îndelungate de timp, i prin prelucrarea datelor statistice,
privind evenimentele majore pe parcursul mai multor cicluri solare, s-a constatat, c în perioadele de maxim activitate solar
sunt mailocuri
anumite rspîndite epidemiile
se remarc de: holer,
difteria, tifos, meningit
în perioadele cerebrospinal,
intermediare ia amploare dizenterie.
gripa. (1, 5,În10,
perioadele
15 ) de minim activitate solar, în
i în aceste procese sunt implicai aeroionii. Excesul de ioni negativi este favorabil rezistenei macro-organismului, i
defavorabil agentului patogen, a crui dezvoltare i multiplicare se realizeaz prin reacii de oxidoreducere. Mediul acid, produs
al excesului de ioni pozitivi, faciliteaz dezvoltarea, multiplicarea i agresiunea specific a agenilor patogeni (3, 15).
E lectricitatea si magnetismul
Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in
existenta electricitatii in atmosfera.
Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori, fie intre un nor si
pamant.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina negativa, iar aceasta incarca prin influenta
C
suprafata
umbra.Norulpamantului cu sarcina
si pamantul pozitiva. and
pot fi considerati norul
drept se deplaseaza,
armaturile zona de sarcina
unui condensator intre pozitiva de pe pamant
care tensiunea il urmareste
electrica ca de
atinge valori o
ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de
mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet.Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar,
superficial, globular, perlat.
Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet.
Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km.Diametrul
scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm).
In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in
directia pamantului, aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de
electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 km\s.Dupa un timp foarte scurt (zeci de
milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai mult de
pamant si care se intrerupe din nou.Uneori au loc zeci de descarcari preliminare.Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la
pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul, apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de
scanteie, mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului,
care se deplaseaza de la pamant spre nor.Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus, cat si cei care
afirma ca il loveste de jos, din pamant.
In canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de plasma.Datorita degajarii unei mari
cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care
produce unde de soc acustice (tunetul).Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger.
Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care
se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici, asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni
de secunda si cateva minute.Stingerea lor este de obicei brusca, explosiva, putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor
din regiunea respectiva.
Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase, ce par
insirate pe un fir, se numeste fulger perlat.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.
29
ELECTRIZARE PRIN FRECARE
Unele materiale se pot incarca prin frecare, deoarece frecarea transporta electroni de pe unul pe celalalt. Piptenele de
plastic, de exemplu, primeste electroni din firele de par si astfel devine polarizat negativ, parul insa devine polarizat pozitiv
deoarece protonii vor fi majoritari. Obiectele incarcate electric le atrag pe cele neincarcate; de aceea atrage pieptenele bucatile
mici de hartie.
MAGNETISM
Se crede ca Thales din Milet a fost primul care a cercetat forta de atractie ciudata al feritului magnetic asupra fierului
obisnuit, in 600 i.e.n. Au trecut multe secole pana cand s-a gasit o utilizare practica a fortei magnetice, in busolele de
navigatie. In 200 e.n, chinezii utilizau dejo o forma rudimentara a busolei dar in Europa a aparut in jurul anului1200.
Oare de ce se pozitioneaza ferita magnetica este lasata sa se roteasca liber, intotdeauna in aceeasi directie ? Acest
fenomen a ramas un mister de-a lungul secolelor. Azi stim insa ca fierul si alte materiale magnetizabile se compun din
magneti mici numiti domenii magnetice sau regiuni magnetice. Acestea de obicei sunt directionate aleator, iar prin
suprapunerea fortelor nu rezulta o forta magnetica detectabila. Daca dintr-o oarecare cauza sceste domenii se orienteaza
toate in aceeasi directie, atunci metalul va avea caracteristici magnetice si va atrage bucatile de fier.
CEI DOI POLI
Acesti magneti prezinta o trasatura comuna : caracterul magnetic pare a fi concentrat in doua puncte, numite poli,
unul care arata catre nord si altul catre sud. Extremitatile magnetului se numesc poli, deoarece lasand liber magnetul in sens
orizontal, magnetul se va aseza cu varfurile catre polii magnetici ai Pamantului - Polul Sud si Polul Nord. Acesta este principiul
de functionare al busolei. Ambele extremitati ale magnetului atrag fierul nemagnetizat, dar daca apropiem doi magneti, atunci
polul nordic al unuia atrage polul sudic al celuilalt si viceversa. In acelasi timp, cei doi poli sudici, respectiv nordici, se vor
respinge reciproc. Asadar, polii de acelasi tip se resping. Totusi, pare paradoxal ca polul nordic al magnetului se intorarce catre
Polul Nord al Pamantului. Aceasta se explica prin faptul ca polul magnetic al Pamantului este de fapt un pol sudic din punct de
vedere magnetic.
Faptul ca elctricitatea si magnetismul au o legatura stransa s-a dscoperit abia in 1819. In acel an, un profesor de fizica
danez, Hans Oersted, a prezentat audientei un nou fenomen electric si a incercat sa-I gaseasca o explicatie.
Descoperirea lui Oersted
Omul de stiinta danez a legat extremitatile unei baterii cu o sarma, vrand sa demonstreze ca sarma se va incalzi cand este
parcursa de curent electric. In momentul in care a conectat cele doua borne ale sursei s-a intamplat un fenomen ciudat: acul
busolei din apropiere a deviat si nu a mai revenit la pozitia initiala. Acest experiment a insemnat descoperirea unuia dintre cele
mai importante fenomene din stiinta naturii: electromagnetismul.
30
El ectromagnetism
Curentul din conductor produce un cap magnetic relativ slab, dar cercetatorii au gasit modalitatea de amplificare a acestuia,
intr-un timp relativ scurt. Daca se infasoara conductorul sub forma unei bobine si se introduce in interiorul ei un miez de fier,
atunci intensitatea campului magnetic creste foarte mult. Aceasta bobina cu miez in interior se numeste electromagnetism
Poluarea electromagnetica a mediului
Zgomotele electrice generate de furtuni electrice, reprezinta surse naturale de zgomote electromagnetice cu frecvente sub 10
MHz.
Zgomotele generate de radiatiile solare si zgomotele cosmice reprezinta surse naturale de zgomote cu frecvente peste 10 MHz.
Zgomotele electrice artificiale sunt generate de activitatile umane si pot fi neintentionat sau intentionat create. Sursele
neintentionat create de om sunt echipamente a caror functionare nu are ca scop emisia de campuri electromagnetice, precum
calculatoarele electronice, motoarele electrice, echipamentele cu relee cu contacte, tuburi fluorescente, sudura cu arc,
motoarele cu autoaprindere, cablurile TV etc. Sursele de poluare electromagnetica intentionat create de activitatile umane sunt
acele echipamente a caror functionare normala consta in emisia de semnale electromagnetice, ca de exemplu echipamente
radar, radiouri mobile, echipamente cu modulare in frecventa sau amplitudine etc.
Important in poluarea electromagnetica este mecanismul de cuplare intre sursa si receptor, care poate fi prin radiatie sau prin
conductie. Cuplarea prin radiatie se face prin intermediului campului electromagnetic intre sursa si receptor ca intre doua
aparate, ca de exemplu un pistol de lipit in contact manual si cu transformator poate afecta prin impulsurile campului
electromagnetic un calculator. Cuplarea prin conductie intre doua aparate se face prin firele retelei de alimentare , prin firul
comun de impamantare al echipamentelor , etc. De exemplu, cupland la aceiasi retea de alimentare un calculator si un
termostat pentru incalzirea unui volum, conectarea/deconectarea automata a rezistentei de incalzire a termostatului provoaca
variatii ale tensiunii de alimentare a retelei care influenteaza aparatele conectate la aceiasi retea de alimentare. Poluarea
electromagnetica, adica operatia unor tensiuni parazite in circuitele electrice, poate fi numai intre doua aparate, ci si in cadrul
aceluiasi aparat. De exemplu, poluarea prin conductie apare in cadrul unui aparat in care functionarea unui etaj de putere in
impulsuri poate provoca variatii ( caderi ) ale tensiunii de alimentare, ceea ce poate influenta ( prin conductie ) alte etaje ale
aparatului respectiv. Poluarea prin inductie in cadrul unui aparat poate apare atunci cand de exemplu variatii ale unui semnal
electric provoaca, datorita campului magnetic propriu, semnale in alte circuite ale aparatului.
Interferenta electromagnetica poate apare si intre echipamente de calcul, atat prin inductie ( prin sursa de alimentare in ca ) cat
si prin conductie ( prin campul electromagnetic creat de functionarea unui calculator ), fig.12.3. Pentru a studia interferenta
electromagnetica sunt necesare teste, prin care se masoara amplitudinea si frecventa semnalului nedorit, indus de sursa
poluanta in aparatul supus testarii. Aceste masurari se fac cu analizoare spectrale.
Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin inductie de la sursa poluanta se folosesc ecrane electrice intre sursa si
aparatul testat. Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin conductie intre sursa poluanta si aparatul testat, se folosesc
filtre electrice pe tensiunile de alimentare. De exemplu, in acest scop la aparatele cu circuite integrate, circuitul imprimat este
astfel realizat incat barele de alimentare ( +, - ) sa fie suprapuse pe suprafate cat mai mari, ceea ce formeaza de fapt un
condensator electric cu rol de filtrare.
In prezent, datorita aparitiei a numeroase surse poluante, problema compatibilitatii electromagnetice este deosebit de actuala,
existand institutii de specialitate care se ocupa cu elaborarea de standarde si recomandari in acest domeniu. La nivel
international, exista organizatii de standardizare, specializate pe anumite domenii de aplicatie, ca de exemplu
ISO  in domenii largi ( mecanic , electric etc. )
IEC, CISPR  in domeniul electrotehnic, electronic
CCITT  in domeniul telecomunicatiilor
CCIR  in comunicatii radio
In prezent exista si agentii nationale, care de exemplu preiau recomandarile de la CISPR ( International Special Committee on
Radio Interference ). Prin aceste standarde se stabileste nivelul acceptabil de interferenta ( de susceptibilitate )
electromagnetica pentru diferite surse poluante si diverse echipamente influentate prin poluare electromagnetica. In domeniul
31
aparaturii de automatizare cel mai important organism international este IE C ( International Electrotehnical Commission ).
Acest organism are comitete pe diferite domenii, ca de exemplu:
TC 77  Compatibilitate electromagnetica intre echipamente electrice, inclusiv retele
TC 65  Masurari industriale si conducerea proceselor
In tara noastra, Institulul Roman de Standardizare si Marci are ca preocupare principala coordonarea lucrarilor de cercetare si
de adaptare a recomandarilor si regulamentelor internationale in domeniul standardelor, inclusiv in domeniul compatibilitatii
electromagnetice.
INFLUENTA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
Operatorul uman, in activitatea sa de indeplinire a rolului sau de a conduce un proces tehnologic, este supus influentei
campurilor electromagnetice. Principala actiune a campurilor electromagnetice asupra organismului uman consta in agravarea
sau accelerarea aparitiei bolilor cardiace, vasculare, neurologice si psihice. Aceasta influenta, care depinde de intensitatea
campurilor electromagnetice si de durata de expunere, este in continua crestere datorita maririi numarului de surse poluante
cu campuri electromagnetice. Pentru aprecierea influentei campurilor electromagnetice asupra organismelor vii s-au facut
cercetari experimentale asupra unui individ separat si asupra unui grup de indivizi, de diferite varste, pe durate diferite de
expunere in timpul serviciului si pentru diferiti parametrii ai factorilor poluanti. De exemplu dintr-o grupa de indivizi, cu varste
peste 40 ani, care se ocupau cu instalatii la frecvente inalte 10KHz  30 MHz, cu o intensitate de 100  300 V/m, numai 7,4 %
nu au reclamat perturbari ale starii de sanatate si in primul rand al sistemului nervos si cardiovascular. Cercetari similare s-au
efectuat in spatii de productie, unde s-a constatat ca prezenta campurilor electromagnetice de joasa frecventa are o influenta
negativa asupra sistemului cardiovascular al muncitorilor, observandu-se o reducere a pulsului, o modificare a E CG, o
micsorare a puterii de receptie vizuale si auditive si o accentuare a starii de oboseala.
Principalele surse de poluare sunt :

Campul electric natural al Pamantului care depinde de latitudine si altitudine
Campul electric static artificial ( care de exemplu apare in procesul de prelucrare a unor mase plastice, in utilizarea unor tesaturi
din materiale sintetice etc. )
Campul magnetic terestru ( care are o componenta variabila, numita furtuna magnetica, in functie de fenomene astronomice,
ca de exemplu datorita exploziilor solare )
Campurile electromagnetice naturale ( de exemplu de la fulgere )
Campurile electromagnetice artificiale ( de exemplu, undele radio in gama 3?105 - 3?107 Hz, retelele industriale de alimentare
cu energie electrica, la frecventa de 50 Hz etc. )
Pentru masurarea intensitatii campului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucrari de cercetare ( foarte scumpe, de
precizie ridicata si produse intr-un numar redus de exemplare ) si aparate pentru verificari experimentale ( de precizie redusa si
produse in serie mare ). Pentru masurarea intensitatii campurilor electromagnetice in laboratoare, in spatii industriale de lucru,
in centre urbane etc. se pot folosi aparate, care au costuri reduse si cu o precizie satisfacatoare.
In prezent, pe plan mondial, se intreprind actiuni pentru limitarea efectelor campurilor electromagnetice asupra organismelor
vii, dintre care cele mai importante sunt:
- Normarea intensitatii admisibile ale campurilor electromagnetice, pentru activitati industriale si pentru locuinte, in centre
urbane sau rurale. Aceasta diferentiere este necesara deoarece timpul de expunere a unei persoane difera intr-o activitate
industriala si in spatiul de locuit. De exemplu, in SUA este recomandata densitatea de putere maxima a campului
electromagnetic de 10 mW/cm2, in domeniul de frecvente de 10? 105 MHz. In multe tari sunt elaborate tabele, prin care se
determina valorile admisibile in functie de timpul de expunere.
- Aplicarea de masuri de protectie in desfasurarea unor activitati cu surse de campuri electromagnetice, dintre care se pot
mentiona :
- Protectia fata de campuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa, realizand ecrane din materiale feromagnetice
care au o permeabilitate ridicata, ca de exemplu din aliaje fiernichel.
- Protectia prin limitarea timpului de expunere, utilizand aparate de avertizare acustica sau optica.
- Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de camp electromagnetic, se face utilizand relatii
empirice in care intervin parametrii sursei radiante.
- Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a unor incaperi formate din plase metalice.
- Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale campului electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice.
- Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de imbracaminte de protectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase,
etc. , in structura carora intra fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5 ? 0,5 mm.
32
Cercetarile recente privind influenta campurilor electromagnetice asupra organismelor vii, au demonstrat ca acestea actioneaza
intr-un mod deosebit de complex asupra fenomenelor intracelulare, asupra celulelor si organelor si organismului pe ansamblu.
In prezent cercetarile in acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare si pentru
implementarea de noi tehnici de protectie a omului fata de influenta campurilor electromagnetice.
POLUAREA ARMONICA SI DE NESIMETRIE A SURSELOR DE CURENT ALTERNATIV
Sursele de curent alternativ trebuie sa indeplineasca conditii severe privind forma si amplitudinea semnalului transmis.Un
impuls de scurta durata care este suprapus pe un semnal de curent alternativ determina in domeniul frecentei aparitia unor
semnale intr-o gama larga de frecventa. Racordarea consumatorilor de energie electrica la Sistemul Electroenergetic National
necesita asigurarea unor indicatori de calitate ai alimentarii. Sursele generatoare de energie electrica intr-un sistem
electroenergetic asigura, in anumite limite, principalii parametrii de calitate ai alimentarii, ca de exemplu:
Forma de unda a tensiunii la generator este o functie sinusoidala de timp.
Decalajul intre fazorii tensiunilor la generator pe cele 3 faze ( ?UR, US, ?UT ), reprezentanti in planul complex este 1, ? respectiv
?2 ( ?= ej120?, ?2= ej240? ), iar sensul de rotatie al fazorului este pozitiv (direct).
Modulele tensiunilor pe cele trei faze sunt egale
Frecventa de rotatie a fazorului echivalent este constanta, respectiv 50 Hz.
In conditii normale de exploatare valorile abaterilor indicatorilor de calitate ai sursei de energie de la valorile normale se
incadreaza in normele si prescriptiile de exploatare stabilite prin standarde. In cazul aparitiei unor incidente care conduc la
variatii brusce in limite neadmise ale parametrilor de calitate, sistemele electroenergetice sunt prevazute cu protectii rapide si
automate in scopul prevenirii extinderii si al izolarii defectelor. La transportul si distributia energiei electrice de la locul de
producere pana la consumator pot interveni factori perturbatori care altereaza parametrii de calitate ai alimentarii cu energie,
ca de exemplu:
abateri ale frecventei de functionare prin nerespectarea echilibrului intre puterea totala generata si consum.
abateri ale valorilor tensiunilor in noduri, aparitia regimurilor nesimetrice ca urmare a impedantelor si sarcinilor neegale pe
faze.
deformari ale formei de unda a tensiunii si a curentilor ca urmare a existentei elementelor neliniare in circuitele electrice.
Energia electrica livrata intr-un anumit punct al retelei trifazate de curent alternativ poate fi caracterizata de urmatorii
parametrii de calitate:
continuitatea alimentarii cu energie electrica
variatiile de tensiune
variatiile de frecventa
deformarea undei de tensiune si curent
nesimetria si dezechilibrul sistemului trifazat de tensiune si curent.
Abaterile parametrilor de calitate ai alimentarii cu energie peste valorile normate in exploatarea curenta pot conduce la daune
importante atat la consumator cat si la furnizor. In practica s-a constatat ca intr-un sistem electroenergetic exista multe cazuri
ale abaterilor acestor parametrii de calitate, care afecteaza functionarea sigura si economica a acestuia in ansamblu si pe
componente. Aceste abateri ale parametrilor de calitate se datoreaza unor mari consumatori industriali cu procese tehnologice
energofage si care sunt poluante din punct de vedere electric. Astfel apare problema de a stabilii pentru fiecare utilizator
aportul de poluare armonica si de nesimetrie in vederea promovarii unor masuri sau a penalizarii acestor abateri.
Normele de calitate in instalatiile electrice sunt cuprinse in reglementari specifice ( Regulamente, Normative, Prescriptii,
Instructiuni ). Astfel, furnizarea energiei se face in conformitate cu un regulament de furnizare si utilizare a energiei electrice.
Parametrii regimului deformant si nesimetric si valorile normale ale acestora sunt stabilite in Prescriptii de Exploatare.
In prezent, in sistemul electroenergetic exista cazuri flagrante de abateri ale acestor parametrii, care se datoreaza in primul
rand lipsei aparaturii pentru determinarea precisa si obiectiva a valorilor de exploatare. Pe plan international, exista organizatii
implicate in problema calitatii energiei electrice dintre care se pot mentiona: Conferinta Internationala A Marilor Retele
Electrice (CIGRE), Comitetul 36; Comitetul Electrotehnic International ( CEI ); Comitetul European de Standardizare in
Electrotehnica ( CENECEC ) etc.
Cunoasterea si studierea prevederilor reglementarilor emise de aceste organizatii internationale are importanta pentru
alinierea regulamentelor romanesti la standardele europene care vor sta la baza realizarii unor sisteme moderne asistate de
calculator pentru asigurarea in timp real a parametrilor si indicatorilor de calitate.
Forma nesinusoidala a undei de tensiune si curent in retele electrice poate fi distorsionata ( deformata ) din cauza prezentei
unor elemente neliniare in retea numite elemente deformante, dintre care se mentioneaza :
33
bobinele cu miez de fier si feromagnetic

circuite redresoare necomandate;
scheme cu diode redresoare comandate;
procese tehnologice ce folosesc arc electric ( cuploare, instalatii de sudura );
instalatii electrice de electroliza;
tractiunea electrica etc.
In conformitate cu reglementarile in vigoare, regimul deformat se defineste ca fiind regimul permanent de functionare al
retelelor electrice de tensiune alternativa care alimenteaza elemente deformante. Elementul deformant este un receptor care
produce sau care amplifica tensiunile armonice.
Regimul deformant in retelele electrice influenteaza negativ economicitatea functionarii sistemului electroenergetic in
ansamblu si pe componente, ca de exemplu afecteaza functionarea echipamentelor electronice de protectie, automatizare si
comanda; produce pierderi suplimentare in transportul si distributia energiei electrice; solicita peste limitele admise instalatiile
statice de compensare a puterii reactive; provoaca scaderea randamentelor motoarelor electrice, etc.
Principalii parametrii care caracterizeaza regimul deformant in retelele electrice sunt definiti prin urmatorii indicatori de
calitate:
 Ponderea armonicii de rang n, determinata ca raportul procentual dintre amplitudinea armonicii H si fundamentala: a = ( An
/ A1 ): 100
Reziduumul deformant
Coeficientul global de distorsiune al undei sinusoidale ( tensiune sau curent ) definit ca raportul in procente dintre valoarea
efectiva a reziduumului deformant si valoarea efectiva a fundamentalei
In care :
n - rangul armonicii
An - amplitudinea armonicii de rang n
A1 - amplitudinea fundamentalei
Coeficientulde forma al undei de tensiune sau curent definit ca raportul dintre valoarea efectiva a undei periodice
nesinusoidale si valoarea medie a semiperioadei curbei.
Factorul de varf definit ca raportul dintre amplitudinea maxima a undei nesinusoidale si valoarea efectiva a acesteia.
 Nivelul armonicilor definit ca raportul in procente dintre valoarea efectiva a amplitudinii armonicei de rang n si amplitudinea
fundamentalei.
Consecinele polurii electromagnetice a mediului sunt deosebit de diverse. Câmpurile electromagnetice poluante perturb
procesele naturale, atât prin efectul termic generat în diverse medii, cât i prin componentele lor electrice i magnetice.
Componenta electric perturb, în primul rând, desfurarea reaciilor electrochimice naturale - perturb tranzitul ionilor de Ca ++ prin
membranele celulare umane i, implicit, homeostaza calciului (cauza probabil a frecvenei ridicate a leucemiei la copiii expui
sistematic la radiaii electromagnetice [2]), accelereaz reaciile de coroziune [3], etc. Componenta magnetic perturb sistemele
biomagnetice, cum ar fi sistemul de orientare al albinelor, care, s-a constatat c la semnale de cca. 500V/m devin deosebit de
agresive i se omoar între ele [4], iar în câmp electromagnetic de 600 MHz ÷ 3,2 GHz, de ordinul 0,5 ÷ 1 V/m, se rtcesc i nu
mai tiu s se întoarc la stup. Efectul generator de cancer al sistemelor de telefonie mobil a fost demonstrat de mai multe
rapoarte de cercetare [5-7].
Studiul influenei semnalelor în curent alternativ (c.a.) suprapuse sistemelor electrochimice reprezint o problematic teoretic
complex, cu importan practic deosebit.
34
Complexitatea teoretic a problematicii rezult, în primul rând, din diversitatea deosebit a cilor cinetice (reacii pariale)
aferente proceselor de electrod, dar i din complexitatea influenei câmpului electromagnetic ± în special a componentei electrice
± asupra atmosferei ionice [8].
În condiiile actuale de dezvoltare tehnologic i industrial, caracterizat, în primul rând, prin creterea atât a produciei, cât i a
consumului de energie electric i, implicit, intensificarea polurii electromagnetice a mediului natural i industrial cu semnale
în c.a. deosebit de complexe, se impune studiul aprofundat al influenei semnalelor în c.a. suprapuse proceselor i reaciilor
electrochimice care au loc în natur (fotosinteza, procesele redox de la interfaa citoplasm / membran celular, coroziunea
metalelor etc.) [1].
Impunerea semnalelor în c.a. peste procesele de electrod în condiii industriale ± electroliz în curent ondulat ± poate prezenta un
interes deosebit la creterea performanelor unor depuneri galvanice, obinerea galvanic a unor aliaje, reducerea supratensiunilor
i, implicit, a cderilor de tensiune pe electrolizor ± deci optimizarea energetic a proceselor electrochimice industriale [11].
Cv, muzica
Traim inconjurati de sunete. Fie ca este vorba de sunete din natura (vant, ploaie, susurul apei,
tunete, fulgere) sau din m ediul in care traim (claxoanele masinilor, zgomotul tramvaielor, al
masinilor, rasetele sau strigatele copiilor, muzica), ne alcatuim viata din sunete. Lumea
noastra nu este una a tacerii. Emise sau receptate, sunetele alcatuiesc universul in care
traim. Comunicam intre noi cu ajutorul cuvintelor. Spunem ceea ce gandim prin cuvinte,
laudam sau criticam prin cuvinte, spunem te iubesc prin cuvinte, incurajam sau descurajam
prin cuvinte. Importanta cuvintelor este esentiala. Si deseori subapreciata, pentru ca de multe
ori aruncam vorbele cu usurinta omului caruia nu ii pasa de consecinte.
Natura si muzica inseamna sanatate
Sunetele din mediul in care traim ne influenteaza la nivel psihic si fizic. Nu este o noutate
pentru nimeni faptul ca muzica, sunetele naturii dar si vorbele frumoase, calme, spuse pe un
ton plin de iubire ne echilibreaza, relaxeaza, ne redau starea de bine.
E fectele binefacatoare ale naturii le putem proba usor. O iesire la iarba verde sau pe malul
marii este suficienta

si a afectiunilor pentru
cauzate a ne
de el reincarcasunetele
il reprezinta bateriile.naturii:
Cel maifosnetul
bun panaceu impotriva
copacilor, stresului
cantecul
pasarilor, zgomotul valurilor care se lovesc de stanci.
Sunetul muzicii este un alt remediu care inlocuieste medicamentele. Terapia prin muzica nu
mai este de mult timp un secret pentru nimeni. Efectele sale binefacatoare au fost testate in
cazul mult afectiunilor carora muzica le-a oferit o solutie de vindecare sau ameliorare. Despre
terapia prin muzica, insa, mai multe intr-un viitor articol.
Cand sunetul si cuvantul iau locul medicamentelor
In articolul de astazi m-am gandit sa vorbim despre terapia prin sunet si cuvant . Te asigur ca
am sa iti spun cateva lucruri interesante, fascinante chiar daca stam sa ne gandim ca ne-am
facut un prost obicei de a apela la medicamente ori de cate ori ne doare ceva. O alternativa la
medicamente. O solutie pentru sanatate. Despre asta vom vorbi in randurile ce urmeaza.
Gandul,
puternicacacudecataltfel si cuvantul sirostit,
constientizam traimauefectiv
o anumita energie.
rostirea Energia
lor. Mai lor esteom
mult, fiecare cu are
atatsunetul
mai
sau. Lucrurile nu se opresc aici, pentru ca fiecare organ al corpului omenesc are un anumit
sunet si o energie de o anumita frecventa.
Cele 6 sunete vindecatoare si echilibrul interior
Pentru a te face sa intelegi mai bine, am sa iti povestesc despre sunetele cosmice
vindecatoare. Tehnica celor 6 sunete vindecatoare apartine maestrilor taoisti. Este o tehnica
care te va ajuta sa iti pastrezi sanatatea, sa preintampini diferite afectiuni, sa tratezi si chiar sa
vindeci probleme de sanatate. Cele 6 sunete echilibreaza, purifica si intaresc organele
interne. Rezultatul? Insomnia, durerile de cap, stresul, anxietatea, depresia - eliminate.
35
Raceala, gripa - tinute la distanta. Digestia - imbunatatita. O stare generala mai buna, un
somn mai odihnitor. Cele 6 sunete vindecatoare sunt: SSS, CIU, SSS, HAA, HUU, HII.
Sunetul SSS corespunde plamanului, CHIU- rinichiului, SSS este sunetul ficatului, HAA- al
inimii, HUU- sunetul corespunzator splinei-pancreasului, HII- meridianului Trei Focare.
Primele 5 sunete detoxifica, al saselea echilibreaza energiile rece si calda.
Mantrele si sanatatea
M antrele ajuta, de asemenea, la echilibrarea interioara a organismului si la rezolvarea multor
probleme de sanatate. Ele sunt imbinari de sunete cu o anumita vibratie. Afectiunile
respiratorii se amelioreaza cu ajutorul mantrei DOU-LAE, VO-A-A. Pentru problemele
dermatolgice, precum si pentru artrita se foloseste mantra TU-LA-RO. Afectiunile ficatului, ale
splinei si pancreasului, precum si cele renale raspund favorabil la mantra GA-MO-AL. TRI-
AAH trateaza afectiunile umerilor si ale bratelor. OM scade presiunea sanguina.
Sunetele si chakrele
Sunetele si chakrele
Chakrele pot fi relaxate cu ajutorul unor vocale speciale si a cuvintelor.
Chakra
Chakra 12 -- vocala
vocala U
O rostita
rostita prelung
inchis sisau cuvantul
prelung sau cuvantul. bucurie .
minune
Chakra 3 - vocala O rostita foarte deschis si prelung sau cuvantul cer .
Chakra 4 - vocala A rostita prelung sau cuvantul sanatate.
Chakra 5 - vocala E rostita deschis si prelung sau cuvantul bogatie.
Chakra 6 - vocala I rostita preung sau cuvantul binecuvanteaza.
Chakra 7- M prelung sau cuvantul sfinteste.
Puterea nebanuita si nemarginita a cuvantului
Terapia prin sunet/cuvant nu este o vorba in vant. Cuvantul poate lua locul medicamentului.
Fara a fi nevoie de o cheltuiala financiara, fara a avea reactii adverse. Cuvantul are puteri
nebanuite si nelimitate. Secretul consta in a sti ce si cum sa rostesti. Pentru ca orice cuvant
poarta in el o anumita incarcatura energetica, este lesne de inteles impactul lui asupra starii
noastre de sanatate. Cuvintele negative repetate chiar si fara intentia de a face rau nu vor
putea avea decat rezultate negative. Nu poti sa vorbesti si sa ti se vorbeasca despre ura,
boala, razbunare, probleme si sa fii fericit sau sanatos. Nu ii poti spune copilului sau
prietenului ca este slab, ca nu este in stare sa faca un anumit lucru si apoi sa te miri ca
situatia nu s-a schimbat in bine. Nu poti sa te plangi de o anumita situatie si in acelasi timp sa
speri ca ea se va rezolva. Cuvintele sunt precum sagetile. Odata aruncate, nu le mai poti
intoarce. Ajung la tinta. Le poti scoate ulterior din mediul/suportul in care s-au infipt, insa va fi
nevoie de timp, rabdare si multa munca. Nu este, oare, mai bine sa prevenim decat sa
tratam?
Un lucru trebuie sa nu uiti: cuvintele pot vindeca, rani sau te pot ajuta sa prosperi. Prin
urmare, ai grija ce le spui altora, pentru ca acel lucru ti se va intampla chiar tie. Un cuvant
negativ va atrage dupa sine un alt cuvant negativ.
Prezenta apei in organismul uman (70% din componenta sa o reprezinta apa) constituie un
motiv solid pentru care se poate afirma ca tot ceea ce vorbim sau auzim in jurul nostru ne
acest lucruinaumod
afecteaza fostdirect.
efectuate
Apa de
areomemorie.
echipa dePrimele
cercetatori
studii
americani
care au urmarit
si japonezi.
sa dovedeasca
Acestia au
ajuns la concluzia ca apa cristalizeaza diferit in prezenta unor mesaje diferite. Pe mai multe
recipiente de apa distilata au fost atasate etichete pe care au fost scrise cuvinte si mesaje
pozitive si negative. S-a observat faptul ca prezenta cuvintelor frumoase a facut ca apa sa
cristalizeze in forme armonioase, atragatoare, frumoase, in timp ce cuvintele negative au avut
efectul invers: forme neomogene de cristalizare.
Ai grija la zgomot!
Sunetele tari/zgomotul reprezinta adevarate motive de boala. Durerea de cap, agitatia,
ulcerul, sunt doar cateva dintre ele. Am mai putea adauga hipertensiunea, alergiile, afectiunile
36
respiratorii, cardiovasculare. Intensitatea cu care se pronunta cuvintele sau sunetele este

foarte importanta, mai ales in anumite afectiuni. Spre exemplu, in cazul afectiunilor inimii
aceasta trebuie sa fie sub medie.
Tonul face muzica. Prin urmare, de ce ai tipa cand poti vorbi calm? De ce ai reprosa cand poti
sa spui ce te deranjeaza intr-un mod matur?
C and vorbim despre vindecarea prin cuvant, ne referim fara nici cea mai mica urma de
indoiala la intoarcerea la armonia cu noi insine, cu ceilalti, cu mediul inconjurator. Nu uita:
suntem ceea ce gandim si ceea ce vorbim. Alege cuvintele pozitive, frumoase, calde. Alege
tonul bland. Alege sanatatea!
Placuta, trista, sau romantica, muzica ne incanta sufletul si, in acelasi timp, ne vindeca. Psihologii demonstreaza ca o
sonata claisca ne poate scoate din depresie.
Muzica nu este doar o forma de distractie. Mai mult decat un mod de a ne incanta estetic, ea are, se pare, si rol terapeutic. Cel
putin asa ne arata diferite experimente din toata lumea.
Muzica te poate linisti, iti poate diminua anxietatile sau accesele violente. Intr-un metrou din localitatea britanica Newcastle s-a
inlocuit muzica moderna zgomotoasa, agresiva, cu cea baroca. Efectul observat a fost uimitor: actele de vandalism si formele de
violenta s-au diminuat simtitor. Din acel moment, s-a optat pentu difuzarea unei muzici linistitoare, in locul celei care sporea gra-
dul de tensiune a calatorilor.
Desi, pentru unele persoane, ea este mai degraba un zgomot de fond, pentru multi influenta armoniilor sonore asupra noastra,
asupra corpului uman, reprezenta un subiect foarte provocator: cum reuseste ea sa ne schimbe intr-atat incat, se pare, invatam mai
usor sa vorbim in prezenta ei, ni se imbunatateste memoria, la fel si inteligenta spatiala sau concentrarea? Sunetele nu sunt ceva
imaterial. Ele au diferite frecvente si fiecare vibreaza intr-un fel anume. Aceste fenomene fizice interactioneaza cu organismul
nostru, care le resimte, uneori, fara sa ne dam seama.
Emil Cioran considera ca Bach este Äsingurul argument pentru existenta lui Dumnezeu³. Mihail Sebastian, alt scriitor interbelic
stralucit, spunea ca muzica este Äsalvatoare³ si Änarcotica³. Asadar, efectele psihologice ale unei simfonii pot fi spectaculoase.
Puterea sa vindecatoare
Tehnica japoneza Tamado pleaca tocmai de la acest principiu. Cuvantul inseamna, in japoneza, Äcalea sufletului³. Adeptii
acestui mod de vindecare alternativ cred ca muzica, in interactiune cu corpul uman, poate avea efecte curative. Tehnica este
foarte originala: se aleg puncte de acupunctura asupra carora se asaza un diapazon.
Vibratiile lui curg de-a lungul traiectelor eroase si prin muschi, Äacordand³ organismul, armonizand energiile sale. Nu este nevoie
sa iubesti muzica pentru aceasta, nici macar sa o auzi. Terapeutii Tamado spun ca ea are efect si asupra persoanelor cu deficiente
de auz. Aceasta pentru ca ea nu mai reprezinta, in cazul acesta, doar o experienta auditiva si psihologica, ci una profunda a
fiecarei fibre din corpul nostru. Poti sa crezi sau nu acest lucru, dar este limpede ca anumite tipuri de muzica au un efect pozitiv
asupra noastra, pe cand altele ne pot lasa un sentiment apasator.
Cum se explica atunci efectul muzicii de relaxare? Simplu: vibratiile creierului nostru se adapteaza usor si natural la acele tipuri
de armonie, de aceea, efectul poate fi chiar si acela de a adormi.
Muzica, o cale spre regasire
Oana Maria Popescu, psihoterapeut specialist in hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, vorbeste despre
importanta pe care o are muzica la nivel subiectiv, social si fiziologic: ÄStilurile de muzica ce evoca emotii puternice sunt
utilizate pentru obtinerea insight-ului, adica a introspectiei si respectiv a identificarii unor tipare de relatie si comportament. Din
acest punct de vedere, muzica este utila in generarea de asociatii asemanatoare asociatiilor libere din psihanaliza, avand atat scop
diagnostic, cat si scop terapeutic. Ea are impact asupra emotiilor si a interactiunilor sociale.
37
Multi specialisti sustin ca ritmul muzicii are un efect calmant datorita faptului ca ritmul muzical este oarecum asemanator cu
bataile cardiace ale mamei pe care le aude fatul. Din acest motiv se pare ca muzica este foarte utila in ameliorarea stresului.
Muzica are efect calmant datorita asemanarii cu bataile inimii mamei. In sprijinul ipotezei vine constatarea ca cea bazata pe
ritmul de tobe sau flaut (ritmuri amerindiene sau celtice) are efect de reducere a stresului...
La nivel corporal, muzica duce la cresterea imunitatii. Atunci cand ascultam muzica, creste nivelul de serotonina, o substanta cu
efect Äantidepresiv´. De asemenea s-a constatat ca ascultarea muzicii duce la ridicarea nivelului de endorfine din creier.
Endorfinele sunt considerate hormonii fericirii si substante naturale anti-durere.
4.2 RADIATIILE IONIZANTE4.2.1. DEFINITIE SI CLASIFICARE

Radiatiile ionizante sunt radiatiile care au proprietatea de a ioniza materia asupracarei a ac ti onea za de oa re ce la lo cui
impactului ele cedeaza energiile mari pe care le poarta. Ca urmare, prin interactiunea cu substratul iradiat,
rezulta particule incarcateelectric sau perechi de ioni si ruperea legaturilor moleculare.Radiatiile ionizante sunt reprezentate
de:
radiatiile electromagnetice fotonice (radiatiile X si radiatiile gamma)
fluxurile de particule atomice (radiatiile corpuscuiare) reprezentate de radiatia afo r m a t a d i n 2 p r o t o n i s i 2 n e u t r o n i
(respectiv un nucleu do heliu), radiatia formata din fluxuri de electroni(cu sarcina electrica negativa), fluxurile
de protoni(cu sarcina electrica pozitiva) si fluxurile de neutroni (radiatii care nu producionizare directa).
CARACTERIZAREA RADIATIILOR IONIZANTE

Expunerea organismului uman la radiatiile ionizante poate ft urmata de aparitiaunor efecte biologice dependente de
caracteristicile acestora: capacitatea de penetratie,respectiv de capacitatea de ionizare.
Capacitatea de penetrare a radiatiilor ionizante
Radiatiile ionizante corpusculare au o capacitate de penetratie redusa:
radiatiile a pot strabate doar distante foarte mici, aproximativ 0.1 mm in aer sau tesuturi, cea mai mare parte diniie ele
fiind retinute in stratul cornos al pielii.
2 r ac dmi a( t idi ol ea r  cele

a udinocategoria
c a p a dure
c i t apot
t e penetra
d e ppana
e n tae tcea,
r a 8r cm),
e c astfel
a r e canmajoritatea
u d e p a lor
s e pot
s t eproduce
d e rleziuni
c g u doar
i , la
nivelul tesutului cutanat.Spre deosebire de radiatiile corpusculare, radiatiile ionizante electromagnetice auo foarte mare capacitate
de penetratie, ele pot strabate intreg corpul, si ca urmare pot firetinute in diferite tesuturi in functie de densitatea acestora.
Capacitatea da ionizare a radiatiilor ionizante

C a p a c i t a t e a d e i o n i z a r e a r a d i a t i i l o r i o n i z a n t e e s t e i n v e r s p r o p o r t i o n a l a c u capacitatea de
penetratie: radiatiile corpusculare (cu exceptia fluxurilor ce neutroni carenu produc direct ionizare) au o foarte mare
capacitate de ionizare deoarece elibereazaintreaga energie purtata in stratul subtire in care sunt retinute. Radiatiile
fotonice (X si )au capacitate de ionizare mult mai redusa.Din as pec te le pre zen tat e se de spr in d urm at oar ele con clu zii
privind riscurile biologice generate de expunerea la radiatiile ionizante: r a d i a t i i l e  s i r a d i a t i i l e
 a u n o c i v i t a t e m a x i m a i n c o n t e x t u l i r a d i e r i i interne (patrunderea radionucliziior in
organism prin inhalare sau ingestie); r a d i a t i i l e e l e c t r o m a g n e t i c e i o n i z a n t e ( X s i  )
d e t e r m i n a e f e c t e n o c i v e d e intensitate maxima in situatia iradierii externe, prin expunerea partiala sau totala
acorpului ia radiatia exterioara.
UNITATILE DE MASURA
Inca de la sfarsitul secolului XIX su fost utilizate o serie de unitati de masura pentru definirea radiatiilor
ionizante si a efectelor biologice produse, care in anul 1975 aufost supuse unor reformulari in cadrul Sistemului International de
Unitati (Si
Radioactivitatea
Radioactivitatea sau activitatea unui radionuciid este definita prin viteza dedezintegrare a
at omi lo r s ai . U ni ta te a d e m as ur a v ec he es te Cu ri e ( si mb ol Ci ), ca re reprezinta numarul de dezintegrari
pe unitatea de timp (secunda) intr-un gram de rad iu sicorespunde la10 107,3
38
dezintegrari/secunda.Unitatea SI (adoptata de Comisia Internationala pentru Masuri si Greutati in anul1975) este Bequerel
(simbol Bq) care reprezinta 1 dezintegrare/secunda. Rezulta ca 1 Ci=10107,3
Bq, respectiv 1 Bq =121003,27
Ci (sau 1 Bq=27,03 pCi).
Expunerea la radiatiipentru
Prima unitate iomzanteestimarea expunerii la radiatii ionizante a fost Rontgen(simbol R), care reprezinta doza de
radiatie X sau gamma, care (in conditii standard de 0°C si 760 mm Hg) produce in 13cmmde aer uscat ioni negativi sau pozitivi a
caror sarcinaelectrica este egala cu 1 unitate electrostatica.In S i u n i t a t e a d e ma s u r a e s te C ou l om b / k i l o gr a m
kg
= 3 876 R. in aceste conditii, debitul ds expunere exprimat inRontgen 
Dozaabsorbita
Poza absorbita reprezinta o marime care exprima distribuirea energiei absorbite inuni ta te a de mas a a ma te ri al ul ui ir ad ia t,
importanta practica a dozei absorbite rezida infaptul ca efectul biologic este consecinta procesului de transfer energetic
do la campul deradiatii catre materia in care se realizeaza absorbtia.Unitatea de masura veche este Rad (radiation absorbed
dose), care corespundeabsorbtiei a 100 erg pe 1 g de substrat iradiat. In sistemul international actuai unitatea demasura este
Gray (simbol Gy) si reprezinta absorbtia unei cantitati de energic de 1 Joule pe kiloqram de substrat iradiat
. SURSELE lDE RADIATII IONIZANTE

Sursele de radiatii ionizante sunt clasificate in doua mari categorii: naturale siantropice, care determina iradierea
naturala sau iradierea antropica a factorilor ambientalisi a organismului uman. Organismul uman poate recepta variate doze de
radiatii ionizante prin iradiere externa (de la surse dinafara corpului uman - aer, sol) sau prin iradiereinterna (de
la radionuclizii patrunsi in organism prin inhalare sau ingestie).
Sursele naturale
de radiatii ionizante sunt reprezentate de radiatiil cosmice si deradiatiile telurice (terestre), Acestea pot determina iradierea
externa (radiatiile gammaterestre) sau iradierea interna, in cazul patrunderii in organismul uman prin inhalarea sauingestie unor
radionuciizi naturali ambientali.In cadrul circumstantelor uzuale de expunere a colectivitatilor umane la radiatiileionizante,
sursele naturale contribuie cu aproximativ 87 % din doza receptata (figura 4.1)
RADIATIILE COSMICE
RADIATIILE COSMICE PRIMARE
Cea mai mare parte a radiatiilor cosmice provine din spatiul interstelar dinafarasistemului nostru solar, iar un
pr oc e nt ma i r e du s re zu l t a i n ur ma ac t i vi t a ti i so la r e, Datorita originii aceste radiatii ionizate sunt denumite
radiati}- cosmice primare. Ele suntrepr ezen tat e In pri ncip al de f lux uri de pa rti cule prot onice , foton i si muoni cu
energiiinalte
RADIATIILE COSMICE SECUNDARE
Doar o mica parte a radiatiilor cosmice primare poate penetra pana la suprafataPamantului deoarece in momentul
patrunderii in atmosfera superioara interactioneaza cunucleii atomilor si moleculelor din aer generand radionuclizi
secundari (radionuclizicosmogenici), care l a randul lor, prin reactie i n cascada, determina producerea
altor nuclizi radioactivi. Acestia emit fotoni, electroni, neutroni si muoni cu energie joasa, carereusesc sa ajunga pana la
suprafata terestra.Principalii nuclizi radioactivi cosmogenici sunt Carbon-14, Tritiu-3 si Beriliu-
C a n t i t a t e a d e r a d i a t i i c o s m i c e c a r e p a t r u n d e i n a t m o s f e r a P a m a n t u l u i e s t e influentata de campul
magnetic terestru: mai mare in vecinatatea polilor decat la ecuator;ca urmare, intensitatea expunerii diminueaza pe masura
descresterii latitudinii (nivelul deradioactivitate la ecuator, determinat la nivelul marii, este mai mic cu aproximativ 10%fata de
poli, iar la altitudinea de 17 km scaderea este de aproape 75%).De a s e me n i , d at or i t a e fe ct u l u i d e e cr a n a l
a t m os f e r e i , i nt e n s i t a t e a r a d i a t i e i cosmice primare si secundare creste cu altitudinea, valoarea radioactivitatii aproape
ca sedubleaza pentru
cotidian,radiatiile fiecarenu
cosmice 2 km altitudine.Din
constituie un factorpun
dectul de vede
risc major re al irad
deoarece ier iiexpunerii
nivelul popu lateste
iei, deaproximativ
in conte xtul sit uati onal
sievert pe an (i n medie 10-12% din fondul radioactiv natural).Eventuale riscuri pentru sanatate pot fi
generate de zborurile la foarte mare altitudine,inclusiv cele cosmice.Utilizarea mijloacelor de transport aeriene, in
functie de latitudinea, altitudinea sidurata croazierei, poate determina cresterea moderata a dozei de
r a d i a t i i i o n i z a n t e cosmice receptate de organismul uman, dar de regula aceasta nu depaseste cateva zeci demicro gray
(tabelul 4.4),Tabelul 4.4. Expunerea la radiatiile ionizante cosmice in transportu
Centurile Van Allen (interioara si exterioara) sunt zone circulare care inconjoaraPamantul, in care intensitatea radiatiilor
ionizante cosmice este deosebit de mare datoritaretinerii protonilor si a neutronilor sub actiunea campului magnetic
39
te re st ru. C en tu ra interioara, a carei localizare variaza de la cateva sute la cateva mii de km, este formatad i n p r o t o n i , i a r
c e a e x t e r i o a r a , e x t i n s a d e l a 2 0 0 0 0 l a 6 0 0 0 0 k m , e s t e a l c a t u i t a d i n electroni.
RADIATIILE TERESTRE
Toate formatiunile geologice de pe Pamant contin cantitati variate de substanteradioactive naturale (radionuclizi
naturali) a caror
primordiali; varsta corespunde varstei
Uraniu-235,Uraniu-238, geologice
Thoriu-232, aPamantului,
Radiu-226, aspect s.a.
Potasiu-40 datorita caruia
Marea au fost denumite
lor majoritate radionuclizi de
au semi-viata(timpul
injumatatire) de ordinul milioanelor de ani (tabelul 5).Radionuclizii primordiali impreuna cu produsii de
d e z i n t e g r a r e r a d i o a c t i v a determina existenta fondului radioactiv natural terestru a carui radioactivitate este
relativc o n s t a n t a . A c e s t i r a d i o n u c i i z i p o t a c t i o n a a s u p r a o r g a n i s m u l u i u m a n p r i n
d o u a circumstante de expunere: iradiere externe si iradiere interna,
IRADIEREA NATURALA TERESTRA EXTERNA
Iradierea externa este produsa de radiatiile gamma emise in timpul dezintegrariiradionuclizilor primordiali sau a descendentilor
acestora. Intensitatea expunerii depindede concentratia elementelor radioactive din scoarta terestra, fiind mai mare in
teritoriile incare exista depozite naturale mai mari de uraniu si toriu, unde predomina rocile bazaltice
IRADIEREA
I r a d i e r NATURALA
e a n a t uTERESTRA
r a l a i nINTERNA
t e r n a e s t e c o n s e c i n t a p a t r u n d e r i i i n o r g a n i s m u l uman
a elementelor radioactive din sol pe doua cai:
 prin ingestia radionuclizilor primordiali telurici prin intermediul apei sau a alimentelor. Amploarea
riscului datorat consumarii produselor alimentare(cereale, legume radacini, lapte, carne, peste)
po at e fi am pl if ic at pr in concentrarea elementelor radioactive in urma parcurgerii verigilor lantuluitrofic;
 prin inhalarea gazelor radioactive - radon si thoron - provenite din sol, a caror concentratie este crescuta indeosebi in minele de
minereu radioactiv sau celede mare adancime, dar si locuintele si cladirile situate deasupra pivnitelor sauspatiilor tehnice
insuficient ventilate
arderea carbunelui pentru producerea de energie, proces care poate determina pentru populatia din jurul centralelor termice
receptarea EDE ( echivalentuldozei efectiv) de pana la 2x41 sievert pe an (0,2 mSv/an);
cenusa de la centralele termoelectrice utilizata la fabricarea cimentului si a b et on ul ui (u ne le be to an e
p o t c o n t i n e p a n a l a 8 0 % c e n u s a d e c a r b u n e ) . i n a s e m e n e a s i t u a t i i , i n t r - o l o c u i n t a d i n b e t o n
ED E/ lo ca ta r po at e aj un ge la valoarea de 7x510íSv pe an (0,07 mSv/an); prin comparatie, valoarea Äde
locuinte din lemn este de 3x410Sv pe an (0,03 mSv/an);
a r d e r e a p e t r o l u l u i i n c e n t r a l e l e e l e c t r i c e , p r i n c a r e p o a t e r e z u l t a u n n i v e l d e i radiere caracterizat
prin EDE de 1x610íSv pe an (0,001 mSv/an);
folosirea rocilor fosfatice de origine sedimentara (care contin concentratii multma i ma ri de si pr od us ii
s a i d e d e z i n t e g r a r e d e c a t s o l u r i l e n o r m a l e ) p e n t r u o bt i ne re a i ng ra sa mi nt e lo r c om pl e xe de si n te za
NPK. Pe nt ru popu la ti e, ri sc ul iradierii suplimentare apare prin consumarea produselor alimentare cultivate peter enur il e
fertilizate cu ingrasaminte chimice fosifatice sau dat orita depozitariifosfogipsului (deseu rezultat in urma
procesului de obtinere a ingrasamintelor fosfatice, caracterizat printr-un continut de radiu-226 de 10-15 ori maa mare
decatin sol);
utilizarea apelor geotermale pentru incalzirea locuintelor, ca apa menajera, inunele procese semi-industriale
(topitul inului si a canepei) sau ca factor terapeutic balneoclimateric. Amploarea riscului de iradiere suplimentara, desi este in
curs deevaluare, poate ajunge ia un EDE cuprins intre 2x510í-22x410íSv pe an (0,02- 2,2 mSv/an).
SURSELE ANTROPICE DE RADIATII IONIZANTE

Utilizarea radiatiilor ionizante in numeroase activitati industriale, medicina saucercetare stiintifica a determinat
cresterea radioactivitatii factorilor de mediu si ariscurilor pentru sanatatea comunitatilor umane.In functie de
circumstantele de expunere, iradierea antropica poate fi ocupationala(profesionala) sau non-ocupationala (neprofesionala).
EXPUNEREA OCUPATIONALA
Expunerea ocupationala se produce in timpul prestarii unor activitati profesionalecare implica contactul cu diferite surse de
radiatii ionizante
industrie - extragerea minereurilor radioactive, obtinerea combustibilului nuclear si a energiei electro-nucleare, producerea
fertilizantilor fosfatici, extractia titeiuluisi a gazelor naturale, arderea combustibililor fosili, desimetria si
de fe ct os cop ianon-distructiva, extragerea apei de la foarte mare adancime, tratarea sau reciclareadeseurilor radioactive,
sistemele de semnalizare non-electrica;
40
medicina - imagistica (radioscopii, radiografii, tomografie computerizata),medicina nucleara

{diagnostic cu izotopi radioactivi), radioterapia afectiunilor neoplazice, sterilizarea produselor hematologice;
c e r c e t a r e - o b t i n e r e a m a r c h e r i l o r r a d i o a c t i v i , f i z i c a a t o m i c a ( c i c l o t r o a n e s i a cceleratori de
particule), analize prin activare radioactiva, tehnici de datare cucarbon-14 sau potasiu-40 (pentru determinarea varstei unor
materiale sau specii biologice).
EXPUNEREA NON-OCUPATIONALA
P e n t r u c o m u n i t a t i l e u m a n e , p r i n c i p a l e l e m o d a l i t a t i d e e x p u n e r e l a r a d i a t i i l e i on iza te s unt
ira diere a medi cal a in scop dia gnost ic sau te rape utic , unele apar ate sauinstalatii de uz casnic si poluarea radioactiva
a factorilor de mediu.Pentru populatie, cea mai importanta sursa de expunere este iradierea medicala, acarei contributie la
rea liza rea ira dier ii ext erne a i ntr egul ui corp dep ases te 49 proce nte (tabelul 4.6).Marimea riscului datorat
procedeelor medicale care implica surse de radiatii estecondi ti onat a de in te nsi ta te a doz ei rec ep ta te (ma i mar e i n
timpul radioscopiilor), zona
iradiata (maduva hematopoetica si gonadele au radiosensibilitate mai mare), varsta (maimare la copii) sau starea fiziologica
(riscul este mai mare in perioada de sarcina
Sursele de radiatie naturale
1. Radiatia cosmica ajunge la noi prin atmosfea pamantului, provenind o parte de la soare si o parte de la alte surse de
energie din galaxia noastra sau din afara ei. Doza globala medie pe an este de 0,39mSv.
2. Crusta pamantului este constituita si din materiale care sunt natural radioactive. Uraniul, spre exemplu, se gaseste in roci
si sol, de cele mai multe ori in concentratii foarte mici. Asa se intampla si cu thoriul, carbonul-14 si potasiul-40. Deoarece
materialele de constructii sunt extrase din pamant, ele pot fi usor radioactive, iar oamenii sunt iradiati atat in interiorul
locuintelor cat si in afara lor. Dozele de radiatie variaza in functie de rocile si solul zonei geografice cat si a tipului de
materiale de constructie folosite dar media anuala globala este de 0,46mSv.
3. Radonul este un gaz natural radioactiv care provine de la uraniul care este raspandit in crusta pamantului. Este emis de sol
si roci la suprafata pamantului si dispersat in atmosfera daca nu intra in interiorul cladirilor, caz in care concentratiile pot
creste. Dezintegrarea radonului duce la formarea altor atomi radioactivi care, o data inhalati, se pot fixa in plamani si iradia
tesuturile. Doza globala anuala medie este de 1,3mSv dar, in zone cu concentratii mari de radon, dozele pot fi de cateva ori
mai mari.
4. Alimentatia. Atata timp cat materialele radioactive exista oriunde in natura, este inevitabil ca acestea sa nu se ragaseasca
si in apa si mancare, ducand la o doza globala medie anuala de 0,23mSv. Potasiul-40 in particular constitue o sursa majora
in iradierea interna dar mai exista si altele. Potasiul-40 variaza in corp in functie de masa musculara, fiind de doua ori mai
mult in corpul unui barbat tanar fata de o femeie in varsta. Unele alimente, de exemplu nucile braziliene si stridiile
concentraza materiale radioactive de asa maniera incat consumatorii de cantitati importante pot primi doze semnificativ
peste media obisnuita.
5. Industiile ne-nucleare pot tehnologic concentra materiale natural radioactive. Un exemplu il constitue prelucrarea
minereurilor continand materiale radioactive pe langa elementul pentru care sunt extrase. De exemplu, minereul de fosfor
contine radiu, care se regaseste in concentratii mari in steril. Un alt exemplu de industrie ne-nucleara este generarea de
electricitate de catre centralele electrice pe carbune care au ca rezultat nedorit si neintentionat eliberarea de materiale
natural radioactive din carbune. Acestea ajung in aer si transferate catre populatie prin intermediul alimentelor. Doza
globala medie anuala este totusi mica, sub 0,001mSv.
41
Sursele de radiatie artificiale (man-made)
6. Medicala. Radiatia este folosita in medicina in doua moduri distincte: pentru diagnosticarea unor boli sau unor vatamari si
pentru distrugerea celulelor canceroase. Cel mai cunoscut mod de diagnosticare este radiografia  folosirea radiatiilor X
care trec prin pacient si formeaza o imagine pe un film. Alte boli pot fi diagnosticate folosind razele gamma emise de
materiale radioactive introduse in corpul pacientului prin injectare, inghitire sau inhalare. Aceasta tehnica se numeste
medicina nucleara. Materialele radioactive sunt alese asa incat sa se localizeze preferential organul vizat sau partea de
corp de interes. Pentru a urmari distributia sau curgerea materialului radioactiv se foloseste camera gamma. Aceasta
detecteaza radiatia gamma si produce o imagine care ofera informatii privind starea de sanatate a tesutului, natura bolii
cat si stadiul acesteia din urma. Cancerul poate fi tratat prin radioterapie, caz in care sunt folosite fascicule de raze X sau
gamma de energie mare, emise de cobalt-60 sau alte surse similare. Acestea sunt orientate cu foarte multa grija, de cele
mai multe ori din directii diferite, pentru a reduce doza incasata de tesutul sanatos inconjurator. Asigurarea unor doze
mari dar localizate se mai poate obtine si prin folosirea unor substante radioactive (solutii sau mici cantitati de material
solid) inserate temporar in interiorul tesuturilor afectate de cancer. Folosirea iradierii medicale constitue de departe cea
mai mare sursa artificiala de radiatie la care este expus publicul, doza globala anuala medie fiind de 0,3mSv.
7. Reactoarele nucleare si industria aferenta obtinerii si transportului combustibilului nuclear elibereaza cantitati mici de
materiale radioactive la fiecare treapta a ciclului urmat de combustibilul nuclear. Pentru public, doza globala anuala medie
este de 0,008mSv.
8. Radiatii ale produselor de larg consum. Mici doze de radiatie sunt primite de la bunuri de consum generatoare de
radioactivitate artificiala, cum ar fi detectorii de fum, aparate de iluminat, ceasuri luminiscente dar si de la radioactivitatea
naturala, de exemplu a fitilelor din lampile cu gaz (impregnate cu nitrati de ceriu si thor pentru a mari luminozitatea). Doza
globala anuala medie este extrem de mica  0,0005mSv.
C. SURSE DE RADIATII
Orice corp, incapsulat sau nu, care inglobeaza o cantitate suficienta de nuclizi radioactivi, se
numeste sursa de radiatii. Dupa cum materialul radioactiv este sau nu in contact cu exteriorul, sursa se numeste deschisa sau
inchisa.
Din consideratiile de mai sus, rezulta ca pentru sursele inchise este de luat in considerare numai componenta gamma,
celelalte fiind practic absorbite de invelis.
Pe carcasa sursei se va inscriptiona tipul de sursa (izotopul) si activitatea.
42
*De regula, mai ales la sursele obtinute prin iradiere, materialul activ este un amestec intre izotopul radioactiv si cel stabil, in
proportii dependente de procesul de fabricatie, deci nu exista o corelatie intre activitate si masa ori volumul sursei.
D. EFECTUL RADIATILOR ASUPRA SUBSTANTEI ;
CONCEPTUL DE DOZA
Deplasarea unei particule incarcate, intr-un mediu, produce o ionizare dependenta de tipul si energia particulei. Se
introduce, in acest sens, notiunea de  doza absorbita  (D), notiune care reprezinta cantitatea de energie cedata de radiatie /
Kg. materie.
Unitatea de masura se numeste  gray  (Gy).
1 Gy = 1 j / 1 Kg
Efectul biologic diferind puternic de la un tip la altul de radiatie, s-a introdus notiunea de echivalentul dozei  sau
doza echivalenta ( H )
H = F x D
unde  F  este un factor de pondere a radiatiilor, cu urmatoarele valori orientative :
F Tip radiatie
1 Gamma
43
3 Neutroni rapizi
10 Neutroni lenti
20 Alfa
Unitatea de masura se numeste  Seavert  ( Sv ).
1 Sv = 1 j / 1 Kg corp
Se tolereaza, de asemenea,  rem - ul ( röentgen equivalent man ).
1 rem = 1 /100 Sv
Este de evidentiat faptul ca aparatele de masura cu citire instantanee indica, de fapt, debitul dozei, adica variatia in
timp  dD / dt . Doza precum si echivalentul biologic sunt marimi cumulative in timp si pot fi usor rescrise sub forma:
D = (dD / dt) x t
H = F (dD / dt) x t
unde debitul este o marime proportionala cu fluxul de particole incident. Se evidentiaza, in acest fel, proportionalitatea
efectelor biologice cu timpul de expunere.
Efectul concret este dependent de complexitatea organismului. Pentru exemplificare se dau, mai jos, dozele considerate
letale pentru diverse organisme: spori 10 kGy; maci 200 Gy; vertebrate inferioare 10 ÷ 15 Gy; mamifere 6 z10 Gy.
44
Iradierile ritmice, cu pauze de refacere, sunt mai usor tolerate. Mai jos se exemplifica, pentru cateva valori ale activitatii,
doza incasata la diferite distante.
Pentru Co60 se calculeaza debitul dozei efective in aer (fara atenuare) la distantele 1m si 6m:
Activitatea (mCi) Activitatea (Bq) Debitul dozei efective Debitul dozei efective
la 1m (mSv/h) La 6m (mSv/h)
10 0.37 0,13 0,004
100 3,7 1,3 0,04
1000 37 13 0,4
Pentru personal expus profesional se admite o doza efective de 20mSv pe an. Pentru public, limita acceptata a dozei efective este
de 1mSv pe an, ceea ce conduce la 0,025mSv pe saptamana.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste poluarea aerului prin prezenta unei substante straine, care poate avea efecte nocive sau
poate produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului. Poluarea poate fi simpla când este cauzata de un singur poluant, sau
mai frecvent complexa cum se întâlneste în apropierea întreprinderilor industriale sau în zone urbane aglomerate si cu circulatie
intensa de autovehicule.
S ursele de poluare a aerului atmosferic pot fi naturale si artificiale. Sursele principale de poluare a aerului sunt cele artificiale,
mai importante fiind procesele de combustie, transportul si industria.
Procesele de combustie reprezinta una din sursele principale de poluare a aerului (obtinerea energiei electrice, termice sau
mecanice). Resursele principale de energie sunt carbunele, petrolul si derivatii sai, gazele naturale. La ardere atât carbunele, cât si
petrolul elimina produsi poluanti.
Gazele toxice pot patrunde în aer în cantitati diferite, provenind din procesele naturale (fermentatii, putreficatii etc.) sau din
activitatea oamenilor.
concentratia, Aceste chimica
de componenta elementea de
lor,impurificare
de durata desunt raspândite
expunere permanent
a omului etc. în aer, iar efectul lor nociv depinde de
Gazele toxice rezulta de asemenea din diferite, procese industriale, procese de descompunere a substantelor organice care au loc
în natura. Ajunse în atmosfera, aceste gaze pot patrunde în organismul uman în special pe cale respiratorie, dar si pe cale
digestiva sau pe cale cutanata. Aceste gaze pot influenta la nivelul portii de patrundere ori asupra unui anumit organ sau sistem.
În primul rând, prin actiune locala se deosebesc gazele iritante, ca SO2, oxizii de azot etc. Întrucât calea de patrundere în
organism este cea respiratorie, aceste gaze provoaca leziuni în special la nivelul cailor respiratorii superioare si în plamâni. În al
doilea rând, sunt gaze cu actiune toxica generala, ca oxidul de carbon, hidrocarburile, solventii organici etc.
45
Un poluant al aerului îl reprezinta fumul . Se elimina la procesele de ardere, la încalzirea locuintelor, în industrie sau diferite
mijloace de transport. Componenta lui este foarte variata, fiind format din particule în suspensie (cenusa, funingine), gaze si
vapori de apa. De componenta materialului de constructie si de modul cum are loc arderea depinde componenta în substante
nocive a fumului si gradul lui de nocivitate.
În atmosfera
teritoriile centrelorDezvoltarea
nepopulate. populate, datorita activitatii
accelerata oamenilor,
a industriilor cantitatea
a adus de impuritati
la cresterea dinsiaer
numarului este mult maielementelor
a concentratiei mare decât de
în
impurificare a aerului.
Încalzirea locuintelor impurifica aerul cu fumul rezultat la arderea combustibilului. Gradul de impurificare în acest caz depinde
de calitatea combustibilului folosit, fiind mai înalt în localitatile care utilizeaza carbune sau produse petroliere.
Transportul feroviar impurifica aerul cu produse de combustie, iar transportul auto sau aerian - cu gaze de esapament. Aceste
gaze contin hidrocarburi, oxid de carbon s.a. Pe strazile înguste, prost ventilate si cu circulatie mare produsii de impurificare care
se afla în gazele de esapament pot atinge concentratii mari.
Întreprinderile industriale reprezinta sursa cea mai importanta de impurificare a aerului din centrele populate.
Ele impurifica aerul cu pulberi, gaze sau fum. Pulberile si gazele pot fi eliminate în atmosfera la orice etapa a procesului
tehnologic. Componenta fumului de la întreprinderile industriale este foarte variata, în functie de tipul si de cantitatea
combustibilului folosit,
compozitia fumului suntdeîntr-o
felulcantitate
procesului
maidemica.
ardere. Cu cât arderea este mai completa, cu atât si produsii care intra în
Sursele de impurificare chimica degaja în atmosfera centrelor populate, un sir de produsi, nocivitatea carora variaza în functie de
componenta si concentratia lor. Produsii de impurificare ajunsi în atmosfera pot sa se gaseasca într-o stare neschimbata, iar în
unele cazuri pot produce si o serie de reactii chimice, care le schimba structura si proprietatile.
De exemplu, SO2 poate fi oxidat în SO3 care, în cazul umiditatii mari, poate sa se dizolve în picaturi de ceata, formând acid
sulfuric cu actiune foarte iritanta. O serie de hidrocarburi si alti produsi organici eliminati prin gazele de esapament ale masinilor
si de la anumite întreprinderi se oxideaza în atmosfera sub actiunea razelor ultraviolete, iar substantele capatate au o putere de
oxidare mare. Datorita acestui fapt ele exercita o actiune iritanta foarte puternica asupra conjunctivei si asupra cailor respiratorii.
Prezenta în aerul atmosferic a acestor produsi cu putere de oxidare mare a creat posibilitatea de a folosi puterea oxidanta a aerului
ca indicator al impurificarii aerului din centrele populate. Produsii eliminati de diferite surse în aerul atmosferic îsi scad treptat
concentratia datorita fenomenului de autopurificare a aerului, care este compus din doua procese: sedimentare si diluare.
Sedimentarea reprezinta precipitarea pe sol a substantelor de impurificare. Diluarea se înfaptuieste în aer cu atât mai bine cu cât
produsii de impurificare difuzeaza mai puternic.
În mecanismul impurificarii si autoimpurificarii aerului din centrele populate intervin nu numai sursele cu caracteristicile lor, ci si
o suma de alti factori, dintre care cei mai importanti sunt: factorii meteorologici, relieful, sistematizarea centrului populat, spatiile
verzi si suprafetele acvatice.
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii poate fi directa si indirecta.
Actiunea directa este caracterizata prin efectul patogen al poluantilor în functie de natura, concentratia si timpul de actiune a lor.
Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii poate fi acuta si cronica.
Actiunea acuta se manifesta prin alterarea starii sanatatii sub influenta în timp scurt a unor niveluri ridicate de poluare a aerului.
Actiunea cronica sau de lunga durata este o influenta a poluantilor în concentratii moderate timp îndelungat.
Poluarea aerului este de obicei produsa de un complex de substante cu diferite actiuni asupra organismului.
Poluantii atmosferei pot fi clasificati în functie de actiunea lor asupra organismului sau în functie de starea lor de agregare.
În acest sens exista:

- poluanti iritanti , grupa în care intra pulberile netoxice si o serie de gaze si vapori, dintre care cei mai importanti sunt bioxidul
de sulf, bioxidul de azot, clorul, amoniacul.
46
- poluanti fibrozanti ca bioxidul de siliciu, oxizii de fier etc.

- poluanti toxici asfixianti , dintre care cei mai importanti sunt oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat.
- poluanti toxici sistemici , grup care cuprinde un mare numar de elemente anorganice (plumbul, mercurul, kadmiul, fosforul,
fluorul) sau substante organice (pesticidele organo-fosforice si organoclorurate).
- poluanti alergizanti , naturali, de origine vegetala (polen), animala (par, produse de descuamare), artificiala (emanati de unele
ramuri ale industriei
, care pot fichimice:
- poluanti cancerigeni industria
de natura organica farmaceutica,
(hidrocarburile policiclice industria maselor unele plastice
aromatice, epoxizii), etc).
amine de natura
anorganica (arsenul, cromul, kobaltul, selenul si sarurile lor) sau de natura minerala (azbestul).
Dupa starea de ,
agregare poluantii pot fi clasificati în 2 grupe:
- aerosoli , reprezentati prin particule solide sau lichide, dispersate în mediul gazos. Stabilitatea lor în aer este determinata în
special de marimea particulelor, cele mai mari sedimenteaza repede, iar cele mici persista mult timp în atmosfera.
- gaze si vapori - grupa cuprinde cele mai diverse substante chimice poluante, de natura anorganica (bioxid de sulf, hidrogen
sulfurat, oxid si bioxid de carbon, oxizi ai azotului etc.) sau de natura organica (hidrocarburi aromatice, aldehide, cetone, alcooli
etc).
Actiunea indirecta a poluarii aerului asupra sanatatii se caracterizeaza prin modificarile de mediu sub influenta poluantilor care
se reflecta asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata. Este cunoscuta actiunea produsilor poluanti asupra microclimatului,
asupra radiatiilor luminoase, asupra radiatiilor ultraviolete, asupra plantelor, asupra animalelor, asupra conditiilor de viata.
Factorii chimici ai mediului naturali si artificiali . Aerul atmosferic se caracterizeaza printr-o

componenta constanta, destul deînconjurator
pronuntata asegazelor.
împart Cu
în totul alta se observa din partea factorilor chimici artificiali ai mediului
aerian. Componenta lor e foarte diversa si numarul lor sporeste permanent. Îndeosebi s-a înrautatit componenta chimica a
atmosferei si mediului aerian din sfera de productie a omului în conditiile progresului tehnico-stiintific.
Pentru aprecierea componentei chimice si a gradului de poluare a aerului atmosferic, a aerului din încaperile de locuit, sociale,
pentru copii, curativo-profilactice se aplica standardele de stat (STAS), în care sunt date concentratiile maxime admisibile (CMA)
ale noxelor.
Substantele chimice nocive pot favoriza aparitia diverselor boli - începând cu bronsitele profesionale si starile alergice si
terminând cu neoformatiunile maligne. De exemplu, în aerul din zona de lucru a încaperilor farmaceutice, se pot degaja vapori
toxici, gaze si praf medicamentos atât în procesul de transportare si pastrare, cât si la ambalarea si prepararea unor
medicamente.
Factorii chimici contribuie i ei la poluarea aerului. Emisiile sunt substane eliberate în atmosfer de ctre uzine.
Aceste substane se rspandesc pretutindeni,czând din nou sub forma de particule si mai fine decât poluarea
atmosferica mâsurabilâ în locurile de emisie.
Iat câteva exemple de factori poluani de origine chimic :
-oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compui organici volatili i pulberi în suspensie 
emisii în atmosfer (ex:poluarea pânzei freatice din zona Ploieti cu produse petroliere reziduale)
-cloruri, sulfai, amoniu, azotai, uree, fluoruri, fosfor, fier i substane în suspensie (în apele
uzate);
-deeuri cu coninut de fosfogips, cenua de pirit i alte deeuri industriale specifice (depuneri pe sol).
47
Compozitia chimica normala a aerului
in compozitia chimica a aerului, se remarca doua categorii de elemente: unele care se afla in mod constant si altele care se gasesc
numai in mod accidental. Elementele constante ale aerului, oxigen (20,95%), bioxid de carbon (0,03%), si azot (78,09%), se
gasesc in proportii aproape fixe, pe cand ozonul (1-2 mg la 100 m3), vaporii de apa, gazele rare (heliu, argon, neon, xenon etc.),
amoniacul, oxidul de carbon (1-15 mg la m3) se gasesc in proportii variabile.
La acestea se adauga fumul si particulele fine de praf, care au efecte iritative, traumatice ale mucoasei tractului respirator, putand
oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni patogeni. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana,
cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer.
Aerul este esential pentru viata. Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinte
grave asupra sanatatii, amenintand viata. De ce aerul este atat de important ? Pentru ca el contine oxigen. Cand inspiram aerul in
plamani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui, care il vor duce mai departe la toate celulele organismului.
La nivelul acestora, au loc reactii chimice vitale. In urma lor, rezulta bioxid de carbon, pe care tot globulele rosii il transporta la
plamani, care-l vor da afara din corp prin expiratie, caci este un produs rezidual. Zilnic, prin plamanii nostri trec 10.000 de litri de
aer. Aerul contine, pe langa oxigen si hidrogen, azot si, uneori, elemente nocive datorita poluarii atmosferei pamantului nostru.
Aerul, care patrunde pe caile respiratorii (nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole), este filtrat, umezit si incalzit la temperatura
corpului.
In final, el ajunge in cele mai mici camarute ale plamanilor, numite alveole, care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte
mici, numite capilare. La nivelul acestor capilare se realizeaza schimbul de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb se
realizeaza rapid; in aprox. un minut, tot sangele trece prin plamani. Aerul contine si praf. Nasul poate filtra acest praf, de aceea
este bine sa respiram pe nas si sa-l ferim de infectii. Este foarte importanta calitatea aerului pe care-l respiram.
Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor, langa mari si oceane. Acest aer contine din abundenta oxigen si
ioni negativi. Oxigenul se poate obtine numai prin respiratie. Este bine sa ne ajutam respiratia intr-o postura (pozitia corpului)
corecta: umerii pe spate, pieptul in fata, spatele drept; prin imbracaminte lejera, prin respiratie diafragmatica (sa punem la lucru
diafragma, muschiul abdominal in respiratie) si cat mai multa miscare fizica. Dusmanul modern cel mai aprig al aerului din
incaperi este fumul de tutun. Este periculos atat fumatul activ, cat si contaminarea celor nefumatori din jurul nostru.
Ozonul, gaz albastrui cu miros intepator, exercita influente benefice asupra organismului omenesc. Concentratia acestui gaz in
atmosfera variaza
Concentratia cu altitudinea,
maxima a ozonului in
se zonele
afla la muntoase gasindu-se
aproximativ mari
30-35 km, cantitati
unde de ozon,
alcatuieste in comparatie
ozonosfera, cu zonele
un adevarat filtrudeprotector
ses. al
pamantului.
Aerul bogat in ozon, din zona muntoasa, exercita un efect stimulant asupra organismului, crescandu-i rezistenta la frig si la
actiunea substantelor toxice, si avand efecte oxidative si bactericide, argumente ce pledeaza pentru cura de aer din zona alpina in
tratarea diverselor afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular si nervos. In natura, aerul se ionizeaza sub actiunea
radiatiilor cosmice, a radioactivitatii din sol, a descarcarilor electrice din atmosfera, sub influenta carora moleculele diferitelor
substante din aer devin ioni negativi sau pozitivi.
Efectul benefic al ionilor negativi asupra organismului rezida in facilitarea procesului de hematoza la nivelul membranei alveolo-
capilare, in influenta favorabila exercitata asupra metabolismului celulei nervoase facilitand somnul si relaxarea, contribuind
astfel la recuperarea si consolidarea sanatatii fizice si psihice. In contextul civilizatiei moderne de astazi, omul petrece mai mult
de jumatate din viata in spatii inchise, iar mijloacele si caile de acces ale aerului spre aceste spatii altereaza mult din proprietatile
terapeutice ale aerului proaspat.
In contextul vietii trepidante, goniti de criza de timp, uitam ca pentru a ne pastra o sanatate viguroasa nu este suficient doar sa
respiram, ci este necesar sa afectam 10-15 minute de cateva ori pe zi unei gimnastice respiratorii sistematice, ampla, profunda,
intr-un mediu cat mai putin poluat. Cura de aer se poate practica fie in repaus, stand intr-un mediu natural, respirand profund, fie
efectuand complexe de exercitii fizice simple destinate atat tonifierii musculare implicate in respiratie, cat si a musculaturii
corpului in general.
48
Poluarea chimic Constituie forma cea mai frecven i mai intensde poluare a apelor i se produce cu o mare varietate de
substane, unele biodegradabile, altele cu grad ridicat de persisten i nive ridicat de toxicitate
. Poluarea cu compui ai azotului(azotai, azotii, amoniac).
Surse natural :descompunerea substanelor organice care conin azot.
Surse artificiale:îngrmintele cu azot i apele uzate.
 Poluarea cu compui ai fosforului(greu solubili, persisteni).

Surse artificiale
:fertilizatorii agricoli i influenele urbane. Concentraia fosfailor în apele menajere urbanevariazîntre 20 - 150 mg/. CMA la
fosfai este de 0,5 mg/l în apa potabil
.
Efecte determin eutrofizarea apelor lacustre.
 Poluarea cu pesticide. Pesticidele pot s ajung direct în râuri, antrenate de iroire sau ca urmare a rspândirii lor prin aviatia
utilitar
; unele insecticide (ex. cele destinate ânarilor)sunt împ tiate direct pe suprafaa apei. Cele mai toxice sunt pesticidele din
categoriahidrocarburilor cloruratei compuii organofosforici.
Efecte: la animalei om, reduc permeabilitatea membranelor cellular ei împiedic formarea enzimelor. CMA admise în apa
potabil pentru pesticidele dintr-o singur clas este de 0,5 mg/l, iar din apele de suprafa trebuie s lipseasc cele
organofosforic ei nitroderivaii. Pentru cele organoclorurate CMAeste de 0,001 mg/l.
 Poluarea cu produse petroliere
.
Surse
: transportul maritime i fluvial, schelele de foraj continental i marin, industria prelucrtoare,i unele activiti urbane. Anual
ajung în apele oceanice 10-15 milioane tone de hidrocarburi uoare (kerosen, benzine, solveni folosii în procese de degresare
sau curire), hidrocarburi grele (asfalt, bitum, motorin, diverse categorii de uleiuri), lubrifiani si ageni de curire. Produsele
petroliere ajunse în ap sedimenteaz(40%), se menin ca emulsii (40%), sau formeaz o pelicul pe interfaa aer-ap (20%)1.
Efecte
: limiteaz oxigenarea apelor, distrug fito-i zooplanctonul, omoar petii
Poluarea cu substane tensioactive (detergeni)

.
Surse
: industria textil, a pielriei i coloranilor, activitile menajere si utilitare, unele insecticide i fungicide.
Efecte: produc spume care limiteaz schimbul de oxigen, iar la concentraii de 100 ppm distrug cele mai multe animale din zona
litoral sau de mal (viermi, molute, crustacei, peti).
 Poluarea cu substane cu grad ridicat de toxicitate

.
± Poluarea cu plumb. Surse:procese tehnologice care includ acest metal i care se desf oar în mediu lichid (prelucrarea galenei
în flotaii, procesededeNord).
pentruAtlanticul galvanizare, refrigerri),precum
Concentraiile i pulberi
naturale se situeaz sedimentabile
între 0,003-0,002antrenate în hidrosfer(25
mg/l în apa 0000,003
de mare i între tone/an numai
- 0,2 mg/l în
apele continentale, iar CMA este de 0,1 mg/l în apa potabil
.
Efecte: la animale i om este acumulat în ficat, rinichi i oase, plmâni, inim i creier. La om produce anemi ii saturnism.
± Poluarea cu mercur. Surse:industria chimic, arderea diferitelor categorii de deeuri.Emisiile totale de mercur sunt evaluate la
3625 t/an. Concentraiile naturale în apa de mare sunt de ordinul a 0,3 µg/l.
Efecte: Mercurul i derivaii acestuia sunt slab biodegradabili, iar procesul de concentrare pe diferitele niveluri ale lanurilor
trofice este intens. Compui imercurului afecteaz creierul, produce paralizii, orbire, malformaiii sterilitate.
49
± Compuii arsenului(trioxidul de arsen, arseniii i arseniaii).Surse:din ape reziduale industrial i din pesticidele cu arsen.
Efecte: se acumuleazmai ales în pr, unghii i piele.Blocheaz aciunea unor enzime, determin paralizii, sufocri, cancer
pulmonar i cutanat.CMA este de 0,05 mg/l în apa potabilai de 0,01 în apele de suprafa
.
± Cadmiul. Surse:industria
pesticide)i (minier,
toate procesele care metalurgic,
produc chimic,cadmiate,
materiale zincate, termoenergetic,acumulatoar
emailate, sau realizateeidin
baterii), agricultura
policlorur (îngrminte
de vinilin sau i
polietilen
.Efecte efecte toxice cumulative pentru rinich ii ficat. CMA este de 0,01 mg/l în apa potabil.1 O ton poate acoperii cu o
pelicul molecular fin pân la 12 km2 de ap
.
 Poluarea cu substan e chimice indezirabile.Aceste substane au un grad redus detoxicitate sau nu sunt toxice, dar produc
modificarea proprietilor fizice i organoleptice ale apei, fcând-o improprie pentru consum. Unele dintre substanele
indezirabile se gsesc în mod natural în ap(Al, Fe, Mn), iar altele sunt introduse numai prin poluare (Cu, Zn).
Cuprul
- modificgustul (amar), culoarea (albstruie)i turbiditatea; CMA este de 0,1µg/l pentru apa potabili 0,05 mg/l în apele de
suprafa. În concentraii de 8 mg/l în sânge provoac icter i afeciuni renale severe.
Fierul (sulfai, fosfai, silicai) modific gustul (astringent),i culoarea(galben - portocaliu sau roiatic în concentraii
ridicate).Favorizeaz
iîn apele naturale dindezvoltarea
categoria Iferobacteriilor, care au efect corosiv asupra obiectelor metalice. CMA pentru apa potabil
- a este de 0,3 mg/l.
Manganul
- însoete poluarea cu Fe i determin modificarea gustului (slciu)i culorii (cenuie)
CL ASIFICAREA POLUANTILO R
Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare:
. dupa natura chimica;
. dupa proprietati: solubilitate, biodegradabilitate;

. dupa compartimentul contaminat: atmosfera, hidrosfera, litosfera;
. dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic, compusi ce afecteaza procesele din
atmosfera, compusi ce afecteaza solul.
Deoarece unul si acelasi compus poate prezenta diferite modalitati de actiune, nici una din clasificarile
prezentate nu este satisfacatoare.
Fara cunoasterea surselor si a agentilor poluanti, produse de acestea, precum si a efectelor nocive asupra
vietuitoarelor, nu se pot stabili masuri eficiente de protectie. Sub aspectul nocivitatii este necesara insa o ierarhizare a
surselor si agentilor de poluare. In functie de provenienta, acestia se impart in 3 mari categorii:
a. poluanti industriali
b. poluanti agricoli
c. poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urban
50
încorporai în biomasa organismelor vegetale i animale i îi mresc concentraia în diferiteverigi ale
lanurilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare.Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica, chimica, fizica,
psihica siinformationala, estetica si electromagnetica.
Poluarea microbiologica
este consecinta
ele ment diseminarii
elor inf est ate de catrin mediul
e subi ect iiambiant a germenilor
uman i sauanimali, patogeni
bolnavi sau conditionat patogeni, a
sau purtatori.
Poluarea chimica
est e con seci nta dezvol tar ii ind ustri ei, agri cult urii de tip i nte nsiv, transporturilor, urbanizarii etc.
Poluarea fizica
s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote sivibratii), termica si radioactiva.
Polu are a ps ihi ca si informationala

(cu lt ur ala si spi ri tu al a) est e înr egi str ata la om, in ultimele decenii, ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor
mass-media.
Poluarea estetica
este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizarenecivilizata, prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea
de obiectiveindustriale in zone virgine sau mai putin modificate de om.
Poluarea electromagnetica
apare în locurile în care anterior au fost paduri care au fostdefrisate. În zonele defrisate se înregistreaza o stagnare a câmpului
electromagnetic al Terrei înabsenta copacilor care joaca un rol de antene
Efectele poluarii cu monoxid de carbon

In concentr atii mici, la o e xpunere foarte lunga, oxidul de carbon produce o i ntoxicat iecronica,la concentratii
mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta.Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la
nivelul sangelui, monoxidul de carbonformand un compus cu hemo globi na- carb oxih emogl obin a(C OHb) . Ca
urmare oxigenul esteimpiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul decarbon
este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen. Acest proces diminueaza capacitateahemoglobinei de a trasporta
oxi genul fii nd re sponsa bi l de e fe ct el e toxi ce a le monoxi dul ui dec a r b o n a s u p r a s i s t e m u l u i
r e s p i r a t o r . L a c o n c e n t r a t i i r e d u s e a l e m o n o x i d u l u i d e carbon(<30ppm)un
organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prinintensificarea volumului de sange circulat
(coronorian).Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon,mergand pana la modificari structurale in cordsi creier vor fi mai
grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular.Se considera ca o crestere a concentratiei
carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.5%la circa 2.5% nu are efecte daunatoare asupra
organismului uman,depasirea acestei valoriconducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima
i n te rv al e le de ti mp , al t er na ri al e f un ct i ei v i z u a l e s i a l e p e r f o r m a n t e l o r p s h i o m o t o r i i ( c a r a c t e r i s t i c i
in general unei stari de obosealaavansata).Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia
oxidului de carbon inaerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului,aceasta atingandu-se la o expunere de
10-12h
Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera
Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar dacaconcentratiile lor sunt mai mici datorita
cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb.Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii
in atmosfera poate creadupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100ani.Acest
fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatiisolului, deplasarea zonelor ploioase spre N,
topirea zapezilor si a ghetarilor, extinderea zonelor aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere
continua in ultimii 10 ani.
Efectele poluarii cu oxizii de azot

Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf,act iu ne a sa as upra or gani smul ui
uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarearezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei
pulmonare. Cauzele imbolnavirii le reprezintamodificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen
s i e l a s t i n a ) c a r e s u n t p r o c e s e reversibile la expuneri limitate. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile
conducandla o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.Cresterea concentratiei dioxidului de azot in
aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.
Efectele smogului fotochimic
51
Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:

a)acute
: uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana lacon ge st ie pulm onar a, edem si
moarte. La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizatolfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de
vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7 ppm apar congestiile pulmonare.
b)cronice
: leziuni cronice pu lmonare (brons ita, pneu monii) aparitia si dezvolt area tumoril or pulmonare.Efectele
negati ve a le smogului asupra plantel or s unt nume roase si s e dat oreaza oxidanti lor.Astfel, PAN prezinta
toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegririale acestora. Oxizii de azot chiar la concentratii mari
au toxicitate redusa fata de plante.
Efectele degradarii stratului de ozon

Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice aatmosferei cu aparitia
modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul deozon,modificari in distributia
p e v e r t i c a l a a o z o n u l u i c u c r e s t e r e a c o n c e n t r a t i e i o z o n u l u i
troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important aldistrugerii
stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime deunda 280-315mm cu efecte negative asupra
organismelor vii.A s u p r a s a n a t a t i i u m a n e d e g r a d a r e a s t r a t u l u i d e o z o n d e t e r m i n a a p a r i t i a u n o r
maladii aleochilor:la cornee(fotocheratilis),la cristalin(cataracta),la
r e t i n a ( d e g r a d a r e ) ; m a l a d i i a l e pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase.Asupra unor tipuri de vegetale radiatia
ultravioleta
sca de ri al e cu lungime
pr odu ct iei .deAct
unda
iu ne208-315mm
aradiatiei UVdeterminareducerea activitatii
cu lungime de unda 208-315 nmde fotosinteza
(UV- si a eutrofierii,iar la altele
B) asupra ecosistemelor acvatice se
manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltareaanormala a organismelor
marine (pesti, larve).Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de
constructii inspecial asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza.
Efectele fumatului
Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale sisociale provocate de fumat.Este
vorba de i mbolnavir ile grave si d e de cesele survenit e ca urmare a cance relor si a altor complicatii redutabile
ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sauagravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de
pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca.Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai
mare si de neinlocuit pentru societate pe careo aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza
oameni la varste active,oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii
Microbiota aerului
In aer, m.o. au existenta tranzitorie, fiind antrenate de curenti de aer si purtate pe distante foarte
mari. De asemenea, in aer, m.o. se gasesc sub forma de asociatie de particule de praf sau pe picaturi de
secretie nazala sau bucala.
In lipsa curentilor de aer, m.o. se depun prin sedimentare, in functie de greutatea asociatiei de m.o. cu
o viteza de 0.023m/s. In aer m.o. nu cresc si nu se reproduc, deoarece nu exista apa, nutrienti iar radiatiile UV
sunt nocive. Numarul de m.o. din aer este variabil.
Aerul este pur in zonele acoperite in permanenta cu zapada. Se poate sa contina 104 m.o./m aer. in
incaperile populate si 106 m.o./m aer in spatiile inchise si in special unde cresc animale.
In industria alimentara, limita maxima a numarului de m.o. dintr-un spatiu este de 103 m.o./m3 aer.
Cele mai periculoase m.o. vehiculate prin intermediul aerului sunt bacteriile patogene, care se transmit
de la indivizi bolnavi la cei sanatosi prin tuse si stranut.
Dintre agentii periculosi ca bacterii : Micobacterium Tuberculosis (tuberculoza), Streptoccocus
Pneumoniae (pneumonie). Sporii de mucegai sunt foarte periculosi, putand provoca alergii foarte grave.
Omul si animalele ca surse de microorganisme
Atat omul cat si animalele reprezinta surse de vehiculare pentru numeroase microorganisme, in special
a microorganismelor din categoria celor facultative patogene si patogene.
Microbiota omului si animalelor este alcatuita dintr-o serie de microorganisme adaptate sa creasca, sa
supravietuiasca in anumite parti ale acestor microorganisme, astfel intalnim urmatoarele tipuri de microbiote:
52
a) Microbiota rezidenta este alcatuita din specii de microorganisme organotrofe adaptate sa traiasca in
cavitatea intestinala, in spatiile interdentare, in carii, sub unghii si in spatiile interdigitale;
b) Microbiota comensala cuprinde microorganisme care se dezvolta pe piele, pe mucoase, la baza firelor
de par;
prin c)
tuse,Microbiota
stranut si flotanta sau tranzitorie
vomit. Aceste cuprinde
microorganisme microorganismele
sunt care se
mai putin periculoase transmit
pentru de laalim.
alterari un individ la altul
ele fiind
factor de risc biologic pentru siguranta alimentelor, fiind agenti ai unor toxiinfectii alim. Si ai unor imbolnaviri
cutanate sau la nivelul cavitatii bucale si faringiene.
d) Microbiota intestinala a omului si animalelor cuprinde peste 400 de specii de microorganisme aflate in
interactiune intre ele respectiv organismul gazda. Unele microorganisme sunt saprofite (organotrofe) si
participa la degradarea (transformarile) alimentelor in compusi usor degradabili, aceste microorganisme fiind
adaptate la conditiile de mediu din cavitatea intestinala respectiv conditii de anaerobioza, pH acid, un continut
ridicat de substanta organica.
Animalele rumegatoare contin in microbiota intestinala microorganisme capabile sa hidrolizeze
substante celulozice. Aceste microorganisme fie plutesc in continutul intestinal, fie sunt associate cu mucoasa
intestinala sau cu alimente. Rolul acestor microorganisme este de a asigura digestia si de asemenea, unele din
microorganisme au si rol deintestinala

Tot in microbiota protectie intalnim
impotriva unor factori nocivi.
microorganisme facultative patogene si strict patogene. Aceste
microorganisme pot genera peste 160 de boli, foarte periculoase fiind 80; de asemenea, aceste microorganisme
constituie factori de risc, deoarece prin intermediul materiilor fecale pot ajunge in mediu,putand contamina
accidental alimentele care reprezinta vectori de vehiculare a bolilor, putand sa contamineze astfel alti indivizi.
In microbiota pielii exista o serie de microorganisme care sunt inofensive pentru organism, precum cele
din genul Sarcina. Acestea sunt inofensive, dar exista si microorganisme patogene ca cele din genul
Staphylococcus aureus. Aceste microorganisme patogene provin din manipulare de obiecte necorespunzatoare si
igiena necorespunzatoare.
Animalele vehiculeaza microorganisme care pot proveni din sol, din furaje, din aerul de la fermele unde
sunt crescute si materiile fecale.
Rozatoarele si insectele sunt factori vehiculanti pentru microorganismele din zonele murdare,
microorganisme dupa materii prime, din sectii si restaurante.
Relatii biologice intre microorganisme
Aceste relatii sunt importante in asigurarea calitatii si inocuitatii alimentelor, deoarece prin
coordonarea activitatii microorganismelor colonizante in acest habitat, se poate asigura obtinerea unor
proprietati tehnologice si nutritive utile, in special prin utilizarea de culture STARTER sau coordonarea
microorganismelor utile aflate intr-un aliment. De asemenea, cunoasterea acestor tipuri de relatii este
importanta pentru proprietatile microbiologice si biochimice ale alimentelor prin inhibarea microorganismelor
de alterare sau a celor patogene.
Exista trei tipuri de relatii:
a) Relatii de tip O ² neutralismul este o relatie care se stabileste intre doua sau mai multe
microorganisme care se gasesc in acelasi habitat si care se ignora reciproc. Ex:microorganisme autotrofe sunt
microorganisme care utilizeaza carbon anorganic din substrat; microorganisme chemotrofe care utilizeaza
carbon organic; microorganisme termofile care se dezvolta foarte bine la conditii de 40-45ÜC; microorganisme
psihrofile care se dezvolta bine la temperaturi cuprinse intre 0-15ÜC; microorganisme acidofile la pH=4-5;
microorganisme alcalofile la pH=8-9;
b) Relatii pozitive ² mutualismul sau simbioza; comensalism sau metabioza; sinergismul;
Metabolismul sau simbioza este un tip de relatie in care microorganismele aflate in acelasi habitat, exercita
reciproc influente positive care ajuta la cresterea si activitatea fiziologica a speciilor aflate in simbioza.
53
Ex. Drojdiile si bacteriile lactice utilizate in panificatie. Drojdiile produc vitamine din grupe diferite, acestea
reprezinta factori de crestere pentru bacteriile lactice, iar bacteriile lactice produc acid lactic, acestea
determinand ponderea pH-ului creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea drojdiilor.
Comensalismul este o relatie de cooperare intre specii in acelasi habitat, cooperare in care unele
microorganisme profita,
Ex: bacteriile lactice iar altele
produc acidulnici nu profita,
lactic, nicilanudezvoltarea
care ajuta sunt influentate negative.
fungelui imperfect GEOTRICHUM
CANDIDUM.
Sinergismul este tipul de relatie in care doua sau mai multe specii de microorganisme aflate in acelasi habitat
se ajuta reciproc in transformarea unui substrat.
Ex: bioconversia deseurilor celulozice sau putrezirea lemnului.
c) Relatii negative ² antagonismul; parazitismul.
Antagonism ² microorganisme aflate in acelasi habitat, intre care se creeaza o competitie, in special pentru
substrat si uneori pentru habitat. Dintre aceste microorganisme, sunt favorizate speciile de microorganisme
care au viteza de multiplicare mai mare si speciile care prezinta echipament enzimatic foarte bine adaptat
pentru transformarea unui substrat. Ex: bacteriile sunt competitive in raport cu fungi, deoarece au viteza de
multiplicare mult mai mare, respectiv timpul de generatie este mic si se dezvolta mult mai rapid consumand
substratul in defavoarea
Antagonismul poate sa fiefungilor.
creat si ca urmare a biosintezei unor compusi cu efect inhibitor pentru un grup de
microorganisme sau pentru un tip de microorganisme.
Ex: bacteriile lactice produc acidul lactic care inhiba dezvoltarea bacteriilor de putrefactie.
unele toxine(antibiotice) sau toxinele Kiler produse din drojdiile de vin, inhiba dezvoltarea drojdiilor
salbatice.
Parazitism ² unele grupe de microorganisme patogene incapabile sa desfasoare un metabolism propriu, viata
acestora depinzand de o celula gazda pe care oparaziteaza apoi o dostruge.
Ex: bacteriofagii paraziteaza bacteriile.
Patogenitatea creaza infectia iar infectia creaza boala. Infectia si boala sunt date de agenti patogeni, ai caror
viata se bazeaza pe parasitism.
Poluarea biologica
Poluare biologica: creata de contaminari microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor
specii sau varietati de specii
atmosfera nu dispune de o microflor proprie, dar în partea inferioar a troposferei exist în permanen microorganisme de
origine uman, animal sau natural(virui, bacteri ii fungi). Cele provenite de la animal ei om pot fi saprofite (nepatogene),
condiiona tpatogen ei patogene. Sunt prezente în atmosfer înglobate sau aderente la particule de praf ,fum sau vapori de ap
sau ca praf bacterian
PE LANGA POLUANTI CHIMICI IN NATURA SE INTALNESC SI POLUANTI BIOLOGICI.ACESTEA SUNT
C S S C
MI ROORGANI ME PATOGENE , VIRU URI HELMINTI,ET .
EI SE POT AFLA IN ATMOSFERA, APA, SOL, IN CORPUL ALTUI ORGANISM INCLUSIV AL OMULUI.
SOLUL ARE ROL DEOSEBIT IN TRANSMITEREA LA ON A UNOR GEOHELMINT :ANCHILOSTOMA, ASCARIZII,

TRIHOCEFALII.
OUALE PROASPETE DE DE HELMINTI SUNT INOFENSIVE . ELE NECESITA O MATURIYARE IN SOL. ESTE CONSIDERABIL
ROLUL SOLULUI SI IN PASTRAREA INDELUNGATA A FORMELOR SPORULARE DE AGENTI PATOGENI AI ANTRAXULUI,
TETANOSULUI LETOSPRIROZEI, GANGRENEI GAZOASE , BOTU-
54
LISMULUI. POLUAREA MEDIULUI AMBIANT JOACA UN ROL IMPORTANT IN RA SPANDIREA PATOLOGIEI INFECTIOASE LA
OAMENI.
OMUL PATRUNZAND TOT MAI PROFUND IN NATURA INTERVINE IN CONDITIILE NATURALE DE EXI STENTA A
MICROORGANISMELOR PATOGENE SI EL INSASI VICTIMA LOR.
OMUL SI ANIMALELE DOMESTICE SE POT MOLIPSI DE ANTROPOZOONOASE, PATRUNZAND IN FOCARUL NATURAL DE

EXISTENTA AL MICROORGANISMELOR. ACESTE MALADII SUNT CIUMA , TULAREMIA , TIFOSUL , ENCEFALIA , MALARIA.
PARTICULARITATILE ACESTOR MALADII ESTE CA ORGANISMUL PROVOCATOR TRAIESTE IN NATURA PE UN

ANUMIT TERITORIU , IN AFARA RELATIILOR CU OAMENII SAU CU ANIMALELE DOMESTICE. NU INTOTDEAUNA AGENTUL
PATOGEN ATACA DIRECT OMUL, DRUMUL INFECTARII ESTE MAI COMPLICAT , AGENTUL PATOGEN TRE CE ADESEORI PRIN
MAI MULTE TRANSFORMARI.
EI POT PATRUNDE IN ORGANISMUL ANIMALELOR SALBATICE. TRANSMITEREA LA OM ARE LOC PRIN INSECTELE
PATOGENE.
CEI MAI PERICULOSI SUNT AGENTII PATOGENI AI MALADIILOR INFECTIOASE SI CARE AU O RASPANDIRE
LARGA IN MEDIU. UNELE MI CROORGANISME POT TRAI CATEVA ORE IN AFARA ORGANISMULUI UMAN , ALTELE DE LA
CATEVA ZILE LA CATIVA ANI, IAR PENTRU ALTELE MEDIUL E STE LOCUL LOR DE A TRAI NORMAL. IN ORGANI SM EI
PATRUND CAND E DEREGLATA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR , PE CALE ALIMENTARA IN CAZ DE NERESPECTARE A

IGIENEI , ETC.
MICROBII PATOGENI POT PATRUNDE IN APELE SUBTERANE SI CAUZA MALADII, INCLUSIV LA OM. DIN CARE
CAUZE APA DIN FANTANI IN SPECIAL CELE DESCHISE NECESITA IN PREALABIL DE A FI FILTEATA SAU FEARTA.
CELE MAI POLUATE SUNT REZERVOARELE DE APA DESCOPERITE ( DESCHISE )- LACURILE , IAZURILE , RAURILE.
ISTORIA OMENIRII A CUNOSCUT FAPTUL CA APA A FOST CAUZA A NUMEROASE EPIDEMII DE HOLERA ,
DIZINTERIE,ETC.
POLUAREA BIOLOGICA - BACTERIOLOGICA , VIRUSOLOGICA SI PARAZITOLOGICA  LEGATA IN MOD DIRECT DE

PREZENTA OMULUI. ESTE CEL MAI VECHI TIP DE POLUARE CUNOSCUT SI APARE CARACTERISTIC ZONELOR
SUBDE ZVOLTATE SAU IN CURS DE DEZVOLTARE .
POLUARE FIZICA CU PUECADERE CU SUBSTANTE RADIOACTIVE , DAR SI TEHNICA SAU DETERMINATA DE

ELEMENTE INSOLUBILE PLUTITOARE SAU SEDIMENTABILE. ESTE CEL MAI NOU, MAI RECENT TIP DE POLUARE, IN
GENERAL CARACTERISTIC ZONELOR AVANSATE SAU INTENS DEZVOLTATE.
POLUARE CHIMICA ,ESTE REPREZENTATA DE PATRUNDEREA IN APA A UNOR SUBSTANTE DIVERSE, DE CELE
ORGANICA USOR DEGRADABILE PANA LA CELE TOXICE CU PERSISTENTA INDELUNGATA SI CU REMANENTA. ACEST TIP DE
POLUARE POATE FI INTALNITA ATAT IN ZONELE AVANSATE DIN PUNCT DE VEDERE E CONOMIC, CAT SI IN CELE
RAMASE IN URMA, AVAND EVANTAIUL DE CUPRINDERE CEL MAI MARE ATAT CA ELEMENTE POLUANTE , CAT SI CA
CONSECINTE.
POLUAREA CHIMICA A APEI SE POATE PRODUCE IN MOD ACCIDENTAL , DAR DE CELE MAI MULTE ORI
DATORITA INDEPARTARII NECONTROLATE A DIVERSELOR DESEURI SAU REZIDURI LICHIDE SAU SOLIDE . SURSELE DE
POLUARE A APEI SUNT MULTIPLE , CEL MAI FRECVENT ELE SUNT REPREZENTATE DE REZIDURILE COMUNALE,
INDUSTRIALE SI AGROZOOTEHNICE .
55
METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI
Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare eficienta.
Apoi este necesara
stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor maxime
admisibile de poluanti in aerul localitatilor.
Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena
pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice .
In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante poluante .
Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :
1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin
poluante ;
2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;
3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita
ambianta geoclimatica;
4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;
In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca ³maximul se poate realiza la sursa ³. Aceasta in sensul ca reducerea
evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri
care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei
prime este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .
Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati ,
spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze,
dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .
Controlarea polurii atmosferice

Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani
înainte ca ei s intre în atmosfer. Din punct de vedere ecologic, reducând emisiile poluante cu o mrire a randamentului
energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai puin combustibil este strategia preferat. Influenând oamenii s
foloseasc transportul în comun în locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea la îmbuntirea calitii aerului urban.
Poluanii industriali pot fi la rândul lor captai în filtre sau precipitatori electrostatici.
·Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele
nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia
localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si dintre
cladiri;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de.interes turistic;
- protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Microbiologia aerului
Atmosfera nu dispune de o flor _ proprie, în sensul existen _ ei unor microorganisme al
c _ ror mediu specific de via __ s _ fie aerul, dar con _ ine în permanen __ microorganisme provenite
56
de pe sol, din ap _ , vegeta _ ie sau organisme umane sau animale. Densitatea acestor
microorganisme variaz _ în func _ ie de apropierea de sol, dar pot fi g _ site _ i la mare în _ l _ ime, sau
pe suprafe _ e întinse de ap _ , la distan __ de __ rm. Vechile cercet _ ri ale lui Proktor si Parker (1938)
au ar _ tat c _ pân _ la peste 5.000 m în _ l _ ime se g _ sesc atât bacterii ( Bacillus subtilis, Bacillus
albolactis ) cât _ i fungi ( P enicillium globrum, P enicillium lanosum). Mai recent, Green _ i
colaboratorii
Cladosporium(1964), g _ sit îndeosebi
pân _ laau27.500 fungi
m în _ l _ ime, iardin genurile
Zahell Alternaria
(1942) Aspergilus
a pus în ,eviden _ _
__ pân i la 740 km de
coast _ deasupra m _ rii, prezen _ a bacteriilor _ i fungilor.
Microorganismele din aer provin în cea mai mare parte din natur _ . La acestea se adaug _
microorganismele provenite de la oameni _ i/sau animale. Frecven _ a _ i natura acestora depinde de
locul unde le urm _ rim preze _ a. Astfel, în locurile slab populate, vor domina microorganismele
provenite din natur _ . Structura _ i densitatea florei microbiene din aer se schimb _ în zonele în
care exist _ colectivit __ i omene _ ti organizate. Pe lâng _ germenii din natur _ apar _ i germenii
adapta _ i parazitismului uman _ i animal, densitatea lor în aer crescând în func _ ie de densitatea
popula _ iei din zona respectiv _ .
Exist _ deci in atmosfer _ aceste doua grupe de microorganisme (flora din natur _ _ i flora de
origine uman _ sau animal _ ). Flora din natur _ joac _ un rol deosebit de important într-o sum _ de
procese biologice (fermenta _ ii, biodegradarea unor substan _ e, etc.). Prezint _ importan __ pentru
patologia uman _ , în special în m _ sura în care poate constitui alergene. Micozele umane cu fungi
din natur _ sunt relativ rare.
Germenii de origine uman _ sau animal _ pot fi grupa _ i în saprofi _ i, condi _ ionat patogeni _ i
patogeni. Cei saprofi _ i nu joac _ nici un rol în patologia infec _ ioas _ , în timp ce germenii
condi _ ionat patogeni _ i îndeosebi cei patogeni pot provoca îmboln _ viri specifice. În acest caz
aerul constituie calea de transmitere a acestor boli, boli care sunt frecvente în colectivit __ ile
omene _ ti.
Aerul joac _ un rol epidemiologic foarte important, constituind calea de transmitere pentru
un num _ r mare de agen _ i patogeni. Bolile infec _ ioase care se transmit pe calea aerului se g _ sesc
pe primul loc ca frecven __ , cel pu _ in în zona temperat _ a globului terestru, iar ca num _ r
reprezint _ cca 20% dintre bolile infec _ ioase. Astfel, vorbim de bolile infec _ ioase ale copil _ riei
(rujeola, rubeola, varicela, infec _ ia urliana, scarlatina), de grip _ _ i celelalte viroze respiratorii,
pneumopatiile cu micoplasme, infec _ ii respiratorii acute bacteriene, difteria, legioneloza,
tuberculoza, diferite micoze respiratorii, etc. S _ nu uit _ m _ i alveolitele alergice extrinseci
provocate de fungi si actinomicete.
Supravie _ uirea în aer a germenilor de origine uman _ sau animal _ , depinde de o serie de
factori. În general, aerul nu ofer _ condi _ ii de dezvoltare a microflorei de origine uman _ ,
supravie _ uirea lor fiind limitata de existen _ a unor condi _ ii defavorabile. Astfel, temperatura
aerului sufer _ mari varia _ ii _ i numai întampl _ tor corespunde condi _ iilor optime pentru
metabolismul florei mezofile (35º-40ºC). Nici umiditatea aerului nu îndepline _ te cerin _ ele
bacteriilor din acest grup, atât prin valoarea în general sc _ zut _ a umidit __ ii relative, cât _ i prin
oscila _ iile permanente pe care le prezint _ . În aer lipse _ te orice suport nutritiv pentru
microorganismele care paraziteaz _ oganismele umane sau animale. La ace _ ti factori nefavorabili
se adaug _ existen _ a unor agen _ i cu ac _ iune bactericid _ sau bacteriostatic _ , dintre care cel mai
important îl reprezint _ radia _ iile ultraviolete. În aceste împrejur _ ri nu poate fi vorba de
dezvoltarea acestor microorganisme, ci numai de un poten _ ial mai mare sau mai mic de
3
rezisten __ . Din acest punct de vedere, microorganismele se deosebesc foarte mult intre ele,
caracteristicile lor biologice determinând capacitatea de supravie _ uire în mediul extern. Astfel,
sporii fungilor _ i bacteriile sporulate au rezistenta cea mai mare, urmând formele vegetative ale
bacteriilor _ i virusurior.
Timpul îndecare
receptiv, un germen
_ i variabil de laeliminat
o speciedemicrobian
bolnav sau purt
_ la _ tor
alta, poate
este infecta
limitat. De un organism
asemenea, trebuie _ inut
cont c _ în atmosfera num _ rul germenilor patogeni se reduce foarte repede, atât prin faptul c _ sunt
repede distru _ i, cât _ i prin faptul c _ se dilueaz _ foarte mult. Din aceste motive, în atmosfera
exterioar _ , unde factorii negativi au o ac _ iune mai pronun _ at _ _ i unde dilu _ ia este mult mai mare,
flora patogen _ din aer joac _ un rol mult mai redus decat în spa _ iile închise. A _ adar, flora din
aerul înc _ perilor _ i în general a spa _ iilor închise joac _ rolul principal _ i bine demonstrat în
transmiterea aerogen _ a bolilor infec _ ioase, în special în condi _ ii de aglomera _ ie sau ventila _ ie
insuficient _ .
Din acest motiv, aeroflora constituie o problem _ sanitar _ mai important _ în locuin _ e,
c _ mine, s _ li publice _ i în mod deosebit în spitale, policlinici, _ coli, cre _ e, gr _ dini _ e, unde
57
transmiterea aerian _ a infec _ iilor se face cu mare u _ urin _ a (densitatea mare de persoane _ i un
num _ r mare de purt _ tori).
De asemenea, studiul aeroflorei este important pentru industria alimentara sau unit __ ile de
alimenta _ ie public _ _ i colectiv _ , putând influen _ a calitatea produsului alimentar sau s _ produc _
chiar contaminarea alimentelor cu flora patogen _ sau condi _ ionat patogen _ .
Provenien
cavitatea bucal _ a germenilor patogeni
_ , de pe suprafa din aer(îneste,
_ a pielii în general,
special leziuni din _ _
sau cpl ilegirespiratorii
supurate) _ superioare,
i din dejectele
umane sau animale. Exist _ _ i o anumit _ flor _ condi _ ionat patogen _ cu caracter ubicuitar în natur _
(Coccidioides , Histoplasma, Criptococcus , etc.) sau fungii _ i actinomicetele responsabile de
alveolite alergice extrinseci.
Germenii de origine uman _ sau animal _ nu se g _ sesc în aer sub forma de corpi
microbieni izola _ i ci, în general, aderen _ i de un anumit substrat. Astfel, se consider _ c _ ei sunt
distribui _ i în aer sub trei forme:
pic _ turi de secre _ ie nazal _ , buco-faringian _ sau eventual bron _ ic _ , eliminate pe
y
nas sau pe gur _ în timpul str _ nutului, tu _ itului, cântatului sau vorbitului (pic _ turi
Flügge);
nuclei de picatur _ care rezult _ din evaporarea pic _ turilor mai mici de secre _ ie
y
nasal _ , buco-faringian _ sau bron _ ic _ (drapplet nuclei Wells);

ata _ a _ i de particule de praf (praful contaminat sau pulberea bacterifer _ ).
y
Praful contaminat (pulberea bacterifera) este constituit din particule de praf pe care se
g _ sesc adsorbite microorganisme. Ace _ ti germeni pot s _ provin _ din pic _ turile sau nucleii de
pic _ turi depu _ i pe sol sau pe podeaua înc _ perii, din puroiul pl _ gilor suppurate, din expectorat _ ii
sau secre _ iile nazo-faringiene uscate _ i din dejecte. Particulele de praf de dimensiuni mari se
depun rapid, cele de dimensiuni mai mici r _ mân un timp mai îndelungat în suspensie în aer.
Praful depus pe podeaua unei înc _ peri poate fi din nou adus în suspensie în timpul m _ turatului
sau datorit _ curen _ ilor de aer. De asemenea, un num _ r mare de particule de praf contaminat poate
ajunge în aer în momentul scutur _ rii covoarelor, ruf _ riei de pat sau a celei de corp. O importan __
deosebit _ o reprezint _ cur __ enia _ i manevrarea ruf _ riei în condi _ ii de spital. A fost demonstrat _
prezen _ a bacililor difterici în praful de pe podeaua din jurul bolnavilor de difterie. _ i unii
streptococi patogeni sau condi _ ionat patogeni au fost izola _ i din praful camerelor în care se
g _ seau purt _ torii.
Analiza bacteriologic _ a aerului permite caracterizarea din punct de vedere igienic a
poten _ ialului pe care îl are ambian _ a de a permite transmiterea aerogen _ a infec _ iilor. Domeniul
4
_ _ _ _ _
de aplica institu
sanitare, ie este
_ iiîndespecial
copii, pentru aprecierea
s _ li publice, condi
unit __ iilor sanitare
i de alimenta din înc peri
_ ie, industrie i îndeosebi
_ , etc. institu ii
alimentar
Deoarece se urm _ re _ te stabilirea poten _ ialului de transmitere aerogen _ a germenilor
patogeni _ i condi _ ionat patogeni, analiza bacteriologic _ a aerului nu urm _ re _ te punerea în
eviden __ a unui anumit microorganism patogen, ci m _ sura în care aerul este încarcat cu
microflora de origine uman _ _ i animal _ . Se recurge în felul acesta la anumi _ i indicatori
bacteriologici de contaminare a aerului:
1. Num _ rul total de germeni din aer care se dezvolt _ la 37ºC (flora mezofil _ din aer).
Semnifica _ ia acestui indicator const _ în faptul c _ ne permite a aprecia m _ sura în care aerul
este încarcat cu flora de origine uman _ sau animal _ , deoarece la temperatura de incubare de
37ºC se dezvolt _ cu precadere aceast _ flora. Indicatorul permite a face aprecieri asupra
condi _ iilor sanitare dintr-o încapere (aglomera _ ie, ventila _ ie, stare de cura _ enie), care
influen _ eaz _ transmiterea infec _ iilor pe calea aerului. Prezint _ dezavantajul c _ temperatura de
37ºC nu selec _ ioneaz _ numai flora mezofil _ , existând un num _ r suficient de mare de germeni
psihrofili care se pot dezvolta la aceast _ temperatur _ . Datorit _ simplit __ ii determin _ rii r _ mâne
indicatorul
2. Streptococii cel mai curent utilizat.
_ -hemolitici si _ -hemolitici (streptococi viridans). Acest grup de germeni este
un indicator de contaminare a aerului cu flora nazo-faringian _ _ i bucal _ . Semnifica _ ia
prezentei acestor germeni în aer este dat _ de faptul c _ majoritatea infec _ iilor aerogene sunt
provocate de agen _ i patogeni care se elimin _ prin pic _ turi de secre _ ie nazo-f nazo-faringian _ ,
salivar _ _ i bron _ ic _ . Cum streptococii viridans se g _ sesc la majoritatea persoanelor în faringe
_ i cavitatea bucal _ _ i excep _ ional altundeva în organism, constituie indicatori fideli de
contaminare a aerului pe aceasta cale. Streptococii _ -hemolitici se g _ sesc mai pu _ in frecvent
în faringele oamenilor s _ n _ to _ i, fiind agen _ i patogeni. În cazul cand se g _ sesc în aer au
semnifica _ ie sanitar _ _ i epidemiologic _ , _ i semnalizeaz _ prezen _ a unui bolnav sau purt _ tor de
germeni.
58
3. Stafilococii sunt prezen _ i atât în c _ ile respiratorii superioare, cât _ i pe tegumente. Majoritatea
tulpinilor sunt nepatogene, o parte sunt condi _ ionat patogene _ i foarte pu _ ine sunt patogene.
Rezisten _ a lor în mediul extern, respectiv aer, fiind relativ mare, contamineaz _ constant
mediul de via __ al omului. Semnifica _ ia este apropiat _ de cea pe care o au microorganismele
mezofile, indicând îns _ mai precis originea uman _ sau animal _ a contamin _ rii aerului. Se pot
S
aureus. to _ i stafilococii, dar mai important este s _ se identifice speciile de taphylococcus
determina
4. Germenii din grupul coliform. Prezen _ a în aer a germenilor din grupul coliform traduce un
grad ridicat de insalubrizare a mediului. Indicatorul este util pentru aprecierea salubrit __ ii
locuin _ ei.
DATE EPIDEMIOLOGICE
Cocii gram pozitivi
Genul S taphylococcus
Stafilococii fac parte din familia M icrococcaceae. Exist _ 27 de specii _ i 7 subspecii dintre care 3 sunt de interes medical:
S taphylococcus aureus, S. epidermidis _ i S. saprophyticus.
Stafilococii sunt coci gram pozitivi dispu _ i în ciorchine de strugure, imobili, nesporula _ i, de
regul _ necapsula _ i, mezofili (se dezvolt _ între 10-42 C), cu dezvoltare optim _ la 37 C. Sunt
r r
aerobi, facultativ anaerobi _ i cresc pe medii simple.

S tafilococcus aureus este un condi _ ionat patogen, deci produce infec _ ii când str _ bate
barierele ap _ r _
rii naturale _ i mecanismele ap _ rarii antiinfec _ ioase sunt ineficiente. Infec _ iile
stafilococice pot fi: infec _ ii purulente localizate (furuncule, carbuncule, infec _ ii ale pl _ gilor, abcese, mastite, hidrosadenite, otite,
sinuzite, osteomielite posttraumatice), infec _ ii respiratorii
cum sunt faringita, pneumonia _ i bronchopneumonia, infec _ ii datorate toxinelor (toxiinfec _ ii
alimentare), care se produc prin consumul de alimente contaminate cu enterotoxine stafiococice,
infec _ iile mixte (dermatita exfoliativ _ sau sindromul pielii op _ rite), sindromul _ ocului.
Habitatul primar al stafilococilor este reprezentat de piele _ i mucoase. În func _ ie de
grupul de persoane s _ n _ toase investigate, portajul nazal de S. aureus variaz _ de la 10-90%,
cifrele mari fiind prezente la personalul medical. De pe mucoasa nazal _ , stafilococii sunt
vehicula _ i direct prin intermediul mâinilor sau indirect prin praf c _ tre persoanele susceptibile
pentru infec _ ii.
S. aureus este un agent etiologic implicat frecvent în infec _ ii nosocomiale datorit _
portajului nazal.
Genul S treptococcus
Streptococcii sunt coci gram pozitivi, dispu _ i în lan _ uri, imobili, nesporula _ i, uneori
capsula _ i. Majoritatea sunt facultativ anaerobi, dar exist _ unele specii care sunt strict anaerobe
sau aerotolerante.
Ei fac parte din flora normal _ a omului _ i animalelor, fiind izolati, în mod normal, la
nivelul tractului respirator superior.
Clasificarea streptococilor se face pe baza hemolizei pe geloz _ sânge (streptococi _ -
hemolitici care produc hemoliz _ complet _ , clar _ caracteristic _ speciilor patogene; streptococi _ ¶-
hemolitici care produc hemoliz _ incomplet _ ; streptococi _ -hemolitici care produc hemoliz _
par _ ial _ cu apari _ ia unei colora _ ii verzui a mediului (hemoliz _ viridans) caracteriastic _
streptococilor viridans _ i pneumococilor; streptococii nehemolitici) si a structurii antigenice
(dup _ Rebecca Lancefield). Criteriul de clasificare pe baza structurii antigenice introdus de
Lancefield este cel mai important din punct de vedere clinic _ i epidemiologic. Dup _ natura
antigenului polizaharidic C din peretele celular (antigen specific de grup) streptococii se împart
în grupe serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin. Pân _ în prezent s-au identificat
serogrupele notate de la A la H _ i de la K la V. S treptococcus pyogenes apar _ ine grupului
Lancefield A. În practica curent _ a laboratoarelor clasificarea se bazeaz _ pe o combina _ ie de
caracteristici
culturale care include tipul de hemoliz _ pe geloz _ sânge, structura antigenic _ , caracterele
_ i biochimice.
Din punct de vedere al patogenit __ ii cel mai important este grupul A (Str. pyogenes) urmat, în
ordinea frecven _ ei, de grupurile C, G, B (Str. agalactiae), D _ i F. Streptococii lipsi _ i de antigenul
de grup (streptococii viridans _ i pneumococii) nu sunt inclu _ i în grupele Lancefield.
Streptococi _ -hemolitici:
S treptococcus pyogenes (streptococul _ -hemolitic de grup A)
Streptococii beta-hemolitici de grup A sunt comensali la 3-5% din adul _ i _ i 10% dintre
copii. Cea mai comun _ poart _ de intrare a Streptococcus pyogenes este tractul respirator
superior. Infec _ ia primar _ se cantoneaz _ la nivelul faringelui dar numai un anumit procent de
indivizi infecta _ i fac amigdalite sau faringite. Restul indivizilor infecta _ i dezvolt _ infec _ ii atipice,
59
u _ oare sau devin purt _ tori asimtomatici.

S treptococcus pyogenes produce: infec _ ii ale tractului respirator superior (faringite 30±
40% din infec _ iile streptococice, amigdalite, otite medii), infec _ ii ale pielii _ i ale _ esutului
subcutanat (celulit _ , impetigo, erizipel, piodermite, infec _ ii ale pl _ gilor, fasceit _ 0, scarlatina
(boal _ a copil _ riei întâlnit _ sub vârsta de 10 ani), infec _ ii invasive (septicemie, febr _ puerperal _ ,
sindromul _ oacut,
poliarticular culuicardita
toxic streptococci),
reumatismal _ complica _ ii alergice
, glomerulonefrita poststreptococice
acuta (reumatism
post-streptococic _ ).
6
S treptococcus agalactiae (streptococul _ -hemolitic de grup B)
Face parte din flora comensal _ a omului. Se izoleaz _ frecvent din vagin, rect, uretr _ ,
faringele omului s _ n _ tos _ i de pe tegumente. Se g _ se _ te la 30-40% din flora perineal _ a omului
s _ n _ tos,
Se dezvolt _ pe agar sânge _ i se identific _ prin grupare Lancefield.
Factorii de virulen __ sunt mai pu _ in bine defini _ i ca cei ai S tr . pyogenes. Se pare c _
antigenele specifice de tip cum sunt polizaharidul C _ i proteina M au un rol important. Afecteaz _
cu deosebire nou-n _ scutul _ i femeia gravid _ . La nou-n _ scut produce o form _ precoce care apare
imediat dup _ na _ tere cu septicemie _ i o form _ tardiv _ care apare la câteva zile sau s _ pt _ mâni
dup _ na _ tere _ i se manifest _ cu meningit _ , otit _ , pneumonie. Infectarea nou-n _ scutului se
produce fie de la personalul de îngrijire, de la mama purt _ toare vaginal _ de S tr .agalactiae sau
chiar între nou-n _ scu _ i. La femei, produce avort, septicemie post-partum sau post-abortum. La
persoanele în vârst _ _ i la cele imunocompromise poate determina infec _ ii ale tractului urinar,
pneumonii, meningit _ osteomielit _ , endocardit _ , artrit _ , abcese, empiem etc,.
Grupul D streptococic _ i enterococii
Fa __ de grupele A, C _ i G grupul D este o entitate complet separat _ din punct de vedere
biochimic, serologic _ i patogenic motiv pentru care au fost reclasifica _ i. Majoritatea tulpinilor
acestui grup sunt mai pu _ in sensibile la peniciline decât ceilal _ i streptococi.
Datorit _ diferen _ elor genetice acest grup a fost împ _ r _
it în: grup D propriu-zis _ i
enterococi care apar _ in unui gen nou, E nterococcus .
Speciile non-enterococice de interes medical ale grupului D sunt S tr . bovis _ i S tr . equinus
implicate în bacteriemiile asociate cu endocardit _ _ i carcinom al intestinului gros. Speciile
enterococice de interes medical ale grupului D sunt E . faecalis, E . faecium, E . durans, E . avium,
E . faecalis _ i E . faecium. Acestea sunt implicate în infec _ ii nosocomiale _ i bacteriemii cu
prognostic rezervat la pacien _ ii imunocompromi _ i. Habitatul natural al enterococilor _ i
streptococilor de grup D este reprezentat de intestin _ i vagin iar infec _ iile produse sunt infec _ ii
urinare, endocardite, infec _ ii biliare, peritonite.
Prezenta enterococilor indica o poluare mai veche.
Streptococi _ -hemolitici (streptococci viridans)
Streptococii viridans, denumiti si streptococci orali sunt comensali ai cavitatii bucale,
intestinului, pielii si cailor genitale. Speciile: S. mutans, S. sanguis, S. anginosus (S. milleri)
joaca un rol etiologic predominant in formarea cariilor dentare si a paradontopatiilor.
Bacili gram pozitivi sporulati aerobi:
Ge Genul Bacillus face parte din familia Bacillaceae al _ turi de genul Clostridium. În genul
Bacillus sunt inclu _ i bacili gram pozitivi, facultativ anaerobi, sporula _ i. Pân _ în prezent se cunosc
34 specii de Bacillus, dintre care doar dou _ au semnifica _ ie în patologia uman _ : Bacillus
anthracis - agentul etiologic al anthraxului _ i B. cereus - cauza toxiinfec _ iilor alimentare
(gastroenterite: forma emetica si forma diareica), a panoftalmiei si a infectiilor oportuniste.
Alte specii ale genului Bacillus, cum este Bacillus subtilis sunt oportunist patogene. B.
subtilis produce infec _ ii în urma aplic _ rii cateterelor intravenoase sau a abuzului de solu _ ii
perfuzabile.
B B.
acillus cereus se diferen _ iaz _ de anthracis prin faptul c _ este mobil, necapsulat _ i
rezistent la penicilin _ .
Norme sanitare
Pentru con _ inutul bacterian al aerului nu exist _ pân _ în prezent standarde. S-au f _ cut îns _ ,
pe baza unor cercet _ ri, norme indicative cu ajutorul c _ rora s _ se poat _ aprecia gradul de
60
contaminare al aerului. Cele mai multe se refer _ la num _ rul total de germeni _ i mai pu _ in la
streptococii hemolitici sau la stafilococi.
1. Num _ rul total de germeni care se dezvolt _ la 37ºC
I. A. Safir propune pentru locuin __ urm _ toarele valori:
Norme privind con _ inutul microbian al aerului (num _ r de UFC la 37ºC / m3)
V
ARA IARNA
Curat
Impurificat
1500
2500
4500
7000
UFC = Unit __ i formatoare de colonii
În aceste norme exist _ cuprins _ o zon _ incerta _ de cur __ enie relativ _ . De asemenea,
diferen _ ele mari dintre var _ _ i iarn _ , legate de ventila _ ia mai redus _ , nu sunt întrutotul justificate.
Pentru înc _ perile unde cercetarea aeroflorei este îndeosebi indicat _ se folosesc în special
valorile propuse pentru sezonul de var _ . Orientativ, în locuin _ e _ i s _ li publice, microorganismel
mezofile nu trebuie s _ depa _ easc _ 2500/m3.
În institu _ ii de copii se consider _ o contaminare acceptabil _ a aerului la valoarea de 1500
UFC la 37ºC / m3, maxim 2000/m3.
RECOMAND _ RI:
- monitorizarea respectarii normelor de igiena personala, a igienei mâinilor, a tehnicilor
de spalare corecta a mâinilor, cu apa, sa pun stergtergere;
- asigurarea ventilarii periodice, ritmice a înca perilor / spa _ iilor, prin deschiderea
ferestrelor, în special la unit __ ile de înv ___ mânt ± s _ li de clas _ , laboratoare, coridoare, s _ li de
sport, de mas _ ;
- asigurarea cur __ eniei pavimentelor prin sp _ lare _ i dezinfectare, cu prec _ dere la
institu _ iile de înv ___ mânt;
-coridoare,
aspirarea întemeinic
vederea _ elimin
a covoarelor, mochetelor
_ rii prafului, s _ lile de
din posibil
_ i pe cât curs, s _ lile
eliminarea de spectacole,
acestora;
- cur __ area periodic _ a saltelelor _ i huselor acestora din s _ lile de sport, prin folosirea de
agen _ i de sp _ lare _ i dezinfectare;
- respectarea exigen _ elor privind utilizarea echipamentului _ i înc _ l __ mintei de sport în
s _ lile de sport, distincte de îmbr _ c _ mintea _ i înc _ l __ mintea de strad _ ;
- asigurarea între _ inerii periodice a filtrelor instala _ iilor de condi _ ionare a aerului ori
ventiloconvectoarelor înlocuirea lor periodic _ ;
- realizarea lucr _ rilor de repara _ ii la tencuielile afectate (cu igrasie, mucegai, insalubre),
varuiri, vopsiri periodice de igienizare
influena negativ a polurii aerului asupra organismului uman, nu poate fi pus cu uurin în eviden, deoarece ea se
realizeaz foarte lent, i d natere mai rar la îmbolnviri specifice, de tipul celor aprute în urma expunerii la noxe de tip
profesional.
În schimb poluarea atmosferic influeneaz morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator i mai ales cronice agravând
evoluia acestora.
Bolile influenate de poluarea aerului i care au fost urmrite începând cu anul 1995, au fost: laringita i traheita acut, faringita
i amigdalita acut, bronita i broniolit acut, rinofaringita i faringita acut, emfizem; alte boli pulmonare obstructive
cronice, astmul, broniectazia, alte boli pulmonare determinate de ag externi
Principalele efecte asupra sntii umane cauzate de ageni de poluare ai aerului, par a fi rni ale esuturilor delicate, realizate de
obicei prin deteriorarea membranelor celulare. Acest lucru determin un rspuns inflamator, o serie complex de interaciuni între
61
celulele deteriorate, esutul înconjurator i sistemul imunitar. Unul dintre primele simptome ale inflamrii este scurgerea de fluid
(plasm) din vasele de sânge.
Expunerea esuturilor respiratorii la iritani severi poate duce la formarea unui edem (acumularea de fluid) în plmâni, încât unul
dintre ei se îneac efectiv.
Bronita este o inflamare persistent a bronhiilor i bronhiolelor (ci mici i mari de trecere a aerului prin plmân) ce cauzeaz o
tuse dureroas,
respiratorii. o mareacut
Bronita producie
poate de saliv (mucus
obstruciona cileirespiratorii
celule moarte) i tare
atât de spasme
încâtmusculare involuntare
se poate ajunge careFumatul
la deces. contracteste
cile
far
îndoial cea mai mare cauz a bronitei cronice în majoritatea rilor. Smogul persistent i aerosolii acizi pot de asemenea s
cauzeze aceast boal.
Bronita sever poate conduce la emfizem, o boal pulmonar obstructiv i ireversibil ce const în contractarea permanent a
cilor respiratorii i deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor. Aerul închis în cile blocate, ce stagneaz, umfl sacii mici de
aer din plmâni (alveolele), blocând circulaia aerului. Atunci când celulele mor din cauza lipsei de oxigen i nutrieni, pereii
alveolelor cedeaz, creând spaii goale mari incapabile s realizeze schimbul de gaze. Peraii îngroai ai bronhiolelor îi pierd
elasticitatea, îngreunând respiraia. Victimele emfizemului realizeaz un sunet uierat caracteristic, atunci când respir. De multe
ori au nevoie de oxigen suplimentar pentru a compensa capacitatea respiratorie redus.
Presiunea cardio-vascular este o complicaie frecvent în cazul bolilor pulmonare obstructive din cauza lipsei de oxigen din
sânge. Aproximativ de dou ori mai muli oameni mor de insuficien cardiac decât cei care mor de cancer de plmîni.
Iritanii din aer sunt atât de rspândii încât jumtate din numrul plmânilor examinai la autopsie în Statele Unite, aveau un
oarecare grad de deteriorare alveolar. Oficiul de Evaluare al Tehnologiei estimeaz ca 250. 000 de oameni sufer de bronit i
emfizem cauzate de poluare în Statele Unite, i în jur de 50. 000 de mori în plus în fiecare an sunt atribuite complicaiilor acestor
boli, care sunt probabil pe locul doi, dup atacurile de cord.
Astma este o boal suprtoare caracterizat de insuficiene respiratorii ce nu pot fi prevzute, cauzate de episoade brute de
spasme musculare în pereii bronhiali. Aceste atacuri sunt declanate deseori de inhalarea alergenilor, cum ar fi praful, polenul,
prul de animale sau gazele corozive. În anumite cazuri, în aparen nu exist nici un factor extern cauzator, astfel eliberarea
intern de ageni declanatori este suspectat. Nu se cunoate dac astma este genetic, datorat mediului sau o combinaie a
celor dou.
Degenerescena fibroas este numele dat acumulrii de esut cicatrizat în plmân. Printre materialele care cauzeaz aceast boal
se numr: siliciul sau praful de crbune, azbestul, fibra de sticl, beriliul i aluminiul, vaporii de metal, scamele de bumbac i
chimicalele iritante. Fiecare din aceste boli are un nume individual (silicoz, boal pulmonar cauzat de beriliu), dar de fapt sunt
foarte asemntoare ca dezvoltare i efecte. Celulele rspund la iritani i materiale strine din plmâni prin închiderea zonelor
afectate cu esut cicatrizat (produs fie de celule interstiiale din pereii cilor respiratorii, fie de Äcptueala´ epitelial). În timp ce
plmânul se umple cu esut fibrotic, respiraia este blocat i persoana se sufoc treptat. În unele cazuri creterea celular
determinat de prezena materialelor strine din plmân poate cauza formarea unor tumori. Cancerul de plmân este deseori
mortal.
din ar.Emisiile principalilor
Reducerea poluani
pe scar larg au scazuteconomice
a produciei în general din
în România dinzonelor
majoritatea 1989, înindustriale
urma transformrilor
i închidereapolitice
multoriinstalaii
economicemari
poluatoare au condos la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru muli poluani în perioada 1989-2000.
Aceast scdere general a emisiilor de poluani din aer a dus la îmbuntirea calitii aerului în multe zone, în special acolo
unde poluatorul principal îl constituia industria. Totui, mute zone sunt înc puternic poluate de ctre sursele industriale i se
impune în continuare luarea de msuri pentru imbuntirea calitii aerului, în special pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf,
azot i pulberi rezultai de la instalaiile mari de ardere sau emisiile de noxe provenite de la transportul rutier.
Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti
inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului
energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa
foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban.
Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din
benzina). Metode
ca acesta sa de controlare
fie folosit, a poluarii
sau imediat dupa ceatmosferice
s-a format,includ
dar si si indepartarea
alterarea materialelor
proceselor chimicepoluante
ce duc l-adirect din produsul
obtinerea brut,finit,
produsului inainte
astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea
combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau
prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin
poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.
62
Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii
Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a
proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor
poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita
implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia
Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in
1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii
tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii
acide.
In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii
poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care
specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat
prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. Amendamentele
din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii
aerului.
Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii ?
Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva
energie sunt:
Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le
recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le
arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile
daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care
modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ
30 de litri de apa pe zi.
Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari
ecologice in zona ta care te-ar putea informa

Poluarea Aerului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poluarea Aerului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 Poluareaaerului-slidepdf.

- hidrocarburile, se datoreaza arderii incomplete a carburantilor cu efecte cancerigene;

a.) Influenta ploilor acide asupra apei

b. Influenta ploilor acide asupra solului

c. Influenta ploilor acide asupra plantelor

d.) Influenta ploilor acide asupra diferitelor materiale.

e.) Influenta ploilor acide asupra ecosistemelor acvatice

Flora si fauna acvatice sunt foarte sensibile la schimbarea pH-ului.

Deteriorarea stratului de ozon

Prevenirea si combaterea poluarii aerului

Dintre masurile de prevenire si combatere a poluarii mediului enumeram:

- aplicarea de tehnologii nepoluante;

- buna functionare a motoarelor cu ardere interna;

Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu):

Exe rc it  e fe ct e n ef av ora bi le at un ci c ân d co bo ar  s ub an umi te l im it econsiderate fiziologice,

dar i atunci când depete anumite limite superioare.

Influeneaz poluarea aerului.

Apariia angionevrozelor, localizate la nivelul extremitilor. Dac aciunealocal a frigului este de

Paralizii i pareze localizate mai ales la nivelul nervului facial.

Nevrite, nevralgii (de trigemen).

În formele uoare: vindecare fr sechele.

În formele grave: vindecare cu sechele (nefrit cronic, nevrit periferic,leziuni miocardice).

40 43 0C, în 10 mi nu te ; f ri c iu ni cu pr os op us ca t; ad mi ni st ra re avitaminei C, soluii glucozate;

Afeciuni ale aparatului locomotor (afeciuni reumatismale).

Afeciuni digestive (apariia recidivelor ulcerului gastro-duodenal).

Recidive ale afeciunilor renale

Influeneaz termoreglarea(pierderile de cldur prin evaporare)

Influeneaz poluarea aerului

y Determin tipul de clim

y Scarlatina (streptococul rezist puin timp la umiditatea aerului crescut).

. Exacerbri s-au observat, în special, la persoanele meteorosensibile.S i m p t o m e l e s e c a r a c t e r i z e a z  p r i n

Factorii ionizani ai aerului

Efectele aeroionizrii asupra sntii Ionii mici nega ti ve a u u n e f e c t b e n e fi c a s u p r a o r g a n i s m u l u i ( a s u p r a

Câmpul electric terestru (aeroelectric)

Din punctul de vedere al poluantilor se disting :

Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii vibratii si zgomote

Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala.

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

Industria Sursa de poluare Produsul poluant

Metalurgia neferoasa. Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si metale.

Rafinarii de petrol. Regeneratori de catalizatori, Praf de catalizator, cenusã de namol.

factori externi si de starea generala a organismului uman.

Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:

Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai altor metale .

Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat.

Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.

Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:

Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)

AVIOANE 120 - 140 (Db)

Intensitatea sonora a zgomotelor interne:

Poluarea aerului din interiorul cladirilor

Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz

Poluarea aerului din exterior

Particulele din aerul respirat pot cauza:

Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome:

Bioxidul de Nitrogen (azot)

Bioxidul de sulf cauzeaza:

- afectarea rinichilor, ficatului, nervilor si a altor organe

Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):

COMPUSI CHIMICI CARE INDUC HIPOXIAMONOXIDUL DE CAR BON

POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI

Datorita reactivitatii chimicescazute se gaseste in aceeasi concentratie in aerul inspirat si expirat.Are

Efectele asupra sanatatii