1.

Notiuni generale
despre necropsie

1.1.Definitia si obiectul diagnosticului necropsic.

Principiile generale ale necropsiei.

Necropsia ramura a medicinii veterinare,care se

ocupa cu examinarea unui cadavru in vederea
indentificarii leziunilor instalate in tesuturi si organe in
timpul evolutiei bolii si are ca scop principal stabilirea
cauzei mortii.
Denumirea provine din
l.greaca-necros moarte si op- sis- vedere.In
medicina umana se foloseste termenul autopsie- de la
grecescul autos- a insusi,vedea,studia sau prosectura
latinescul-morga,iar persoana ce o fa- ce- prosector.
Ca
stiinta,necropsia are un caracter pur practic,continuind si
completand studiul bolii dupa moartea organizmului;
confirma sau infirma diagnostucul intravitam p/n
descope- rirea leziunilor neaparante pe animalul viu.
La sarcinile pe care le indeplineste

-Face posibil observarea aspectelor organelor i esuturilor,evideniind abaterile de la normal ale morfologiei lor;
-Permite nelegerea raporturilor dintre leziuni i simptome;
-Stabilete tabloul anatomopatologic al fiecrei boli, stabilete
sau orienteaz diagnosticul de boal i cauza morii;
-Este un mijloc eficient de supraveghere epidemiologic a
efectivelor de animale;
-Joac rolul cel mai important n cercetarea medico-legal,
fiind un veritabil instrument juridic;
-Este un instrument metodologic folosit n cercetarea tiinific i n medicina experimental;
-NU DEINE EXCLUSIVITATEA N CEEA CE PRIVETE DIAGNOSTICUL DE CERTITUDINE AL UNEI BOLI.
Diagnosticul necropsic opereaza cu leziuni care sunt
modi- ficari fiziologice structurale ale tesuturilor si organelor
(cu- loare,marime,greutate,volum),care apar in urma
agresiunii

agentilor patogeni sau a conditiilor necorespunzatoare de

intretinere sau hrana.
Clasificarea leziunilor necropsice:
-dupa nivelul structural in care
sau instalat: moleculare,or- ganitelor celulare, celulare,
tisulare, organice si sistemice; -dupa semnificatia
morfodiagnostica:
a) cronice
cicatrizante-indica boli p/n care a trecut anima- lul in
timpul vietii (fibroze,pleurite,cicatrice fibrocalcare ect.);
b) elementare nespecifice-comune la mai multe boli
(pete- sii, sifuziuni,degenerescente,necroze,atrofii ect);
c) specifice- p/n unele boli sau grupe de
agenti patogeni (septicemii,boli metabolice sau nutritie
ect);
d) patognomice- p/n o
anumita boala(granulomul tubercu- los,corpusculul
Babes-Negri ect);
e)
complex lezional patognomic, alcatuit din leziuni eleme-

Stabilirea diagnosticului necropsic impune luarea in consideratie a:

a)factorulor ce strabat bariera placentara;
b)predilectia unor agenti
p/n un anumit tesut,stadiul de dezvoltare;
c)statusul imun al
organizmului;
d)existenta unor
factori favorizanti p/n agentul cauzal;
Principiile
generale ale necropsiei:
Orice gresala in
tehnica necropsiei este iremidiabila. Cunoasterea tehnicii
impune sectionarea si inlaturarea or- ganelor si tesuturilor
numai dupa examinarea lor minuti-oasa,examinand treptat
si tesuturile profunde. Necropsia impune urmatoarea
schema generala de examinare a ca- davrului:
1.Indentificarea
cadavrului:comparam datele din nota de insotire,anamneza
vita- si morbi ect;
2.Examenul
extern;p/n inspectie si examinare a regiunilor corporale,la
necesitate si palpatia, jupuirea cadavrului ect;

3.Examenul intern:deschiderea marilor cavitati si

examina- rea organelor,tesuturilor interne p/n inspectie,
palpare, comparare ect;
4.Eviscerarea organelor si sistemelor de
organe:cavitatea bucala,toracala,TGI,pelviene ect;
5.Deschiderea craniului si
anexelor sale,canalului rahidian, articulatiilor,muschilor si
limfonodulilor;
6.Recoltarea probelor p/n examenul de
laborator.

1.2.Metodele de deschedere a
cadavrelor
In prezent sunt folosite trei metode de baza la
deschiderea cadavrelor si doua complementare.
1.Eviscerarea izolata a organelor-metoda
Virhov:o exami- nare initiala a cadavrului ,apoi organele se
eviscerareaza luind in calcul legaturile anatomo-fiziologice si
modificari- le patologice,examinindu-le in parte fiecare.
Metoda e usor de realizat,dar sunt distruse legaturile
interorganice si pa- tologice-se foloseste la animaelele mari;
2.Metoda eviscerarii totale- propusa de Sor. Eviscerea in
complex a organelor din toate cavitatile.Ne da posibilitate sa
examinam organele fara e deteriora legaturile anatomofiziologice si patologice.Se foloseste la animalele de talie
mica si mijlocie.La animalele de laborator,pasari organele se
examineaza pe cadavru.
3.Eviscerarea partiala a complexelor de organe:cavitatea
bucala taracala;cavitatea abdominala-pelvina ect.

4.Necropsie partiale(incompleta) ,cel mai des se practica

in cazurile cind prosectorul din motive obiective sau
subiective nu primeste cadavrul intreg.
5.Necropsia cosmetica ,se practica la animalele
de campa- nie,la dorinta si cererea proprietarului.

1.3.Conditiile in care se executa

necropsia

1.Efectuaerea unei necropsii ea se desfasoara in apropierea

imediata de locul unde urmeaza sa se utilizeze cadavrul.
2.E interzis strict deschiderea
cadavrului la locul de deces.
3.Pe teritoriul fiecarei intreprinderi
zootehnice,unitati sani- tar-veterinare sunt autorizate locuri p/n
efectuarea lor;Sali de prosectura,puturi,puturi seci,cimitire de
animale,crema- torii,unitati de ecarisaj,unde cadavrele,confiscatele
de aba- tor se prelucreaza intustrial sau tehnic.
Se recomanda ca necropsia sa se efectueze imediat dupa
moartea animalului- cca 15 min. si la lumina naturala.
Necropsia se efectuaxza in urmatoarele conditii:
NECROPSIA N CONDIII DE TEREN:
a)desfurrea necropsiei n condiii
improvizate:direct pe sol,sub cerul liber,pe platforma de beton a
cimitirului de animale,pe capacul puului sec;
b) Dotri locale reprezentate de o
barac sau opron con-fecionate din materiale
uoare,impermeabile i uor de i-gienizat; pardoseala va fi
construit din beton;

c)Medicul veterinar va pregti un minimum de materiale i

instrumentar;
d)n
lipsa apei curente, se vor pregti glei sau butoaie cu ap cald
i rece;
e)Mesele
de necropsie:mobile (pliante), confecionate din materiale
impermeabile,uor de splat i dezinfectat;
j)Recipieni cu soluii dezinfectante;
z)Minimum de instrumentar de necropsie i material de protecie
(halat, or,cizme de cauciuc, mnui).
k)Medicul va
supraveghea distrugerea sau denaturarea ma- terialului biologic
rezultat n urma necropsiei prin ardere sau ngropare;
l)Va supraveghea
dezinfecia personalului, a instrumenta-rului i materialelor
folosite.
M)In cimitir dupa
necropsie se scoate un strat de pamant de 15-20 cm.de sub
anumal si se arunca in groapa ,care are o adincime de 1,5-2
metri. Aminalul la cimitir se con-tentioneaza cu 4 tarusi de
lemn.Platforma putului sec are sistem de drenare conectata la el.

NECROPSIA N SALA DE NECROPSIE:

-Sala de necropsie i anexele sale locaie cu amenajri
speciale pentru desfurarea necropsiei; face corp comun cu
laboratorul de histopatologie;
-Cldirea destinat activitilor de anatomie patologic
macroscopic i microscopic va fi izolat de restul laboratoarelor (pavilion separat);
-Se vor asigura dou fluxuri de circulaie: fluxul septic (sala de necropsie i anexele sale) i fluxul aseptic (laborato- rul
de histopatologie);
Cerine privitoare la amplasare i construcie:
-locaie spaioas, luminoas, uscat, bine ventilat (feres- tre
i exhaustor);
- numr suficient de ferestre (este de preferat ca examinarea leziunilor s se realizeze la lumin natural); se completeaz iluminarea cu lumin fluorescent sau scialitica;
-plas de protecie la ferestre contra insectelor;
-pereii slii i ai anexelor din zona septic placai cu
faia- n sau vopsii cu vopsele rezistente la ap i la dezinfectani;

-pardoseal impermeabil, n pant, care s mpiedice alunecarea (mozaic de ciment sau alte materiale antiderapan- te),
cu sifoane de pardoseal racordate la reeaua de scur- gere
(fosa septic sau la filtru);
- mbinarea pereilor cu planeul s fie realizat prin scaf
de pardoseal;
- dotri care s permit necropsierea oricrei specii,indiferent de talie(macara, instalaie monorail pentru animalele de
talie mare,menghin pentru fixarea craniilor, ghilotin pentru
secionarea oaselor etc.);
Cerine privitoare la utiliti i mobilier:
mese fixe speciale de necropsie din inox, prevzute cu margini
ridicate cu 2-3 cm i cu sisteme de scurgere i di- rijare a
lichidelor;
mese mobile din inox cu rotile pentru transportul cadavrelor,examinarea organelor, aranjarea instrumentarului i a
altor materiale etc.
-dulapuri metalice destinate depozitrii instrumentarului,
tvilor,trusei de prim ajutor,soluiilor dezinfectante, mate- riale
consumabile folosite n timpul necropsiei (recipieni

de recoltare probe,lame,lamele,soluii de diagnostic rapid

etc); instalaie de ap cald i rece, de preferin dispuse
la captul meselor fixe (chiuvet sau furtun);
- chiuvete speciale pentru splarea
instrumentarului, a t- vilor i organelor;
-bazine pentru efectuarea
unor probe speciale (deschide- rea sub ap a cadavrelor
de animale mici pentru diagnosti- carea pneumotoraxului);
camere frigorifice i frigidere de mare capacitate;
- crematoriu propriu;
- filtru sanitar dotat cu dulapuri duble tip
vestiar de depo- zitare a echipamentului de protecie i a
echipamentului cu alte destinaii dect necropsia,
recipiente de colectare a pi- eselor de echipament de
unic folosin, chiuvete pentru splarea i dezinfecia
minilor, duuri.
-sala de
necropsie se utilaza cu un sistem puternic de ventilare.

1.4.Instrumentarul si aparataJUL utilizat

la examenul necropsic

1.5.Transportarea si metodele de
utilizare a
cadavrelor.

TRANSPORTUL I DEPOZITAREA CADAVRELOR

-Atunci cnd transportul se realizeaz cu vehicule obinuite se
va asigura etaneizarea cu folii de polietilen,paie,rume- gu,
nisip sau alte materiale absorbante;
-Vehiculele destinate special transportul cadavrelor prezin- t
spaii cu fundul i marginile impermeabile la lichide, sunt
acoperite sau sunt prevzute cu capac;
-Orificiile naturale ale cadavrului se vor obtura cu tampoane mbibate cu soluii dezinfectante formol 5%,bromcet 1%;
-Depozitarea cadavrelor pn la momentul necropsiei sau
transportului ctre locurile de distrugere se realizeaz la cel
puin 200 metri fa de cel mai apropiat adpost de anima- le,
depozit de furaj sau locuin;
-Se recomand folosirea unor locaii care nu creaz posibilitatea contactului dintre cadavre i carnivorele domestice sau
slbatice;

-Spaiile ncrcare/descrcare se concep astfel nct manipularea cadavrelor s fie minim;

-Locul de depozitare se spal i se dezinfecteaz dup fiecare golire, ca i autovehiculele care au servit la transport.
Cind necropsia ,transportarea nu e posibil cit mai urgent,
cadavrele se racesc cit mai repede;
-Medicul veterinar are obligatia de a preveni diseminarea
germenilor la transportsare,depozitare;
-P/n prevenirea sustragerilor si introducerea frauduloasa a
cadavrului,confiscatelor sau parti din ele in consum,folo- sim
creolina,crezolul ,alte substante puternic mirositoare. -in
orase,transportarea cadavrelor se face de catre serviciul de
ecarisaj,cu autovane speciale;
Meducul veterinar :
-supravegheaza tot procesul de transportarea
cadavrelor; -nu accepta transportarea cadavrelor contagioase
cu cele inovensive;
-aplica sanctiuni pe persoanele faptase de sustragere
de cadavre sau confiscate;
-supravegheaza efectuarea dezinfectiei transportului;

-dezinfectia transportului se face si dupa transp[ortarea

cadavrelor inofensive;
-dezinfectia transportului,inventarului nu se face cu
soda caustica(provoaca rugina).
Distrugerea si utilizarea cadavrelor:
-CIMITIRUL DE ANIMALE:Amplasare: pe un teren
scos din circuitul agricol, degradat, mai nalt, uscat,cu
pnza freati- c la adncime (5 metri), la cel puin 500 de
metri de orice aezare uman, aglomerri de animale,
drumuri publice, puni, bazine de ap, lacuri sau ape
curgtoare. Cale de acces: unic, practicabil pe tot
timpul anului.Suprafaa te- renului alocat: 100 metri teren
pentru 100 animale de talie mare.Delimitarea spaiului
ocupat: gard (srm ghimpat sau plas metalic,dublat de
gard viu) i san adnc de 1 m.; poarta nchis
(cheie);Personalul responsabil va verifica accesul n
cimitir, ca i nhumarea i denaturarea corect a
cadavrelor; odat cu cadavrul se nhumeaz i materialele
care au servit la transport. Gropile de nhumare:2,5/2/1,5

metri (animale de talie mare); nainte de ngropare cadavrele se vor denatura cu motorin, petrol sau var nestins,
gropile pentru nhumarea cadavrelor de talie mic i mijlocie se micoreaz proporional.nhumarea se face dup un
plan, innd cont c pentru denaturarea complet sunt necesari 7 ani.Nu e economoc,nu recuperam nimic din
animal ,nu se distrug integral agentii patogeni(ape
freatice,rame, ciinii,vagabonzii).In UE este interzisa.
-PUUL SEC:Amplasare: pe terenuri la care pnza freatic
se afl la cel puin 10 metri adncime; Dimensiuni: diametrul de minim 2-3 metri,adncime 8-9 m; ghizdurile depesc nivelul solului cu 0,5 m;Construcie: pereii i fundul
sunt cptuii cu materiale impermeabile (crmid, plci de
beton, piatr); mprejur locul este betonat cu pant de
scurgere ctre interior i orificii adecvate pentru scurgerea
apei i lichidelor n pu.Partea superioar a puului e acoperit cu un capac confecionat din materiale impermeabile
(plci de beton). Puul sec va fi prevzut cu acoperi (pan-

t dubl,depete placa de beton din jurul ghizdurilor,mpiedic scurgerea apei din precipitaii i permite efectuarea necropsiei pe timp nefavorabil). Splarea i decontaminarea vehiculului cu care s-a efectuat transportul se va face la locul de descrcare a cadavrelor. n incinta cimitirelor
de animale i n preajma puurilor se interzice punatul,
recoltarea de furaje, cultivarea terenurilor cu plante furajere sau comestibile, precum i deshumarea cadavrelor i
colectarea oaselor.Sunt neeconomice p/n cheltueli de construire,nerecuperearea unor produse animaliere(piei, coarne,copite,oase ect).
- INCINERAREA:Crematorii: instalaii care
funcioneaz cu gaz metan sau combustibil lichid,ap
curent, deservit de personal specializat;Gropile de
ardere: fundul cptuit cu lemne sau paie mbibate cu
combustibil; dup aezarea cadavrelor n groap se acoper
cu o foaie de tabl i se d foc.Cenua i oasele se
ngroap.e o metoda sigura de dis- trugere agenti
patogeni.Prima data in 1814, in Paris,Franta

-INDUSTRIALIZAREA:metoda sigura si economica,in

incinta serviciului de ecarisaj sau in unitati specializate
industriale. Aceste servicii si unitati aiu atributiile:
-ridicarea si transportarea
cadavrelor,confiscatelor;
-necropsia cu
caracter diagnostic;
-sterilizarea lor p/n metode chimice si fizice.
Din prelucrarea industriala a
cadavrelor,confiscatelor rezulta faina furagera(de
cadavru) de carne-oase,oase,san- ge si peste;grasimi
tehnice. Tehologia prevede folosirea u- nor autoclave
,care lucreaa la 4 Atm si in 4-5 ore se obtine un terci care
se utilizeaza in hrana porcilor,iar dupa 12-24 ore obtinem
faina de cadavru.

Cimitir animale:

Puturi seci:

Incinerarea:

Industrializarea:

1.6.Pregatirea pentru
necropsie.
Folosirea instrumentarului.

P/n a efectua o necropsie,e necesar de efectuat unele ma- suri

de pregatire, care asigura desfasurarea ei in cele mai bune
conditii si evita rescul p/n prosector si ajutoarelor
sale,preintimpina pericolul de ras[pandire a unor boli infe-ctocontajioase.riscul contaminarii profesionale e prezent pe tot
parcursul unei necropsii. Caile de patrundere a unui agent in
organizmul prosectorului si a ajutoarelor sunt:porii,microleziunile,intepaturile si lezarea cu instrumentar.
Anihilarea partiala a acestor cai se poate face p/n preluc -rarea
miinelor cu un amestec vaselina-lanolina neutra. Ne- crposia nu
se efectuaza nici odata fara o analiza minutioa- sa a tutur
datelor despre cadavru,bili suferite ect.
La
efectuarea unei necropsii se respecta regulile generale: -nu
se va lucra in straele de strada;
-se va folosi echipamentul de protectie individuala;
-initial se spala miimele cu apa+sapun si se prelucreaza cu cu
amestec vaselina+lanolina;

-daca sunt rani la miini,se prelucreaza cu tinctura de I si apoi cu

o solutie coloidala sau leucoplast;
-se
folosesc manusi chirurgicale sau anatomice prelucrate cu talc;
-p/n
evitarea alunecarii de tesut,organe,folosim manusi de bumbac
imbracate peste cele de cauciuc;
-in
caz calipsc manusile-miinele se prelucreaza cu apa+
sapun+tinctura I+un strat gros vaselina+lanolina;
-la terminarea lucrului,se face deodorizarea si decontaminarea miinelor se face cu alcool sanitar aromat cu esente
puternice.Ea este precedata de spalarea miinelor p/n miini si
unghii;
-p/n evitatrea intepaturilor de insecte,folosim o solutie ca- re
consta din parti egale de metanol 8 %, alcool si glicerina;
-instrumentarul sa fie bine ascutit;
-necropsia se face atent,fara graba,ordonat si fara improvizatii;
prosectorul permanent tine sub control instrumentele si
ajutoarele sale.

Protectia muncii in timpul necropsiei

si in sala
(laboratorul) de necropsie.

La o necropsie se respecta urmatoarele cerinte,reguli,care fac

ca manopera sa fie mai inofensiva p/n executor.
-prosectorul are grija de sanatatea sa, a ajutoarelor si a altor
persoane cointeresate daca asista.
-foloseste obligatoriu echipament de protestie atat el, ajutoarele sale,cat si personalul auxiliar care participa.
-se lucreaza atent in zonele cu rupturi osoase,gheare,in
cavitatea bucala;
-atent se va lucra cu cadavrele balonate, cele cu colectii
purulente,necroze ect-pot improsca continutul colectiilor; -in
caz de accident,se intrerupe necropsia,raza sau zona
contaminata se spala,aseptizeaza,panseaza(la necesitate). Ca
antiseptic folosim:tinctura I,apa oxigenata,rivanol,solutii
oftalmice cu antibiotice;
-cadavrul p/n necropsie trebuie pregatit:
a)excluderea bolilor infecto-contagioase zooantropozoonozelor p/n examen bacteriostatic directa(ex. antrac);

b)la depistarea zoonozelor- ia masuri riguroase de

protec- tie individuala a sa,ajutoarelor si personalului
euxiliar;
c)in caz de ectoparaziti cadavrele
se decontamineaza p/n imbaieri,stropire cu substante
antiparazitare ;
d)se alege o pozitie
comoda de lucrul p/n fixarea cadavru- lui in pozitie
dorsala( mici,mijlocii), lateral sau dorsolatera- la
(mari),fixarea de masa;
- pana la necropsie medicul prosector e obligat sa
cerceteze:
a) foaia de observatie clinica;
b) datele transmise p/n actele de insotire a
cadavrului;
c) alte date anamnetice furnizate
de personalul ingrijitor sau auxiliar;
d) stabileste conduita
manoperei si a sa.

1.7.Metode si material de studiu in

necropsie

In necropsie ,ca material si metode de studiu ne serveste

urmatoarele procedee:
--necropsia cadavrelor animalelor moarte;
-- cadavrele animalelor taiate de necesitate;
--materialul
(biooptatul)capatat p/n metoda biopsiei;
--metoda experimentala.
Necropsia, metoda de baza,in care se determina toate modificarile care apar la o entitate nozologica, decurgerea bolii; cauza mortii; eficacitatea tratamentului; depisteaza posibilele erori in tratament sau diagnostica ect. O importan- ta
mare o are si din puct de vedere medico-sanitar sau a
masurilor epizootologico-profilactice. Examenul morfopatologic al animalelor sacrificate de necesitate are o mare
importanta in stabilirea diagnozei sau a a evoluarii sanitarveterinar al carcaselor si organelor.
Metoda biopsiei:recoltarea de material patologic (bioopta-

tului) in timpul vietii animalului si examinarea lui. Se practica la un sir de organe si tesuturi:ficat,rinichi,pulmoni,limfonoduli,splina,maduva osoasa,uter. De asemenea metoda
ne permita sa efectuam examenul citologic a secretelor,excretelor,tesuturilor si lichidelor din cavitati. Materialul se
colecteaza in timpul efectuarii operatiei chirurgicale sau
p/n laparatomie.
Metoda experimentala:se foloseste in cazurile cind e
nece- sar de modelat boala;evidentierea dinamicii
modificarilor structurale (morfogenezei); testare de noi
remedii medica- mentoase sau profilactice.La acasta
metoda se lucreaza cu animale delaborator sau cu animale
mari.
In afara de acasta clasificare,
metodele de examen necrop- sic se mai impart in:
macroscopice si microscopice. Macroscopice: se impart in:
obiective si subiective. Macroscopice obiective cerceteaza:
-topografia organelor;
-forma organului;

-marimea :marit sau micsorat;

-masa (p/n cantarire);
-volumul( se introduce intr-u vas cu
apa);
-3 D:lungimea,latimea
,grosimea cu rigla;
Macroscopice
subiective:,ne da indici prvitor la:
-culoare(este in corelatie cu pidmentarea si umplerea cu
sange);
-consistenta sau duritatea organului;
-mirosul specific;
-desenul organului.

Microscopice:examinarea
frotiurilor,amprentelor,preparatelor histologice(tisulare),
secretelor, excretelor, licidelor sub microscop :simplu,
e- lectronic, in contrast de faza, intunecat, ect.

Bibliografie
1. Baba A. Diagnostic necropsic veterinar, Bucureti, Editura
Ceres,1996.
2. Ctoi Cornel, Diagnostic necropsic veterinar , Cluj-Napoca,
Editura Academic Pres, 2003.
3. Coman Marian, Olariu-Jurca Ioan, Stanciu Adrian, Compediu de
morfopatologie practic, Timioara, Editura Brumar, 2005.
4. Olariu-Jurca Ioan,
Diagnostic necropsic veterinar, Timioara, Editura Woldpress,2003.
5. Traian Enache, medicina legala
veterinara si diagnostic necropsic, Editura Fundaiei ROMNIA MARE,
Bucureti,2009.
6. .,
. -
, , ,
1998.
7. A.,
.
, , , 2003.
8. A.
, , , 2001
9. www.patholvet.ro
10. www.infodairy.com