DIGESTIA SI ABSORBTIA

1.Saliva:
a. este secretat de glandele salivare;
b. nu particip la nici un proces de digestie;
c. poate fi secretat i n stomac;
d. are rol n digestia bucal;
e. contine numai substante anorganice;
2.Din categoria glandelor salivare fac parte glandele:
a. parotide;
b. submandibulare;
c. paratiroide;
d. sublinguale;
e. suprarenale.
3.Glandele salivare:
a. submandibulara este inervata de nervul cranian VII;
b. se gsesc i n stomac;
c. sunt inervate de nervii cranieni III i IV;
d. sunt glande perechi;
e. parotida este inervata de nervul cranian IX;
4.Coledocul:
a. se deschide n duoden;
b. este un canal intrahepatic;
c. se unete cu canalul pricipal pancreatic;
d. rezult direct din ductele biliare intrahepatice.
e. 5.se uneste cu canalul pancreatic accesor;
5.Sfincterul Oddi:
a. este situat n canalul hepatic;
b. este plasat la locul de deschidere a canalului pancreatic principal n duoden;
c. este situat la nivelul valvulei ileocecale;
d. este plasat la locul de deschidere a coledocului n duoden;
e. este situat la nivelul ampulei hepatoancreatice;
6.Canalul cistic:
a. leag vezica biliar cu cile biliare;
b. se continu cu canalul pancreatic principal;
c. se deschide in duoden;
d. este un canal intrahepatic;
e. se uneste cu canalul hepatic comun;
7.Pancreasul:
a. are numai funcie endocrin;
b. are funcie endocrin i exocrin;
c. nu este o gland anex tubului digestiv;
d. particip la digestie;
e. prezinta un cap, un corp si o coada;
8.Pancreasul:
a. contine celule endocrine;
b. nu este o gland;
c. are cap, corp i coad;
d. contine celule exocrine;
e. nu are funcie n digestie.
1

9.Pancreasul exocrin:
a. este format din acini;
b. din acini pleac dou canale: principal i secundar;
c. canalele pancreatice se deschid n duoden;
d. la locul de deschidere al celor dou canale pancreatice se afl sfincterul Oddi.
e. insulele Langerhans secreta sucul pancreatic;
10.Insulele Langerhans:
a. formeaz pancreasul endocrin;
b. formeaza pancreasul exocrin;
c. secret insulin i glucagon;
d. secret suc pancreatic.
e. secreta hormoni;
11.Vezica biliar:
a. este situat pe faa inferioar a ficatului;
b. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele interdigestive;
c. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele digestive;
d. se continua cu coledocul;
e. se continua cu cisticul;
12.Asigurarea aportului substanelor necesare organismului se face prin:
a. absorbtia electrolitilor;
b. eliminarea alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. secreia sucurilor digestive;
e. absorbia produilor de digestie.
13.Masticaia:
a. este un act reflex involuntar;;
b. este un act in totalitate voluntar
c. este sub control cortical;
d. se poate desfasura i voluntar.
e. nu este controlat nervos;
14. Rolurile masticaiei sunt:
a. asigura digestia lipidelor;
b. fragmentarea alimentelor;
c. formarea bolului alimentar;
d. amestecul cu saliva;
e. contactul cu receptorii gustativi.
15.Activitatea secretorie a cavitii bucale:
a. nu are legtur cu digestia bucal;
b. se datoreaz glandelor salivare;
c. are rol n contactul bolului alimentar cu receptorii gustativi;
d. are ca rezultat saliva;
e. are ca rezultat chimul gastric;
16.Digestia mecanica presupune:
a. transformari chimice ale substantelor alimentare;
b. eliminarea resturilor digerate;
c. amestecarea lor cu sucurile digestive;
d. transportul alimentelor de-a lungul tubului digetiv;
e. transformarea alimentelor in particule mici si moi;

17.Digestia alimentelor:
a. incepe in stomac;
b. incepe in intestin;
c. se termina in intestin;
d. incepe in cavitatea bucala;
e. are doua componente: mecanica si fizica;
18.Masticatia:
a. are loc in stomac;
b. are loc sub actiunea dintilor;
c. are loc sub actiunea sucurilor digestive;
d. are loc sub actiunea limbii;
e. are loc sub actiunea muschilor masticatori;
19. Masticatia:
a. este un act reflex invatat;
b. este un act reflex involuntar;
c. este un reflex conditionat;
d. poate fi si voluntar;
e. este controlat de centrii nervosi din trunchiul cerebral;
20. Saliva conine:
a. enzime protolitice;
b. substane organice;
c. lizozim;
d. substane minerale;
e. ap;
21.Substanele organice din saliv sunt:
a. amilaza salivar;
b. fosfolipide
c. mucina;
d. lizozimul;
e. srurile de Na+.
22.Saliva:
a. este secretata zilnic in cantitate de 800-1500mL;
b. contine 0,2% substante anorganice;
c. contine 1,5% reziduu uscat;
d. contine 99,5% apa;
e. contine 0,3% substante organice;
23.Substantele minerale din saliva sunt:
a. KCl;
b. lizozim;
c. NaCl;
d. bicarbonati;
e. Ca2+ in concentratie mai mare decat in plasma;
24.Printre functiile salivei se numara:
a. activarea enzimelor proteolitice;
b. digestia chimica a amidonului preparat;
c. actiune antiseptica (prin mucina);
d. excretia unor substante toxice (creatinina);
e. excretia unor substante toxice (acid uric);

25.Saliva actioneaza in:

a. intestinul subtire;
b. stomac;
c. colon;
d. cavitate bucala;
e. esofag;
26.Printre functiile salivei se numara:
a. mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
b. formarea bolului alimentar;
c. favorizeaza vorbirea;
d. excretia unor substante toxice (lizozim):
e. actiune antiseptica;
27.Saliva ajuta la excretia :
a. unor substante endogene (agenti patogeni);
b. unor substante exogene (metale grele);
c. unor substante endogene (uree);
d. unor substante toxice exogene (acid uric);
e. unor substante toxice endogene (creatinina);
28.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a. are pH-ul =7-8;
b. contine lizozim;
c. este secretat in cantitate de 0,8-1,5L/zi;
d. contine apa 97%;
e. contine mucina;
29.pH-ul salivei este de:
a. 8;
b. 6;
c. 8,5
d. 1,5;
e. 7;
30.Functiile salivei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. formarea bolului alimentar;
b. digestia chimica a proteinelor;
c. digestia chimica a amidonului preparat;
d. activarea enzimelor proteolitice;
e. digestia chimica a lipidelor emulsionate;
31.Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a. mentine echilibrul acido-bazic;
b. mentine echilibrul hidric;
c. favorizeza vorbirea;
d. neutralizeaza chimul gastric;
e. are rol bactericid;
32.Aferenele salivatorii sunt reprezentate de fibre din nervii:
a. trigemen;
b. vag;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. Hipoglos;

33.Nucleii salivatori:
a. sunt inferior i superior;
b. cel superior este localizat n punte;
c. cel inferior este localizat n bulb;
d. se afl i n mduva spinrii;
e. sunt localizati in diencefal;
34.Procesul de digestie iniiat de saliv:
a. se realizeaz asupra amidonului preparat;
b. se face prin intervenia -amilazei;
c. se face prin intervenia -amilazei;
d. produsul rezultat din digestia amidonului preparat este maltoza;
e. amilaza este inactivat de pH-ul intragastric crescut.
35.Printre funciile salivei se numr:
a. formarea bolului alimentar;
b. aciunea antiseptic (prin mucina);
c. meninerea echilibrul hidric;
d. favorizarea vorbirii.
e. excretia unor substante exogene (uree).
36.Substanele exogene excretate prin saliv sunt:
a. ureea;
b. maltoza;
c. unele virusuri;
d. apa.;
e. metale grele;
37.Substanele endogene excretate prin saliv sunt:
a. ureea;
b. b.creatinina;
c. c.metale grele;
d. d.acid uric;
e. e.agenti patogeni;
38.Saliva joac rol important n:
a. meninerea echilibrului static;
b. meninerea echilibrului hidric;
c. meninerea echilibrului electrolitic;
d. favorizarea vorbirii;
e. mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
39.Deglutiia:
a. cuprinde activiti motorii;
b. cuprinde activiti senzoriale;
c. asigur transportul bolului alimentar din stomac in duoden;
d. se desfoar n doi timpi;
e. Se desfasoara in trei timpi;
40.Deglutiia:
a. este un act reflex;
b. are in doi timpi;
c. nu este un act reflex;
d. se desfoar n trei timpi;
e. cuprinde activitati motorii;

41.Printre timpii deglutiiei se numr timpul:

a. bucal;
b. faringian;
c. piloric;
d. esofagian;
e. laringian;
42.n timpul faringian al deglutiiei:
a. bolul alimentar se deplaseaz ctre esofag;
b. alimentele ptrund n trahee;
c. bolul alimentar ajunge la cardia;
d. dureaza 1-2 sec;
e. controlul este voluntar;
43.n timpul faringian al deglutiiei:
a. sunt stimulati receptorii din jurul intrarii in faringe;
b. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene automate;
c. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene voluntare;
d. dureaza 1-2 sec;
e. dureaza 5-6 sec;
44.In timpul bucal al deglutitiei;
a. controlul este voluntar;
b. deglutitia devine un act automat;
c. bolul alimentar este impins in faringe;
d. bolul alimentar este impins in esofag;
e. bolul alimentar este impins in laringe;
45.n timpul faringian al deglutiiei
a. se transmit impulsuri la centrii din trunchiul cerebral;
b. se transmit impulsuri la centrii din cerebel;
c. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator pontin;
d. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator bulbar;
e. inhibarea centrului respirator pontin este specifica;
46.n timpul esofagian al deglutiiei:
a. bolul alimentar se deplaseaz ctre cardia;
b. controlul este voluntar;
c. bolul alimentar se deplaseaz ctre faringe;
d. controlul este involuntar;
e. bolul alimentar este impins prin miscari peristaltice;
47.Miscari peristaltice ale esofagului sunt:
a. primare;
b. secundare;
c. tonice, de umplere;
d. in masa;
e. de relaxare;
48.Despre glandele salivare se pot face urmtoarele afirmaii:
a. secret saliva;
b. pot fi mprite n patru categorii;
c. sunt reprezentate de trei perechi;
d. au rol n digestia gastric.
e. zilnic se secreta 800 1000 ml.

49.Miscarile peristaltice esofagiene primare:

a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. sunt declansate de deglutitie;
c. incep cand alimentele trec din cavitatea bucala in faringe;
d. incep cand alimentele trec din faringe in esofag;
e. sunt coordonate de nervul X;
50.Miscarile peristaltice esofagiene secundare:
a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. se datoreaza prezentei alimentelor in faringe;
c. se datoreaza prezentei alimentelor in esofag;
d. continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac;
e. sunt coordonate vagal;
51.Unda de relaxare a esofagului:
a. urmeaza celei peristaltice;
b. precede unda peristaltica;
c. este transmisa prin neuroni mienterici inhibitori;
d. este transmisa prin neuroni mienterici stimulatori;
e. relaxeaza stomacul;
52.Unda de relaxare a esofagului:
a. ajunge la nivelul esofagului superior;
b. ajunge la nivelul esofagului inferior;
c. relaxeaza stomacul;
d. relaxeaza duodenul;
e. pregateste cavitatile pentru primirea alimentelor;
53.Musculatura circulara esofagiana este ingrosata:
a. la capatul initial al esofagului;
b. la capatul terminal al esofagului;
c. pe o portiune de 5-7 cm;
d. pe o portiune de 2-5 cm;
e. deasupra stomacului;
54.La capatul terminal al esofagului:
a. musculatura circulara este ingrosata;
b. musculatura longitudiala este ingrosata;
c. musculatura este ingrosata la jontiunea cu faringele;
d. musculatura ingrosata functioneaza ca un sfinter;
e. musculatura este ingrosata la jontiunea cu stomacul;
55.Sfincterul esofagian:
a. prezinta o contractie tonica;
b. prezinta o relaxare receptiva;
c. previne refluxul gastro-esofagian;
d. este situat la capatul initial al esofagului;
e. e.este de 2-5 cm;
56.n stomac se desfasoara:
a. miscari tonice;
b. miscari de umplere;
c. miscari peristaltice;
d. formarea bolul alimentar;
e. miscari de amestec;
7

57.Activitatea motorie a stomacului presupune:

a. stocarea alimentelor i umplerea stomacului;
b. amestecul alimentelor cu sucul gastric;
c. evacuarea lent i fracionat a coninutului gastric n duoden;
d. absorbia produilor rezultai n urma digestiei.
e. fragmentarea alimentelor;
58.Micrile peristaltice gastrice pot fi:
a. in gol;
b. de amestec;
c. de evacuare;
d. de absorbie;
e. de umplere;
59.Contractiile peristaltice:
a. sunt initiate la granita dintre corpul gastric si antrul piloric;
b. sunt initiate la granita dintre fundul si corpul gastric;
c. determina propulsia alimentelor catre pilor;
d. sunt miscari de du-te vino;
e. sunt controlate de acetilcolina;
60.Contractiile peristaltice:
a. sunt controlate de gastrina;
b. determina propulsia chimului intestinal catre pilor;
c. se deplaseaza caudal;
d. pornesc de le jonctiunea fundului cu corpul gastric;
e. previn patrunderea alimentelor in trahee;
61.Contractiile de retropulsie:
a. sunt miscari de du-te vino;
b. sunt determinate de propulsia puternica a continutului gastric;
c. sunt miscari in gol;
d. are rol important in amestecul alimentelor cu sucul gastric;
e. sunt controlate de gastrina;
62.Sucul gastric:
a. este incolor;
b. contine 99,5% apa;
c. contine 0,6% substante anorganice;
d. contine 0,6% substante organice;
e. contine 0,4% substante organice;
63.Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. lizozim;
b. mucina;
c. pepsinogen;
d. lipaza intestinala;
e. gelatinaza;
64.Stimularea secreiei de HCl este realizat de:
a. secretina;
b. ap;
c. gastrin;
d. mucin.
e. acetilcolina;

65.Inhibarea secreiei de HCl este realizat de catre, cu exceptia:

a. secretina;
b. ap;
c. gastrin;
d. somatostatina;
e. acetilcolina;
66.Rolurile HCl sunt:
a. digestia lipidelor;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. reducerea Fe3+ la Fe2+;
e. actiune antiseptica;
67.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. are rol in digestia lipidelor;
b. are rol in digestia proteinelor;
c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este stimulata de acetilcolina;
e. are actiune septica;
68.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. activeaza pepsina;
b. secretia HCl este stimulata de secretina;
c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este inhibata de somatostatina;
e. reduce Fe2+ la Fe3+;
69.Nu se pot afirma urmatoarele despre mucusul gastric, cu exceptia:
a. este o glicoproteina;
b. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a HCl;
c. este secretata pilorice;
d. are rol mecanic de protectie;
e. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a pepsinogenului;
70.Rolurile HCl sunt:
a. asigurarea unui pH optim pentru pepsina;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. activarea pepsinogenului;
e. impiedicarea proliferarii extragastrice a unor bacterii;
71.Printre substanele organice din sucul gastric se numr:
a. enzimele;
b. HCl;
c. mucina;
d. apa;
e. fosfaii.
72.Labfermentul:
a. este o substan anorganic;
b. este secretat numai la sugar;
c. este o enzim pancreatic;
d. este o enzim gastric.
e. este o enzima intestinala;

73.Labfermentul:
a. este o substan organica;
b. este secretat numai la sugar;
c. actioneaza asupra paracazeinatului de calciu;
d. actioneaza doar in prezenta Ca2+;
e. este o enzima intestinala;
74.Labfermentul:
a. actioneaza asupra caseinogenului insolubil;
b. este secretat numai la sugar;
c. formeaza paracazeinatul de calciu (coagulat);
d. este o enzim gastric.
e. este o enzima intestinala;
75.Lipaza gastric:
a. este o enzim lipolitic;
b. hidrolizeaz toate lipidele ingerate;
c. hidrolizeaz lipidele emulsionate;
d. este stimulat de HCl;
e. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
76.La nivel gastric se absorb:
a. etanolul;
b. lipidele;
c. proteinele;
d. apa;
e. sodiu;
77. La nivel gastric se absorb:
a. alcoolul;
b. electroliti;
c. unele medicamente;
d. bicarbonati;
e. vitamine;
78.Substantele minerale ale sucului gastric sunt:
a. mucina;
b. HCl;
c. fosfati;
d. cloruri;
e. NaHCO3;
79.Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. mucina;
b. HCl;
c. fosfati;
d. enzime proteolitice;
e. NaHCO3;
80.Gelatina sucului gastric:
a. este o substanta anorganica;
b. este o substanta organica;
c. hidrolizeaza lipidele emulsionate;
d. hidrolizeaza gelatina;
e. este activa in mediu acid (pH=8,5);

10

81.La nivel gastric se absorb in cantitati extrem de mici:

a. sodiu;
b. potasiu;
c. etanol;
d. glucoza;
e. aminoacizi;
82.Mucusul:
a. enzima lipolitica;
b. glicoproteina;
c. hidrolizeaza lipidele;
d. are rol de protectie mecanica;
e. are rol de protectie chimca;
83.Mucusul are rol de protectie a mucoasei gastrice:
a. impotriva HCl;
b. impotriva gelatinazei;
c. impotriva pepsinei;
d. impotriva labfermentului;
e. impotriva chimotripsinei;
84.Activitatea motorie la nivelul intestinului subire include urmtoarele:
a. micri de segmentare;
b. micri pendulare;
c. micri peristaltice;
d. secreii intestinale;
e. miscari de propulsie;
85.Contractiile de amestec ale intestinului subtire:
a) sunt contractii segmentare;
b) fragmenteaza chimul de 2-4 ori/ora;
c) sunt contractii de propulsie;
d) fragmenteaza chimul de 8-12 ori/min;
e) determina amestecarea alimentelor cu sucurile intestinale;
86.Micarea de propulsie de la nivelul intestinului subire:
a. acioneaz asupra chimului;
b. are direcie ctre stomac;
c. se face prin unde peristaltice;
d. se face prin micri segmentare.
e. apar in orice arte a intestinului subtire;
87.Miscarile de propulsie:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt mai lente in intestinul terminal;
c. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2m/sec;
d. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2cm/sec;
e. sunt mai lente in intestinul proximal;
88.Sub actiunea miscarilor, intestinul subtire:
a. realizeaza amestecul bolului alimentar cu sucurile digestive;
b. se formeaza chilul intestinal;
c. se ingreuneaza contactul cu mucoasa intestinala;
d. favorizeaza absorbtia;
e. favorizeaza transportul continutului;

11

89.Pancreasul exocrin secret:

a. Insulina;
b. enzime digestive;
c. suc intestinal;
d. suc pancreatic;
e. glucagonul;
90.Celulele pancreatice sunt:
a. motorii;
b. endocrine;
c. exocrine;
d. senzoriale;
e. ductale;
91.Celulele pancreatice exocrine secret:
a. enzime proteolitice;
b. enzime lipolitice;
c. enzime glicolitice;
d. hormoni;
e. nucleaze;
92.Enzimele pancreatice particip la digestia:
a. acizilor nucleici;
b. lipidelor;
c. mucinei;
d. substanelor minerale.
e. proteinelor;
93.n secreia pancreatic exocrin se gsesc:
a. bicarbonat de sodiu;
b. hormoni;
c. enzime;
d. HCl;
e. mucina;
94.Nu sunt adevarate urmatoarele despre sucul pancreatic:
a. are pH-ul =1,5-2;
b. are pH-ul =6-7;
c. are pH-ul =7,5-8,5;
d. are pH-ul =7-8;
e. are pH-ul=8,5;
95.pH-ul salivei are valori cuprinse intre:
a. 1,5;
b. 2;
c. 6;
d. 7;
e. 8,5;
96.Se pot afirma urmatoarele despre sucul gastric, cu exceptia:
a. are pH-ul =1,5;
b. are pH-ul =6-7;
c. are pH-ul =7,5-8,5;
d. are pH-ul =7-8;
e. are pH-ul=8,5;

12

97.Sucul pacreatic este compus din:

a. mucina;
b. lizozim;
c. substante minerale;
d. apa;
e. enzime;
98.Enzimele pancreatice sunt:
a. amilaza salivara;
b. lipaza gastrica;
c. chimotripsina;
d. tripsina;
e. fosfolipaza;
99.-Amilaza pancreatic:
a. hidrolizeaz lipidele;
b. hidrolizeaz amidonul;
c. hidrolizeaz celuloza;
d. n urma hidrolizei rezult monozaharide;
e. hidrolizeaza glicogenul;
100.-Amilaza pancreatic:
a. se secreta in forma ei activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. hidrolizeaz celuloza;
d. n urma actiunii ei rezult dizaharide;
e. hidrolizeaza alte glucide;
101.Lipazele pancreatice:
a. se secreta in forma activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
d. in urma actiunii lor rezulta acizi grasi si glicerol;
e. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
102. Lipazele pancreatice sunt:
a. lipaza gastrica;
b. colesterol-lipaza;
c. carbopeptidaza;
d. fofolipaza;
e. tripsina;
103.Enzimele pancreatice sunt:
a. elastaza;
b. lipaza gastrica;
c. carbopeptidaza;
d. amilaza salivara;
e. tripsina;
104.Enzimele pancreatice sunt:
a. activatorul tripsinei;
b. lipaza;
c. inhibitorul tripsinei;
d. amilaza salivara;
e. tripsina;

13

105.Tripsina:
a. se secreta in forma activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. se activeaza sub actiunea HCl;
d. se activeaza sub actiunea enterokinazei;
e. are ca rezultat formarea tri- si dipeptidelor;
106.Chimotripsinogenul:
a. se activeaza sub actiunea enterokinazei;;
b. se activeaza sub actiunea tripsinei;
c. se activeaza sub actiunea HCl;
d. este forma activa tripsinei;
e. este o proteaza;
107.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a. electrolitii de Na+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b. electrolitii de K+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c. electrolitii de HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele ductale;
e. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele -insulare;
108.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a. K+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b. Na+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c. HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d. in sucul pancreatic nu exista K+;
e. Na+ si K+ se gasesc in concentratii egale;
109.Bila:
a. este necesar pentru emulsionarea lipidelor;
b. este necesar pentru absorbia vitaminelor hidrosolubile;
c. este necesar pentru inhibarea peristaltismului intestinal;
d. este format n hepatocite;
e. este necesar pentru eliminarea unor substante insolubile;
110.Bila este depozitat n:
a. vezica biliar;
b. perioadele digestive;
c. perioadele interdigestive;
d. ficat;
e. in duoden;
111.Secreia de colecistochinin declanat de chim:
a. relaxeaz sfincterul Oddi;
b. contract sfincterul Oddi;
c. contract vezica biliar i elibereaz bila;
d. inhib secreia biliar.
e. relaxeaza vezica biliara;
112.Bila conine:
a. sruri biliare;
b. pigmeni biliari;
c. colesterol;
d. mucin;
e. lecitina;

14

113.Rolurile srurilor biliare sunt:

a. emulsionarea lipidelor din alimente;
b. favorizeaz absorbia vitaminelor liposolubile;
c. formeaz micelii complexe;
d. eliminarea acizilor grasi;
e. favorizeaz absorbia lipidelor;
114.Relaxarea sfincterului Oddi se face prin mecanisme:
a. nervoase;
b. locale;
c. umorale;
d. mienterice;
e. generale;
115.Mecanismul nervos de stimulare a evacurii bilei este realizat prin:
a. stimularea vagal;
b. stimulare nervoas central;
c. stimulare simpatic;
d. stimulare parasimpatic;
e. eliberare de colecistikinina;
116.Mecanismul nervos de stimul116.are a evacurii bilei este realizat prin:
a. stimularea vagal;
b. stimulare nervoas central;
c. eliberarea unui hormon secretat in celulele duodenale;
d. stimulare parasimpatic;
e. eliberarea de colecistikinina;
117.Bila contine:
a. mucina;
b. colesterol;
c. labferment;
d. apa;
e. pigmenti biliari (lecitina);
118.Substantele organice din bila sunt:
a. saruri biliare;
b. colesterol;
c. fosfolipide;
d. apa;
e. pigmenti biliari (lizozimul);
119.Secreiile intestinului subire conin:
a. mucin;
b. enzime;
c. amilaza salivara;
d. sruri minerale;
e. ap;
120.Bicarbonatul de sodiu din secreia intestinal are urmatoarele roluri, cu exceptia:
a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl;
b. este o enzim porteolitic;
c. este o enzim lipolitic;
d. neutralizeaz chimul gastric.
e. se gaseste si in sucul pancreatic;

15

121.Mucusul din secreia intestinal:

a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl;
b. este secretat de glandele Brunner din jejun;
c. este secretat de celule speciale situate in criptele Lieberkhn;
d. are rol in absorbtia intestinala;
e. este secretat de celule speciale situate in epiteliul intestinal;
122.Dizaharidazele din sucul intestinal sunt:
a. maltaza;
b. zaharaza;
c. izomaltaza;
d. peptidaza;
e. lipaza intestinala;
123.Substantele organice din sucul intestinal sunt:
a. apa;
b. colesterol;
c. enzime proteolitice;
d. mucuina;
e. enzime lipolitice;
124.Enzimele sucurilor digestive:
a. scindeaza substantele alimentare simple;
b. descompun unele substante din componenta alimentelor;
c. sub actiunea lor rezulta principii alimentare complexe;
d. sub actiunea lor rezulta nutrimente;
e. sub actiunea lor rezulta compusi usor absorbabili.
125.Pepsina sucului gastric:
a. actioneaza asupra cazeinogenului;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra proteinelor;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
e. sub actiunea ei rezulta peptide;
126.Lipaza gastrica:
a. actioneaza asupra amidonului preparat;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra lipidelor neemulsionate;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e. actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
127.Lipaza gastrica:
a. actioneaza asupra lipidelor din lapte;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra lipidelor din gelatina;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e. actioneaza asupra lipidelor din frisca;
128.Tripsina si chimotripsina:
a. actioneaza asupra proteinelor nedigerate de stomac;
b. sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
c. actioneaza asupra peptidelor;
d. sub actiunea ei rezulta maltoza;
e. sub actiunea ei rezulta dipeptide;

16

129.Zaharaza sucului intestinal:

a. actioneaza asupra maltozei;
b. actioneaza asupra zaharozei;
c. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza;
d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza;
e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza;
130.Lactaza sucului intestinal:
a. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza;
b. actioneaza asupra zaharazei;
c. actioneaza asupra lactozei;
d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza;
e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza;
131.Paracazeinatul de calciu:
a. este insolubil;
b. este produsul actiunii lizozimului;
c. se gaseste in duoden;
d. este produsul actiunii labfermentului;
e. se produce in prezenta Ca2+;
132.-amilaza pancreatica:
a. are ca rezultat formarea de amidon;
b. actioneaza asupra amidonului;
c. actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
d. are ca rezultat formarea de aminoacizi;
e. are ca rezultat formarea de dizaharide;
133.Absorbia intestinal este:
a. un proces prin care produii rezultai n urma digestiei trec ctre mediul intern;
b. un proces care se realizeaz numai n stomac;
c. maxim la nivelul duodenului;
d. un proces fiziologic complex.
e. un proces prin care apa si vitaminele trec ctre mediul intern;
134.Absorbia este favorizat la nivelul intestinului subire datorita:
a. prezenei vilozitilor intestinale;
b. prezenei epiteliului unistratificat;
c. reelei vasculare vilozitare foarte bogate;
d. distanei mari pe care o au moleculele de strbtut;
e. prezentei valvulelor semilunare;
135.La nivelul intestinul gros se absorb:
a. unele medicamente;
b. unele vitamine;
c. apa;
d. alcoolul;
e. saruri minerale;
136.Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. nervoase;
b. active;
c. pasive;
d. parasimpatice;
e. cu consum de energie;

17

137.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt:

a. mecanisme de transport activ;
b. osmoza;
c. selective;
d. pinocotoza;
e. mecanisme cu consum de energie;
138.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. impotriva gradientului de concentratie;
b. un fel de pompe ionice;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. mecanisme de transport activ;
139.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. impotriva gradientului de concentratie;
b. osmoza;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. mecanisme de transport activ;
140.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. sunt favorizate de cresterea presiunii din interiorul anselor intestinale;
b. cu consum de energie;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. selective;
141.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. sunt favorizate de miscarile vilozitatilor intestinale;
b. de transport activ;
c. cu consum de energie;
d. pinocitoza;
e. osmoza;
142.Pinocitoza este:
a. inglobarea unor picaturi de lichid;
b. trecerea de la o presiune osmotica mai mica la una mai mare;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. formarea de vezicule de pinocitoza;
e. un mecanism pasiv;
143.Glucidele majore ale dietei sunt:
a. sucroza
b. glicerolul;
c. lactoza;
d. celuloza;
e. amidonul;
144.Absorbtia glucidelor se face:
a. sub forma de monozaharide;
b. prin mecanisme pasive (pentru hexoze);
c. prin mecanisme pasive (pentru riboza);
d. la nivelul jejunului;
e. prin mecanisme active (pentru fructoza);

18

145.Glucoza:
a. se absoarbe prin mecanism activ;
b. se absorb prin difuziune facilitat;
c. nu se absorb n intestin;
d. se absoarbe cu consum de energie;
e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+;
146.In final, dup absorbie, glucoza este transportat prin:
a. snge;
b. limf;
c. citoplasm;
d. vena port;
e. difuziune facilitata;
147.Sistemele de transport activ Na-dependente sunt responsabile de absorbia
intestinal a:
a. glucozei;
b. fructoza;
c. amidonului;
d. Cl-;
e. galactoza;
148.Despre fructoza se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. se absoarbe prin mecanism activ;
b. se absoarbe prin difuziune facilitat;
c. se absoarbe n intestin;
d. se absoarbe cu consum de energie;
e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+;
149.Dieta glucidica zilnica poate varia intre:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/zi;
c. 50-60% din dieta;
d. 250-800g/Kg corp;
e. 250-800g/zi;
150Dieta proteica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;
c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 0,5-0,7g/Kg corp
e. 800g/zi;
151.Dieta lipidica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;
c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 25-160g/zi
e. 250-800g/zi;
152. Lipidele se absorb prin urmtoarele mecanisme:
a. complexe de micelii hidrosolubile;
b. mecanisme Na-dependente;
c. pinocitoz;
d. mecanisme active;
e. difuziune;
19

153.Lipidele digerate se absorb:

a. n prima parte a intestinului subire;
b. pn la nivelul poriunii mijlocii a ileonului;
c. prin pinocitoz;
d. n colonul ascendent.
e. prin micelii hidrosolubile;
154.Chilomicronii:
a. sunt complexe hidrosolubile;
b. contin colesterol;
c. contin acizi grasi solubili;
d. contin aminoacizi;
e. contin saruri biliare;
155.La nivelul epiteliului intestinal:
a. se absorb sarurile biliare;
b. chilomicronii se desfac in acizi grasi;
c. sarurile bilare intra in sistemul port si ajung la ficat;
d. se refac trigliceridele din acizii grasi eliberati;
e. se formeaza micelii hidrosolubile;
156.La nivelul intestinului subtire:
a. glicerolul intra in sistemul port hepatic;
b. glicerolul trece in circulatia sistemica;
c. trigliceridele ajung in sistemul port;
d. trigliceridele trec in sistemul limfatic;
e. glicerolul se absoarbe pasiv;
157.n intestinul subire apa se absoarbe:
a. pasiv;
b. activ;
c. maxim n colon;
d. izoosmotic;
e. in stomac;
158.Sodiul se absoarbe:
a. activ;
b. prin pinocitoza;
c. antreneaza si absorbtia Ca2+;
d. Cl- urmeaza pasiv sodiu;
e. pasiv;
159.Calciu se absoarbe:
a. activ;
b. ca si P3+:
c. in prezenta vitaminei D;
d. in prezanta parathomonului;
e. pasiv;
160.Vitamine liposolubile sunt:
a. A;
b. B;
c. C;
d. K.
e. E

20

161.Vitamine hidrosolubile sunt:

a. A;
b. complexul B;
c. K.
d. C;
e. D;
162.Calciul se absoarbe sub influena:
a. absorbiei Na+;
b. parathormonului;
c. chilomicronilor;
d. vitaminei D;
e. vitaminei K;
163.Vitamine hidrosolubile se absorb:
a. prin transport activ;
b. prin transport facilitat;
c. sub influenta Ca2+;
d. prin sisteme de transport Na-dependente;
e. in intestinul subtire;
164.Rolurile principale ale colonului sunt:
a. absorbia apei;
b. absorbia unor amidonului;
c. absorbia unor medicamente;
d. absorbtia sarurilor minerale;
e. absorbtia unor vitamine
165.Fierul se absoarbe :
a. in jejun;
b. in colon;
c. in ileon;
d. vitaminei C;
e. mai usor sub forma Fe3+ decat Fe2+;
166.Activitatea motorie la nivelul intestinului gros include:
a. micri lente;
b. micri segmentare;
c. micri retropulsie;
d. micri peristaltice;
e. miscari in gol;
167.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. sunt haustratii;
b. sunt miscari ale musculaturii circulare;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. se deplaseaza lent;
168.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt miscari in masa;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. realizeaza impingerea continutului colic spre sigmoid;

21

169.Miscarile propulsive ale intestinului gros:

a. sunt miscari in masa;
b. sunt miscari peristaltice modificate;
c. cele mai putine dureaza 15 min;
d. cele mai numeroase apar in prima ora de la micul dejun;
e. cele mai frecvente sunt seara, dupa cina;
170.n colon:
a. se secret Na;
b. se secret mucus;
c. se absoarbe Ca;
d. se absoarbe vitamina K;
e. se secreta K+;
171.n colon:
a. au loc procese controlate de aldosteron;
b. se secret mucus;
c. se absoarbe Ca;
d. se absoarbe clorul neabsorbit in intestinul subtire;
e. se secreta K+;
172.Defecaia reprezint urmtoarele, cu EXCEPIA:
a. procesul de eliminare a apei din intestin;
b. depozitarea materiilor fecale n intestin;
c. un act n totalitate involuntar;
d. procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin;
e. este controlat de nucleii spinali;
173.Sfincterele anale:
a. cel intern conine fibre musculare netede;
b. cel intern conine fibre musculare striate;
c. cel extern conine fibre musculare striate;
d. cel extern conine fibre musculare netede;
e. sunt controlate cortical;
174.Defecaia:
a. este numai un act reflex involuntar;
b. implic activitate reflex i voluntar;
c. este numai un act voluntar;
d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect;
e. este un act reflex controlat cortical;
175.Cnd defecaia se poate produce:
a. sfincterul anal extern se contract;
b. sfincterul anal extern se relaxeaz;
c. rectul se contract;
d. materiile fecale sunt reinute n rect;
e. sfincterul anal intern se relaxeaza;
176.Nu se pot afirma urmatoarele despre defecaie, cu exceptia:
a. este numai un act reflex involuntar;
b. implic activitate reflex i voluntar;
c. este procesul de eliminare al principiilor alimentare din intestin;
d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect;
e. este un act reflex controlat cortical;

22

177.La nivelul intestinului gros:

a. au loc procese de digestie mecanica a alimentelor;
b. au loc procese de fermentatie;
c. au loc procese de scindare a substantelor alimentare complexe;
d. au loc procese de putrefactie;
e. au loc procese de digestie chimica a alimentelor;
178.La nivelul intestinului gros:
a. se desfasoara activitati secretorii;
b. se desfasoara activitati de digestie chimica;
c. se desfasoara activitati motorii;
d. se desfasoara activitati de absorbtie;
e. se desfasoara activitati de digestie mecanica;
179.La nivelul colonului se secreta urmatoarele, cu exceptia:
a. secretina;
b. mucus;
c. somatostatina;
d. lizozim;
e. amilaze;
180.Absorbtia proteinelor:
a. se face sub forma de glicerol;
b. se face sub forma de aminoacizi;
c. se face prin procese pasive;
d. se face prin procese active (la polul extern al celulelor in sange);
e. se face prin procese selective (la polul intern al celulelor mucoase);
181.Despre aminoacizi se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:
a. se absorb in prima parte a intestinului subtire;
b. se absorb prin mecanisme active (la polul bazal al celulelor mucoase);
c. se absorb prin mecanisme pasive (la polul extern al celulelor mucoase);
d. dupa absorbtie trec in vena cava inferioara;
e. dupa absorbtie trec in vena porta;
182.Nu se pot afirma urmatoarele despre proteine, cu exceptia:
a. se absorb sub forma de glicerol;
b. se absorb sub forma de chilomicroni;
c. se absorb in prima parte a intestinului subtire;
d. se absorb prin mecanisme selective ( la polul intern al celulelor mucoase);
e. se absorb nedigerate (cele din laptele matern);
183.Flora bacteriana aeroba:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. determina procesele de fermentatie:
c. sintetizeaza vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul);
e. sintetizeza vitamina K;
184.Flora bacteriana aeroba:
a. este formata din bacili coli;
b. este formata din bacili lactici;
c. este formata din acid lactic;
d. este formata din bacili gram negativi;
e. este prezenta in tot tubul digestiv;

23

185.Despre flora bacteriana aeroba se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

a. este prezenta in prima parte a intestinului gros;
b. este formata din bacili;
c. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (glucoza);
d. din actiunea ei rezulta monozaharide;
e. din actiunea ei rezulta dizaharide;
186.Nu se pot afirma urmatoarele despre flora bacteriana aeroba:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. determina procesele de fermentatie:
c. excreta vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul);
e. actiunea ei are ca rezultat formarea acidului lactic;
187.Nu se pot afirma despre flora bacteriana aeroba urmatoarele, cu exceptia:
a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers;
b. e formata din virusuri lactice;
c. sintetizeaza vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (celuloza);
e. scinteaza glucidele pana la monozaharide;
188.Procesele de putrefactie:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. actioneaza in colonul sigmoid;
c. sunt rezultatul florei bacteriene aerobe;
d. sunt rezultatul florei bacteriene anaerobe;
e. actioneaza asupra compusilor proteici nedigerati;
189.Flora bacteriana anaeroba:
a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers;
b. realizeaza decarboxilarea proteinelor digerate;
c. realizeaza dezaminarea proteinelor nedigerate;
d. actioneaza in colonul sigmoid;
e. sintetizeza vitamina K;
190.Flora bacteriana anaeroba:
a. determina formarea amoniacului;
b. determina formarea aminelor;
c. determina formarea acidului lactic;
d. determina formarea indolului;
e. determina formarea scatolului;
191.Amoniacul:
a. este neutralizat sub forma de uree;
b. se absoarbe in sange;
c. ajunge la rinichi pentru a fi eliminat;
d. ajunge la ficat;
e. este scindat in acid lactic si monozaharide;
192. Aminele rezultate din procesul de putrefactie sunt, cu exceptia:
a. scatoli;
b. crezoli;
c. putresceina;
d. indoli;
e. cadaverina;

24

193.Materiile fecale contin:

a. circa 10% resturi alimentare;
b. mucus;
c. epitelii descuamate;
d. corpurile bacteriilor de fermentatie;
e. celule oxintice;
194. Materiile fecale contin:
a. corpurile bacteriilor de putrefactie;
b. leucocite;
c. 90% resturi alimentare;
d. amoniac;
e. mucus:
195. Tubul digestiv cuprinde:
a. organe la nivelul crora se realizeaz digestia alimentelor;
b. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor absorbite;
c. organe la nivelul crora se realizeaz absorbia nutrimentelor;
d. organe la nivelul crora se realizeaz miscarea diferitelor segmente ale corpului;
e. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor neabsorbite;
196. Ultimele segmente al tubului digestiv sunt reprezentate de ctre:
a. colonul sigmoid.
b. intestinul subire;
c. cecul;
d. duoden;
e. rectul;
197. La nivelul rectului are loc:
a. eliminarea resturilor neabsorbite;
b. absorbia alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. actul defecaiei;
e. absorbia apei.
198. Cavitatea bucal:
a. este submprit n bucofaringe i cavitate bucal propriu-zis;
b. prezinta superior palatul dur;
c. inferior prezinta limba;
d. este format din bucofaringe;
e. este primul segment al tubului digestiv.
199. Cavitatea bucal prezinta:
a. arcadele dentare;
b. vestibulul anterior i vestibulul posterior;
c. gingii;
d. palatul moale si lueta
e. limba.
200.Arcadele dentare prezinta:
a.frenul buzei superioare;
b.canini;
c.lueta;
d.incisivi;
e.postmolari;

25

201. Cavitatea bucal prezint:

a. comunica posterior cu faringele;
b. limba, superior;
c. palatul dur-superior;
d. palatul moale-inferior.
e. lueta.
202. Limba este:
1. e formata din fibre musculare netede;
2. e formata din fibre musculare striate;
3. prezinta o mucoasa linguala;
4. inervat de hipoglos.
5. e segment comun sistemelor digestiv si respirator
203. Dintele prezinta:
a.epiteliu de acoperire;
b.col;
c.coroana;
d.dentina;
e.radacina;
204. Stomacul:
a.continua duodenul;
b.are doua curburi;
c.e portiunea cea mai ingusta a tubului digetiv;
d.prezinta antrul piloric;
e.prin cardia comunica cu esofagul;
205. n structura limbii gsim:
a. muchi netezi;
b. muchi striai;
c. fibre colagene i elastice;
d. schelet osos;
e. mucoas.
206. Duodenul:
a.continua stomacul;
b.se continua cu jejunul prin flexura duodeno-ileala;
c.este parte a intestinului subtire;
d.prezinta capul pancreasului in concavitatea sa;
e.este parte a intestinului gros.
207.Formula dentatitiei definitive prezinta:
a. Incisivi 2/2;
b. Canini 2/2 ;
c. Premolari 3/3;
d. Premolari 2/2;
e. Molari 3/3 ;
208. Dentiia permanenta:
a. mai este denumit i dentiia definitiva;
b. numr 32 de dini;
c. prezinta canini, molari si postmolari;
d. numr 20 de dini;
e. mai este denumit i dentiia de lapte;

26

209. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate:

a. este segment comun sistemelor digestiv si respirator;
b. prezinta laringo-faringele;
c. se continu cu esofagul;
d. comunic superior cu laringele.
e. Prezinto oro-faringele;
210. Cavitatea faringelui comunic cu:
a. fosele nazale;
b. cavitatea bucal;
c. urechea intern;
d. cavitatea timapanului;
e. laringele;
211. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate:
a. prin trompa lui Eustachio comunic cu urechea medie;
b. comunic posterior cu fosele nazale;
c. reprezint ncruciarea cilor digestiv i respiratorie;
d. comunic posterior cu laringele
e. comunica anterior cu cabitatea bucala;
212. Esofagul:
a. prezinta adventice;
b. continua laringele;
c. se continua cu stomacul;
d. continua faringele;
e. se continua cu duodenul.
213. Epiglota:
a. blocheaz calea alimentelor spre esofag;
b. acioneaz n timpul deglutiiei;
c. acioneaz n timpul masticaiei;
d. blocheaz calea alimentelor spre laringe.
e. E formata din cartilaj elastic.
214. Muschii faringelui:
a. sunt formati din fibr musculare netede;
b. prezinta epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat;
c. are n structura sa un epiteliu cilindric pluristratificat;
d. sunt formati din fibre musculare striate;
e. prezinta fibre longitudianale;
215. Esofagul:
a. este un organ al tubului digestiv;
b. face legatura intre cavitatea bucala si faringe;
c. face legtura dintre faringe i stomac;
d. comunica anterior cu laringele;
e. comunica anterior su stomacul.
216.Urmtoarele afirmaii despre esofag sunt adevrate:
a. este un canal prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac;
b. limita lui superioar corespunde faringelui;
c. limita lui inferioar corespunde orificiului cardia;
d. prin orificiul cardia esofgul se deschide n duoden;
e. este un canal prin care bolul alimentar trece din jejun in ileon;

27

217.Esofagul:
a. este format in totalitate de muschi striati;
b. prezinta muschi netezi in cele 2/3 inferioare;
c. prezinta muchi striai in cele 2/3 inferioare;
d. prezinta muchi striati in 1/3 superioara;
e. mucoas format din esut conjunctiv lax.
218.Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt false:
a. se prezint ca o poriune dilatata a tubului digestiv;
b. este situat n poriunea inferioar a cavitii abdominale;
c. se nvecineaz cu faringele;
d. este un organ al tubului digestiv.
e. continua duodenul;
219. Stomacul:
a. prezint doua straturi musculare;
b. prezinta fundul stomacului;
c. prezinta corpul stomacului;
d. prezinta antrul piloric;
e. prezinta vilozitati intestinale.
220. Stomacul:
a. este localizat n partea inferioar a cavitii abdominale;
b. prezint dou curburi, curbura mare i curbura mic;
c. prezint trei straturi musculare;
d. prezint dou orificii, cardia i pilor.
e. prezint prezinta 3 fete;
221. Curburile stomacului:
a. curbura mare este convex;
b. sunt denumite i orificii;
c. curbura mic este concav;
d. sunt n numr de patru.
e. prezinta in concavitate capul pancreasului;
222. Cardia:
a. este orificiul superior al stomacului;
b. se continu cu pilorul;
c. face comunicarea esofagului cu stomacul;
d. se mai numete i marea curbur.
e. face comunicarea faringelui cu stomac;
223. Sfincterul piloric:
a. este situat la limita cu esofagul;
b. comunic cu duodenul;
c. continu fundul stomacului;
d. este orificiul inferior al stomacului;
e. continua canalul piloric;
224. Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt adevrate:
a. stomacul prezint mai multe poriuni;
b. prezint fundul stomacului;
c. prezint corpul stomacului;
d. poriunea orizontal este format din antrul i canalul piloric;
e. comunica inferior cu esofagul;

28

225. Poriunea orizontal a stomacului este format din:

a. antrul piloric;
b. fundul stomacului;
c. canalul piloric;
d. corpul stomacului.
e. orificiul cardia;
226. Tunica musculara a stomacului:
a. conine fibre longitudinale;
b. conine fibre circulare;
c. conine fibre oblice;
d. este format din fibr musculare striate;
e. este format din fibre musculare netede;
227. Mucoasa stomacului:
a. conine glande gastrice oxintice;
b. conine glande gastrice pilorice;
c. este format din epiteliu cilindric unistratificat;
d. este format din epiteliu pavimentos necheratinizat.
e. este format din epiteliu cubic unistratificat;
228. Glandele gastrice:
a. cele oxintice se gasesc la nivelul corpului stomacului;
b. cele oxintice se gasesc la nivelul pilorului;
c. cele pilorice se gasesc la nivelul fundului stomacului;
d. cele oxintice se gasesc la nivelul regiunii antrale.
e. cele pilorice se gasesc la nivelul regiunii antrale;
229.Glandele gastrice oxintice:
a.secreta HCl si mucus;
b.sunt localizate la nivelul fundului stomacului;
c.secreta gastrina;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta pepsinogen;
230. Glandele gastrice pilorice:
a.secreta mucus;
b.secreta gastrina;
c.secreta HCl;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta factorul extrinsec;
231. Glandele gastrice oxintice secreta:
a. HCL;
b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;
232.Glandele gastrice pilorice secreta:
a. mucus;
b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;

29

233. Glandele gastrice :

a. sunt de doua tipuri;
b. sunt localizate in mucoasa gastrica;
c. sunt localizate in musculara stomacului;
d. sunt localizate in mucoasa duodenala;
e. secreta sucul duodenal;
234. Intestinul subire:
a. este cuprins ntre stomac i intestinul gros;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv
c. este format din duoden, jejun i ileon;
d. ncepe la nivelul cardiei;
e. continua esofagul;
235.Duodenul:
a. este prima poriune a intestinului subire;
b. in el se deschide canalul pancreatic principal Wirsung
c. in concavitatea sa se gaseste capul pancreasului;;
d. in el se deschide canalul hepatic comun;
e. n el se deschide canalul pancreatic accesor Santorini.
236. Duodenul:
a. se ntinde de la pilor la jejun;
b. n el se deschide coledocul.
c. prezinta ampula hepato-pancreatica;;
d. prezinta sfinctetul Oddi;
e. continua ileonul;
237.Jejuno-ileonul:
a. se termina la nivelul valvulei ileo-cecale;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv;
c. continu duodenul;
d. se ntinde de la stomac la rect;
e. continua colonul;
238. Despre intestinul subtire se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.
b.
c.
d.
e.

conine fibre musculare striate;

conine fibre musculare netede in 1/3 superioara;
nu este inervat;
conine fibre musculare netede;
contine fibre musculare striate in 1/3 superioara;

239. Vilozitile intestinale prezinta:

a. epitelu cilindric unistratificat;
b. capilare sanguine;
c. capilar limfatic;
d. epiteliu pavimentos necheratinizat;
e. fibre musculare netede;
240. Intestinul gros:
a. continu jejun-ileonul;
b. are trei portiuni;
c. depoziteaza materiile fecale;
d. are rol in absorbtia apei;
e. are rol in absorbtia vitaminelor si lipidelor;
30

241.Intestinul gros:
a. este submprit n cec, colon, rect;
b. continua ileonul de la valvula ileo-cecala;
c. se continua cu ansele ileonului;
d. prezinta apendicele epiploice;
e. formeaz anse.
242. Printre segmentele colonului se numr:
a. cecul;
b. colonul transvers;
c. rectul;
d. colonul sigmoid.
e. colon ascendent;
243. Colonul prezinta:
a. apendicele xifoid;
b. doua portiuni;
c. haustre;
d. vilozitati intestinale;
e. benzi musculare;
244. Stratul muscular al colonului:
a. este format din fibre musculare striate;
b. este format din fibre musculare netede;
c. este format din fibre intrafusale;
d. formeaza tenii;
e. formeaza benzi musculare.
245.Urmatoarele afirmatiii despre colon sunt adevarate, cu exceptia:
a. este format din epiteliu cilindric unistratificat;
b. este format din epiteliu pluristratificat cilindric;
c. prezinta fibre musculare netede;
d. prezint flexura duodeno-jejunala;
e. poate prezenta glande gastrice;
246. Rectul:
a. continu colonul;
b. prezint trei segmente;
c. se termin la nivelul orificiului anal;
d. prezint valvula ileocecal.
e. prezinta muschi oblic;
247.Sfincterul intern al anusului este format din:
a. fibre musculare striate;
b. fibre musculare netede;
c. fibre longitudinale;
d. fibre circulare;
e. este sub control vegetativ;
248. Canalul hepatic comun:
a.se uneste cu canalul cistic;
b.se uneste cu canalul hepatic stang;
c.se formeaza din unirea a doua canale hepatice;
d.formeaza canalul hepatic drept;
e.se uneste cu canalul coledoc;

31

249.Canalul coledoc:
a.se continua cu canalul hepatic drept;
b.se formeaza din canalul cistic si canalul hepatic comun;
c.se deschide in ampula hepatopancreatica;
d. se deschide in duoden;
e. se uneste cu canalul accesor (Santorini);
250.Vezica biliara:
a.este situata inferior de ficat;
b.se continua cu canalul coledoc;
c.se continua cu canalul cistic;
d.este situata superior de ficat;
e.comunica cu canalul hepatic drept;
251. Canalul coledoc:
a.se deschide in duoden;
b.se deschide in ampula hepatopancreatica;
c.se deschide impreuna cu canalul pancreatic accesor (Santorini);
d. se deschide impreuna cu canalul pancreatic principal;
e.se deschide in flexura duodeno-jejunala;
252. Ampula hepatopancreatica:
a. se gaseste la nivelul flexurii colice stangi;
b.prezinta sfincterul Oddi;
c.se gaseste la nivelul duodenului;
d.la acest nivel se deschide canalul coledoc;
e. la acest nivel se deschide canalul pancreatic Wirsung;

32