Prof.

Adam Mihaela Denisa

 Ce este sistemul muscular ?

Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea

mușchilor corpului uman și reprezintă partea
activă a sistemului locomotor.
Muşchii scheletici reprezintă 40% din greutatea
corpului.
Numarul muşchilor scheletici este de peste
500.
Clasificarea mușchilor
După structură şi funcţie muşchii se împart în:
a. muşchi netezi:
 intră în alcătuirea organelor interne (viscerelor);
 se contractă involuntar.
b. muşchi striaţi:
 se contractă voluntar;
 acoperă oasele şi dau formă corpului;
 se inseră pe oase şi prin contracţie realizează mişcarea;
 asigură menţinerea staţiunii verticale a corpului;
 generează căldură.
c. muşchiul striat de tip cardiac: miocardul – muşchiul
inimii.
Forma muşchilor:
a. muşchi lungi: sunt muşchi de viteză
(muşchii membrelor);
b. muşchi laţi: muşchii trunchiului = au
tendoane lăţite numite aponevroze
c. muşchi scurţi: sunt muşchi de efort
(muşchii intervertebrali);
d. muşchi circulari: muşchii din jurul
diferitelor orificii: buzelor, ochilor.
 Structura muşchiului
Structura externă a muşchiului:
 corp muscular;
 capete musculare – se prind pe oase prin tendoane ( origine şi inserţie )
Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată – posedă un înalt
grad de contractibilitate.
Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, (400–2000).
Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare, de ordine crescânde:
1. Fascicule primare
2. Fascicule secundare
3. Fascicule terţiare
Ţesutul conjunctiv, ce uneşte fibrele musculare în cadrul unui
fascicul se numeşte endomisiu (serveşte pentru pătrunderea în
muşchi a vaselor şi fibrelor nervoase).
Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sunt
separate între ele prin perimisiu (perimisiul intern).
La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiul
extern), continuă pe tendon sub denumirea de peritendineum.
Inervaţia muşchiului este dublă: somatică şi vegetativă.
PRINCIPALELE
GRUPE DE MUSCHI

Inserţie, origine, inervaţie şi

acţiune.
MUŞCHII
CAPULUI
MUŞCHII CAPULUI:

Muşchii mimicii (dau expresie feţei):

m. frontal : la nivelul frunţii încreţeşte pielea frunţii
m. orbiculari ai buzelor : în jurul orificiului bucal închide orificiul bucal apropiind
buzele între ele
m.orbicular al pleoapelor : în jurul orbitei închide pleoapele

Muşchii masticatorii (ajută la mestecarea alimentelor):

m. maseteri : O - arcada zigomatică I – ramura mandibulei ridică mandibula;
intervine în mişcările de lateralitate şi anteropulsie
m. temporali : O – scuama osului temporal I – procesul
coronoid al mandibului ridică mandibula şi intervine în retropulsie
 MUŞCHII GÂTULUI

m. sternocleidomastoidian : O –
stern şi claviculă I – procesul
mastoid I. n. accesor
când se contractă unilateral înclină
capul de aceeaşi parte şi îl roteşte spre
partea opusă; în contracţie bilaterală
este flexor al capului
MUŞCHII TRUNCHIULUI
 MUŞCHII TORACELUI
m. marele pectoral : O - are 3 fascicule de origine: clavicular, sternocostal ( pe faţa
amterioară a costelor şi pe primele 6 cartilaje costale ), abdominal ( pe teaca marelui drept
abdominal ) I – pe humerus I – plexul brahial când ia punct fix pe
torace apropie braţul de acesta; când ia punct fix pe humerus intervine în căţărare, ridicând
toracele.
m. dinţat : O - primele 10 coaste I – pe marginea internă a scapulei I–
plexul brahial când ia punct fix pe torace duce scapula înainte şi lateral; când ia punct
fix pe scapulă ridică coastele ( inspiraţia )
m. intercostali :
a) intercostali externi : O - pe baza externă a marginilor superioare ale coastelor subiacente
I – pe baza externă a marginilor superioare ale coastelor subiacente I – nervii
intercostali sunt ridicători ai coastelor ( inspiratori )
b) intercostali interni : O - pe baza internă a marginilor superioare ale coastelor subiacente
I – pe baza externă a şanţului subcostal de pe marginea inferioară a coastelor supraiacente

I – nervii intercostali sunt coborâtori ai coastelor ( expiratori )

m. trapez : O – apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale şi toracice I–
claviculă, acromion şi spina scapulei I – n. accesor când ia punct fix pe coloana
ridică umorul, când ia punct fix pe centura scapulară fibrele superioare înclină capul pe partea
respectivă, iar cele inferioare contribuie la căţărare.
 MUŞCHII ABDOMENULUI

m. marele drept abdominal : O – pe marginea superioară a simfizei pubiene I–

cartilajele costale V, VI, VII şi pe apendicele xifoid al sternului I – n. intercostali şi
plexul lombar când ia punct fix pe pube flexează toracele; când ia punct fix pe torace
lectează bazinul pe torace
m. oblic extern : O – pe faţa externă a ultimelor coaste I - aponevroza obicului
extern are mai multe tipuri de fibre: cele mai multe participă la formarea tecii marelui
abdominal; unele ajung la creasta iliacă; formează pilierii care inseră pe pube I – n.
intercostali şi plexul lombar în contracţie unilaterală roteşte trunchiul în partea opusă;
intervine şi în expiraţie, coborând coastele; când ia punct fix pe coastă flexează bazinul pe
torace.
m. pătrat lombar : O - creasta iliacă I – pe coasta XII
I – plexul lombar când ia punct fix pe creasta iliacă
înclină coloana lombară; coboară coastele, fiind expirator;
contribuie la menţinerea trunchiului în rectitudine.
m. psoas : O – pe corpurile vertebrale toracale; se uneşte cu
muşchiul iliac şi formează muşchiul psoas- iliac I – pe
trohanterul mic I – plexul lombar flexia coapsei
pe bazin,
MUŞCHII MEMBRELOR SUPERIOARE

MUŞCHII CENTURII SCAPULARE

m. deltoid ( cel mai voluminos dintre muşchii

umărului):
O – pe claviculă, acromion şi pe spina scapulei
I – pe tuberozitatea deltoidiană de pe corpul
humerusului
I – plexul brahial
- fasciculele anterioare proiectează braţul înainte,
fasciculele posterioare proiectează braţul înapoi;
- contracţia sinergetică a celor trei fascicule duce braţul
până la orizontală ( abducţie )
MUŞCHII BRAŢULUI

m. triceps brahial : O – pe procesul coracoid sl

scapulei şi pe un tubercul situat deasupra cavităţii
glenoidale a scapulei I – pe tuberozitatea
radiusului I - plexul brahial flexează
antebraţul pe braţ, face mişcarea de supinaţie; asupra
braţului este adductor.
m. biceps brahial : O – are trei capete de origine: unul se prinde pe un tubercul situat
sub cavitatea glenoidă a scapulei; celelalte două pe faţa posterioară a humerusului, de o
parte şi de alta a şanţului de torsiune I – pe olecran I – plexul brahial
extensor al braţului
 MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
M. flexori ai degetelor:
m. flexor radial al carpului: O – epicondilul medial al humerusului I
– pe baza metacarpului II I – plexul brahial slab felxor al
antebraţului pe braţ şi al mâinii pe antebraţ; slab adductor al mâinii.
m. palmar lung: O - epicondilul medial al humerusului I – pe
aponevroza palmară I – lexul brahial slab flexor al mâinii şi antebraţ
m. flexor al carpului: O – prin capătul ulnar se inseră pe epicondilul
medial al humerusului, iar prin capătul ulmar olecran I – osul pisiform I
– plexul brahial flexor al mâinii ; abducţia mâinii.
M. extensori ai degetelor:
m. extensor al degetului mic: O – epicondilul
lateral al humerusului I – pe baza
metacarpului V I – plexul brahial face
extensia mâinii şi abducţia ei.
m. anconeu: O – pe condilul lateral al
humerusului I – pe faţa posterioară a
extremităţii superioare a ulnei I – plexul
brahial extensor al antebraţului
 MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE
MUŞCHII CENTURII PELVIENE:
m. fesierii:
a) - fesier mare: O – pe aripa iliacă, înapoia liniei fesiere posterioare I – pe faţa
posterioară a trohanterului mare I – plexul sacral extensor al coapsei;
împreună cu ceilalţi muşchi fesieri, intervine în menţinerea poziţiei de verticalitate a
corpului.
b) - fesier mijlociu: O – pe aripa iliacă, între linia fesieră posterioară şi anterioară I–
pe faţa laterală a trohanterului mare I – plexul sacral
c) - fesier mic: O – pe aripa iliacă, înaintea liniei fesiere anterioare I - pe faţa
anterioară a trohanterului mare I – plexul sacral
Fesierul mijlociu şi
mic, au acţiune comună :
fibrele posterioare ale celor
doi muşchi au acţiune de
extensie şi rotaţie în afara
coapsei, în timp ce fibrele
anterioare au acţiune de
flexie şi rotaţie înăuntru a
coapsei.
MUŞCHII COAPSEI:
m. croitor (sartorius ) : O – splina iliacă anterosuperioară I-
pe faţa medială a tibiei, sub condilul medial I - plexul lombar
flexor al coapsei pe bazin şi al gambei pe coapsă.
m. biceps femural: O – capătul lung pe tuberozitatea ischiatică, pe
capătul scurt, pe linia aspră I – pe capul fibului I – plexul
sacral extensor al coapsei, flexor al genunchiului şi rotator în
afară al gambei .
 MUŞCHII GAMBEI

m. gemeni ( gastrocnemian ) : O – capătul lateral pe condilul lateral femural, capătul

medial pe condilul femural medial I – împreună formează m. solearul tricepsului
sural, care se continuă cu tendonul lui Ahile, ce se inseră pe tuberozitatea calcaneului
I – plexul sacral tricepsul sural este extensor, supinator şi adductor al piciorului.

m. flexor al degetelor : O – pe faţa posterioară a tibiei

I – pe falanga a III-a a degetelor II – V I – plexul
sacral flexor al degetelor, extensor şi supinator al
piciorului.
M. EXTENSORI AI DEGETELOR:
m. extensor lung al halucelui: O - faţa medială a fibulei şi pe membrana interosoasă
I – a II-a falangă a halucelui I – plexul sacral extensor al halucelui şi
flexor dorsal al piciorului
m. extensor lung al degetelor: O – faţa medială a fibulei şi membrana interosoasă; se
împarte în 4 tendoane pentru degetele II – V. Fiecare tendon se împarte într – un fascicul
mijlociu şi două marginale I – fasciculul mijlociu se inseră pe a II-a falangă, iar
cele două marginale pe a III-a falangă I – plexul sacral extensor al
degetelor II – V şi flexor dorsal al piciorului. Este şi pronator al piciorului
 Tendoanele
Tendonul este un țesut fibros prin intermediul caruia un
mușchi se prinde de un os și este capabil să suporte tensiune.
Fibrele ce formează tendoanele sunt alcătuite dintr-o
substanţă numită colagen (proteină care se găseşte în ţesutul
conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care prin fierbere se transformă
în gelatină).
 asigură inserţia muşchilor pe oase;
 sunt alcătuite din ţesut conjunctiv fibros;
 sunt foarte rezistente;
 au formă cilindrică la muşchii lungi şi turtită la muşchii
laţi;
 sunt situate la capetele muşchilor.

Muşchii se pot insera pe oase prin

intermediul unuia sau mai multor tendoane, de
unde şi denumirea de biceps, triceps,
cvadriceps.
Resurse bibliografice:
 Anatomie şi fiziologia omului, Compendiu – B. Voiculescu, C. TH. Niculescu, C. Niţă, Ed.
Corint, 2014, Bucureşti
 Anatomie şi fiziologie umană, descriptive şi aplicativa – M. Alexandru, C. Marcean, V.M.
Mihăilescu, Ed. Medicală, 2018, Bucureşti
 Atlas de anatomie – traducere R.I. Drăgulin, Ed. Steaua Nordului, 2014
 Noţiuni de anatomie şi fiziologia omului, Şcoala Post. Sanitară de Stat G.G. Vodă - Prof.
dr. Evelina-Cristina MORARI, Prof. dr. Elena-Mădălina MORARIU, Iaşi, 2017
 https://www.youtube.com/watch?v=loNCO_nWqOY&t=200s