Articulatia cotului

Articulatia cotului este o articulatie complexa si exista mai multe teorii despre alcatuirea ei :
-o teorie admite ca este formata din articulatia humero-antebrahiala (humero –ulnara si humero-radiala)
-o alta teorie admite ca pe langa articulatia humero-antebrahiala intra si articulatia radio-ulnara proximala,pentru
aceasta teorie pledand existenta unei capsule commune.
Din punct de vedere al alcatuirii si miscarilor toate cele 3 articulatii sunt diferite:
-articulatia humero-ulnara este o trochleartroza
-articulatia humero-radiala este o articulatie elipsoidala
-articulatia radio-ulnara proximala este o trohoida

 Articulatia humero-antebrahiala

A. SUPRAFETE ARTICULARE
Suprafetele articulare sunt:
1.extremitatea distala a humerusului
-prezinta o proeminenta rotunjita = capitulum humeral situata lateral , o proeminenta ca un mosor = trohlee situate
medial si un sant intre cele doua proeminente = santul intermediary
-deasupra capitulului se gaseste foseta capului radial , incizura radiala iar deasupra trohleei se gaseste incizura
coronoida iar pe fata posterioara a humerusului se gaseste foseta olecraniana
2.extremitatea proximala a radiusului = capul radiusului = fovea capitis
-fovea capitis corespunde capitulului si circumferinta capului radial corespunde fosetei radiale de deasupra capitulului
3.extremitatea proximala a ulmei
-pe ulna exista doua proeminente :
 o proemineta vertical = olecranul ulnei care corespunde fosetei olecraniene de pe fata posterioara a epifizei
distale humerale
 o proeminenta orizontala = process coronoid care corespunde fosetei de deasupra trohleei si incizurii
trohleare a ulnei – corespunzatoare trohleii humerale
Prin alcatuirea elementelor expuse ele sunt o trohleartroza si o condilartroza , elementele expuse fiid tapetate cu
cartilaj hialin mai gros la nivelul humerusului.

B. MIJLOACE DE UNIRE
Mijloacele de unire sunt:
1.capsula artiulara
-are aspect de manson
2.ligamentele
3.sinoviala

C. MISCARI

Agentii motori ai articulatiei humero-antebrahiale

1)Muchii flexori:

1
a)m. brachial- puternic flexor al antebratului pe brat
- tensor al capsulei articulare
b)biceps brachial – tensor si supinator
c)brahioradial – flexor al artic cotului
- pronator cand antebr e in supinatie
-supinator cand antebr e in pronatie

In general, muschii flexori ai AB pe brat sunt mushii cu orig pe epic medial; acestia au partial si rol pronator. Din ei fac
parte:
a)rotund pronator
b)fleor radial al carpului
c)m. palmar lung
d)m. flexor ulnar al carpului
e)m; flexor superficial al degetelor

2)MUschii extensori –posteriori

- cel mai important – triceps brachial la care se adauga si anconeu.

 ARTICULATIA radio-ulnara proximala = articulatie trohoida

-cuprinsa in aceeasi capsula articulara (vezi teoriile)

A) Suprafete articulare
-incizura radial a ulnei – situate la extremitatea proximal ape fata laterala a epifizei proximale ulnare completata de
ligamentul inelar; este de natura osteofibroasa.
-capul radial - prin segmental de cilindru(plin) al capului radial care patrunde in acest inel osteo-fibros

B)Mijloace de unire
-capsula articulara comuna cu cea humero-antebrahiala
-ligamentele:
1)ligamentul inelar – o formatiune conjunctiva puternica cu latimea de 5-6 mm care se intinde de la marginea
anterioara a incizurii ulnare pana la marginea posterioara a acestuia inconjurand capul radial si avand particularitatea
ca circumferinta inferioara este mai mica si suspenda capul radial.
2)ligamentul patrat al lui DENUCE – se gaseste sub inizura radial a ulnei inserandu-se pe ambele oase; este mobilizat
in miscarile de supinatie-pronatie
-sinoviala

 ARTICULATIA radio-ulnara distala

A) Suprafete articulare:
2
-capul ulnei (medial) – segment de cilindru plin
-incizura ulnara a radiusului – segment de cilindru gol

Ca toate supr articulare, in int. se gaseste un strad de test hialin

Este tot o articulatie trohoida

B)Mijloace de unire

1)Capsula articulara – este circular( ca un manson) care se prinde pe marginea suprafetelor articulare si pe marginea
ligamentului triunghiular = disc articular care se gaseste intre ulna si primul rand de oase carpiene.

2)Ligamentele:

a)ligamentul triunghiular – varful la apofiza stiloida a ulnei

-baza – spre marginea incizurii ulnare a radiusului
-fata sup- spre extremitatea distala a ulnei
-fata inf – spre pyramidal si pisiform
b)ligamentul radio-ulnar anterior si posterior – sunt fascicule ligamentare slabe care se gasesc pe fata anterioara si
posterioara a articulatiei avand rol de limitare:
-cel ant – al supinatiei
-cel post – al pronatiei
3)Sinoviala articulatiei radio-ulnare inferioare se prelungeste cu fundul de sac pe sub capsula articulara.

Membrana interosoasa - se gaseste intre diafizele radiusului si ulnei fiind o formatiune rezistenta cu traseu oblic intre
marginile ascutite ale celor 2 oase
- nu este pe toata lungimea diafizara ci numai pana la tuberozitatea bicipitala a radiusului, continuandu-se de la acest
nivel cu o formatiune numita coarda oblica = fibre oblice intre apofiza coronoida a ulnei si apofiza bicipitala a
radiusului( coarda oblica este un muschi atrofiat filogenetic).

-are rolul de a transmite presiunea, fortele de la extremitatea proximala voluminoasa a ulnei -> extremitatea distala,
voluminoasa a radiusului.

Structural cuprinde:
-in ¾ sup – fibre oblice dinspre SL->IM
-in ¼ inf – mai subtire avand fibre oblice de la ulna la radius si fibre orizontale intre cele 2 oase.

MISCARILE ARTICULATIEI RADIO-ULNARE.

Pronatie – amplitudine a miscarii active, maxime, de 180 grade; miscarea scade cu varsta
Segment fix = ulna
Segment mobil = radius
Extremitatea proximala radial aluneca in foseta radial a ulnei
Extremitatea distala a radiusului isi schimba in totalitate pozitia dinspre L->M pe fata ant.
Spatiul inter-osos se pastreaza dar membrane I.O.se relaxeaza

3
Supinatie = miscare inversa:
Maxim active = 180
Maxim pasiv = 190
-scade cu varsta
-miscare prin care epifizele revin la pozitia initiala.
-in aceasta miscare diafizele sunt paralele si membrane inter-osoasa este in tensiune normala.

AXUL miscarii – oblic intre capul radiusului si capul ulnei.

De mentionat: - miscarea de supinatie si pronatie antreneaza tot lantul articular al membrului superior

Aceasta miscare este limitata de tonusul muschilor antagonisti

Este limitata de ligamentele articulatiei radio-ulnare inferioare si de membrane I.O
Ca un important element limitativ sunt muschii din stratul 3 antebrahial.

Agentii motori

1)muschii pronatori:

a)rotund pronator
b)patrat pronator
c)flexor radial al carpului
d)palmar lung
e)brahioradialul care proneaza antebratul situat in supinatie fortata.

2)muschii spinatori

a)supinatorul
b)biceps brachial
c)brahioradialv – cand antebratul este in pronatie fortata

ARTICULATIA RADIO-CARPIANA

4
A) SUPRAFETE ARTICULARE :
-fata inf. a epifizelor distale (direct a radiusului si indirect a ulnei)
- fata sup a primului rand de oase carpiene cu dispozitie dinspre lat -> med: scaphoid, semilunar, pyramidal.

La aceasta articulatie ulna participa indirect prin discul articular iar fiecare piesa articulara realizeaza o diartroza
planiforma. IN ansamblu este o condilartroza.

B)MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara se insera pe marginile supr. Articulare sip e ligamentul triunghiular

C)LIGAMENTE

1)ligamentul radio-carpian anterior

-coboara de la fata anterioara a extremitatii distale radiale pe scaphoid si pyramidal
2)ligamentul radio-carpian posterior – de la marginea post a epifizei distale radiale pe pyramidal
- este un ligament rudimentar disparut pe scara filogenetica.
3)ligamentul ulno-carpian anterior – de la extremitatea distala a ulnei, pe marginea anterioara a discului articular cu
insertie inferioara pe S2 P1.
4)ligamentul collateral radial – de la stiloida radiusului la tuberozitatea scafoidului
5)ligamentul collateral ulnar - de la stiloida ulnei la pisiform >:P

MISCARILE IN ARTICULATIA RADIO-CARPIANA