MIŞCAREA

La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.

1. Despre mișcare se poate afirma:

A. se realizează la om prin intermediul sistemului osteoarticular cu rol atât activ cât şi pasiv

B. se realizează la om prin intermediul sistemului muscular cu rol atât activ cât şi pasiv

C. se realizează la om prin intermediul sistemului osteoarticular cu rol activ

D. se realizează la om prin intermediul sistemului muscular cu rol activ

E. se realizează la om prin intermediul sistemului muscular cu rol pasiv

2. Oasele se dezvolta prin:

A. procesul de osteogeneză care constă în transformarea ţesutului cartilaginos al adultului în ţesut conjunctivo-fibros al adultului

B. procesul de osteogeneză care constă în transformarea ţesutului conjunctivo-fibros al adultului în ţesut cartilaginos al adultului

C. procesul de osteogeneză care constă în transformarea ţesutului cartilaginos al embrionului în ţesut conjunctivo-fibros al
adultului

D. procesul de osteogeneză constă în transformarea ţesutului conjunctivo-fibros al embrionului în tesut cartilaginos al adultului

E. procesul de osteogeneză care consta în transformarea ţesutului cartilaginos sau conjunctivofibros al embrionului în scheletul
osos al adultului

3. Osificarea desmală (de membrană):

A. va forma femurul

B. va forma maxilarul

C. va asigura creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama periostului

D. va asigura creşterea în lungime a oaselor lungi, pe seama periostului

E. va forma tibia

4. Osificarea desmală (de membrană) va forma următoarele, cu excepţia:

A. oasele bolţii cutiei craniene

B. maxilarul

C. mandibular

D. parţial claviculele

E. va asigura creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama periostului

5. Osificarea encondrală va forma următoarele, cu excepţia:

A. oasele scurte

B. clavicula

C. oasele bazei craniului

D. oasele membrelor superioare

E. oasele membrelor inferioare

6. Prin osificare encondrală se realizează creşterea în lungime a oaselor lungi, la nivelul:

A. cartilajului diafizo-epifizar

B. cartilajului metafizo-epifizar

C. cartilajului diafizo-metafizar

D. cartilajului metafizo-metafizar

E. cartilajului diafizo-diafizar

7. Ordinea cronologică de apariţie a centrelor de osificare la nivelul oaselor lungi este:

A. întâi în diafiză, ulterior şi în epifize

B. întâi în epifize, ulterior şi în diafiză

C. întâi în metafiza, ulterior şi în epifize

D. întâi în epifize, ulterior şi în metafiza

E. depinde de respectivul os

8. Centrele de osificare ale unui os lung se numesc:

A. puncte de osificare primitivă (primară) B. puncte de osificare cartilaginoasă

C. depinde de respectivul os

D. puncte de osificare desmala

E. puncte de osificare encondrala

9. Cartilajele de creştere ale oaselor lungi rămân cartilaginoase până:

A. la pubertate

B. în jurul vârstei de 18 ani

C. în jurul vârstei de 20 ani

D. în jurul vârstei de 14 ani la fete

E. în jurul vârstei de 16 ani la baieti

10. Sensul de creştere al osului lung (de proliferare a celulelor cartilaginoase ale cartilagiului de creştere) este:

A. dinspre proximal spre distal

B. dinspre epifize spre diafiză

C. dinspre diafiză spre epifize

D. dinspre proximal spre distal

E. dinspre epifize spre metafiza

11. Care dintre următoarele oase nu este os lung:

A. humerus

B. fibulă

C. stern
D. radius

E. ulna

12. Care dintre următoarele oase este os lung:

A. frontal

B. scapula

C. stern

D. radius

E. coxal

13. Care dintre următoarele oase nu este os lat:

A. stern

B. oasele carpiene

C. coxal

D. occipital

E. parietal

14. Care dintre următoarele oase este os lat:

A. ulna

B. oasele tarsiene

C. humerus

D. occipital

E. fibula.

15. Care dintre următoarele oase este os scurt:

A. rotula

B. oasele tarsiene

C. sternul

D. radiusul

E. coastele

16. Care dintre urmatoarele oase se numesc sesamoide:

A. ulna

B. clavicula

C. rotula

D. fibula

E. coastele

17. Care dintre urmatoarele oase se numesc alungite:

A. carpiene

B. tarsiene

C. coastele

D. fibula

E. rotula

18. Neurocraniul adăposteşte:

A. cavitatea bucală

B. cavitatea nazală

C. talamusul

D. globii oculari

E. encefalul

19. Care dintre următoarele oase este os pereche al neurocraniului:

A. frontalul

B. etmoidul

C. temporalul

D. sfenoidul

E. occipitalul

20. Care dintre următoarele oase este os pereche al viscerocraniului:

A. temporalul

B. parietalul

C. palatinul

D. vomerul

E. etmoidul.

21. Care dintre următoarele oase nu este os pereche al neurocraniului:

A. nazalul

B. vomerul

C. temporalul

D. sfenoidul

E. parietalul

22. Care dintre următoarele oase nu este os pereche al viscerocraniuluii:

A. nazalul

B. vomerul

C. etmoidul
D. sfenoidul

E. parietalul

23. Scheletul trunchiului este alcătuit din următoarele cu excepţia:

A. stern

B. coaste

C. coloana vertebrala

D. un os coxal

E. osul sacru

24. Despre coloana vertebrală se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A. îndeplineste un rol dublu

B. are rol de ax de susţinere a corpului

C. protejează măduva spinării

D. participă la executarea mişcărilor trunchiului

E. participă la executarea mişcărilor capului.

25. Bazinul osos este alcătuit din:

A. două oase

B. un os sacru si un os coxal

C. un os

D. doua oase sacre si un coxal

E. trei oase

26. Vertebra tip are următoarele caracteristici:

A. prezintă în partea sa posterioară corpul vertebral

B. prezintă în partea sa anterioara arcul vertebral

C. arcul vertebral se leagă de corpul vertebral printr-un pedicul vertebral

D. prezintă în partea sa superioară doi pediculi vertebrali

E. legătura dintre arcul vertebral şi corpul vertebral se realizează prin doi pediculi vertebrali.

27. Orificiile prin care ies nervii spinali sunt delimitate de:

A. corpul vertebral în partea superioară

B. arcul vertebral în partea anterioară

C. pediculii vertebrali

D. arcul vertebral posterior

E. canalul vertebral

28. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. canalul vertebral adăposteşte măduva

B. orificiul vertebral prin suprapunere formează canalul vertebral

C. nervii spinali ies prin canalul vertebral

D. între corpul vertebral, pediculii vertebrali şi arcul vertebral se află orificiul vertebral

E. pediculii vertebrali prin suprapunere delimitează orificiile de conjugare.

29. Despre osul sacru se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A. este un os nepereche

B. provine din sudarea celor cinci vertebre sacrale

C. are formă triunghiulară cu baza în jos

D. feţele laterale se articulează cu osul coxal

E. vârful lui se uneşte cu baza coccisului.

30. Despre curburile coloanei vertebrale se pot afirma următoarele:

A. curburile din plan sagital cu concavitatea anterioară sunt numite cifoze

B. curburile din plan sagital cu concavitatea posterioară sunt numite lordoze

C. curburile din plan sagital se umesc scolioze

D. scoliozele pot fi cu convexitatea la stânga sau la dreapta

E. curburile coloanei vertebrale pot fi: în plan frontal si sagital.

31. Despre torace se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A. este format anterior de stern

B. este format inferior de coxal

C. este format posterior de coloana vertebrală

D. este format lateral de coaste

E. este format posterior de 12 vertebre toracale.

32. Care dintre următoarele afirmaţii despre stern este falsă:

A. sternul este format din manubriu, corp şi apendicele xifoid

B. este un os lat

C. este situat pe linia mediană a toracelui

D. rămâne cartilaginos până în jurul vârstei de 20 ani

E. este situat anterior.

33. Care dintre următoarele afirmaţii despre coaste este falsă:

A. se întind de la coloana vertebrală toracală până la stern

B. sunt în număr de 12 perechi

C. sunt formate anterior dintr-un arc osos

D. sunt arcuri osteocartilaginoase

E. primele 7 perechi sunt coaste adevărate iar perechile VIII, IX şi X sunt coaste false.

34. Despre scheletul membrelor superioare se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A. centura scapulară leagă membrul superior de torace

B. centura scapulară este formată din claviculă şi omoplat

C. clavicula este un os lung de forma literei ˝S˝ culcată.

D. scapula este un os lung de formă triunghiulară.

E. scheletul braţului este alcătuit din osul humerus.

35. Care dintre următoarele afirmaţii legate de scheletul membrelor superioare este falsă:

A. este format din scheletul centurii scapulare şi scheletul membrului superior liber.

B. scheletul antebraţului este alcătuit din două oase lungi: radiusul şi ulna

C. scheletul mâinii este format din 5 oase carpiene, 8 oase metacarpiene şi 14 falange.

D. scapula se articulează lateral cu osul humerus

E. clavicula se articulează lateral cu scapula şi medial cu manubriul sternal.

36. Despre scheletul membrelor inferioare se pot afirma, cu excepţia:

A. centura pelvina leagă membrul inferior de scheletul trunchiului

B. oasele coxale se articulează anterior între ele formând simfiza pubiană

C. este format din centura pelvină şi scheletul membrului inferior propriu-zis

D. centura pelvina este formată din oasele coxale, sacrul şi coccigele.

E. oasele coxale se articulează posterior cu sacrul formând bazinul.

37. Despre scheletul membrelor inferioare se pot afirma, cu excepţia:

A. scheletul coapsei este format din femur

B. rotula este un os alungit, triunghiular situat în tendonul muşchiului cvadriceps

C. scheletul piciorului este format din 7 oase tarsiene, 5 oase metatarsiene şi 14 falange

D. scheletul gambei este alcătuit din doua oase: tibia şi fibula

E. osul coxal provine din sudarea a trei oase: ilion, sacru şi ischion.

38. În constituţia coloanei vertebrale intră, cu excepţia:

A. 7 vertebre cervicale

B. 12 vertebre toracale

C. 7 vertebre lombare

D. osul sacru

E. coccigele.

39. Una dintre afirmaţiile următoare despre coaste este falsă:

A. sunt situate în partea laterală a toracelui

B. sunt în numar de 12 perechi

C. sunt formate posterior din cartilajul costal

D. perechile VIII, IX şi X sunt coaste false articulându-se cu sternul prin cartilajul coastei VII

E. ultimele două coaste nu au cartilaj şi nu ajung la stern

40. Oasele îndeplinesc mai multe roluri funcţionale, cu excepţia:

A. rol de pârghii ale aparatului locomotor

B. rol de protecţie a unor organe vitale

C. rol antitoxic

D. rol de sediu secundar al organelor hematopoietice

E. rol în metabolismul calciului, fosforului şi electroliţilor.

41. Oasele protejează organe vitale, cu excepţia:

A. canalul rahidian protejează măduva spinării

B. bazinul osos pentru pancreas şi rinichi

C. cutia craniană pentru encefal

D. cutia toracica protejează inima şi plămânii

E. bazinul osos pentru organele pelvine

42. Care dintre următoarele afirmaţii despre compoziţia chimică a oaselor este falsă:

A. osul este alcătuit dintr-o matrice organica solidă

B. osul conţine 20% apă

C. osul conţine 90-95% fibre de colagen

D. osul conţine 80% reziduu uscat

E. matricea organică solidă este întărită de depozitele de săruri de fosfor.

43. Care dintre următoarele afirmaţii despre matricea organică a oaselor este falsă:

A. matricea organică a osului este alcătuită 90-95% din fibre de colagen

B. 5-10% din matricea organică a osului reprezintă substanţa fundamentală

C. fibrele de colagen se extind de-a latul liniilor de forţă de tensiune

D. fibrele de colagen conferă osului o mare rezistenţă la tensiune

E. matricea organică intră în compoziţia oaselor.

44. Care dintre următoarele afirmaţii despre compoziţia chimică a oaselor este falsă:

A. osul este alcătuit dintr-o matrice organică solidă

B. sărurile de calciu întaresc matricea organica solidă

C. fosfatul de sodiu este cea mai bine reprezentată dintre sărurile minerale
D. hidroxiapatita este cea mai importantă substanţă cristalină

E. substanţa fundamentală are o mare afinitate faţă de sărurile minerale

45. Care dintre următoarele afirmaţii despre sinartroze este falsă:

A. nu posedă cavitate articulară

B. în sindesmoze între oasele care se articulează se interpune ţesut cartilaginos

C. în sinostoze între oasele care se articulează se interpune ţesut osos

D. în sincondroze între oasele care se articulează se interpune ţesut cartilaginos

E. sunt articulaţii fixe, imobile

46. Care dintre următoarele afirmaţii despre diartroze este falsă:

A. se împart în amfiartroze şi sinartroze

B. amfiartrozele sunt articulaţii semimobile

C. amfiartrozele au suprafeţe articulare uşor concave

D. posedă un grad variabil de mobilitate

E. amfiartrozele au suprafeţe articulare plane

47. Care dintre următoarele afirmaţii despre artrodii este falsă:

A. la nivelul unei artrodii mişcările se pot realiza în jurul unui ax

B. sunt articulaţii semimobile

C. la nivelul unei artrodii mişcările se pot realiza în jurul a doua axe

D. sunt articulaţii sinoviale

E. la nivelul unei artrodii mişcările se pot realiza în jurul a trei axe.

48. Artrodiile prezintă mai multe elemente structurale cu exepţia:

A. capsula articulară

B. cavitatea articulară

C. ligamentele articulare

D. membrana articulară

E. suprafete articulare.

49. Informaţia adevărată despre articulaţii este:

A. amfiartrozele sunt articulaţii mobile

B. în sindesmoze între oasele care se articulează se interpune ţesut osos

C. sinartrozele posedă cavitate articulară

D. artrodiile nu posedă capsulă articulară

E. în sindesmoze între oasele care se articulează se interpune ţesut cartilaginos.

50. Dintre muşchii fusiformi face parte:

A. marele drept abdominal

B. diafragma

C. trapezul

D. tricepsul

E. marele dorsal.

51. Dintre muşchii de forma triunghiulară face parte:

A. trapezul

B. marele dorsal

C. orbicularul buzelor

D. bicepsul

E. piramidal al abdomenului

52. Dintre muşchii de formă patrulateră face parte:

A. tricepsul

B. diafragma

C. orbicularul pleoapelor

D. marele dorsal

E. trapezul.

53. Dintre muşchii în forma de cupolă face parte:

A. piramidal al abdomenului

B. orbicularul buzelor

C. diafragma

D. marele drept abdominal

E. tricepsul.

54. Dintre muşchii în formă de trapez face parte:

A. diafragma

B. bicepsul

C. orbicularul pleoapelor

D. marele dorsal

E. trapezul.

55. Dintre muşchii circulari face parte:

A. bicepsul

B. tricepsul
C. piramidal al abdomenului

D. diafragma

E. orbicularul buzelor.

56. Referitor la structura muşchiului una dintre afirmaţii este falsă:

A. muşchiul are o bogată vascularizaţie

B. muşchii prezintă două extremităţi numite tendoane

C. inervaţia muşchiului este dublă: somatică şi vegetativă

D. inervaţia somatică a muşchiului determină reacţii vasomotorii

E. muşchii scheletici prezintă o porţiune centrală musculară numită corpul muşchiului.

57. Referitor la tendoane una dintre afirmaţii este falsă:

A. tendoanele au în structura lor ţesut cartilaginos

B. unul din tendoane se inseră pe osul fix şi se numeşte originea muşchiului

C. tendoanele au o culoare alb-sidefie

D. unul din tendoane se prinde de osul mobil şi se numeşte inserţia muşchiului

E. tendoanele sunt situate la extremităţile muşchilor scheletici.

58. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. la exteriorul corpului muscular se află o membrană conjunctivă numită faşcia muşchiului

B. corpul muşchiului este format din fibre musculare netede

C. originea muşchilor este în general unică

D. cvadricepsul este un muşchi cu mai multe origini

E. bicepsul este un muşchi cu mai multe origini.

59. Descoperiţi informaţia adevărată:

A. în interiorul corpului muscular se află o membrană conjunctivă numită faşcia muşchiului

B. sub fascia muşchiului se afla endomisium, o lamă de ţesut conjunctiv

C. din endomisium pornesc, în interior, septuri conjunctive, perimisium

D. tecile fine de ţesut conjunctiv ce învelesc fiecare fibra musculara se numesc endomisium

E. corpul muscular reprezintă porţiunea periferică mai puţin voluminoasă a muşchilor scheletici.

60. Dintre muşchii capului nu fac parte:

A. muşchiul orbicular al pleoapelor

B. muşchii maseteri

C. muşchiul frontal

D. muşchii mimicii

E. muşchiul sternocleidomastoidian
61. Dintre muşchii trunchiului nu fac parte:

A. marii dorsali

B. marele pectoral

C. micul pectoral

D. muşchiul sternocleidomastoidian

E. muşchii trapezi.

62. Care dintre urmatoarele grupe musculare nu face parte dintre muschii trunchiului:

A. muşchii cefei

B. muşchii anterolaterali ai abdomenului

C. muşchii spatelui

D. muşchii postero-laterali ai toracelui

E. muşchii antero-laterali ai toracelui.

63. Care dintre următoarele afirmaţii despre muşchii membrului superior este falsă:

A. principalul muşchi al umărului este deltoidul

B. deltoidul realizează abdductia braţului

C. muşchii anteriori ai antebraţului sunt extensori ai antebratului

D. muşchii laterali ai antebraţului sunt extensori ai mâinii şi degetelor

E. unii muşchii anteriori ai antebraţului sunt flexori ai degetelor.

64. Care dintre următoarele afirmaţii despre muşchii membrului inferior este falsă:

A. în jurul articulaţiei şoldului se găsesc muşchii fesieri

B. la coapsă muşchii sunt grupaţi în loja anteromedială, loja posterioară şi loja laterală.

C. muşchiul croitor este cel mai lung muşchi al corpului

D. muşchiul croitor se află în loja posterioară

E. sub muşchiul croitor se găseşte muşchiul cvadriceps.

65. În partea medială a coapsei se găsesc următorii muşchi, cu excepţia:

A. marele adductor

B. adductorul scurt

C. muşchiul drept medial

D. adductorul mic

E. adductorul lung.

66. Care dintre următoarele afirmaţii despre muşchii gambei este falsă:

A. muşchii gambei sunt grupaţi într-o lojă anterolaterală şi o lojă posterioară

B. în loja posterioară se află muşchii peronieri scurt şi lung

C. muşchiul gastrocnemian împreună cu muşchiul solear formează tricepsul sural

D. în planul profund se află muşchii tibial posterior şi flexori ai degetelor

E. muşchii tibial posterior şi flexori ai degetelor realizează extensia labei piciorului şi flexia degetelor.

67. Referitor la fiziologia muşchilor scheletici una dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. asigură postura

B. asigură echilibrul

C. asigura mimica şi mişcările voluntare

D. muşchiul striat reprezintă componenta efectorie a reflexelor somatice de echilibru şi redresare

E. muşchii scheletici reprezintă aproximativ 50% din masa organismului.

68. Care nu este proprietate a muşchilor:

A. excitabilitatea

B. extensibilitatea

C. tonusul muscular

D. plasticitatea

E. contractilitatea.

69. Care dintre următoarele afirmaţii despre contractilitate este falsă:

A. reprezintă capacitatea de a dezvolta tensiune între capetele sale sau de a se scurta

B. baza anatomică a contractilităţii este sarcomerul

C. sarcomerul este unitatea morfofuncţională a miofibrilei

D. proteinele contractile reprezintă baza moleculară a contractilităţii

E. sarcomerul cuprinde două membrane Z.

70. Care dintre următoarele afirmaţii despre excitabilitate este falsă:

A. muşchii răspund la un stimul printr-un potenţial de acţiune propagat

B. potenţialul este urmat de o contracţie caracteristică

C. baza anatomică a excitabilităţii este sarcomerul

D. excitabilitatea se datorează proprietăţilor membranei celulare

E. permeabilitatea selectivă are un rol important în excitabilitate

71. Care dintre afirmaţiile referitoare la proprietăţile muşchilor este adevărată:

A. elasticitatea este proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe

B. extensibilitatea este proprietatea specifică muşchiului de a dezvolta tensiune între capetele sale

C. tonusul muscular se datorează proprietăţilor membranei celulare

D. contractilitatea este proprietatea specifică muşchiului de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi de a reveni pasiv la forma de
repaus atunci când forţa a încetat să acţioneze
E. excitabilitatea se datorează unor proprietăţi ale membranei celulare precum: polarizare, conductanţa ionică, pompe ionice.

72. Despre tonusul muscular una din afirmaţii este falsă:

A. este o stare de tensiune permanentă

B. dupa denervare tonusul muschilor scheletici dispare

C. este o stare caracteristică muşchilor cu inervaţie motorie somatică şi senzitivă afectată

D. este de natură reflexă

E. este o proprietate a muşchilor.

73. În contracţiile izometrice:

A. se schimbă lungimea muşchiului

B. tensiunea nu creşte foarte mult

C. muşchiul prestează lucru mecanic extern

D. energia chimică nu se pierde sub formă de caldură

E. susţinerea posturii corpului este un exemplu de contracţie izometrică.

74. Care este afirmaţia falsă despre contracţiile izometrice:

A. în contracţiile izometrice muşchiul nu prestează lucru mecanic extern

B. în contracţiile izometrice lungimea muşchiului variază

C. în contracţiile izometrice tensiunea rămâne constantă

D. în contracţiile izometrice toată energia chimică se pierde sub forma de caldură plus lucru mecanic intern

E. contracţiile izometrice sunt caracteristice majorităţii muşchilor scheletici.

75. În contracţiile izotonice:

A. lungimea muşchiului nu se modifică

B. tensiunea rămâne constantă

C. acestea nu sunt caracteristice majorităţii muşchilor scheletici.

D. muşchii nu realizează lucru mecanic

E. susţinerea posturii corpului este un exemplu de contracţie izotonică

76. Care este afirmaţia falsă despre contracţiile izotonice:

A. în contracţiile izotonice muşchii realizează lucru mecanic

B. în contracţiile izotonice tensiunea rămâne constantă

C. în contracţiile izotonice lungimea muşchiului variază

D. contracţiile izotonice sunt caracteristice majorităţii muşchilor scheletici.

E. în contracţiile izotonice atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea rămân constante.

77. În contracţiile auxotonice:

A. tensiunea rămâne constantă

B. lungimea muşchiului rămâne constantă

C. tensiunea rămâne constantă dar lungimea muşchiului variază

D. lungimea rămâne constantă constanta dar tensiunea variază

E. atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea variază.

78. Care este afirmaţia falsă privind manifestarile electrice ale contracţiei musculare:

A. activitatea electrica a întregului muşchi poate fi înregistrată obţinându-se electromiograma

B. stimularea fibrelor musculare provoacă apariţia unui potenţial de acţiune propagat în lungul fibrei cu o viteză de 20 m/s.

C. potenţialele de acţiune ale unei unităţi motorii se sumează, dând potenţialele de placă motorie

D. activitatea electrică a unităţilor motorii poate fi înregistrată obţinându-se electromiograma

E. manifestările electrice sunt reprezentate de potenţialul de acţiune al fibrei musculare.

79. Care este afirmaţia falsă privind manifestările chimice ale contracţiei musculare:

A. procesele chimice din muşchi asigură energia necesară proceselor mecanice

B. metabolismul muscular este aerob în primele 45-90 secunde ale unui efort moderat sau intens

C. după primele 2 minute de efort necesităţile energetice sunt satisfacute în cea mai mare parte aerob

D. sunt iniţiate prin mecanisme de cuplare excitaţie-contracţie

E. reprezintă manifestări ale contracţiei musculare.

80. Despre manifestările mecanice se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A. aplicarea unui stimul unic cu valoare prag determină o contracţie musculară unică

B. contracţia musculara unică poarta numele de secusă musculară

C. manifestările mecanice pot fi înregistrate obţinându-se electromiograma.

D. secusa musculară are trei faze E. secusa musculară poate fi izometrică sau izotonică.

81. Care este afirmaţia adevarată despre componentele unei secuse musculare:

A. faza de contracţie durează 0,05 secunde

B. faza de relaxare durează 0,04 secunde

C. faza de contracţie durează din momentul aplicării excitantului şi până la apariţia contracţiei

D. durata manifestării electrice a contracţiei din timpul fazei de latenţă depinde de tipul de muşchi

E. la muşchiul striat faza de latenţă durează 0,04 secunde.

82. Care este afirmaţia falsă despre componentele unei secuse musculare:

A. la muşchiul striat faza de latenţă durează de la 0,01 secunde

B. faza de relaxare durează 0,05 secunde

C. faza de latenţă durează din momentul aplicării excitantului şi până la apariţia contracţiei

D. faza de contracţie durează în medie 0,04 secunde

E. durata manifestării electrice a contracţiei din timpul fazei de latenţă nu depinde de tipul de muşchi.
83. Caracteristicile unei secuse musculare sunt, cu exceptia:

A. durata totala a unei secuse este de 0,1 secunde

B. poate fi izotonică

C. nu poate fi izometrică

D. are trei faze

E. amplitudinea ei variază proporţional cu intensitatea stimulului aplicat.

84. Care este afirmaţia falsă despre contracţia tetanică:

A. tetanosul incomplet prezintă un platou dinţat

B. contracţia tetanică reprezintă o sumaţie de secuse

C. contracţia tetanică apare prin folosirea unor stimuli repetitici la intervale mici şi regulate

D. tetanosul complet prezintă un platou regulat

E. contracţia tetanică nu se poate studia cu ajutorul miografului.

85. Care este afirmaţia adevarată despre contracţia tetanică:

A. contracţia tetanică apare prin folosirea unui stimul unic cu valoare prag

B. tetanosul complet se obţine prin aplicarea stimulilor cu o frecvenţă joasă de 10-20 stimuli/secundă

C. o sumaţie de contracţii tetanice formează o secusă musculară

D. tetanosul incomplet se obţine prin aplicarea stimulilor cu o frecvenţă înaltă de 50-100 stimuli/secundă

E. tetanosul incomplet prezintă un platou dinţat.

86. Care este afirmaţia adevarată privind manifestările mecanice ale contracţiei musculare:

A. frisonul este o contracţie tetanică

B. comanda voluntară se transmite la muşchi doar prin impulsuri cu frecvenţă mică

C. sistola cardiacă este o secusă

D. toate contracţiile voluntare ale muşchilor sunt secuse

E. contracţia obţinută în urma reflexului miotatic este o contracţie tetanică.

87. Care este afirmaţia falsă privind manifestările mecanice ale contracţiei musculare:

A. comanda voluntară se transmite la muşchi prin impulsuri cu frecvenţă mare

B. manifestările mecanice se studiază cu ajutorul miografului

C. frisonul şi sistola cardiacă sunt secuse

D. există în organism şi situaţii în care contracţia este o contracţie tetanică: ex: contracţia obţinută în urma reflexului miotatic

E. secusa este o contracţie musculară unică obţinută prin aplicarea unui stimul unic.

88. Care este afirmaţia adevarată privind manifestările termice ale contracţiei musculare:

A. manifestările termice sunt iniţiate prin mecanismul de cuplare excitaţie-contracţie

B. 30% din energia chimică se transformă în energie caloric

C. manifestările termice sunt reprezentate de potenţialul de acţiune al fibrei musculare

D. manifestările termice se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară

E. randamentul contracţiei masei musculare este de 70%.

89. Care este afirmaţia falsă privind manifestările termice ale contracţiei musculare:

A. manifestările termice nu se studiază cu ajutorul miografului

B. manifestările termice se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară

C. manifestările termice nu se studiază cu ajutorul electromiogramei

D. 70% din energia chimică se transformă în energie calorică

E. manifestările termice sunt reprezentate de potenţialul de acţiune al fibrei musculare.

90. Care dintre următoarele afirmaţii privind sistemul osos este adevărată:

A. dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogeneză care constă în transformarea ţesutului cartilaginos al embrionului în
ţesut conjunctivo-fibros al adultului

B. în modelul cartilaginos al unui os lung centrele de osificare apar mai întâi în epifize şi apoi în diafiza

C. creşterea în lungime a osului este realizată de zona internă, osteogenă a periostului

D. în jurul vârstei de 10-15 ani epifizele se sudează la diafize

E. până în jurul vârstei de 20 ani rămân cartilaginoase doar cartilajele de conjugare diafizoepifizare.

91. Care dintre următoarele afirmaţii privind scheletul capului şi trunchiului este adevărată:

A. scheletul capului este alcătuit din viscerocraniu care adăposteşte encefalul şi neurocraniu

B. primele şapte perechi de coaste sunt adevărate, perechile VIII, IX, X sunt coaste flotante iar ultimele sunt coaste false

C. viscerocraniul este format din patru oase nepereche şi două oase pereche

D. lordozele sunt curburi din plan sagital cu concavitatea posterior caracteristice regiunii toracale

E. scoliozele sunt curburi în plan frontal şi pot fi cu convexitatea la stânga sau la dreapta

92. Care dintre următoarele afirmaţii privind scheletul membrelor superioare este adevărată:

A. scheletul membrelor superioare este format din scheletul membrului superior liber şi centura pelvină

B. scheletul mâinii este format din 7 oase carpiene, 5 metacarpiene şi 14 falange

C. scapula este un os scurt de formă triunghiulară

D. clavicula se articulează lateral cu scapula

E. scapula este un os de forma triunghiulară aşezat cu baza in jos.

93. Care dintre următoarele afirmaţii privind scheletul membrelor inferioare este adevărată:

A. scheletul membrelor superioare este format din scheletul membrului superior liber şi centura scapulară

B. scheletul gambei este alcătuit din două oase: tibia aşezată lateral şi fibula medial

C. rotula este un os alungit situat în tendonul muşchiului cvadriceps

D. scheletul piciorului este format din 8 oase tarsiene, 5 oase metatarsiene şi 14 falange
E. rotula este un os cu baza în sus ce se articuleaz cu epifiza distală a femurului prin faţa sa posterioară.

94. Care dintre următoarele afirmaţii privind articulaţiile este adevărată:

A. sinartrozele se împart în amfiartroze şi artrodii

B. sinartrozele sunt articulaţii ce posedă un grad variabil de mobilitate

C. artrodiile sunt articulaţii sinoviale fixe, imobile

D. amfiartrozele au suprafeţe articulare plane sau uşor concave şi posedă o mobilitate crescută

E. diartrozele sunt articulaţii care posedă un grad variabil de mobilitate.

95. Care dintre următoarele afirmaţii privind rolurile funcţionale ale oaselor este adevărată:

A. la copii doar oasele late iar la adult toate oasele conţin măduva roşie hematogenă

B. oasele reprezintă al doilea rezervor principal de substanţe minerale al organismului

C. oasele reţin numeroase substanţe toxice (Hg, Pb, F) şi le eliberează brusc, fiind apoi eliminate prin piele

D. la adult măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este galbenă

E. la vârstnici măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este cenuşie, funcţională.

96. Care dintre următoarele afirmaţii privind sistemul muscular este adevărată:

A. musculatura scheletică are în structura sa ţesut muscular neted

B. inervaţia vegetativă a muşchiului determină reacţii vasomotorii

C. tendoanele au în structura lor ţesut muscular striat

D. corpul muşchiului este format din fibre musculare netede

E. muşchiul nu prezintă o vascularizaţie bogată.

97. Care dintre următoarele afirmaţii privind principalele grupuri musculare ale capului, gâtului şi trunchiului este
adevărată:

A. diafragma este un muşchi lat ce prezintă o faţă boltită spre abdomen şi o faţă concavă spre torace

B. marii dorsali sunt muşchi situaţi superior de muşchii trapezi

C. muşchiul dinţat mare este un muşchi situat superficial la nivelul toracelui

D. muşchiul piramidal se află anterior faţă de fiecare muşchi drept abdominal

E. medial de muşchii drepţi abdominali se află muşchii oblic extern şi transvers abdominal.

98. Care dintre următoarele afirmaţii privind principalele grupuri musculare ale membrului superior este adevărata:

A. deltoidul este un muşchi ce realizează adducţia braţului

B. în partea posterioară a braţului se distinge muşchiul coracobrahial

C. mâna posedă muşchi doar în spaţiile interosoase

D. muşchii anteriori ai antebraţului sunt extensori ai antebraţului şi supinatori ai mâinii

E. unii muşchi anteriori ai antebraţului sunt flexori ai degetelor.

99. Care dintre următoarele afirmaţii privind principalele grupuri musculare ale membrului inferior este adevărată:
A. în partea laterală a coapsei se găsesc trei muşchi adductori – mare, scurt şi lung

B. muşchii semitendinos şi semimembranos se află în loja anterioară a coapsei

C. în loja laterală a gambei se afla muşchii extensori ai degetelor

D. în planul profund al gambei se află muşchii tibial posterior şi flexori ai degetolor

E. în plan superficial în loja anterolaterală se află muşchiul gastrocnemian care împreună cu muşchiul solear formează tricepsul
sural.

100. Care dintre următoarele afirmaţii privind fiziologia muşchilor scheletici este adevărată:

A. muşchii scheletici reprezintă aproximativ 50% din masa organismului

B. baza anatomică a elasticităţii musculare o reprezintă fibrele elastice din structura endomisiumului

C. tonusul muscular dispare în timpul somnului

D. sarcomerul este cuprins între doua membrane Z

E. când muschiul striat este relaxat banda H luminoasă conţine actină şi miozină.