Subiecte licenta, sesiunea 2014

Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

1 Anatomie 30
1.Cubitusul este situat
a. în partea externã a antebraţului
b. în partea internã a antebraţului
c. la nivelul braţului
d. la nivelul mãinii
2.Trohleea humeralã se aflã la nivelul
a. extremitãţii superioare
b. extremitãţii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului
3.Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial
4.Apofiza coronoidã aparţine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei
5.Oasele tarsiene sunt în numãr de
a. 7
b. 8
c. 5
d. 10
6.Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului
7.Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului
8.Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului d. claviculei
9.Spina omoplatului se aflã pe:
a. faţa anterioarã a osului
b. faţa posterioara a scapulei
c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale
10.Olecranul se aflã la nivelul:
a. extremitãţii superioare a cubitusului
b. extremitãţii superioare a radiusului
c. cotului
d. feţei anterioare a antebraţului
11.Creasta tibiei :
a. este supranumitã creasta solearului
b. este marginea anterioarã a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjitã
d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal
12.Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
e. mare al mîinii
13.Unghiul extern al omoplatului prezintă:
a. olecran
b. apofiză coronoidã
c. cavitate glenoidă
d. spina omoplatului
14.Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde şi superficiale
b. nervul radial
c. artera radială
d. artera axilarã
15.Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:
a. apofiză coracoidă
b. apofiză stiloidă
c. epicondil extern
d. olecran
16.Creasta iliacă este :
a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor
c. marginea superioară a coxalului
d. marginea anterioarã a coxalului
17.Fosa acetabulară se află la nivelul:
a. extremitătii superioare a tibiei
b. cavităţii cotiloide
c. extremităţii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
18.Spina tibiei se află :
a. pe faţa superioară a extremităţii superioare
b. pe marginea anterioară a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faţa externă a extremităţii inferioare 3
19.Astragalul este :
a. prima vertebră cervicală
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
20.Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muşchii peri articulari
21.Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. încrucişate
22.Abducţia este mişcarea prin care un membru
a. se apropie de linia medianã a corpului
b. se roteşte în jurul axului proriu
c. se îndepãrteazã de axul corpului
d. se roteşte în jurul corpului
23.Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteazã extern
c. se roteazã intern
d. se îndepãrteazã de axul median al corpului
24.Adducţia braţului reprezintã
a. proiecţia înainte a braţului
b. apropierea braţului de torace
c. îndepãrtarea bratului de torace
d. extensia braţului
25.Sinoviala este
a. un ligament
b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26.La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã
a. capsulã articularã
b. ligamente
c. sinovialã
d. menisc intraarticular
27.Articulaţia coxo femuralã este
a. o articulaţie planã
b. biaxialã
c. triaxialã
d. uniaxialã
28.Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului
b. porţiunea articularã a osului
c. porţiunea extraarticularã
d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia
29.Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central
b. şanţul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
30.Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers

2. Fiziologie 15
1.Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:
a) presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial
b) cantitatea de hemoglobină
c) presiunea parţială a CO2
d) nici un răspuns nu este corect
2.Indicele cardiac reprezintă:
a) debitul cardiac/ m2 de suprafață corporală
b) debitul cardiac/ volumul sanguin
c) diferența dintre debitele sistolic atrial și cel ventricular
d) nici un răspuns nu este corect
3.Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:
a) capacitatea de oxigenare
b) debitul de oxigen al sângelui
c) debitul venos de oxigen
d) puterea de oxigenare
4.Transportul gazelor de către sânge aparţine funcţiei:
a) respiratorii
b) circulatorii
c) digestive
d) excretorii
5.Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru:
a) oxidul de carbon faţă de carbon
b) oxigen faţă oxidul de carbon
c) bioxidul de carbon
d) bioxidul de carbon faţă de oxigen
6.Valoarea debitului sistolic este:
a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;
7.Diferența arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac și metabolism
d) cantitatea de mioglobină
8.Debitul cardiac crește:
a) în timpul somnului
b) în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un răspuns nu este corect
9.Valorile presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial:
a) cresc odată cu vârsta
b) sunt mai mari la bărbați decât la femei
c) sunt strict dependente de ventilație
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar
10.Echilibrul este stabil atunci când:
a) centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid
b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin
c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin
d) nici un răspuns nu este corect
11.Unghiul de stabilitate:
a) este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativă absolută
c) este format de proiecția centrului de greutate cu dreapta care îl unește cu marginea bazei de
susținere
d) prezintă fenomenul de recrutare
12.Un organism echilibrat convenabil în poziție verticală prezintă o activitate musculară :
a) scăzută doar la nivelul coapselor
b) cresută doar la nivelul trunchiului
c) crescută la nivelul trunchiului și coapselor
d) scazută la nivelul trunchiului și a coapselor
13.Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:
a) pârghii de forță
b) pârghii de viteză
c) pârghii de echilibru
d) pârghii de susținere
14.De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?
a) centrul de greutate
b) forţa musculară
c) puterea musculară
d) centrul de echilibru
15.Glisarea și hiperextensia sunt mișcări:
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale într-un plan frontal
c) similare cu abducția și respectiv adducția
d) care depășesc limitele fiziologice
 3.Ergofiziologie 14
1.In timpul contractiei izotonice:
A.nu se modifica dimensiunile muschiului
B. se produce lucru mecanic
C.nu se produce lucru mecanic
D.se modifica doar tensiunea din muschi
2.In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul :
A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular
3.Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :
A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati
4.Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :
A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie
5.In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie
6.Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara
A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal
7.Muschiul are inervatie:
A.doar somatica
B..senzitiva si motorie.
C. .doar senzitiva
D.somatica si vegetativa
8.Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de :
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
9.Contractia auxotonica este cea in care variaza :
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
 10.Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze
A izometrice
B. izotonice şi auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice
11.Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
12.Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin
adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
13.Tonul infinit semnifica:
A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice
14.Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort
considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica
4 .Biomecanică 15
1.In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul
tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
2.Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect.
3.Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:
a. În flexie maximă;
b. Numai în extensie;
c. În primele 60 grade
d. Numai în primele 20 grade.
4.In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi
platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
5.Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului)
este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
6.Mușchiul care are rol atât în extensia șoldului cât și în flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă;
b. Bicepsul femural, porțiunea lungă;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
7.În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ
valoarea:
a. 50grade;
b. 20grade;
c. 70grade;
d. 5grade;
8.Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
9.Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;
10.În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
a. 50grade;
b. 20grade;
c. 70grade;
d. 5grade;
11.Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural porțiunea lungă;
c. Vast medial;
d. Biceps femural porțiunea scurtă.
12.Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:
a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.
13.În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:
a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De două ori greutatea corpului;
d. Nici un răspuns nu este corect;
14.Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:
a. Ligamentele încrucişate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
15.Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform. 9
5. Bazele teoretice si metodice ale kinetoterapiei. 55
1.Diartrozele sunt articulaţii:
a) fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros
b) cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de mişcare
în mai multe direcţii
c) cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare
d) unite prin cartilaj hialin.
2.Celulele osului sunt:
a) osteoblaste
b) reticulocite
c) osteoplaste
d) miocite
3.Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanaţi
b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon
4.Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a) tipul articulaţiei
b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
5.Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a) manipulările
b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu rezistenţă
6.Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
7.Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) încălzirea prealabilă a ţesutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) Supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare
8.Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a) asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
b) asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderenţe în articulaţie
d) Menţine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular
9.Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare
b) gradul 3: mişcări cu amplitudine mai largă, care nu ating extremele excursiei de mişcare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
10.Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:
a) examen clinico-funcţional
b) anamneză 10
c) goniometrie
d) spirometrie
11.Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) tipul articulaţiei
12.Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei
musculare sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
13.Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 6 sec/zi
b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 12 sec/zi
14.Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
15.Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
16.Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al
copilului, în 4
etape:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
17.Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase şi
extrapiramidale sunt:
a) tremurături, astm
b) obezitatea, ataxia
c) tremor, astm
d) ataxia, spasme
18.Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
19.ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d) stretching-ului
20.Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate
(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
b) recuperării medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei 11
21.Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor
22.La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoză dorsală accentuată
d) cifolordoză
23.Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a) doar din faţă
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
24.Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect
b) forţa musculară
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de mişcare
25.Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:
a) contactul iniţial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare
c) sprijinul şi balansul
d) desprinderea şi pendularea
26.Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a) mers dureros
b) mers încrucişat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
27.Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o oră
d) câteva secunde
28.Capsula articulară este:
a) un ţesut muscular în continuarea periostului
b) un ţesut conjunctiv în continuarea tendonului
c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului
d) un ţesut conjunctiv fibros în continuarea muşchiului
29.În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se
bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
30.Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a) parte fundamentală, parte de încheiere
b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare 12
31.Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
32.Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a) ţesutului moale
b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
33.Reflexul miotatic este reflex de:
a) întindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
34.Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) cicatrice tisulară
35.Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular:
a) sa preceadă bilanţul articular
b) poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia
c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de masă corporală
36.Cotarea bilanţului muscular se realizează în:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fără trepte
37.Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:
a) 2 poziţii, antigravitaţională şi fără gravitaţie
b) pentru fiecare treaptă o poziţie
c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singură poziţie pentru toate treptele
38.Precizaţi care categorie nu aparţine ADL-urilor:
a) de autoîngrijire
b) de mobilitate în pat
c) de forţă
d) de comunicare
39.Sinoviala este:
a) membrana care tapetează în exterior capsula articulară
b) membrana care captuşeşte cartilajul osului
c) membrana care înveleşte fibra musculară
d) membrana care tapetează intern capsula articulară
40.Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la efort
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta 13
41.Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:
a) creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere
b) determină relaxare fizică şi psihică
c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor
d) creşte flexibilitatea ţesuturilor
42.Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)
c) comunicarea permanentă cu pacientul
d) forţarea exerciţiilor, întindere exagerată
43.Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) regula mişcării contrare, cu durere
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
44.Una dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a) după numărul de articulaţii peste care trec muşchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari
b) după aşezare muşchii sunt superficiali sau profunzi
c) după numărul capetelor de origine muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps
d) după structură şi funcţie muşchii pot fi penaţi, uni- sau bipenaţi
45.Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaţiilor
46.Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab
b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero
c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată (acceptabilă), 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero
d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero
47.Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) intensitate, durată
c) durată, complexitate
d) de nici un factor
48.Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă
b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
49.Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
50.Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+
51.Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a) forţa musculară
b) valoarea circulaţiei musculare
c) abilităţile sportive deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
52.Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei
53.Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:
a) individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale
b) activităţile fizice de loisir
c) activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat
d) condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile
54.Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a) sedentarilor
b) pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
55.Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
6.Kinetologie medicală 80
1.Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a) imobilizarea de punere în repaus
b) imobilizarea activă
c) imobilizarea de contenţie
d) imobilizarea de corecţie
2.Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a) relaxarea musculară
b) punerea în repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometrică
 3.Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
b) traumatisme uşoare
c) tendinite
d) flebite
4.Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
b) arsuri întinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
5.Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a) consolidarea fracturilor
b) în luxaţii
c) artrite specifice
d) arsuri
6.Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a) aparatul să nu jeneze circulaţia
b) sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c) segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d) este normal să creeze disconfort fizic şi
psihic pacientului
7.Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a) favorizează circulaţia venoasă
b) ameliorează mobilitatea articulară
c) induce hipotrofii musculare de inactivitate
d) crează confort fizic şi psihic pacientului
8.Posturile pot fi:
a) active şi cu rezistenţă
b) active şi de facilitare
c) corective şi cu rezistenţă
d) corective şi de facilitare
9.Posturile corective pot fi:
a) liberă, liber-ajutată, fixată
b) fixată, atârnată, liberă
c) sprijinită, liber-ajutată, fixată
d) liberă, liber-ajutată, atârnată
10.Posturile de facilitare nu se referă la:
a) drenaj bronşic
b) mişcări active
c) facilitare respiratorie sau cardiacă
d) drenaj biliar
11.Tehnicile anakinetice sunt:
a) mişcări active cu rezistenţă
b) mişcări pasive
c) relaxarea musculară
d) imobilizarea, posturarea
12.Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b) se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
c) se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică
d) este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie de
mişcare
13.Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a) tracţiuni
b) autopasivă
c) contracţia izometrică
d) prin manipulare
14.Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) tehnicilor anakinetice
b) mobilizărilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizărilor pasive
15.Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:
a) mobilizarea activă liberă
b) mobilizarea activo-pasivă
c) mobilizarea pasivo-activă
d) mobilizarea activă cu rezistenţă
16.Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a) anakinetice de posturare
b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice
17.Mobilizarea autopasivă o realizează:
a) pacientul
b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor
18.Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a) presiunea corpului
b) imobilizare de corecţie
c) acţiunea membrului sănătos
d) intermediul unor instalaţii (scripeţi)
19.Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a) posturarea pacientului în instalaţii
b) poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c) manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d) poziţia pacientului
20.Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a) activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
b) activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c) pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d) activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
21.Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a) creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
b) menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
c) creşterea sau menţinerea forţei musculare
d) dezvoltarea coordonării neuro-musculare
22.Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a) contracţii izometrice executate voluntar de pacient
b) contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c) contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d) contracţii musculare controlate de pacient
23.Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a) kinetică activă cu rezistenţă
b) kinetică dinamică
c) kinetică statică
d) kinetică activă asistată
24.Tehnicile kinetice statice constau în:
a) contracţie izometrică, relaxare musculară
b) contracţie izotonică, relaxare musculară
c) contracţie izometrică, imobilizare
d) contracţie izotonică, posturare
25.Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:
a) exerciţiile se execută rapid
b) progresivitate lentă, poziţii de start stabile
c) la contracţii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu
26.Ultimul nivel al controlului motor este:
a) mobilitatea
b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlată
27.Bilanţul muscular are un sistem de cotare pe o scală de la:
a) 0-1
b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
28.Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:
a) mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b) mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c) mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d) mişcarea de circumducţie
29.Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:
a) înţelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către pacient
b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de către examinator a segmentului
d) comunicare între pacient şi examinator
30.Bilanţul muscular este un proces:
a) activ
b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static
31.Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:
a) elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare
b) orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c) conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului
d) măsurarea indicilor cardio-vasculari
32.Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 12 sec/zi
b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 6 sec/zi
33.Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a) -2, -3
b) 5 şi 4
c) 2+, 3+
d) 0, 1
34.Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe exterioare
b) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă
contrarezistenţă)
c) 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei rezistenţe
medii
d) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei
35.La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
b) bolta longitudinală a piciorului
c) bolta orizontală a piciorului
d) relieful genunchiului
36.Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular
37.Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) aerob
c) anaerob lactacid
d) aerob alactacid
38.Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) deficit cardio-vascular
b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) hipotonii sau hipertrofii musculare
39.Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) durată, volum
c) complexitate, durată
d) intensitate, durată
40.Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a) 4 şi 3
b) 2 şi 3
c) 3+, 2
d) 2 şi 3
41.Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) regula mişcării contrare, cu durere
b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
42.Progresivitatea pentru tonifierea musculară nu se realizează prin:
a) creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie
c) adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate articulară
d) creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate adăugată
43.Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:
a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă
b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă
c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă
d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru
44.Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale şi derivate
d) nici un răspuns nu este corect
45.La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a) prezenţa cifozei
b) relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
46.Evaluare ADL nu constă în:
a) igienă, îmbrăcare
b) utilităţi, alimentare
c) comunicare, locomoţie
d) efectuare de exerciţii de forţă
47.Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:
a) doar schimbarea poziţiei membrelor superioare şi a trunchiului
b) doar schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului
c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare
d) doar schimbarea poziţiei trunchiului
48.Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
b) iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d) relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
49.Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Văzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacţia
50.Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
51.Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
52.Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bună flexibilitate musculară
b) detentă
c) de o foarte bună viteză de deplasare
d) rezistenţa generală a organismului
53.Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau diagonală,
din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducţie sau adducţie
c) circumducţie
d) rotaţie externă sau internă
54.La examinarea din faţă se pot aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
55.Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezistenţă
56.Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
57.Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
58.Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a) 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei
b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d) 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului
59.ATP, CP semnifică:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
60.Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:
a) izometria alternată, relaxare-opunere
b) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală
c) relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
d) iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere
61.Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
62.Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:
a) instalaţii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeţilor
63.Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:
a) refacerea forţei şi reeducarea mersului
b) recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională
c) efort fizic şi refacerea după efort
d) refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare
64.Momentele manipulărilor nu constau în:
a) punerea în tensiune
b) punerea în poziţie
c) suspendarea excentrică
d) impulsul manipulativ
65.Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată
c) forţa de tracţiune este progresivă
d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical
66.Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesională
d) sociale
67.Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:
a) imobilizări
b) mobilizări pasive
c) mobilizări active
d) mobilizări pasivo-active
68.Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede,
este evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
69.Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a) relaxare-contracţie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă
d) contracţia izometrică în zona scurtată
70.Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
71.Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a) creşterea forţei musculare
b) suspendarea unui membru în sistem elastic pe verticală
c) creşterea indicilor respiratori la efort
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
72.Relaxarea generală se poate obţine prin:
a) exerciţii active, cu rezistenţă
b) masaj
c) contracţii izometrice între 12-30 secunde
d) mobilizări active executate rapid
73.Identificaţi gradul, în testing-ul muscular pentru calificativ – slabă, cu mişcare
completă, dar cu gravitaţia exclusă:
a) 1
b) 2+
c) 3-
d) 2
74.Realizează mişcare completă contra gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
 75.În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată,
indiferent de schema de mişcare:
a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
76.Suspensoterapia constă în:
a) mişcări active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei
c) mişcări active, cu rezistenţă
d) mişcări active cu ajutorul resorturilor
77.Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-ului
muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
78.Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:
a) respiraţia controlată
b) creşterea forţei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creşterea rezistenţei la efort
79.Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a) pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă
b) activ, de către kinetoterapeut determinându-se limitele de mişcare
c) activo-pasiv de către kinetoterapeut
d) activ, cu rezistenţă pentru creşterea forţei
80.În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:
a) mişcări pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greutăţi mari pe umeri
d) contracţii izometrice
7. Balneologie 40
1.Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald
2.Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala
3.Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat
4.Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie
5.Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor
6.Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare
7.Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru
8.Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii
9.Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l)
10.Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia
11.Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA :
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
12.Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru
afectiunile respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
13.NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic

14.Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata
statiune este :
a. Techirghiol 24
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
15.Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
16.Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
e. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
f. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
g. coxartroza in stadiile incipiente
h. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
17.Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale
18.Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
19.Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
20.Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
21.Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
22.Apele alcalin –teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
23.Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale
24.Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
25.Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare
sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate
26.Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea
procesului de reinervare in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
27.Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
28.Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
29.Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor
30.Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten
31.Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
32.Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice 26
33.Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru
34.Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a
activitatii cordului)
d. bolile psihice
35.Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :
a. nu are efecte benefice
b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c. agraveaza afectiunile ORL
d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare

36.Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie ischemica

sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea simptomatologiei bolii
b. stimularea miocardului la efort progresiv
c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala
37.Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul
b. stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori termici
contrastanti
c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara
38.Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. tuberculoza pulmonara activa
b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c. cord pulmonar cronic decompensat
d. sinuzita cronica
39.Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza urmatoarele
efecte cu EXCEPTIA :
a. mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici
b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase
c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor
d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut
40.Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientele cu afectiuni ginecologice
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul organelor genitale prin termoterapie generala
si locala
b. ameliorarea congestiei pelvine prin aplicatii de termoterapie blanda
c. reducerea sechelelor postinflamatorii de tipul sinechiilor uterine si tubare
d. impiedicarea refacerii fecunditatii si fertilitatii
8.Fizioterapie 41
1.Ultrasunetele reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz
2.Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de
contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice
3.Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte
4.Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde
5.In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici
6.Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular
A. Galvanic
B. Inteferential
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa
7.Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte
8.Baia galvanica NU poate fi:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara
9.Radiatiile infrarosii:
A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
B. Sunt radiatii acalorice
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
10.Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
A. Monofazat cu pauze de o secunda
B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
D. Cu efect predominant analgezic
11.TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
12.Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent
13.Efectele termice ale ultrasunetului:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
B. Nu depinde de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
14.Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
15.Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t
16.Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
A. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se
evita arsura chimică
C. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului
17.Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina
18.Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
B. Are efect excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a pauzei
5ms)
19.Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:
A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+
C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se
petrec in miimi de secunda
D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa
20. LLLT inseamna :
A. “low level laser therapy”
B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
D. Laser cu energie peste 1000 mW
21.Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
A. algoneurodistrofia
B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
D. fibromialgia
22.Indicatiile laseroterapiei sunt:
A. retinopatia degenerativa
B. tumori maligne cutanate
C. artrozele
D. implantul cohlear
23.Urmatoarea afirmatie despre laseroterapie este adevarata:
A. In prezent se cunosc 2 tipuri de laser medical – de mare si mica putere
B. In prezent se cunosc 4 tipuri de laser medical – laserul de mica putere, medie si mare putere si
laseul rece
C. Laserul de mare putere se foloseste in reumatologie
D. Laserul de mare putere se mai numeste si laser rece ( cold laser)
24.Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata
25.Baia de lumina partiala :
A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica
C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica
26.Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A. caloric
B. hiperemiant
C. cresterea activitatii fagocitare
D. toate raspunsurile corecte
27.Actinoterapia:
A. determina pigmentare si exfoliere cutanata
B. determina eritem actinic la 1 ora
C. scade metabolismul bazal 30
D. nu influenteaza sinteza vitaminei D
28.Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile
29.Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL
30.Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:
A. arsura
B. atrofia cutanata
C. fotooftalmia
D. acneea
31.Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
A. vasoconstrictie
B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
C. relaxare musculara
D. fibroliza
32.Majoritatea aparatele Magnetodiaflux produc un camp magnetic de:
A. 100 Hz
B. 50 Hz
C. 500 Hz
D. 1000 Hz
33.Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A. hipotensiunea arteriala
B. epilepsia
C. nevroza anxioasa
D. insuficienta hepatica
34.Urmatoarea afirmatie despre magnetoterapie este falsa:
A. este o metoda termica
B. tratamentele pot fi efectuate in conditii de gips, bandaje
C. nu se cunosc reactii adverse majore
D. poate determina scaderea TA
35.Efectele magnetoterapiei sunt:
A. sedativ pentru forma continua
B. simpaticolitica pentru forma intrerupta
C. excitatorie pentru forma continua
D. ergotropa pentru forma continua
36.Legat de efectul endotermic al ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este falsa:
A. este mare la intensitati mici
B. se inregistreaza pana la 4 cm
C. tesuturile care se incalzesc preferential sunt periostul, osul subcondral, nervul
D. este mic la intensitati mici
37.Ultrasonoterapia se poate realiza prin:
A. contact direct fara a fi necesar un mediu de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul unei substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument
38.Mobilizarea capului emitator pe suprafata tegumentului in timpul aplicarii
ultrasonoterapie se realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C. insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-se astfel formarea undei stationare si efectul
endotermic
39.Aparatele moderne permit combinarea US cu:
A. curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C. infrarosiile
D. undele scurte
40.Diatermia are urmatoarele proprietati:
A. efect electrolitic
B. efect excitomotor
C. efect caloric de suprafata
D. efect metabolic
41.Diatermia cu unde medii are:
A. lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 – 1 000 000 Hz
C. lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 100-1000 m
9 . Masaj. 33
1.Arcul reflex este:
a.suport fiziologic pentru activitatea sistemului nervos
b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi, calea de comanda a actiunii de efectuat, organ efector
d.format din mai multi neuroni ,centri corticali si un receptor
2.Masajul reflex profund stimuleaza :
a.mecanoreceptorii si inhiba mesajele nociceptive
b.inhiba atit mecanoreceptorii cit si mesajele nociceptive
c.calea nociceptiva si inhiba mecanoreceptorii
d.atit mecanoreceptorii cit si calea nociceptiva
3.Tehnica Knapp reprezinta aplicarea de :
a.presiuni moderate repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat
b. presiuni moderate urmate de frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50
de ori asupra zonei de tratat
c. frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat
d.neteziri, bateri si frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra
zonei de tratat
4.Crioterapia produce:
a.vasoconstrictie
b.vasodilatatie
c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie 32
d.un efect ce depinde de tipul reactiv al pacientului
5.Vasele limfatice dreneaza lichidul excedentar din spatiul interstitial rezultat din :
a.activitatea metabolica foarte intensa
b.aport crescut de apa
c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel venos al capilarului
d.diferenta arterio-venoasa
6.Etapele drenajului limfatic sunt:
a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti
b.drenajul de resorbtie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti
c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie
d.se face doar drenaj de resorbtie si de appel
7.Zonele metamerice Head sunt formate din :
a.viscerul si pielea din zona somatica corespunzatoare a caror inervatie converge spre acelasi etaj
sau segment medular
b.viscerul si o regiune parietala abdominal sau toracica a caror inervatie converge spre acelasi
etaj sau segment medular
c.viscerul si o unitate motorize a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular
d.nici o definitie nu este corecta
8.Tehnicile osteopatice functionale :
a.vindeca tulburarile de statica si discopatiile
b. sunt contraindicate in discopatii si tulburari de statica
c.se fac in sensul leziunii si stimuleaza capacitatea de autovindecare
d.mobilizeaza structura osoasa
9.Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea
succesiune:
A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiile
B. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile,
netezirea (effleurage);
C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul);
netezirea (effleurage);
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)
E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage,
netezirea (effleurage)
10.Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în
regiunile unde aceştia sunt situaţi :
A. în profunzime
B. superficial
C. în stratul hipodermic foarte gros
D. în regiunea fesieră
E. abdominal la persoanele cu obezitate
11.Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii
C.. o formă intermediară de trecere spre tapotament
D.o asociere interzisă
E.o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros
12.Contracţia izometrică
A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
B. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator 33
C. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
D. determină mişcarea de abducţie
E. nu determină mişcare
13.Contracţia musculară se realizează prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.acţiunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
E.acţinea ionilor de potasiu
14.Fricţiunea este manevră electivă pentru :
A. epiderm
B. derm
C. hipoderm
D. epiderm şi derm
E. nici un răspuns nu este corect
15.Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.secretorii
E. glabre (fără păr)
16.Sinapsa reprezintă:
A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legătura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
E.locul unde se secretă sudoarea
17.Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :
A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj
B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament
C. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat
D.permit doar netezirea
E. doar tromboflebitele contraindică masajul
18.În cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.se fac doar fricţiuni
E.este contraindicat numai în fazele terminale
19.Masajul poate atenua durerile prin:
A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C
D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile
nociceptive
E.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii
20.Fusul neuro-muscular conţine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive 34
C.fibre motorii şi senzitive
D.fibre simpatice
E.fibre parasimpatice
21.In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua vasculară
profundă apare:
A.vazodilataţie
B.vazoconstricţie
C.congestie
D.B şi C
E.deschidere de capilare suplimentare
22.Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :
A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
B.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică
C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică
D. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P
E. toate variantele sunt incorecte
23.Durerea referită apare datorită :
A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular
cu fibrele motorii
B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal
medular cu fibrele durerii viscerale
C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular
cu fibrele durerii viscerale
D. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
E. convergenţei fibrelor simpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
24.În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
A.in sens centripet
B.în sens centrifug
C.în ambele sensuri
D.doar subacval
E.doar uneori
25.Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:
A.netezirea şi tapotamentul
B.vibraţiile
C.fricţiunile
D.effleurajul
E.rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile
26.Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:
A. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioară a
antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de nuiele”
B. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar
C. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor
D. manevre de percutat: cu vârful degetelor
E.toate manevrele menţionate la A,B,C şi D
27.Masajul are ca efecte generale:
A.diminuarea metabolismului bazal
B. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator
C.insomnie 35
D.oboseală
E.diminuarea tonusului organelor cavitare
28.Masajul
A. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor inflamate aseptic.
B.intensifică simptomatologia algică
C. favorizează hipertoniile musculare
D. favorizează contracturile musculare
E.nici o variantă nu este corectă
29.Durata unei şedinţe de masaj regional este de
A.30-60 minute
B.10-15minute
C.peste 60 de minute
D.15-30 minute
E.30 minute
30.Luxaţia
A.beneficiază de masaj
B.necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-
ligamentară
C.necesită doar repaus absolut
D.nu are nevoie de tratament ortopedic
E. beneficiază numai de masaj instrumental
31.În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
A. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular.
B. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi
volumului muscular
C. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile
D.se indică doar kinetoterapie
E.se face doar masaj terapeutic
32.Vibraţiile fine şi prelungite
A.reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
B.reduc stratul adipos
C.au efecte excitante pe sistemul nervos central
D.au efecte excitante la nivelul pielii
E.se mai numesc trepidaţii
33.Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra
A.muşchilor
B.articulaţiilor
C.pielii
D. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare
E.ţesutului subcutanat
10 . Reumatologie 25
1.Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
B. Articulatiile sacroiliace;
C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
D. Articulatiile coxo-femurale;
2.Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu
poliartrita reumatoida includ urmatoarele, cu exceptia:
A. Distructie articulara
B. Limitarea mobilitate articulara
C. Afectare prehensiune – forta/ finete
D. Afectarea respiratorie
3.Obiective terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:
A. Diminuarea durerii si inflamatiei
B. Mentinerea/ Ameliorare/ maximizarea functionala articulara
C. Prevenirea/ minimizarea dizabilitatii si afectarii functionale
D. Promovarea respiratiei tip abdominal
4.Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:
A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;
B. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;
C. Cresterea amplitudinii de miscare a segmentelor vertebrale lombar si dorsal;
D. Reeducare vocationala;
5.Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, cu exceptia:
A. Degete in “ciocan”;
B. Degete in “gat de lebada";
C. Picior triunghiular;
D. Picior rotund.
6.Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Spondilita anchilozanta;
B. Artropatia psoriazica;
C. Sindromul Reiter si artritele reactive;
D. Spondilartroza
7.Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:
A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu deficite majore de prehensiune;
B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a segmentara sau totala, pe toate directiile de
miscare;
C. deficitul respirator prin insuficienta respiratorie restrictiva;
D. afectarea de dinamica diafragmatica;
8.Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;
D. ameliorarea functiei de prehensiune;

9.Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:

A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)
B. termoterapie profundă, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina/
parafango) in faza activa a bolii;
C. kinetoterapie de tip postural, pentru menţinerea curburilor coloanei şi combaterea poziţiilor
vicioase;
D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;
10.Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat
11.Testul Schober reprezintă determinarea:
A. Mobilităţii coloanei vertebrale lombare
B. Mobilitatii coloanei vertebrale cervicale
C. Mobilitatii coloanei vertebrale dorsale
D. Manevra pentru articulatiile sacroiliace
12.Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral lombar
B. pozitia de „schior”
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral cervical
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:
A. reprezinta localizarea modificărilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. reprezinta o artropatie cronica imuna, dureroasă, progresivă şi major invalidantă;
C. reprezinta principala cauză de dizabilitate şi de protezare la vârstnic
D. este o afectiune metabolica complexa, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;
14.Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:
A. intensitatea durerii cu character mechanic;
B. deviaţiile în plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
C. tumefacţia;
D. stabilitatea articulară a soldului.
15.Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:
A. refacera stabilităţii (tonifiere grupelor musculare adiacente);
B. ameliorarea mobilităţii articulatiei femuro-patelare;
C. ameliorarea prehensiunii;
D. restabilirea unghiurilor utile de mers în articulaţia femuro- tibială.
16.Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele:
A. analgezice non- opioide (paracetamol, AINS)
B. remissive imunosupresoare de tipul methotrexatului;
C. suplimente nutritive (condroitina, glucozamina)
D. medicaţie cu administrare intra-articulară de tip corticoid (produşi retard)
17.Programul KT in puseul inflamator al artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu
exceptia:
A. posturarea genunchiului in extensie completa;
B. efectuarea de contracţii izometrice din poziţii nedureroase pentru cvadriceps şi hamstrings;
C. tracţiuni cu genunchiul în flexie de 45grade.
D. mobilizări active- asistate până la limita durerii a articulaţiei femuro-patelare;
18.Următoarele modificări radiologice NU pot apare in gonartroză:
A. Osteofite
B. Geode
C. Scleroza subcondrală
D. Sindesmofite
19.Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica simptomatica sunt adevarate, cu exceptia:
A. Fara factori declansatori evidenti;
B. Debutul este insidios;
C. Iradierea este uniradiculara;
D. Simptomatologia NU se amelioreaza in repaus.
20.Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii:
A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce;
B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce;
21.Umarul simplu dureros este expresia:
A. tendinitei bicepsului;
B. rupturii coifului rotatorilor;
C. artrozei scapulohumerale;
D. algoneurodistrofiei umarului.
22.Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune:
A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. programul Williams;
D. posturare corecta;
23.Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, cu exceptia:
A. hernia de disc L4-L5, L5-S1;
B. discartroza;
C. spondilartrita;
D. artroza coxo-femurala;
24.Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna;
B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect
C. sciatica paretica recent instalata;
D. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ la 5 zile de tratament;
25.Laserterapia in lombosciatica:
A. se face pe punctele dureroase vertebrale;
B. se face pe punctele dureroasse Valleix;
C. se indica si in formele de sciatica paretica;
D. toate cele de mai sus

11. Neurologie 35
1.Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de
specialitatea neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
2.Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internării
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
3.Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu exepţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni 39
4.Evaloarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forţei musculare
b. evaloarea troficităţii musculare
c. evaloarea mişcărilor involuntare
d. evaloarea sensibilităţii tactile
5.Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6.Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării
vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
7.Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de
contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
8.Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de
inducerea stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reacţiei de orientare
b. abolirea respiraţiei
c. abolirea reacţiei de trezire
d. abolirea stării de conştienţă
9.Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în:
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi
10.Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaţiului subarahnoidian
11.Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
12.Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor
arterio-venoase cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenajul venos
13.Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaloarea raspunsului verbal
b. evaloarea raspunsului respirator
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular
14.Principiul de baza al computer tomografiei are la bază:
a. câmpul magnetic
b. radiaţia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaţia laser
15.Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
16.Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.
17.Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.
18.In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.
19.Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
20.Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.
21.Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.
22.Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.
23.Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.
24.Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.
25.Societatea are o datorie:
a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.
26.Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.
27.Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.
28.Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.
29.In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.
30.In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.
31.Tromboflebita profunda se previne prin:
a.ortostatism prelungit;
b.flexia capului;
c.extensia trunchiului;
d.flexia si extensia piciorului.
32.Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe teren denivelat;
c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.
33.Mana este “un tentacul”al:
a.diencefalului;
b. scoartei cerebrale;
c.bulbului rahidian;
d.creierului.
34.Hidro-kinetoterapia se face dupa principiul lui:
a.Thales;
b.Arhimede;
c.Menelaos;
d.Socrate.
35.In torticolis:
a.capul este inclinat in fata;
b.linia ochilor este orizontala;
c.coloana vertebrala este normala;
d.nu se fac exercitii preoperatorii.
12.Ortopedie 25
1.Reeducarea functională în traumatologia umărului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier).
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c) Imobilizarea cu bratul în abductie în aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
2.Articulatia cotului include:
a) Articulatia humero-cubitală;
b) Articulatia humero-tibială;
c) Articulatia humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială si radio-cubitală;
d) Articulatia humero-cubitală, humero-radială si radio-cubitală;
3.Recuperarea după suspendarea imobilizării include:
a) Combaterea durerii prin medicatie psihotropă;
b) Combaterea durerii prin medicatie antivirală;
c) Combaterea durerii prin medicatie antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie si
sedativă;
d) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă si terapie fizicală
cu efecte antalgice;
4.Sechelele soldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) Toate de mai sus.
5.Metodologia generală de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgică si sedativă;
b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) Kinetoterapie fără încărcare;
6.Cotul se recuperează prin:
a) Miscări activo-pasive;
b) Miscări active;
c) Miscări pasive;
d) Miscări de abductie, adductie si rotatie externă;
7.Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecventă;
b) Pozitionarea proclivă a membrului superior;
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă precum si terapie
fizicală cu efecte antalgice;
d) Masajul mâinii, antebratului si al umărului;
8.Mâna rigidă, înghetată (”frozen hand”) este consecinta:
a) Imobilizării îndelungate;
b) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;
d) Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;
9.Stabilitatea soldului este asigurată de:
a) Factori ososi – în special articulatia coxo-tibială;
b) Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în fată);
c) Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în pozitie de decubit dorsal;
d) Factori ososi – reprezentati de coaptatia aproape perfectă a suprafetelor articulare.
10.Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucisându-l pe cel
sănătos;
c) Abductie – din decubit dorsal se tine o pernă între picioare;
d) Se mentin 10-15 minute;
11.Refacerea mobilitătii soldului include:
a) Recâstigarea a 520flexie –extensie, 120 abductie – adductie si 140 RI-RE;
b) Recâstigarea a 500flexie –extensie, 150 abductie – adductie si 100 RI-RE;
c) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 140 abductie – adductie si 120 RI-RE;
d) Recâstigarea a 150 flexie –extensie, 500 abductie – adductie si 100 RI-RE;
12.Ordinea atentiei în recuperarea soldului este:
a) Recâstigarea flexiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
b) Recâstigarea extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
c) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei – adductiei si la urmă a rotatiei;
d) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;
13.Refacerea stabilitătii active a genunchiului exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tricepsului sural;
d) Tonifierea tensorului fasciei lata;
14.Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);
d) Toate de mai sus.
15.Circumductia piciorului reprezintă:
a) O miscare de flexie - extensie (700);
b) O miscare de inversie – eversie;
c) O miscare de abductie-adductie (350-400);
d) O miscare combinată;
16.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsă ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;
17.În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de:
a) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor;
b) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;
c) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor;
d) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;
18.Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresivă a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Readaptarea profesională si/sau sportivă;
19.Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din oră în oră;
b) Mobilizări ale piciorului;
c) Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins;
d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile
20.Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
a) Băi cu vârtejuri de apă;
b) US pe zone reflexogene;
c) DAD în scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat;
21.Evolutia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
22.Proteza simplă cervico-cefalică este:
a) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară
acetabulară;
b) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c) O proteză ce înlocuieste capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d) O proteză ce înlocuieste colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
23.Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este:
a) Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d) Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
24.Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:
a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza totală;
c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4
suprafete;
d) Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza bipolară;
25.Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:
a) Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d) Zilele 11-12 mers cu cresterea încărcării;
13. Cardio 25
1.Următorii nu reprezintă factori de risc pentru boala cardio-vasculară:
a. litiaza renală
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. consumul de alcool
2.Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficienţă cardiacă severă
d. toate
3.Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie a testului de efort:
a. febra
b. insuficienţa cardiacă congestivă
c. înălţimea pacientului
d. infarctul miocardic acut
4.Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă:
a. imobilizarea prelungită
b. obezitatea
c. insuficienţa venoasă cronică;
d. toate variantele sunt corecte
5.Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului
fizic în insuficienţa cardiacă:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaţie atrială recent instalată
d. glicemia cu valori normale
6.Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă
7.Activitatea fizică este benefică dacă se desfăşoară:
a. controlat şi progresiv
b. în mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
8.Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reţeaua Purkinje
d. toate
9.Ce reprezintă HTA?
a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg
b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg
d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg
10.Cauzele obstrucţiilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afecţiunile respiratorii
c. afecţunile oculare
d. artroza
11.Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:
a. insuficienţă venoasă cronică
b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza ţesutului cerebral
12.Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:
a. diminuarea cogniţiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creşterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaţială
13.Programul individual de gimnastică în cardiopatia ischemică trebuie să se desfăşoare:
a. săptămânal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
14.Infarctul miocardic acut se caracterizează prin:
a. necroza zonală a muşchiului cardiac
b. necroza zonală a ţesutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
15.Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din
infarctul miocardic acut îl ocupă:
a. fisura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia 47
16.În faza a II-a a recuperării din IMA efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este corectă
17.Faza a III-a a recuperării postinfarct durează:
a. o săptămână
b. o lună
c. 6 luni
d. toată viaţa
18.Printre simptomele TVP se numară:
a. cefaleea
b. durerea în molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este corectă
19.Tratamentul antihipertensiv durează:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toată viaţa
d. timp de 1 an
20.Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice:
a. dezobstrucţie bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muşchiului respirator
d. toate
21.Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterantă este:
a. scăderea ponderală
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
22.În cazul tahicardiei sinusale, frecvenţa cardiacă este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. între 60-80/min
d. < 40/min
23.Cele mai frecvente cauze ale insuficienţei cardiace cronice sunt:
a. boala coronariană ischemică
b. hipertensiunea arterială
c. bolile valvulare mitrale şi aortice
d. toate
24.Recuperarea fizică în valvulopatii cuprinde:
a. exerciţii fizice de intensitate crescută
b. antrenamente de câteva ore pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciţii fizice cu grad înalt de dificultate
25.Fiecare şedinţă de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis)
b. 3 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 părţi (încălzirea, perioada de revenire)
d. 2 părţi (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
14. Respirator 25
1.In structura plamanilor exista:
a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini
2.Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min
3.Fazele unei respiratii corecte sunt:
a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei
toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor
4.Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului
d) toate testele
5.Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c
6.Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga
 d) vibromasaj si hidroterapie
7.Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile
pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la
pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita
8.Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar
9.Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
10.Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,
11.Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva
12.Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ,
cu scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
13.În testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortuluila
fiecare treapta de efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
14.Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulările
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul
15.Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate
de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara
16.Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
17.Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive
sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d) bronhospasmul
18.Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie îsi mareste
travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene
cu rezistenta crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi în respiratia de repaus) 50
19.Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
20.Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva nu face parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei
ventilatorii
obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii
21.Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructive
pulmonar, ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
22.Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
23.Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
24.Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o
exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
25.Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort
15. Pediatrie 37
1.Este criteriu major pentru diagnosticul de astm bronsic la sugar si copilul mic :
a) Rinoree in absenta contextului de infectie respiratorie superioara
b) Trei sau mai multe episoade de wheezing in Cdrul infectiilor respiratorii inferioare in
ultimele 6 luni
c) Wheezing in absenta contextului de infectie respiratorie
d) Alergie alimentara
2.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la drenajul postural in astmul bronsic este
FALSA ?
a) Zonele cele mai incarcate se dreneaza primele
b) Se executa obligatoriu seara
c) Inainte de sedinta de posturare se recomanda administrarea unui aerosol bronhodilatator
d) O sedinta de drenaj bronsic se poate intinde pe o perioada de maxim 45 de minute
3.Care afirmatie este FALSA referitoare la postura facilitatoare pentru bolnavul dispneic
aflat in criza de astm bronsic ?
a) Pacientul se afla in ortostatism
b) Pacientul se afla in decubit dorsal
c) Spatele sprijinit pe un plan dur
d) Trunchiul in anteflexie
4.Mucoviscidoza este :
a) Boala autosomal dominanta
b) Afectiune monogenica
c) Consecinta unor mutatii la nivelul unei gene localizate pe bratul scurt al cromozomului VII
d) Boala poligenica
5.Pentu fibroza chistica NU este caracteristic :
a) Ileusul meconial
b) Tusea
c) Insuficienta renala
d) Scaunele diareice
6.Referitor la datele fiziopatologice in mucoviscidoza, importante pentru kinetoterapeut,
este FALSA urmatoarea afirmatie :
a) Sediul initial central al obstructiei ( caile aeriene mari )
b) Afectarea preferentiala a lobilor superiori
c) Vulnerabilitatea nespecifica a lobului mijlociu drept
d) Neomogenitatea obstructiei
7.In programul de management al oricarui bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in mod
obligatoriu :
a) Fizioterapia
b) Hemodializa
c) Dializa peritoneala
d) Exsanguinotransfuzia
8.Printe elementele de alarma ce impugn efectuarea testului sudorii pentru diagnosticul de
mucoviscidoza fac parte urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Manifestari sino- pulmonare
b) Absenta istoricului familial de mucoviscidoza
c) Manifestarile digestive
d) Gustul sarat al sudorii
9.Semnul Gowers este caracteristic pentru :
a) Paralizia cerebrala infantila
b) Boala Werdnig – Hoffman
c) Distrofia musculara Duchenne
d) Distrofia musculara Becker
10.In Distrofia musculara Duchenne atrofierea si slabiciunea musculara sunt progressive si
simetrice, primii muschi afectati fiind :
a) Muschii cefei
b) Psoas- iliacul
c) Musculatura fetei
d) Muschii palmei dind aspect de “ mina in gheara “ 52
11.Referitor la pozitia in stretching- ul activ ( manevra de intindere ) a tricepsului in
ortostatism, in Distrofia musculara Duchenne urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Pacientul sta cu fata la perete
b) Piciorul din spate ramine intins
c) Calciiul ridicat de pe podea
d) Genunchiul intins
12.Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui inceputa :
a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b) La minim 2 ani de la precizarea diagnosticului
c) Abia dupa ce au aparut semne de suprainfectie
d) Numai la adolescent
13.Expectoratia este un simptom major in bronsiectazie si are urmatoarele caracteristici
CU EXCEPTIA :
a) Este matinala (“ toaleta bronsica “)
b) Are aspect mucopurulent
c) Are aspect stratificat
d) Este in cantitate mica avind aspect de “ albus de ou “
14.In bronsiectazie :
a) Rareori debutul poate fi marcat de prezenta hemoptiziilor
b) Expectoratia este simptom major si apare seara
c) Hemoptizia este semn de prognostic bun
d) Tusea este inconstanta, seaca
15.Dintre caracteristicile clinice ale sindromului Down fac parte urmatoarele IN AFARA
DE :
a) Capul mai mic, rotund
b) Ochii orientati oblic
c) Urechile mari , situate mai sus
d) Gitul scurt
16.Cauzele de baza ce conditioneaza aparitia insuficientelor motorii la copiii cu sindrom
Down sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) Hipotonia musculara
b) Dezvoltarea anormala a reflexelor
c) Afectarea echilibrului
d) Ochii orientati oblic
17.In AIJ forma sistemica, simptomul care semneaza diagnosticul pozitiv este
a) Febra
b) Rash-ul
c) Artrita
d) Splenomegalia
18.Care din urmatoarele NU face parte din subtipurile de artrita idiopatica juvenila ?
a) Oligoartrita
b) Poliartrita factor rheumatoid negative
c) Reumatismul articular acut
d) Reumatismul psoriazic
19.Dintre mijloacele fizice de combatere a durerii si redorii matinale din artrita idiopatica
juvenila , nu face parte :
a) Caldura
b) Punga cu gheata
c) Corticoterapia
d) Ortezele functional 53
20.In artrita juvenila idiopatica (A JI ) masajul este contraindicat in urmatoarele situatii
CU EXCEPTIA :
a) Febra ridicata
b) Infectii cutanate
c) In cazul unor alergii este contraindicate folosirea uleiului pe baza de alune sau arahide
d) Afectarea a mai mult de o articulatie
21.Referitor la hemiplegie urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Este afectare motorie unilaterala
b) Clinic se manifesta prin pareza si spasticitate unilaterala
c) Acest tip de paralizie cerebrala este putin mai frecvent la fete decit la baieti
d) Diagnosticul se pune rar in perioada neonatala , existind adesea un interval liber de 4- n9 luni
in care examenul neurologic furnizeaza date normale
22.Metodele de decontracturare utile in paraliziile cerebrale infantile sunt urmatoarele IN
AFARA DE :
a) Kinetoterapie , diminuind mecanismele reflexe
b) Mijloace fizice ( frig, caldura, electroterapie )
c) Mijloace chimice ( toxina botulinica 0 pentru scaderea eferentei gamma asupra placii motorii
d) Tratament medicamentos cu gamaglobulina iv
23.In cadrul metodei Bobath aplicata la copiii cu paralizie cerebrala infantile inhibitia
spasticitatii se produce prin urmatoarele IN AFARA DE :
a) Plecind de la punctele cheie- central , reprezentat de pozitionarea capului
b) Al mobilitatii – centura scapulara
c) Al stabilitatii- centura pelvina
d) Prin intinderea rapida a muschiului spastic
24.Metoda “gold standard “ in diagnosticarea mucoviscidozei ramine :
a) Diagnosticul molecular
b) Testul sudorii
c) Determinarea cariotipului
d) Dozarea distrofinei
25.Printre principiile aplicarii exercitiilor de mimica in paralizia faciala periferica se
numara urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) se anuleaza intii actiunea muschilor de partea indemna
b) muschii paralizati vor fi plasati in pozitie neutral pe cit posibil
c) muschii paralizati vor fi intinsi la maximum
d) cind se lucreaza cu muschii din partea superioara a fetei, nu se vor active cei din partea
inferioara si invers
26.Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de
origine cerebrala sunt:
A) toxemie preeclapsie;
B) hemoragia cerebrală idiopatică;
C) traumatismul cranian (sdr. Silverman);
D) naşterea precipitată.
27.Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-Perthes-Waldenström cuprinde:
A) Durere la nivelul soldului;
B) Gonalgie externa;
C) Durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural în triunghiul Scarpa
D) Contractură musculară reflexă abductori şi rotatori interni – limitarea adducţiei şi rotaţiei
externe.
28.Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:
A) Tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;
B) Radiologic apar noduli Schmorl retromarginal anterior, la mai mulţi corpi vertebrali, mai
ales spre versantul lombar;
C) Curbura este intre 40º-60º;
D) Apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
29.Tabloul clinic al toricolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu
exceptia:
A) Aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;
B) Pliu cutanat în partea inferioară a regiunii auriculare de partea leziunii;
C) Pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;
D) Predomina localizarea pe partea stanga.
30.Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
A) Apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
B) Clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
C) Netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
D) Tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie.
31.Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:
A) Este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;
B) Incidenta e crescuta la multipare;
C) Deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;
D) Deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan
normal.
32.Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:
A) Tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;
B) Prima deformaţie care trebuie corectată este varusul antepiciorului apoi equinul
retropiciorului;
C) Imobilizarile conform tehnicii Ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin
kinetoterapie;
D) Tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea corectiei si se
incepe la 2-3 luni.
33.Testul Barlow: 34.Piciorul varus equin congenital:
A) Necesita control radiologic; A) Este o afectiune dobandita;
B) Poate identifica soldurile luxabile; B) Are o incidenta de 20-30 / 1000 nou
C) Se efectueaza numai la nastere; nascuti;
D) Poate identifica soldurile luxate. C) Are predominenta feminina;
D) Beneficiaza de tratament ortopedic.

35.Piciorul plat static:

A) Este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;
B) Este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;
C) Din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna si dureri la
nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;
D) Tratamentul este exclusiv chirurgical.
36.Boala Scheuermann:
A) Este o cauza rara de cifoza la copil;
B) In evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;
C) Perioada de debut este caracterizata de durere importanta;
D) Tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.
37.Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
A) Coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
B) Formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
C) Tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
D) Gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.