Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Teste grila pentru
examenul de licenta,
sesiunea 2015
Specializarea
Balneofiziokinetotera
pie si recuperare
Extremitatea superioar a
cubitusului prezint:
a.
b.
c.
d.
apofiz coracoid
apofiz stiloid
epicondil extern
olecran
Creasta iliac este :

a. o proeminen ce desparte osul
iliac de ischion
b. locul de inserie a muchiului
mare adductor
c. marginea superioar a coxalului
d. marginea anterioar a coxalului
1 Anatomie
Creasta
tibiei :
a. este supranumit creasta
solearului
b. este marginea anterioar a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjit
d. se termin cu o proeminen
numit astragal
Halucele este denumirea

degetului:
a. mic al minii
b. mare de la picior
c. arttor
e. mare al minii
Unghiul extern al omoplatului

prezint:
a.
b.
c.
d.
olecran
apofiz coronoid
cavitate glenoid
spina omoplatului
Prin anul de torsiune al

humerusului trec:
a. venele humerale
i superficiale
b. nervul radial
c. artera radial
d. artera axilar
profunde
Fosa acetabular se afl la

nivelul:
a.
b.
c.
d.
extremittii superioare a tibiei

cavitii cotiloide
extremitii inferioare a femurului
fosei iliaca interne
Articulaia
genunchiului
are urmtoarele
ligamente cu excepia :
a.
b.
c.
d.
lateral intern
falciform
rotulian
ncruciate
Spina tibiei se afl :

a. pe faa superioar a
extremitii superioare
b. pe marginea anterioar a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faa extern a extremitii
inferioare
Abducia este micarea prin care

un membru
Astragalul este :
Flexia n articulaia oldului este

micarea prin care faa
anterioar a coapsei
a.
b.
c.
d.
prima vertebr cervical

os al carpului
os al pumnului
os tarsian
Mijloacelede unire a
articulaiei
scapulo/humerale sunt, cu
excepia.
a.
b.
c.
d.
capsula
ligamentele
discurile articulare
muchii peri articulari
a. se apropie de linia median a

corpului
b. se rotete n jurul axului proriu
c. se ndeprteaz de axul corpului
d. se rotete n jurul corpului
a. se apropie de peretele
anterior al abdomenului
b. se roteaz extern
c. se roteaz intern
d. se ndeprteaz de axul
median al corpului
Adducia braului reprezint

a.
b.
c.
d.
proiecia nainte a braului

apropierea braului de torace
ndeprtarea bratului de torace
extensia braului
Sinoviala este
Articulaia coxo femural este
a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce
secret un lichid vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
a. o articulaie plan
b. biaxial
c. triaxial
d. uniaxial
Capul femural reprezinta

La nivelul articulaie
scapulo/humerale nu exist
a.
b.
c.
d.
capsul articular
ligamente
sinovial
menisc intraarticular
a. extremitatea cea mai

voluminoas a osului
b. poriunea articular a osului
c. poriunea extraarticular
d. extremitatea rotunjit
care se articuleaz cu
tibia
2
Lobul frontal nu are raport cu

a.
b.
c.
d.
anul central
anul sylvian
lobul parietal
lobul occipital
Colonul sigmoid este

a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a
colonului transvers
Corpusculul renal cuprinde

urmtoarele elemente, cu
excepia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
Corticala renal conine
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra
Pe faa extern a cordului
sunt o serie de anuri ,cu
excepia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
Circulaia arterial a cordului

este
a. dat de artere coronare
b. dubl, nutritiv i funcional
c. dat de carotide
d. asigurat de mezenterica
superioar
Arborele bronhic drept este
format din
a. corpusculii lui Malpighi

b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi
a. dou bronhii lobare

b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelai numr de ramuri ca i cel
stng
Ureterul leag urmtoarele

formaiuni :
Epicardul este
a. bazinetul cu vezica urinar
a. tunica intern a
cordului b tunica
mijlocie acordului
c. foia visceral a pericardului seros
d. stratul fibros ce nvelete valvulele
Baza pulmonului drept vine n
raport prin intermediul
diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliar
Trunchiul arterei pulmonare
a. aparine circulaiei funcionale
b. asigur circulaia nutritiv
plmnului
c. pleac direct din aort
d. se formeaz din atriul stng
Miocardul atrial este
a. alctuit doar din esut
excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte i
Endocardul este
a. foia extern a cordului
b. foia care tapeteaz cavitile
cordului
c. vrful cordului
d. membrana de nveli a coronarelor
lungi comune celor dou

atrii
Hilul pulmonar reprezint

a. depresiunea prin care elementele
rdcinii pulmonare ptrund n
plmn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susinere a plmnului
d. o structur limfoid
Acromionul este o apofiz ce
aparine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
Pulmonul drept prezint
Arterele coronare sunt
a. lob superior i inferior

b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical i bazal
a. superioar i inferioar
b. dreapt i stng
c. superioar, mijlocie i inferioar
d. atrial i ventricular
Sinusurile paranazale
Lobulii pulmonari
a. sunt caviti de rezonan

pentru sunete
b. nu sunt cptuite de mucoas
c. nu comunic cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR
a. sunt formai din segmente

b. formeaz segmente pulmonare
c. sunt n numr de 3 pentru
plmnul drept
d. sunt formaiuni mai mari dect lobii
Piramidele renale Malpighi se

afl la nivelul
Corticala renal conine
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
a. corpusculii lui Malpighi

b. sinusul renal
c. papilele renale
Marele trohanter aparine

a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
d. tubii drepi
Vena port se formeaz prin

unirea venelor
a. mezenteric superioar,
inferioar si splenic
b. hepatice
c. cav inferioar i hepatic
d. splenic i pancreatico-duodenal
La nivelul atriulului drept se
deschid urmatoarele elemente
cu o exceptie:
a. vena cava suparioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
Tunica muscular a
stomacului cuprinde
a. un numr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine
reprezentat
Pancreasul este un organ

a. foarte bine vascularizat
b. situat n abdomenul inferior

c. nencapsulat
d. lipsit de inervaie
Nefronii sunt formai din

a. ghem vascular i sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal i tub urinifer
d. piramidele Malpighi
Rinichiul drept are
urmtoarele rapoarte
a. cu glanda suprarenal dreapt
b. cu ficatul
c. cu faa posterioar a stomacului
d. cu muchiul psoas
Ureterul leag urmtoarele

formaiuni :
a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra
Vezica urinar are raporturi cu :
a. simfiza pubian
b. loja genital
c. ampula rectal
d. ureterul
Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mnerul n jos
b. prezint o margine anterioar
numit popular mrul lui Adam
c. pecetea sa este dispus posterior
d. intra in structura glandei tiroide
Corzilele vocale reprezint

a. muchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale
2
Fiziologie
Concentraia
sngele
CO2
arterial
proporional
conform:
cu
dizolvat
este
direct
presiunea CO2
a) efectului Bohr
b) efectului Haldane
c) legii lui Henry
d) fenomenului Hamburger
Valoarea debitului sistolic
este: a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.; c)
3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;
Debitul cardiac scade:
a) n ultimul trimestru de sarcina
b) n timpul somnului
c) n timpul digestiei
d) la sportivii de performan n
timpul efortului
Diferenta arteriovenoasa depinde
de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin
Debitul circulator general:
a) reprezint cantitatea de snge
care trece prin plmni n timp de un
minut
b) corespunde minut-
volumului ventricolului
stng
c) rezult din nsumarea debitelor
celor dou ventricule
d) nici un rspuns nu este corect
Debitul cardiac crete:
a) n timpul somnului
b) n timpul sarcinii, n special n
ultimul trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
Inegalitatea valorilor debitului
celor doi ventriculi:
a) apare la sportivii antrenai
b) se
manifest
la
persoanele
neantrenate
c) este caracteristic pentru
persoanele n vrst
d) nu este fiziologic
Valorile presiunii pariale a
oxigenului n sngele arterial:
a) cresc odat cu vrsta
b) sunt mai mari la brbai dect la femei

c) sunt strict dependente de ventilaie
d) nu sunt corelate cu valorile
presiunii oxigenului n sngele
alveolar
Termenul de pozitie, n sens
fiziologic, desemneaz:
a) poziia centrului de greutate
b)
o anumit orientare a corpului n
spaiu, sau a unei pri din corp n
raport cu altele
c)
poligonul sau baza de susinere
d)
nici un rspuns nu este corect
Echilibrul este stabil atunci cnd:
a) centrul de greutate i punctul de
sprijin coincid
b)
centrul de greutate este
deasupra punctului de sprijin
c)
centrul de greutate este
sub punctul de sprijin
d)
nici un rspuns nu este
corect
Lanturile cinematice nchise:
a)
sunt realizate de membrele
pe
care
se
sprijin
corpul
n
meninerea unei poziii
b)
realizeaz laturile
poligonului de susinere
c)
determin poziia centrului
de greutate
d)
nici un rspuns nu este corect
Unghiul de stabilitate:
a) este cu att mai mare cu ct
centrul de greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativ absolut
c) este format de proiecia centrului
de greutate cu dreapta care l unete
cu marginea bazei de susinere
d) prezint fenomenul de recrutare
n statiunea biped, centrul de
greutate este localizat:
a) la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice
c) la ncruciarea planului dorso-
sacral
(care
trece
prin
partea
superioar a vertebrei lombare L2),
cu planul medio- frontal
d) la nivelul pelvisului
Un organism echilibrat convenabil
n pozitie vertical prezint o
activitate muscular :
a)
sczut doar la nivelul
coapselor
b) cresut doar
la
nivelul
trunchiului
c)
crescut
la
nivelul
trunchiului i coapselor
d)
scazut
la
nivelul
trunchiului i a coapselor
Cum se numete punctul masei

corpului asupra cruia acioneaz
rezultanta forelor gravitaionale:
a) centru de greutate
b)
for muscular
c)
putere muscular
d) centru de echilibru
Prghiile
de
cunoscute ca:
a)
prghii
b)
prghii
c)
prghii
d)
prghii
Prghiile
de
cunoscute ca:
a)
prghii
b)
prghii
c)
prghii
d)
prghii
gradul
de
de
de
de
sunt
II
sunt
for
vitez
echilibru
susinere
gradul
de
de
de
de
for
vitez
echilibru
susinere
De cine este reprezentat fora

activ care menine echilibrul?
a)
centrul de greutate
b)
fora muscular
c)
puterea muscular
d)
centrul de echilibru
Micarea de bascul:
a) definete anumite micri ale
bazinului i omoplatului
b) definete micrile rotulei
c)
este sinonim cu abducia
Glisarea
i
hiperextensia
sunt
micri:
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale ntrun plan frontal
c) similare cu abducia i respectiv
adducia
d) care depesc limitele fiziologice
3.Ergofiziologie
In timpul contractiei izotonice:
A. nu se modifica dimensiunile
muschiului
B. se produce lucru mecanic
C.nu se produce lucru
mecanic
D.
se modifica doar tensiunea din
muschi
In efortul fizic,oboseala apare mai

intii la nivelul :
A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular
In efort, la nivelul aparatului
cardio- vascular, modificarile sunt
generate de : A.necesitatile crescute
de oxigen B.necesitatile imediate de
radicali liberi C.necesitatile de bioxid de
carbon D.incapacitatea cordului de a
produce energie din acidul lactic
rezultat din activitatea scheletica
Hipertrofia miocardica stanga

este caracteristica :
A.efortului anaerob
B.sedentarilor sanatosi
C.efortului aerob
D.unei suprasolicitari fizice de
scurta durata
Cordul unei persoane antrenate

pentru efort fizic :
A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decat la
un sedentar
C. are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen
decit la neantrenati
Aparatul respirator reactioneaza
la efort prin :
A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie
In efort :
A. creste tonusul parasimpatic
B. creste tonusul vagal
C. C.creste tonusul simpatic
D.D.scade stimularea
adrenergica
In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de
electie B.utilizarea lipidelor este de
preferat pentru ca nu sunt mari
consumatoare de oxigen
C.
proteinele produc, prin
metabolizare, produsi alcalini care
modifica pH-ul muscular
D.
glucoza consuma o mare
cantitate de oxigen pentru a
produce energie
Refacerea prin somn, dupa efort si
oboseala musculara
A. readuce ca dominant tonusul
simpatic
B. readuce ca dominant
tonusul parasimpatic
C.readuce ca dominant tonusul
simpatic doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul
simpatic doar la nivel hormonal
Muschiul are inervatie:

A.doar somatica
B.senzitiva si motorie.
C. doar senzitiva
D.somatica si vegetativa
Unitatea motorie este formata din :
A.un singur motoneuron alfa si toate
fibrele motorii inervate
B.o singura fibra motorie si un singur
motoneuron alfa
C.o singura fibra motorie si un
singur motoneuron gamma
D. un singur motoneuron gamma si
toate fibrele motorii inervate
Fibrele musculare rosii sunt
caracterizate de :
A. o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa
Cuplarea excitatiei cu contractia
este realizata de :
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
Depolarizarea celulei musculare se
realizeaza prin:
A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu si
potasiu
D.influx de sodiu si calciu
Contractia auxotonica este cea in
care variaza :
A.lungimea fibrei
musculare B.tonusul
C.
forta de contractie
D.
lungimea si tensiunea muschiului
Micarea natural (deplasarea)
este o succesiune de faze
A izometrice
B. izotonice i auxotonice
C.izometrice si izotonice
C.
D.izometrice, izotonice si
auxotonice
Oboseala muscular se
datoreaz:
A.scderii randamentului
energetic
B.acumulrii de acid lactic
D.
lipsei de O2
E. toate variantele sunt corecte
Dupa efort si consum energetic,
cel/cea care reface toate
sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
Necesitatea unei cantitati mai
mari de oxigen in efort
determina ca mecanism sanguin
adaptativ imediat:
A.
scaderea numarului
trombocitelor B.scaderea
numarului limfocitelor
C.cresterea numarului
eritrocitelor D.scaderea
numarului eritrocitelor
O frecventa respiratorie peste 60/
minut in efort semnifica:
A.o adaptare neeconomica a
respiratiei la efort
B.
adaptare la efort la
antrenati C.adaptare la efort
la neantrenati
D. o adaptare economica a respiratiei

la efort
Presiunea partiala a:
A.
oxigenului in artere se mentine
aproape constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine
aproape constanta in efort
C.
bioxidului de carbon in artere
creste la limita superioar a efortului
D. .bioxidului de carbon in vene scade
la limita superioar a efortului
In efort, muschiul poate consuma de
A.60 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
B.100 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
C.10 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
D. 30 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
Frecventa cardiaca critica care

indica limita de solicitare
compatibil cu creterea efortului
aerob pentru ca depirea ei nu mai
determin creterea DC (debitului
cardiac) i nici consumul de O2
este:
A.200/minut
B.150/minut
C.160/minut
D.180/minut
In efortul maxim, in muschi este
Biomecanica
Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Pectineu;
d. Semitendinos.
n timpul mersului, unghiul de
flexie (la nivelul oldului) are
distribuit un procent din debitul

cardiac egal cu: A.100%
B. pina la 90%
C.
pina la
50% D.3040%
Tonul infinit semnifica:
A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150
mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor
arteriale sistolice si diastolice
Imediat dupa efort, un volum
cardiac micsorat arata o adaptare
a inimii la efort considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort
epuizant D.patologica
In efortul maxim, debitul in
arterele coronare creste de :
A.4-5 ori
B.10 ori
C.40 de ori
D.2 ori
In timpul efortului :
A.creste sensibilitatea celulara la
insulina B.sensibilitatea celulara la
insulina scade
C.sensibilitatea celulara la insulina
ramine nemodificata
D.
creste secretia de insulina
aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Condilii femurali se rostogolesc
pe platoul tibial:
c. Cele dou maxime

au valori aproximativ
egale;
d. Este la nivelul spinului
intercondilian;
Muschii abductori ai soldului
sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
a. Pe toat durata flexiei
maxime;
b. Numai n extensie;
c. n primele 20o;
d. Numai n primele 10o;
n timpul mersului, fora ce
acioneaz asupra capului
femural este:
a. Variabil;
b. Constant;
c. Cu o variaie
nesemnificativ;
d. Numai n funcie de
greutatea membrului
inferior;
Muschiul care nu are rol in
forta de la nivelul articulatiei
soldului (in timpul mersului)
este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul sartorius.
n timpul flexiei, intre patel i
condilii femurali este o micare
de:
a. Rostogolire pur;
b. Rostogolire plus
alunecare;
c. Alunecare pur;
d. Nici un rspuns nu este
corect;
Valoarea maxim a tensiunii la
contactul dintre condilii femurali
i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul
c. Gluteus medius;
d. Tibialul anterior.
Pentru un genunchi sntos,
axul mecanic trebuie s treac
prin:
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
medial;
b. Este mai mare pentru condilul
lateral;
In genu varum valoarea maxim a

tensiunii la contactul dintre condilii
femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare
pentru condilul
medial;
b. Este mai mare
pentru condilul
lateral;
c. Cele dou maxime au
valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul
spinului
intercondilian;
Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect.
Condilii femurali alunec pe
platoul tibial:
a. n flexie maxim;
b. Numai n extensie;
c. n primele 60o;
d. Numai n primele 20o;
In genu valgum valoarea
maxim a tensiunii la
contactul dintre condilii
femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare
pentru condilul
medial;
b. Este mai mare
pentru condilul
lateral;
c. Eele dou maxime au
valori aproximativ
egale;
d. Este la nivelul
spinului
intercondilian;
Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in

timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
Muchiul care are rol att n extensia oldului ct i n flexia genunchiului
este:
a. Bicepsul femural, poriunea scurt;
b. Bicepsul femural, poriunea lung;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;
e. Condilul lateral;
f. Condilul medial;
g. Spinul intercondilian;
h. Patel;
n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ
valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural poriunea lung;
c. Vast medial;
d. Biceps femural poriunea scurt.
Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:
e. Muschiul vast lateral;
f. Muschiul tibial anterior;
g. Muschiul drept femural;
h. Muschiul semitendinos.
n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este:
a) De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b) De opt ori greutatea corpului;

c) De dou ori greutatea corpului;
d) Nici un rspuns nu este corect;
Micarea complex dintre condilii femurali i platoul tibial este asigurat de:
a. Ligamentele ncruciate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale
este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
n timpul mersului normal valoarea maxim a forei ce acioneaz asupra
capului femural este aproximativ:
a. De dou ori greutatea
b. corpului;
c. De patru ori greutatea corpului;
d. De opt ori greutate corpului;
e. De zece ori greutatea corpului.
n timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul oldului) are
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muchiul care are rol att n flexia oldului ct i n extensia genunchiului
este:
a. Vastul lateral;
b. Dreptul femural;
c. Semitendinosul;
d. Semimembranosul.
n sprijin bipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este:
a. Jumtate din greutatea corpului;
b. Jumtate din greutatea corpului mai puin greutatea gambei;
c. Jumtate din
greutatea corpului
mai puin
greutatea
membrului inferior;
d. Aproximativ, de patru
ori greutatea
corpului;
Pentru un genu varum, axul
mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
Muschiul care nu are rol in forta
de la nivelul articulatiei femurotibiale este:
a. Muschiul gastrocnemian medial;
b. Muschiul vast lateral;
c. Muschiul tibial anterior;
d. Toate raspunsurile sunt corecte
4 Bazele teoretice si
metodice ale kinetoterapiei
Postura corporal este influenat
de 3 factori:
a) ereditate,
strile
patologice,
obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice
rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de
munc i de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice n secvenialitatea

proprie: boal - infirmitate
(deficien) - incapacitate
(disfuncionalitate) - handicap
sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) recuperrii medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
Prin ce repere anatomice nu trece

firul cu plumb la examinarea din
spate, pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaiul dintre condilii interni
ai genunchilor
La examinarea din lateral nu se

pot
ntlni
urmtoarele
modificri
patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoz dorsal accentuat
d) cifolordoz
Evaluarea alinierii segmentelor
corpului trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil
Stereognozia reprezint aprecieri
n legtur cu:
a) forma, dimensiunile,
greutatea, consistena, textura
unui obiect
b) fora muscular
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de micare
Cele dou perioade distincte ale

ciclului de mers sunt:
a) contactul iniial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe
dou picioare
c) sprijinul i balansul
d) desprinderea i pendularea
Structura programul de
antrenament aerobic este format
din:
a) parte fundamental, parte de
ncheiere
b) perioad de nclzire, perioada
de exerciii aerobice, perioada de
ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare,
perioad de dezvoltarea forei
i rezistenei
d) parte de anamnez, de
nclzire, de relaxare
Care dintre tipurile de mers nu

sunt patologice:
a) mers dureros
b) mers ncruciat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificai varianta corect
pentru efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o or
d) cteva secunde
Capsula articular este:

a) un esut muscular n
continuarea periostului
b) un esut conjunctiv n
continuarea tendonului
c) un esut conjuctiv fibros n
continuarea periostului
d) un esut conjunctiv fibros n
continuarea muchiului
n antrenamentul aerobic, cel mai

important parametru al efortului
intensitatea se bazeaz pe
principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
Cavitatea articular este sediul

unor stri patologice variate
care vor determina deficit
funcional, cu excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
Ordinea fireasc a traseului buclei

gama descris de Granit i Kaada
este:
a) fibre musculare intrafusale
protoneuron senzitiv spinal neuroni intercalari - motoneuron
alfa - aferena gama static sau
dinamic - motoneuronul gama din
cornul anterior
b) protoneuron senzitiv spinal neuroni intercalari - motoneuron
alfa - fibre musculare intrafusale terminaia anulospiral din fus fibre I A - aferena gama static
sau dinamic - motoneuronul
gama din cornul anterior
c) fibre musculare intrafusale terminaia anulospiral din fus fibre I A - motoneuronul gama
din cornul anterior - protoneuron
senzitiv
spinal
neuroni
intercalari - motoneuron alfa

d) motoneuron gama din cornul
anterior medular aferen gama
static sau dinamic
fibrele musculare intrafusale
terminaiile anulospinale ale fusului
aferene
senzitive
ale
fusului
protoneuronul
senzitiv
spinal
neuronii intercalari motoneuron alfa

i motoneuron gama
Identificai factorii interni ai

creterii flexibilitii (dup
Gummerson):
a) elasticitatea muscular, a
tendoanelor i ligamentelor
b) abilitatea individual de a
performa micri (exerciii)
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
Scderea amplitudinii de micare a

unei articulaii nu se poate
produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Aprecierea unghiului maxim

al unei micri nu se poate
realiza:
a) goniometric
b) prin traciune
c) prin firul cu plumb
d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
Cum
se apreciaz
amplitudinea micarilor
proprii ale umrului:
a) goniometric
b) cu ajutorul firului cu plumb
c) prin
msurarea
distanei
centrimetri
d) prin raportarea la valorile
umrului opus
Selectai
enunurile
adevarte
incluse n regulile generale ale
bilanului articular:
a) cotul i genunchiul au
micari de extensie
b) goniometru trebuie s fie
presat pe segmente
c) aezarea pacientului n poziia
preferat de acesta
d) aplicarea goniometrului pe partea
lateral a articulaiei testate (cu
excepia supinaiei)
Reflexul miotatic este reflex de:

a) ntindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Spasticitatea (piramidal) poate fi
definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu
limitarea amplitudinii de
micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui
muchi la ntinderea pasiv
d) cicatrice tisular
Testing-ul muscular reprezint:

a) msurarea amplitudinilor de
micare n articulaii
b) tehnici de evaluare a
deficitului respirator
c) msurarea flexibilitii articulaiilor
d) un sistem de tehnici de examen
manual pentru evaluarea forei
musculare
Care sunt condiiile care nu sunt

obligatorii pentru realizarea unui
bilan muscular:
a) sa precead bilanul articular
b) poziionarea corect a
pacientului i cooperarea acestuia

c) nregistrarea valorilor n sistemul
cotat de la 5 la 0
d) evaluarea
indicelui
de
mas
corporal
Cotarea bilanului muscular se
realizeaz n:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fr trepte
Care afirmaie este corect cu
privire la valoarea 3 n cotarea
bilanului muscular:
a) constituie un prag funcional
muscular pentru membrele inferioare
b) constituie un prag funcional
muscular pentru membrele
superioare
c) constituie un prag funcional
muscular pentru membrele
superioare i inferioare
d) nici un raspuns nu este corect
Regulile bilanului muscular, n
sistemul 0-5, nu prevd:
a) poziionarea
corect
pentru
micrile
realizate
antigravitaional pentru fora 5,
4, 3
b) efectuarea activ a micrii
c) stabilizarea zonei proximale
pentru o mobilizarea segmentului
distal
d) efectuarea pasiv a micrii
Supinaia este micarea de:

a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n sus
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n jos
Poziionarea pacientului supus

testingului muscular poate fi
astfel:
a) 2 poziii, antigravitaional i
fr gravitaie
b) pentru fiecare treapt o
poziie c) 3 poziii (5-4, 3-2, 10)
d) o singur poziie pentru toate
treptele
Precizai care categorie
aparine ADL-urilor:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de for
d) de comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapeteaz n
exterior capsula articular
b) membrana care captuete
cartilajul osului
c) membrana care nvelete
fibra muscular
nu
d) membrana care tapeteaz intern

capsula articular
b) manipulri, mobilizri
c) inhibiia activ (IA)
d) toate rspunsurile sunt corecte
Care este afirmaia fals n

legtur cu elementele aspectului
general al corpului, n evaluarea
posturii:
Care dintre variante nu

reprezint un tip de stretching:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i
greutate n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la efort
d) dezvoltarea global n raport cu
vrsta
Care dintre variante nu este endfell (senzaie final la aprecierea
AM):
a) o senzaie de duritate, ca de
blocare os pe os (end-fell dur)
b) o senzaie de usturime
(end-fell semidur)
c) o senzaie de rezisten moale
care cedeaz pe cive milimetri
(end-fell moale)
d) o senzaie intermediar, ntre cea
dur i moale, caracterizat ca ferm
(end-fell ferm)
Metode specifice refacerii

amplitudinii de micare:
a) redus-activ
b) dinamic, static (pasiv)
c) balistic, izometric
d) activ (sau stato-activ)
Identificai afirmaia fals

despre beneficiile
stretching-ului, dup A.
Adler:
a) crete tensiunea muscular i
poate provoca durere
b) determin relaxare fizic i psihic
c) scade riscul de traumatisme
ale aparatului locomotor
d) crete flexibilitatea esuturilor
Pregtirea pacientului pentru
stretching nu trebuie s in
seama de:
a) nclzirea esutului
b) reacia alergic a
pacientului la medicaie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
a) stretching-ul
d) alegerea procedeului celui mai
adecvat i comod pentru
pacient
Ce nu constituie precauii n
aplicarea stretching-ului:
a) ntinderea esuturilor care au
fost n imobilizare prelungit
b) pacienii cu osteoporoz
c) pacienii cu fracturi recente
nc incomplet consolidate
d) pacienii crora li s-au aplicat
procedee de relaxare
n stretching-ul activ este

foate important:
a) dieta
b) controlul respiraiei
c) ambele
d) nici una
Stretching-ul este contraindicat:

a) la persoanele relaxate fizic i
psihic
b) n prezena persistenei unei
dureri la orice micare articular
c) la sedentari
d) la sportivi
Cauzele apariiei durerii n

aplicarea stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea nclzirii (masaj,
exerciii)
c) comunicarea permanent cu
pacientul
d) forarea exerciiilor, ntindere
exagerat
Indicaiile refacerii jocului
articular nu prevd:
a) msurarea indicelui de condiie
fizic
b) limitarea micrilor articulare
prin afectare articular
capsular
c) rolul profilactic n cazul
imobilizrilor prelungite
d) meninerea feedback-ului
proprioceptiv articular
Care este afirmaia fals ntre

precauiile mobilizrilor
articulaiilor periferice (MAP):
a) protezele totale
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaie nedureroas
d) o articulaie inflamat i
foarte dureroas
Regulile aplicrii tehnicilor de

mobilizare a articulaiilor
periferice nu prevd:
a) poziia comod i relaxat a
pacientului
b) respectarea principiului
progresivitii, ca intensitate i
amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului
pentru o abordare uoar a
pacientului
d) forarea lucrului ntr-o
articulaie blocat, dureroas
Identificai cei 3 timpi n tehnica

manipulrii, aplicat att
articulaiilor periferice, ct i
coloanei vertebrale:
a) punerea n aezat, impulsul
manipulativ, relaxare
b) punerea n poziie, n tensiune,
impulsul manipulativ
c) relaxarea, punerea n poziie,
d) punerea n tensiune, relaxarea,
Cele 2 reguli de baz a tehnicii

manipulrii n creterea
a) s nu provoace durere, regula
micrii contrare
b) manipularea se realizeaz pe
direcia de micare blocat, fr
durere
c) regula micrii contrare, cu durere
d) manipularea se realizeaz pe
direcia de micare blocat, cu
durere
Una dintre urmtoarele afirmaii

este fals:
a) dup numrul de articulaii
peste care trec muchii pot fi uni-,
bi- sau poliarticulari
b) dup aezare muchii sunt
superficiali sau profunzi
c) dup numrul capetelor de
origine muchii sunt mono,
biceps, triceps, cvadriceps
d) dup structur i funcie muchii
pot fi penai, uni- sau bipenai
n metabolismul glucozei exist:

a) doar calea aerob
b) doar calea anaerob
c) nici o cale
d) dou ci diferite: anaerob i
aerob
Metabolismul glucozei pe calea

aerob se realizeaz:
a) n prezena O2
b) n lipsa O2
c) n prezena acidului lactic n exces
d) n prezena H2O
slab, 4 schiat, 5 zero
Ciclul Krebs este ntlnit n

metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) anaerob alactacid
c) aerob
d) nici unul
Ordinea consumului energetic
este:
a) lipide, proteine, glucide
b) ap, glucide, proteine
c) glucoz i glicogen, acizi grai
d) proteine, acizi grai
Evaluarea subiectiv a
pacientului const n:
a) anamnez, nregistrearea
contraciei izometrice
b) calcularea suprafeei de
seciune a muchiului
c) inspecia, palparea
d) anamnez, observarea pacientului
Palparea maselor musculare, n
poziii de relaxare ne precizeaz:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaiilor
Identificai calificativele
corespunztoare scalei testingului muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3
slab, 2 schiat, 1 slab, 0 foarte slab
b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2
slab, 1 schiat, 0 zero
c) 5 normal, 4 bun, 3 moderat
(acceptabil), 2 slab, 1 schiat, 0
zero
d) 0 normal, 1 bun, 2 moderat, 3
Creterea forei musculare

este condiionat de urmtorii
factori:
a) intensitate, complexitate
b) intensitate, durat
c) durat, complexitate
d) de nici un factor
Identificai varianta
corect a urmtoarelor
tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciiu cu
rezisten progresiv
b) tehnica culturist De LormeWatkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul
maximal cu repetiie
d) tehnica fracionat de De
Lorme- Watkins
Care denumire nu aparine

exerciiilor culturiste:
a) exerciiile cu rezisten
progresiv ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor
Micarea activ asistat este

utilizat n cazurile de for:
a) 5 i 4
b) -2, -3
c) 2+,
3+ d) 0,
1
Micarea activ se aplic n

antrenarea muchilor de for:
a) 2 i 3
b) 4 i 3
c) 2 i 3
d) 3+,
2+
Micarea activ cu rezisten se

aplic
pentru
antrenarea
muchilor de for: a) 5, -5, 4,
4+, 3
b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+
Refacerea rezistenei musculare
nu se realizeaz n funcie de:
a) fora muscular
b) valoarea circulaiei musculare
c) abilitile sportive deosebite
ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Msurtorile indirecte n
aprecierea forei musculare nu
prevd:
a) anamneza i palparea
b) determinarea suprafeei de
seciune
c) electromiografia
d) nregistrarea presiunii
intramusculare
Motivaia pacientului este

determinat de:
a) doar de condiiile din mediul
exterior
b) doar de condiiile mediului interior
c) nici unul
d) condiiile mediului interior i
exterior
Stabilitatea reprezint:
a) capacitatea de a menine
posturile gravitaionale
b) capacitatea de a menine
posturile antigravitaionale
c) de a menine poziiile
mediane ale corpului
d) toate rspunsurile sunt corecte
Coordonarea nu se poate realiza
dect n prezena:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi
tactili i dureroi, a celor
senzoriali (mai ales vizuali)
b) stimulilor senzitivi
proprioceptivi, exteroceptivi tactili
i a celor senzoriali (mai ales
vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi termici i dureroi i a
celor senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi i
a celor senzoriali (mai ales vizuali i
auditivi)
Adaptarea la efort se reflect n:

Identificai afirmaia fals cu
privire la factorii care pot
perturba coordonarea:
a) dozarea corespunztoare a efortului
fizic
b) efort muscular intens
c) durerea i oboseala
d) strile emoionale
a) puls mrit n repaus

b) respiraie anevoioas n timpul
efortului
c) creterea rezistenei la oboseal
d) valori ridicate ale TA n repaus
Terapia ocupaional (TO)

este o metod care
presupune:
5 Kinetologie medicala
a) antrenament de dezvoltare a
forei
b) antrenament de dezvoltare a
detentei
c) antrenament de coordonare cu
micri utilizate n viaa zilnic
d) antrenament specific de
dezvoltare a vitezei
Cele 2 reguli de baz a tehnicii

manipulrii n creterea
Echilibru dinamic este

rezultatul a 3 factori.
Identificai varianta fals:
a) individul cu capacitile lui
anatomo- funcionale
b) activitile fizice de loisir
c) activitile, micrile, pe care
individul le execut ntr-un moment dat
d) condiiile mediului n care individul
i performeaz activitile
Antrenamentul la efort nu se
recomand:
a) sedentarilor
b) pacienilor cu afeciuni cardiace
grave
c) pacienilor de vrsta a III-a
d) n profilaxia afeciunilor
cardio- respiratorii
a) regula micrii contrare, cu

durere
b) manipularea se realizeaz pe
direcia de micare blocat, fr
durere
c) s nu provoace durere, regula
micrii contrare
d) manipularea se realizeaz pe
direcia de micare blocat, cu
durere
Progresivitatea pentru tonifierea

muscular nu se realizeaz prin:
a) creterea progresiv a lungimii
sau greutii braului prghiei
(rezistenei)
b) scoaterea treptat a ajutorului
dat unei micri de musculatur
accesorie
c) adugarea unei serii de mici i
ritmice micri la limitele sectorului
de mobilitate articular
d) creterea amplitudinii unei
micri executate contra
gravitaiei sau cu o greutate
adugat
Suprafaa bazei de susinere a

corpului n timpul exerciiului
fizic:
a) cu ct aceasta va fi mai mare,
cu att poziia va fi mai stabil
b) cu ct acesta va fi mai mic,
cu att poziia va fi mai stabil
c) cu ct aceasta va fi mai mare,
cu att poziia nu va fi mai stabil
La examinarea din profil nu se
poate aprecia:
a) prezena cifozei
b) relaxarea sau slbirea
musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
Poziiile iniiale (de start) pot fi:

a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale i derivate
d) relaxare-contracie,
contracia izometric n
zona scurtat
Elementele de facilitare
telereceptive nu sunt:
Evaluare ADL nu const n:

a) igien, mbrcare
b) utiliti, alimentare
c) comunicare, locomoie
d) efectuare de exerciii de for
Poziiile derivate din postura
ortostatic se realizeaz prin:
a) doar schimbarea poziiei
membrelor superioare i a
trunchiului
b) doar schimbarea poziiei
membrelor inferioare i a
trunchiului
c) schimbarea poziiei
trunchiului i a membrelor
superioare i inferioare
d) doar
schimbarea
trunchiului
d) cu ct acesta va fi mai mic,

cu att poziia va fi n echilibru
a) Vzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacia
Pentru redredarea scoliozelor se

utilizeaz metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
Micarea activ cu rezisten se

aplic
pentru
antrenarea
muchilor de for: a) 5, -5, 4,
4+, 3
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
poziiei
Tehnici pentru promovarea

mobilitii controlului motor, n
iniierea micrii:
a) relaxare-opunere, circuit,
iniierea ritmic
b) iniiere ritmic, micare
activ de relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten, iniierea
ritmic
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bun flexibilitate

muscular
b) detent
c) de o foarte bun vitez de
deplasare
d) rezistena general a organismului
Componentele micrii ce nu
se regsesc pentru fiecare
schem n
spiral sau diagonal, din
metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducie sau adducie
c) circumducie
d) rotaie extern sau intern
La examinarea din fa se pot

aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu
sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezisten
Din cadrul metodelor speciale

n kinetologie nu fac parte:
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
Scripetoterapia se realizeaz
prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate
ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru
masaj
Identificai afirmaiile false
pentru testarea forei
musculare:
a) 3, muchiul mobilizeaz
segmentar, dar cu eliminarea
gravitaiei
b) 0, muchiul nu realizeaz nici un
fel de contracie
c) -3, micare contra gravitaiei,
dar incomplet fa de
amplitudinea maxim
d) 1, schat, nu exist micare, dar
se simte contracie la nivelul
tendonului
ATP, CP semnific:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
a) scripetoterapia
Tehnici de promovare a
abilitii controlului motor:
a) izometria alternat, relaxareopunere
b) progresia cu rezisten,
secvenialitatea normal
c) relaxare-contracie,
stabilizarea
ritmic
d) iniierea ritmic, micarea
activ de relaxare-opunere
Creterea forei musculare prin

exerciii cu rezisten progresiv
se
realizeaz
cu
ajutorul
metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith const n

utilizarea:
a) instalaii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic

d) scripeilor
Terapia ocupaional este
metoda care face legtura
dintre:
a) refacerea forei i reeducarea
mersului
b) recuperarea medical i
recuperarea socio-profesional
c) efort fizic i refacerea dup efort
d) refacerea deficitului
respirator i amplitudinea de
micare
Momentele
constau n:
manipulrilor
nu
a) punerea n tensiune
b) punerea n poziie
c) suspendarea excentric
d) impulsul manipulativ
Identificai afirmaiile false n
aplicarea traciunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare s nu
lezeze esuturile i s nu
jeneze circulaia
b) poziia pacientului trebuie s fie
ct mai flexat
c) fora de traciune este progresiv
d) durata edinei nu depete
10-15 minute pentru coloana
cervical
Sportul terapeutic nu are efecte:

a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesional
d) sociale
Hidroterapia parial pentru

creterea mobilitii articulare
nu se realizeaz prin:
a) imobilizri
b) mobilizri pasive
c) mobilizri active
d) mobilizri pasivo-active
Micarea complet contra
gravitaiei, cu rezisten uoar,
unde oboseala apare repede,
este evaluat pe scala testingului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
Tehnici de promovare a
stabilitii controlului motor:
a) relaxare-contracie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten
d) contracia izometric n zona
scurtat
Schemele antagoniste pe flexie

i extensie, din metoda Kabat
sunt n numr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
Sistemul kinetic cu arcuri
(Guthrie- Smith) nu este utilizat
pentru:
a) creterea forei musculare
b) suspendarea unui membru n
sistem elastic pe vertical
c) creterea indicilor respiratori la
efort
d) creterea amplitudinii unei micri
Relaxarea general se poate
obine prin:
a) exerciii active, cu rezisten
b) masaj
c) contracii izometrice ntre
12-30 secunde
d) mobilizri active executate rapid
Identificai gradul, n testing-ul

muscular pentru calificativ
slab, cu micare complet, dar
cu gravitaia exclus:
a) 1
b) 2+
c) 3d) 2
Micarea parial n condiii de
excludere a gravitii este
evaluat pe scala testing-ului
muscular cu:
Realizeaz
micare
complet
contra gravitaiei i a
unei rezistene puternice:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
Un element definitoiu n
realizarea relaxrii ca obiectiv al
kinetologiei l constituie:
n exerciiile de tip Kabat se

ine seama c dou micri nu
se
asociaz
niciodat,
indiferent
de
schema
de
micare:
a) flexie cu rotaie extern,
totdeauna la membrul superior
b) extensie cu rotaie intern,
totdeauna la membrul superior
c) adducie cu rotaie extern,
totdeauna, la membrul inferior
d) abducia cu rotaie extern,
totdeauna la membrul inferior
Suspensoterapia const n:
a) micri active cu cordonul
elastic
b) scoaterea corpului sau a
membrului de sub influena
gravitaiei
c) micri active, cu rezisten
d) micri active cu ajutorul
resorturilor
a) respiraia controlat
b) creterea forei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creterea rezistenei la efort
Schemelede facilitare Kabat sunt
utilizate:
a) pasiv, prin micare liber, fr
rezisten
b)
activ, de ctre
kinetoterapeut determinndu-se
limitele de micare
c) activo-pasiv de ctre kinetoterapeut
d) activ, cu rezisten pentru
creterea forei
n corectarea posturii i
aliniamentului corpului nu se
utilizeaz urmtoarele tehnici:
a) micri pasive, active, active
asistate
b) posturi corectate sau
hipercorectate
c) posturi cu greuti mari pe umeri
d) contracii izometrice
Care dintre urmtoarele
obiective de kinetoterapie nu
se aplic n S.A.:
a) meninerea posturii i
aliniamentului corect al corpului
b) meninerea supleei articulare
c) meninerea tonusului
muscular paravertebral
d) corectarea anchilozelor
pn la vindecare total
Tehnici comune de promovare a

stabilitii, mobilitii
controlate i abilitii
controlului motor:
a) iniiere ritmic
b) inversare lent cu opunere
c) progresie cu rezisten
d) relaxare-opunere
Care dintre programele de

gimnastic nu aparin
profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale
Forelor Aeriene Canadiene
b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
Tehnica exerciiilor repetitive
scurte izometrice zilnice
(ERSIZ) const n:
a) repetarea de 20 de ori a unor
scurte contracii izometrice, n
aceeai edin
b) repetarea de 30 de ori a unor
n
cadrul
posturilor
corectoare
adaptate
la
bolnavul spondilitic, care dintre
urmtoarele este incorect:
a) decubit dorsal fr pern sub
cap, cu o perni sub coloana
dorsal, membrele superioare sub
ceaf, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fr
pern, cu oldurile i genunchii
flectate
c) decubit dorsal cu perni sub
coloana toracal, sculei de
nisip pe umeri i genunchi
d) poziia Sfinxului
Care obiective generale n

programele de kinetoprofilaxie
pentru aduli nu se regsesc:
a) meninerea forei i
rezistenei musculare
b) meninerea capacitii de efort
c) creterea i dezvoltarea armonioas
d) meninerea unei posturi corecte
Sistemele de testare global a

aparatului MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
scurte contracii izometrice, n
edine diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor
scurte contracii izotonice, n
aceeai edin
d) repetarea de 30 de ori a unor
scurte contracii izotonice, n
edine diferite
O contracie de 6 secunde pe zi
reprezint:
a) ERSIZ
b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
Exerciiile dinamice cu
rezisten pentru creterea
forei sunt:
a) exerciiile cu 10 r m
b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
Metodele specifice relaxrii

sunt:
a) Bobath, Schultz
b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
Corectarea deficitului respirator

nu se realizeaz prin:
a) posturi relaxante
b) posturi de drenaj bronic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
adreseaz:
a) bolnavilor cardio-vasculari
b) bolnavilor cu fracturi
incomplete calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
Metode ce nu se regsesc n
antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
b) urcatul scrilor, not

c) micare activ de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometric, mersul
Metodele de antrenament
la efort pentru pacienii cu
deficiene funcionale
cardio-pulmonare i
locomotorii severe sunt:
a) urcatul i cobortul scrilor i
pantelor ntr-un ritm susinut
b) bicicleta ergometric
c) alergarea pe teren variat
d) activitile de autongrijire i
casnice
Identificai factorul extern n
micare, dup Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se
contracta i relaxa
c) abilitatea individual de a
performa micri (exerciii)
d) elasticitatea muscular
Evaluarea amplitudinii de
micare trebuie s aprecieze:
a) numai micarea pasiv
b) micarea autopasiv
c) numai micarea activ
d) att micarea pasiv, ct i cea
activ
Inhibiia activ (IA) se aplic:
a) n paralizii
b) numai muchiului normal inervat
i sub control voluntar normal
c) n refacerea mobilitii articulare
d) n refacerea sinovialei
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Sistemul Hettinger, de testare

global a aparatului MNAK, nu
presupune testarea:
a) mobilitii articulare i a
echilibrului
b) elasticitii toracice i
b) retractur
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativ
Stretching-ul nu este
contraindicat n urmatoarele
situatii:
a) cnd limitarea amplitudinii de
micare este de cauz muscular
b) cnd limitarea este de cauz
osoas
c) dup o fractur recent
neconsolidat
d) n prezena unui proces
inflamator acut sau infecios intrasau periarticular
Care din urmtoarele reguli

pentru stretching, dup A. Adler,
nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) forarea ntinderii n prezena
persistenei unei dureri la orice
micare articular
Tehnica oscilaiei gradate.

Alegei gradele
incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime
ritmice la nceputul excursiei de
micare
b) gradul 3: micari ample spre
excursia maxim, la nivelul
rezistenei tisulare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3,
dar cu mici oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita
tonicitii abdominale
c) forei musculare
d) capacitii de efort
Redoarea articular matinal
(dup T. Sbenghe) se refera la:
a) tixotropie
mobilitii care foreaz rezistena
tisular (stretching)
n antrenamentul aerobic, cel

mai important parametru al
efortului intensitatea se
bazeaz pe principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
Cavitatea articular este sediul

unor stri patologice variate
care vor determina deficit
funcional, cu excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
Pentru refacerea mobilitii

articulare prin interesarea
esutului moale se utilizeaz:
b) orientare a palmei n jos

c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n sus
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
Precizai care categorie a ADLurile nu este corect:
Tehnici
comune
de
promovare a mobilitii
controlate
i
abilitii
controlului motor:
a) Autongrijire
b) Mobilitate n pat
c) Extensie
d) Comunicare
a) IL, SI, MARO, IR

b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, , ILO, CR, IA
d) CIS, ILO, IA, IL
Micrile jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, rsucire,
compresie, traciune
b) rulare, alunecare, rsucire,
rotaie, compresie
c) rulare, alunecare,
circumducie, compresie,
traciune
d) rulare, alunecare, rotaie,
compresie, traciune
Identificai factorii interni ai

creterii flexibilitii, dup
Gummerson:
a) elasticitatea muscular, a
tendoanelor i a ligamentelor
b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
b) reflex flexor
c) ntindere
d) nici una
Micarea de supinaie este
micarea de:
a) rotare spre interior
Structura programul de
antrenament aerobic:
a) parte de exerciii, parte de
respiraie i relaxare
b) perioad de nclzire, perioada
de exerciii aerobice, perioada de
ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare,
perioad de dezvoltarea forei
i rezistenei
d) perioad de nclzire, de
relaxare i ncheiere
Spasticitatea poate fi definit ca

fiind:
a) hipotonie muscular, cu
micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui
muchi la ntinderea pasiv
d) leziune articular
Care este afirmaia fals n

legtur cu elementele
aspectului general al corpului,
n evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i
greutate n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la eforturi aerobice

d) dezvoltarea global n raport cu
vrsta
Care dintre variante nu
reprezint un tip de
stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, nchis
d) activ (sau stato-activ)
Care denumire nu aparine

exerciiilor culturiste:
a) exerciiile cu rezisten
progresiv ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor
Refacerea rezistenei musculare

nu se realizeaz n funcie de:
Metabolismul glucozei pe calea
aerob se realizeaz:
a) n lipsa O2
b) n prezena acidului lactic n
exces
c) n prezena H2O
d) n prezena O2
Regulile aplicrii tehnicilor de
mobilizare a articulaiilor
periferice nu prevd:
a) poziia comod i relaxat a
pacientului
b) respectarea principiului
progresivitii, ca intensitate i
amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului
pentru o abordare uoar a
pacientului
d) forarea lucrului ntr-o
articulaie blocat, dureroas
Identificai varianta corect a

urmtoarelor tehnici:
a) tehnica fracionat Oxford
b) tehnica culturist De LormeWatkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul
maximal cu repetiie
d) tehnica fracionat de De
Lorme- Watkins
a) fora muscular
b) valoarea circulaiei musculare
c) abilitile sportive
deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului
muscular
Msurtorile indirecte n
aprecierea forei musculare nu
prevd:
a) palparea i inspecia
b) determinarea suprafeei de
seciune
c) electromiografia
d) nregistrarea presiunii
intramusculare
Tehnici comune de promovare

a mobilitii i abilitii
controlului motor:
a) iniiere ritmic
b) contracii repetate
c) micare activ de relaxare-opunere
d) izometrie alternat
Stabilitatea nu reprezint:
a) capacitatea de a menine
posturile gravitaionale
b) capacitatea de a menine
posturile antigravitaionale
c) de a menine poziiile
mediane ale corpului
d) capacitatea maxim la efort aerob
Identificai afirmaia fals cu

privire la factorii care pot
perturba coordonarea:
grupe musculare
a) realizarea efortului progresiv

b) efort muscular intens
c) durerea i oboseala
d) strile emoionale
Etapele controlului motor sunt:
Terapia ocupaional (TO)

este o metod care
presupune:
a) antrenament de dezvoltare a
forei
b) antrenament de dezvoltare a
detentei
c) antrenament de coordonare cu
micri utilizate n viaa zilnic
d) antrenament specific de
dezvoltare a vitezei
Identificai varianta fals cu

privire la efectele repausului
prelungit la pat:
a) muchi atrofie de neutilizare
b) psihologie o stare general foarte
bun
c) articulaii
pierdere
de
amplitudine
d) piele escare
recomand:
a) sedentarilor
b) pacienilor cu afeciuni pulmonare
grave
c) pacienilor de vrsta a III-a
d) n profilaxia afeciunilor
cardio- respiratorii
Exerciiile aerobice propriu-zise

din
partea
fundamental
a
antrenamentului la efort nu
trebuie s fie:
a) submaximale, ritmice
b) ct mai statice, executate foarte
lent
c) repetitive, dinamice
d) s angreneze ct mai multe
a) stabilitatea, controlul,
echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea,
stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea,
mobilitatea controlat, abilitatea
d) controlul, stabilitatea,
mobilitatea, echilibrul
Bolile cronice n secvenialitatea

proprie: boal - infirmitate
(deficien) - incapacitate
(disfuncionalitate) - handicap
sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperrii medicale
Prin ce repere anatomice nu

trece
firul
cu
plumb
la
examinarea din spate, pentru
nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) ntre maleolele interne
Scderea amplitudinii de
micare a unei articulaii nu se
poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Coordonarea nu se poate
realiza dect n prezena:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi
tactili i dureroi, a celor senzoriali
(mai ales vizuali)
b) stimulilor senzitivi
proprioceptivi, exteroceptivi
tactili i a celor senzoriali (mai

ales vizuali)
c) stimulilor senzitivi
proprioceptivi, exteroceptivi
termici i dureroi i a celor
senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi
i a celor senzoriali (mai ales vizuali
i auditivi)
Dezavantajele
contraciilor
izometrice utilizate n refacerea
forei de contracie sunt:
a) eficiena crescut, tehnica
simpl
b) mrete munca ventriculului
stng, crete frecvena cardiac i
tensiunea arterial
c) nu dau dureri articulare i
oboseal
d) necesit timp scurt de execuie
Tehnicile de creterea
amplitudinii pentru
mobilitate (control motor) sunt:
a) IR, MARO, CR, SR
b) IL, ILO, CR, IA, SN
c) SI, PR, ILO, CIS
d) IR, RO, RC, SR, RR
La examinarea din lateral nu
se
pot
ntlni
urmtoarele
modificri patologice:
a) cifoz dorsal accentuat
b) genu recurvatum
c) genu valgum
d) cifolordoz
Identificai varianta corect
pentru efortul aerob:
a) un minut, cu intensitate mic
b) 10 secunde, cu intensitate medie
c) peste 30 min, cu
intensitate
submaximal
d) cteva secunde, cu intensitate
maximal
Evaluarea alinierii segmentelor

corpului trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil
Adaptarea la efort se reflect n:

a) puls mrit n repaus
b) respiraie anevoioas n timpul
efortului
c) creterea rezistenei la oboseal
d) valori ridicate ale TA n repaus
Care afirmaie despre

contraciile izometrice nu
este adevarat:
a) reduc edemul prin efect de pomp
b) tehnica este simpl
c) durata exerciiilor este scurt
d) solicit articulaiile
Care set nu face parte

schema tehnicii Oxford:
din
a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM
ADL are ca obiective specifice
rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de
munc i de agrement
d) stretching-ului
Semnificaia prescurtrilor RM
i rm este:
a) rat mare, rat mic de efort
b) ritm mare, ritm mic
c) repetiii maxime, repetiii minime
d) raport maxim, raport minim
Postura corporal este

influenat de 3 factori:
a) ereditate, strile patologice,
obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament,
obinuine
d) stri patologice, aptitudini,
echilibru
Principalul avantaj ale
exerciiilor izotone
cu rezisten este:
a) solicit articulaia
b) determin dureri articulare i
musculare
c) pot declana sinovite traumatice
d) crete nu doar fora muscular
dinamic, dar i pe cea izometric
Tehnica De Lorme-Watkins nu
are n structur urmtoarele
seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 10RM
c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM
Contraindicaiile propriu-zise
pentru exerciiile cu rezisten
n refacerea forei musculare
sunt:
a) inflamaia i durerea intens
articular sau/i muscular n
timpul exerciiului
b) respiraie anevoioas
c) puls i tensiune arterial ridicat
d) deficienele coloanei vertebrale
Creterea forei musculare nu
depinde de:
a) diametrul de seciune al muchiului
b) numrul unitilor motorii n
aciune
c) frecvena impulsurilor nervoase
d) aptitudinile pacientului
Dintre tehnicile enumerate una
nu se folosete pentru obinerea
inhibiiei active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracierelaxare)
b)
tehnica
hold-relaxcontraction (contracie-relaxarecontracie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford
6 Balneologie
Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a) Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice)
b) Constipatii cronice atone si colite
c) Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare
d) Diaree acuta
Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu
EXCEPTIA :
a) Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b) Inhiba peristaltica intestinala
c) Efecte coleretice si colagoge
d) Efecte hipoglicemiante la diabetici
Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active
pentru afectiunile respiratorii :
a) scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b) invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c) corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d) cresterea flexibilitatii articulare
Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor metode cu
EXCEPTIA :
a) climatoterapie
b) kinetoprofilaxie exercitii de relaxare, antrenamente aerobice
c) hidroterapie cu factori termici contrastanti
d) diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide
concentrate
NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile

degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii alegeti cea
mai indicata statiune :
a) Baile Felix
b) Neptun
c) Lacu Sarat
d) Praid
Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai
indicata statiune este :
a) Techirghiol
b) Covasna
c) Baile Felix
d) Eforie Nord
Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative cea mai
indicata statiune este :
a) Baile Felix
b) Praid
c) Covasna
d) Balvanyos
Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneoclimatica :
a) forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b) spondilita ankilozanta cu gonartroza
c) disfunctie ventilatorie restrictiva
d) lupus eritematos sistemic
Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneoclimaterice :
a) lupus eritematos sistemic
b) spondilita ankilozanta forma axiala
c) cifoscolioza
d) boala artrozica
Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu

EXCEPTIA:
a) poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b) discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c) coxartroza in stadiile incipiente
d) coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se poate realiza in
urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a) Covasna
b) Vatra Dornei
c) Eforie Nord
d) Baile Tusnad
Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate

urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a) statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b) statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c) statiuni cu gaze mofetariene
d) statiuni balneare cu ape termale oligominerale
Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) mineralizare totala sub 1 g/l
b) sunt indicate in cura externa
c) nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative
d) sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice
Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a) polimiozita
b) epicondilita
c) sindrom de tunel carpian
d) periartrita coxo-femurala
Cura balneara este indicata in :
a) dermatomiozita
b) poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice
c) lupusul eritematos sistemic
d) periartrita scapulohumerala
Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a) ameliorarea stabilitatii articulare
b) scaderea flexibilitatii articulare
c) accentuarea tulburarilor circulatorii
d) agravarea durerii si a inflamatiei
Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sechelelor
posttraumatice cu EXCEPTIA :
a) ape clorurate sodice concentrate
b) apa plata
c) ape sulfuroase
d) ape carbogazoase
Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a) bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b) bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c) bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d) bolnavi cu osteomielita
Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni ortopedicotraumatice :
a) artroze postraumatice
b) fracturi recente, fara calus
c) laxitati articulare
d) leziuni ligamentare sau de menisc
Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a) crenoterapie
b) terapie inhalatorie
c) terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d) toate cele de mai sus
Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a) sunt ape bicarbonatate pure
b) sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c) sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d) sunt ape mixte alcalin-feruginoase
Apele alcalin teroase sunt indicate in :

a) irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b) boli dermatologice
c) inhalatii in boli bronho-pulmonare
Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
a) Lacu Sarat
b) Sarata Monteoru
c) Baile Nicolina
d) Ocna Sibiului
Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA
a) apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b) apele clorurate sodice
c) apele carbogazoase
d) apele oligominerale
Apele minerale sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) apele sulfuroase
b) apele clorurate
c) apele iodurate
d) apele feruginoase
Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu
EXCEPTIA:
a) cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2

b) vasoconstrictie periferica cutanata
c) vasodilatatie periferica cutanata
d) efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate prin cure balneo-climaterice cu
EXCEPTIA :
a) afectiuni reumatismale
b) afectiuni neurologice
c) sindroame paraneoplazice
d) afectiuni ortopedico-traumatice
Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de
denervare sunt :
a) facilitarea procesului de reinervare
b) accentuarea posturilor neadecvate
c) ankiloza articulara
d) agravarea tulburarilor de troficitate
Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice dupa primele
semne de reinervare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale
b) refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati
c) reeducarea sesnsibilitatii
d) tonifierea musculara progresiva
Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la
accelerarea procesului de reinervare in tratarea afectiunilor neurologice
sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a) bazine cu apa termala
b) bioclimatul
c) helioterapia
d) aromoterapia
Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in
urmatoarele afectiuni neurologice cu EXCEPTIA :
a) boala parkinson
b) nevralgii
c) polinevrite
d) pareze si paralizii de nervi periferici
Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in
urmatoarele statiuni :
a) Covasna
b) Vatra Dornei
c) Baile Tusnad
d) Toate cele de mai sus

Apele sulfatate contin :
a) peste un gram de sulfat la litru
b) peste un gram de fier la litru
c) peste un gram de clorura de sodiu la litru
d) peste un gram de iod la litru
Apele sulfuroase contin :

a) minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru
b) minimum 1 mg cupru la litru
c) minimum 1 mg fosfati la litru
d) minimum 1 mg magneziu la litru
Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de :
e. CO2
a) SO2
b) FeO2
c) SiO2
Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a) zinc
b) mercur
c) iod
d) fluor
Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :
a) Cu
b) Fe
c) S
d) Na
Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a) xenon
b) radon
c) arsen
d) tungsten
Terapia prin irigatii vaginale cu ape sulfuroase este indicata in :
a) cancer de col uterin
b) afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
c) sarcina extrauterina
d) menopauza
Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a) astm bronsic
b) bronhopneumopatie cronica obstructiva
c) sinuzite
d) cancer pulmonar
Apele sulfuroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA :
a) vasodilatatie cutanata
b) scad tensiunea arteriala
c) deterioreaza cartilajul articular
d) scad glicemia
Apele iodurate :
a) sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b) nu au efecte antimicotice
c) nu au efectvasodilatatoare periferice
d) nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
Apele alcalin-teroase au indicatie de crenoterapie in :
a) cancer gastric
b) cancer de prostata
c) cancer de pancreas
d) cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare
Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :
a) platina
b) mangan
c) molibden
d) cupru
Dioxidul de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are
urmatoarele efecte:
a) stimuleaza secretia salivara
b) stimuleaza secretia gastrica
c) stimuleaza motilitatea intestinala
Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a) neoplaziile
b) bolile infectioase
c) bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a
activitatii cordului)
d) bolile psihice
Crenoterapia cu ape carbogazoase este indicata in urmatoarele afectiuni cu

EXCEPTIA :
a) dispepsii gastrice
b) afectiuni ale rinichiului
c) afectiuni inflamatorii ale cailor urinare
d) sindroame paraneoplazice
Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice
a) nu are efecte benefice
b) are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c) agraveaza afectiunile ORL
d) agraveaza afectiunile bronho-pulmonare
Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile cardiovasculare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) realizarea unui echilibru neurovegetativ si neuropsihic
b) reducerea oscilatiilor tensionale
c) realizarea unei adaptari hemodinamice mai economicoase la efort
d) agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul extremitatilor (fenomen Raynaud)
Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie
ischemica sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) agravarea simptomatologiei bolii
b) stimularea miocardului la efort progresiv
c) facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d) reducerea disfunctiilor de origine arteriala
Factorii terapeutici naturali utilizati in curele balneo-climaterice la bolnavii
cardiovasculari sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a) apele carbogazoase
b) helioterapia
c) mofetele
d) apele termale sulfuroase
Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si
ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul
b) stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor
factori termici contrastanti
c) scaderea capacitatii functionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
d) ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara
Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni
respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) refacerea functiei de aparare a mucoasei bronsice prin mecanism ciliar
b) eliminarea cauzelor fiziopatologice alergice a unor afectiuni respiratorii si ORL prin

scoaterea pacientilor din mediul poluant
c) reducerea sensibilitatii la rece a unor bolnavi prin aplicare de hidroterapie
contrastanta
d) mentinerea si chiar cresterea fumatului si a altor toxice (alcool)
Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii
si ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) tuberculoza pulmonara activa
b) bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c) cord pulmonar cronic decompensat
d) sinuzita cronica
Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni
digestive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) asigurarea unei diete cu scopul de repaus digestiv
b) corectarea unor tulburari de secretie gastrica
c) agravarea unor disfunctii neurovegetative, endocrine si neuropsihice
d) corectarea disfunctiilor secretorii hepatobiliare
Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza
urmatoarele efecte cu EXCEPTIA :
a) mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici
b) scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase
c) clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor
d) efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut
Indicatiile curelor balneare in bolile rinchiului si cailor urinare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a) Persoane cu insuficienta cardiaca
b) persoane cu tulburari
metabolice ale acidului uric
c) persoane predispuse la infectii urinare
d) muncitori care lucreaza la
temperaturi inalte cu pierderi de
lichide prin transpiratie
Obiectivele curelor balneoclimaterice terapeutice la
pacientele cu afectiuni
ginecologice sunt urmatoarele
cu EXCEPTIA :
a) controlul proceselor inflamatorii la
nivelul organelor genitale prin
termoterapie generala si locala
b) ameliorarea congestiei pelvine
prin aplicatii de termoterapie
blanda
c) reducerea sechelelor
postinflamatorii de tipul sinechiilor
uterine si tubare
d) impiedicarea refacerii
fecunditatii si fertilitatii
7 Fizioterapie
TENS este o forma de
electroterapie:
A.De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C.Cu frecventa cuprinsa intre 5001000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
Modularea:
A.Este un fenomen fizic prin care
se variaza parametrii curentului
electric pe timpul duratei unui
tren de impulsuri cu scopul de a
ndeprta fenomenul de
acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C.Se realizeaza numai pentru
frecventa
D. Se realizeaza numai in
amplitudine
Electrodul terapeutic:
A.Se aplica numai la distanta
de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un
material bun conductor de
electricitate
C.Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent
Urmatoarea afirmatie despre
procesul de acomodare este
falsa:
A.Acomodarea este proprietatea
unui stimul cu pant lin
(triunghiular, exponenial,
trapezoidal) de a nu declana o
stimulare
B. In cursul acomodrii fenomenul
de transport ionic prin activarea
pompei de sodiu nu se mai
produce
C.Fibrele nervoase motorii i muchi
striai, perfect inervai nu se
acomodeaz la impulsurile cu pant
lin
D. Fibrele musculare denervate nu
se acomodeaz la impulsurile cu
pant lin
Efectele termice ale
ultrasunetului se caracterizeaza
prin:
A.Reprezinta fenomenul de
conversie a energiei mecanice in
caldura
B. Nu depind de intensitatea
ultrasunetului
C.Depinde doar de frecventa
ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
Printre indicatiile
ultrasonoterapiei NU se
enumera:
A.Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C.Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia

terapia cu ultraviolete este
falsa:
A.Efectele celulare au la baza
reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu
includ fotoimbatranirea
C.Determina fotosensibilitatea din
LES
D. Au efect imunomodulator
curentul interferential este
adevarata:
A.Se obtine prin aplicarea a doi
curenti cu amplitudine constanta si
frecvente diferite, orientati
perpendicular
B. Curentul interferential obtinut
are frecventa egala cu suma
frecventelor celor doi curenti
C.Modalitatea de aplicare este numai
plana
D. Efectul excitomotor se
obtine la un spectru de
frecvente inalte 90-100 Hz
Reobaza este:
A.Durata minima a unui stimul
pentru a produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui
stimul pentru a produce o
contractie
C.Intensitatea minima a unui
impuls pentru a produce o
Baia generala Stanger se
caracterizeaza prin:
A.Este un aparat special alctuit
dintr-o parte principal cu aspect de
cad de baie, prevzut cu 3
electrozi mari, n care se face
imersia complet a pacientului pan
la nivel cefalic
B. Sensul curentului se stabilete
descendent, dinspre extremitatea
cefalic spre membrele inferioare,
sau ascendent
C.Apa din cad are temperatura
contractie
D. Singurul parametru calculat in
curba I/t
Efectul antialgic al curentului
electric are la baza urmatoarele
mecanisme, cu exceptia:
A.Blocarea conducerii impulsului
nervos prin fibrele nervoase
senzitive
B. Aciunea ionizant
C.Neurostimulare periferic,
controlul de poart
D. Diminuarea produciei de
peptide opioide (GABA i
serotonin )
tehnica de aplicare a curentului
galvanic este falsa:
A.Forma i dimensiunile electrozilor
se adapteaz zonei dar i scopului
terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie
s fie egale cu ale anodului, sau
puin mai mari pentru a se evita
arsura chimic
C.Interpunerea ntre electrod i
tegument a unui strat hidrofil (la
ambii poli) care se umecteaz
favorizeaza conducerea curentului si
evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil
sunt mai mici cu 1 cm fa de cele
ale electrodului
de 28 grade
D. Durata edinei este de 2 ore
Urmatoarele substante sunt
folosite in ionoforeza, cu
exceptia:
A.clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C.hidroxiclorochina
D. novocaina
Urmatorii sunt parametri
caracteristici ai curentului
electric, cu exceptia:
A.impedanta
B. amplitudinea
C.intensitatea
D. durata impulsului
curentul Trabert este falsa:
A.Este un curent de joasa frecventa
de tip rectangular
B. Principalul efect este
efect excitomotor
C.Aplicarea electrozilor se face
pe zona afectat, pe puncte
trigger
D. Parametrii impulsului se mentin
constanti pe parcursul aplicatiei
(durata impulsului de 2 ms i a
pauzei 5ms)
Impedanta este:
A.
Fenomenul fizic prin care
amplitudinea, frecventa, durata
impulsului pot sa fie schimbate pe
perioda unui tren de impulsuri cu
scopul de a indeparta acomodarea
B.
Este capacitatea
conductorului de a se opune trecerii
fluxului de electroni (unitatea de
masura este ohm ul )
C.
Este capacitatea tesuturilor
vii de a opune rezistenta la trecerea
curentului electric
D. Este abilitatea tesuturilor de a
stoca sarcini electrice

activitatea bioelectrica a celulei
este falsa:
A.
Potentialul de repaus este de
70 mV pentru celula nervoasa
B.
Rolul determinant pentru
potentialul de repaus il au ionii de
Na+ si Mg2+
C.
Excitatia reprezinta un stimul
ce atinge membrane celulara si care
produce modificari ce se petrec in
miimi de secunda
D.
In faza de depolarizare fata
externa a celulei devine negativa
Efectele terapeutice ale laserului
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Analgezie
D. Biotrofic
LLLT (low level laser therapy)
inseamna :
A.
Emisie de radiatie
electromagnetica monocromatica
B.
Emisie de energie
electromagnetica bicromatica
C.
Lumina cu lungime de
unda in spectru vizibil
D.
Laser cu energie peste 1000
mW
Parametri de stimulare a
laseroterapiei NU cuprind:
A.
intensitatea
B.
durata
C.
lumgimea de unda
D.
densitatea energiei
Contraiindicatiile laseroterapiei
sunt:
A.
algoneurodistrofia
B.
tumori maligne
C.
pintenii calcaneeni
D.
fibromialgia
Tehnica de aplicare a laserului
poate fi:
A.
punctuala (spot)
B.
C.
D.
nu necesita ochelari de
protectie
necesita mediul de contact
nici un raspuns corect
Indicatiile laseroterapiei sunt:

A.
retinopatia degenerativa
B.
tumori maligne cutanate
C.
artrozele
D.
implantul cohlear
Laserterapia are aplicatii in :

A.
reumatologie
B.
stomatologie
C.
neurologie
D.
toate raspunsurile corecte
Urmatoarele afirmatii despre
laseroterapie sunt adevarate CU
EXCEPTIA:
A.
In domeniu medical se
utilizeaza lasere de mare si mica
putere
B.
In reumatologie se utilizeaza
laser de mica putere
C.
Laserul de mare putere se
numeste lase rece
D.
Se pot utiliza
tehnici de laserpunctura
Efectul luminii laser este:
A.
termic
B.
biostimulativ
C.
degenerare walleriana
D.
crestere a edemului local
Radiatia laser NU este:
A.de intensitate mica
B. monocroma
C.coerenta
D. polarizata
Contraindicatiile terapiei cu
infrarosii sunt:
A.
inflamatiile acute
B.
tendinite
C.
degeraturi
D.
cicatrici vicioase
Baia de lumina partiala :

A.
este un dispozitiv din aluminiu
cu becuri fixate in perete in care
pacientul este introdus total
B.
este un dispozitiv din aluminiu
cu becuri fixate in perete in care
pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
C.
este un dispozitiv din lemn cu
becuri fixate in perete in care
pacientul este introdus total
D.
becuri fixate in perete in care
pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
Baia de lumina generala:
A.
usi in care pacientul este introdus
total, inclusiv extremitatea cefalica
B.
reprezinta o metoda activa
de stimulare a proceselor de
termoreglare
C.
reprezinta procedura de
terapie cu infrarosii in spatiu inchis
D.
este indicata
pacientilor cu afectiuni
cardiovasculare
Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A.
caloric
B.
hiperemiant
C.
cresterea activitatii fagocitare
D.
Indicatiile terapiei cu infrarosii
in spatiu inchis sunt:
A.tendinite
B. Cicatrici vicioase
C.neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele
Actinoterapia:
A.
determina pigmentare si
exfoliere cutanata
B.
determina eritem actinic la 1
ora
C.
scade metabolismul bazal
D.
nu influenteaza sinteza
vitaminei D
sursa de terapia cu UV este
falsa:
A. poate fi naturala (helioterapia)
B.
poate fi artificiala (lampi cu
vapori de mercur de joasa
presiune care emit UVA)
C.
Poate fi artificiala (lampi cu
vapori de mercur de inalta
presiune care emit UVB)
D.
Poate fi mixta
Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A.Fotodermatozele
Care din urmatoarele afectiuni
cardiovasculare nu
reprezinta
contraindicatii pentru terapia cu
UV :
A.
Insuficienta cardiaca
B.
HTA gr I
C.
Arteriopatiile periferice std III
D.
Cardiomiopatia decompensata
B. psoriazisul
C.plagile
D. arsurile
Urmatoarele afectiuni
reprezinta
contraindicatii
actinoterapiei CU EXCEPTIA:
A.
cicatricile cheloide
B.
cataracta
C.
starile hemoragice
D.
tbc activ
ale
Aplicatiile actinoterapiei sunt in:

A.stomatologie
B. cardiologie
C.dermatologie
D. ORL
Magnetoterapia
se
realizeaza prin
utilizarea unui camp magnetic:
A.
continuu
B.
intrerupt
C.
pulsatil
D.
Urmatoarea NU este reactie

secundara terapiei cu UV:
A.
arsura
B.
atrofia cutanata
C.
fotooftalmia
D.
acneea
Majoritatea
aparatelor
Magnetodiaflux produc un camp
magnetic de:
A.
100 Hz
B.
50 Hz
C.
500 Hz
D.
1000 Hz

radiatiile UV este adevarata:
A.
sunt absorbite in dermul
profund
B.
UVA provoaca efect bactericid
C.
UVB
stimuleaza
sinteza
vitaminei D
D.
UVC
provoaca
hiperpigmentare
Aparatul
de
magnetoterapie
poate avea :
A. o
bobina cervicala, o bobina
lombara si 2 bobine
localizatoare
B. o bobina cervicala, o bobina
dorsala si 2 bobine localizatoare
C.
2 bobine cervicale
D.
2 bobine cervicale si 2 lombare
Efectele biologice ale

magnetoterapiei sunt:
A. vasoconstrictie
B.
scaderea presiunii partiale a
O2 in tesuturi
C.
relaxare musculara
D.
fibroliza
Indicatiile magnetoterapiei sunt:

A.
hipotensiunea arteriala
B.
epilepsia
C.
nevroza anxioasa
D.
insuficienta hepatica
Urmatoarea
nu
poate
fi indicatie a
magnetoterapiei:
A.
discopatia lombara
B.
stari hemoragice
C.
sdr aloneurodistrofic
D.
hipertiroidia
magnetoterapie este falsa:
A. este o metoda termica
B.
tratamentele pot fi
efectuate in conditii de gips,
bandaje
C.
nu se cunosc reactii adverse
majore
D.
poate determina scaderea TA
metoda de aplicare a
magnetoterapiei este
adevarata:
a) durata tratamentului este de 3040 minute
b) bobina mica se aseaza in
zona dorsala
c) bobina mare se aseaza in
zona cervicala
d) obiectele metalice se indeparteaza
Efectele magnetoterapiei sunt:
A. sedativ pentru forma continua
B.
simpaticolitica pentru
forma intrerupta
C.
excitatorie
pentru
forma
continua
D.
ergotropa
pentru
forma
continua
Efectele
adverse
ale
ultrasonoterapiei sunte legate
de :
A.
hipotermie profunda
B. efectul de cavitatie
C.efectul de refractie
D. arsura epidermica
Legat de efectul endotermic al
ultrasunetelor,
urmatoarea
afirmatie este falsa:
A. este mare la intensitati mici
B. se inregistreaza pana la 4 cm
C. tesuturile care se incalzesc
preferential sunt periostul, osul
subcondral, nervul
D. este mic la intensitati mici
Aparatul de ultrasonoterapie NU
contine:
A. generator de oscilatii electrice de
inalta frecventa
B. traductor cu piezoelement
C.capul emitator
D. generator de oscilatii mecanice
Ultrasonoterapia se poate realiza
prin:
A. contact direct fara a fi necesar un
mediu de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul
unei substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument
Metoda de aplicare a US poate fi:
A.statica
B. dinamica
C.semistatica
D. toate raspunsurile corecte
Mobilizarea capului emitator pe
suprafata tegumentului in timpul
aplicarii
ultrasonoterapie
se
realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C.insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec),
prevenindu- se astfel formarea
undei stationare si efectul
endotermic
Marimea capului de emisie al
aparatului de US este :
A.1cm2 pentru capul mare
B. depinde de zona de radiatie
efectiva
C.este de 10 cm2 pentru capul mic
D. este de 40 cm2 pentru capul mare
Aparatele moderne permit

combinarea US cu:
A.curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C.infrarosiile
D. undele scurte
In artroze (boala
degenerativa cronica),
ultrasonoterapia se aplica:
A. cu o durata de 20 minute
B. frecventa de 0,8-1 watt/cm2
C.frecventa de 4-5 watt/cm2
D. mobilizarea capului emitator cu
miscari rapide
Diatermia
proprietati:
are
urmatoarele
8 Masaj
n masajul pielii, netezirea se

face prin alunecri:
a. care vor urma direcia de
scurgere a sngelui prin artere i
a limfei prin vasele limfatice
b. care vor urma direcia de scurgere
limfei prin vasele limfatice
c.care vor urma direcia de scurgere
a sngelui prin vene i a limfei prin
vasele limfatice
d. care vor urma direcia de
scurgere a sngelui prin vene i a
artere
Manevrele excitante
sunt:
a. mai viguroase i au o durat mai
scurt de execuie
b. mai fine i
prelungite c.mai
fine i scurte
d.mai energice i de lung
durat
Executat pe o suprafa
ntins,masajul pielii poate
influena:
A.efect electrolitic
B. efect excitomotor
C.efect caloric de suprafata
D. efect metabolic
Contraindicatiile diatermiei sunt:

A.pacemakerul cardiac
B. sdr algoneurodistrofic
C.fracturile
D. sechele postraumatice
Diatermia cu unde medii are:
A.lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 1 000 000
Hz
C.lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 100-1000 m
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performana
d. repartiia sngelui n organism
Manevra specific esutului
conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.friciunea
c.vibraia d.cernutul
Pensrile esutul conjunctiv i ale
pielii:
a.excit nervii senzitivi
b.excit nervii motori
c.determin scderea excitabilitii
d.produc anestezie
Manevrele specifice masajului
nervilor sunt:
a.friciunile
b.netezirile
c.loviturile ritmice
d.presiunile
n sechelele articulare
posttraumatice
,friciunile
a. mobilizeaz i asuplizeaz capsula i
ligamentele
b.sunt manevre ce se aplic la
inceputul edinei de masaj
c. sunt manevre ce se aplic la
sfritul edinei de masaj
d. sunt manevre ce se aplic la
inceputul i la sfritul edinei de
masaj
n sechelele dup
fractur,pentru un tratament
ct mai eficient, masajul se
efectueaz dup:
a.kinetoterapie
b.o procedur de
termoterapie
c.curent interferenial
d.ultrasonoterapie
Dintre tipurile de rupturi
musculare,
cea
care
beneficiaz de pe
urma
masajului la distan de
leziune este cea:
a.fascicular
b.total
c.fibrilar
d.mai dureroas
n torticolisul frigore n faz
acut, nu este indicat
tapotamentul pentru c:
a. accentueaz durerea i
contractura muscular.
b. accentueaz doar durerea
c.accentueaz doar contractura
muscular
d. accentueaz edemul local
Polinevritele beneficiaz de
efectele masajului n faza :
a.de convalescen
b.iniial
c.terapiei medicamentoase
d.manifest a afeciunii
Straturile pielii care sunt
puternic inervate sunt:
a.epidermul si dermul
b.epidermul i hipodermul
c.epidermul
d.dermul i hipodermul
Corpusculii Ruffini sunt implicai n
: a.percepia presiunilor i a traciunilor
b. percepia alunecrilor
c. percepia vibraiilor
d. percepia senzaiei de rece
Corpusculii Pacini sunt stimulati de
crri lent
e, de
a.mic
lente,
de toat
oate
: a.m
intensit
sitiile
b.at
.atingeri puterni
rnice,indi
ndifer
ferent de
de
durat
c.cald
aldur
d. miscari rapide,chiar de intensitate
slaba
Vascu
scular
larizar
zarea pi
pielii este reali
ealizat
zat
:
a. de plexul vascular profund
b.de plexul vascular superficial
c.de ple
xull epidermic ii de cel pro
plexu
profun
fund
d.de dou plex
lexuri vascular
lare,un
e,unul
profun
ofund ii altul superficial
Vasele cutanate si subcutanate
contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea
de singe a intregului organism
b. mai mult de jumtate din cantitatea
de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe
a intregului organism
Arcul reflex este:
a.suport fiziologic pentru activitatea
sistemului nervos
b.format din receptor,cale
aferenta,centru, cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi, calea de
comanda a actiunii de efectuat, organ
efector
d.format din mai multi neuroni ,centri
corticali si un receptor
Tehnica Cyriax consta in :
a.tapotament ligamentar si
tendinos pina la 20 de minute
b.netezire si tapotament
ligamentar si tendinos
c.frictiuni
circulare
concentrice si excentrice
pe tendon si ligament
d.netezire,
ciupituri
si
tapotament ligamentar si
tendinos
Masajul subacval se executa :
a. sub o presiune intre 1-3
atmosfere b.sub o presiune intre
4-6 atmosfere c.sub o presiune
intre 0,5-3 atmosfere d.sub o
presiune intre 0,5-6 atmosfere
Crioterapia produce:
a.vasoconstrictie
b.vasodilatatie
c.vasoconstrictie urmata de
vasodilatatie d.un efect ce depinde
de tipul reactiv al pacientului
Vasele limfatice dreneaza
lichidul excedentar din spatiul
interstitial rezultat din :
a.activitatea metabolica foarte
intensa b.aport crescut de apa
c.diferenta de presiune dintre
capatul arterial si cel venos al
capilarului d.diferenta arteriovenoasa
Vasele limfatice sunt
reprezentate de : a.capilare,
vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice
b. .capilare, vase colectoare,
trunchiuri limfatice,canale
limfatice,placi Peyer
c. .capilare, vase colectoare,
limfatice,timus
d. .capilare, vase colectoare,
limfatice,splina si timus
Etapele drenajului limfatic sunt:
A .drenajul de apel al limfaticelor
urmat de cel al ganglionilor
supraiacenti
b. drenajul de resorbtie urmat de cel de
apel si cel al ganglionilor supraiacenti
c. drenajul ganglionilor
supraiacenti vaselor limfatice
urmat de drenajul de apel si de
resorbtie
d .se face doar drenaj de resorbtie si
de appel
Thyxotropia este :
a.trecerea limfei de la starea de gel la
cea lichida
b.trecerea limfei de la starea lichida la
cea de gel
c.pastrarea neschimbata a starii de gel
a limfei
d.pastrarea neschimbata a starii lichide
a limfei
Zonele metamerice Head sunt
formate din :
a.viscerul si tesutul conjunctiv din zona
somatica corespunzatoare a caror
inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
b.viscerul si o regiune parietala
abdominal sau toracica a caror
inervatie converge spre acelasi etaj
sau segment medular
c.viscerul si o unitate motorie a caror
inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
d.nici o definitie nu este corecta
Histamina determina :
a. intradermic,vasoconstrictie
si hipodermic, vasodilatatie
b.in ambele cazuri, vasoconstrictie
c. in ambele cazuri
vasodilatatie d.intradermic,
vasodilatatie si
hipodermic,vasoconstrictie
Contracia izometric
A.determin:deplasarea
segmentului de corp n sens
antero-posterior
B. determin:deplasarea
segmentului de corp n sens
rotator
C.. determin:deplasarea segmentului
de corp n plan transvers
D. nu determin micare
Aplicarea
procedeelor
fundamentale (principale) de
masaj
respect
urmtoarea
succesiune:
A. netezirea (effleurage);
friciunea; frmntatul
(petrissage);baterea
(tapotamentul); vibraiile
B. netezirea
(effleurage);
friciunea;
frmntatul
(petrissage);
baterea
(tapotamentul);
vibraiile, netezirea (effleurage);
C. netezirea
(effleurage);
friciunea; vibraiile; frmntatul
(petrissage);
baterea
(tapotamentul);
netezirea
(effleurage);
D. netezirea
(effleurage);
baterea
(tapotamentul);
vibraiile; friciunea; frmntatul
(petrissage)
A.
B.
C.
D.
Friciunea constituie
manevra principal prin care
se acioneaz asupra
muschilor n regiunile unde
acetia sunt situai :
n profunzime
superficial
n stratul hipodermic
foarte gros
n regiunea fesier
Combinarea friciunii cu
frmntatul reprezint
A. o form intermediar de
trecere de la friciune la
frmntat
B. o form intermediar de
trecere spre vibraii
C. o form intermediar de
trecere spre tapotament
D. o asociere interzis
Contracia muscular se
realizeaz prin:
A.cuplarea troponinei cu
tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.aciunea
ionilor
de
magneziu
D.cuplarea
ionului
de
calciu cu tropomiozina
A.
B.
C.
D.
Friciunea este manevr electiv

pentru :
epiderm
derm
hipoderm
epiderm i derm
Frmntatul este procedeul cel mai

eficient pentru masajul esuturilor
A. superficiale
B. profunde
C.nervoase periferice
D.glabre (fr pr)
Sinapsa reprezint:
A.
legtura ntre un neuron
i esutul conjunctiv
B.
comunicarea nerv-epiderm
C.
legtura dintre 2 nervi
D.
comunicarea nerv-derm
Tromboflebitele i flebotrombozele
n primele faze :
A.reprezint contraindicaii
pentru orice manevr de masaj
B. reprezint contraindicaii doar
pentru vibraii i tapotament

C.reprezint contraindicaii doar
pentru frmntat
D.
permit doar netezirea
n cazul tumorilor maligne,

masajul
A.este contraindicat absolut,
indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul
medicului C.se face cu
acordul pacientului D.este
contraindicat numai n fazele
terminale
Tipurile de muchi crora li
se aplic de ctre maseur
manevrele de masaj sunt:
A.numai striat
B. numai
cardiac
C.numai
neted
D.striat i
neted
Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muchiului
B.unitatea morfo-funcional a
muchiului C.format dintr-un
neuron motor si un miofilament
D.din fibele musculare inervate de
acelai motoneuron
Interaciunea neuro-muscular
se numete: A.gap junction
B.desmozo
m
C.plac
motorie
D.sinaps inhibitorie
Pentru realizarea contraciei
musculare este
indispensabil:
A.ionul de calciu
B.ionul de fier C.ionul

de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu
troponina
Fibrele roii musculare au:
A.contracie lent
B.puine mitocondrii
C.puine capilare
D.contracie rapid
Fibrele musculare albe:
A.
sunt pentru efortul susinut
lung timp,fr perioade de
recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurt
durat cu perioade prelungite de
recuperare
C.
obosesc greu
D.
au multe mitocondrii
Limfa membrelor inferioare este
drenat printr-un sistem limfatic :
A.superficial
B.profund
C.
care ajunge la nivelul
ganglionilor limfatici apicali
D.
dublu, profund i superficial
Manevrele de apel din cadrul
drenajului limfatic favorizeaz
A. contracia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiial n vase
C.contracia colectorilor i
aspirarea lichidului interstiial n
vase
D. ntinderea cutanat
n limfedemul secundar, posibilitile
contractile ale vaselor, care sunt
stimulate iniial prin hiperpresiune
A. sunt exacerbate
B.
sunt depite
C. sunt normale
D.trec alternativ de la contracie la
dilatare
Manevrele utilizate n drenajul
limfatic trebuie s fie de

intensitate extrem de mic
A.pentru a evita creterea
permeabilitii vaselor prin
stimulare histaminic
B.iniial, urmate de manevre mai
dure C.pentru a stimula trecerea
lichidelor in spaiul interstiial
D.pentru a stimula schimbul
lichidian cu esuturile adiacente
Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei n spaiul interstiial
B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor
proteice i evacuarea lichidului
limfatic resorbit
D.doar evacuarea lichidului
limfatic resorbit
Drenajul limfatic este
realizat prin: A.masajul
ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C.manevra de resorbie (de captaj)
D. A,B i C
Structurile
anatomice
asupra crora
acioneaz masajul sunt:
A. pielea i muschii
B. organe interne, piele, muchi,
articulaii C.pielea, muchii i
articulaiile
D. aponevrozele,pielea, muchii
i articulaiile
Receptorii pielii asupra
crora acioneaz masajul
sunt:
A. doar cei tactili
B. de
temperatur
C.cei ai
durerii
D. tactili i ai durerii
Masajul poate atenua durerile

prin: A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.
prin aciune asupra ambelor
tipuri de fibre,A delta i C
D.
excitarea
fibrelor
tactile
i
inchiderea porii din cornul dorsal
medular pentru excitaiile nociceptive
Fusul neuro-muscular conine:
A.fibre motorii
B. fibre senzitive
C.
fibre motorii i senzitive
D.
D.fibre simpatice
In timpul masajului care produce

vazodilataie superficial,
in reeaua vascular profund
apare: A.vazodilataie
B.vazoconstricie
C.congestie
E.deschidere de capilare suplimentare
Prin friciune, frmntat i

tapotament, manevre energice, se
produce : A.vazodilataie n
profunzime, prin aciune histaminoserotoninergic B.vazoconstricie n
profunzime, prin aciune histaminoserotoninergic
C.vazodilataie n profunzime, prin
aciune adrenergic
D. vazodilataie n profunzime, prin
aciunea substanei P
Durerea referit apare datorit :
A.convergenei fibrelor tactile dintr-o
zon a pielii n acelai segment din
cornul ventral medular cu fibrele motorii
B. convergenei fibrelor tactile dintr-o
cornul dorsal medular cu fibrele
durerii viscerale
C. convergenei fibrelor tactile dintr-o
cornul lateral medular cu fibrele
durerii viscerale
D. convergenei fibrelor
parasimpatice dintr-o zon a pielii
n acelai segment din cornul
lateral medular cu fibrele durerii
viscerale
A.
B.
C.
D.
Recuperare in boli
reumatologice
Unul din dezideratele

terapeutice
in
coxartroza este:
conservarea / obinerea a cel puin
30
grade
de
flexie,
extensia
complet a articulaiei, tonifierea
abductorilor i extensorilor;
30
grade
de
extensie,
flexia
adductorilor i flexorilor;
50
grade
de
flexie,
extensia
abductorilor i extensorilor;
50 grade de flexie si tonifierea
extensorilor.
Gonartroza NU reprezinta:
A. o
artropatie
cronica degenerativ;
B.
o artropatie inflamatorie
imuna;
C.
o artropatie metabolica;
D. artroza
articulatiei genunchiului;
A.
B.
C.
D.
NU este adevarat referitor la

aplicatiile de curent diadinamic
in gonartoza:
aplicatiile se fac doar la 2 zile
intrucat artroza gonartroza nu este
adesea clinic simptomatica;
polii se plaseaza latero-lateral ;
polii se plaseaza antero-posterior;
se aplica atat in formele cronice
cat si in cele de reactivare a
patologiei artrozice ;
Regulile generale, de igiena

a coloanei vertebrale includ
urmatoarele, cu exceptia:
A. Posturare corecta a coloanei;
B. Repaus plan semidur, perna
mica;
C. Evitarea efortului fizic, purtarii
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Tabloul clinic al lombosciaticii

NU cuprinde urmatoarele:
Durerea vertebral lombara cu
iradiere pe traiectul L5 sau S1;
Durerea radicular pe traiectele L3
si L4
Poziia vicioas a coloanei, si
anume: scolioza, redresare,
hiperlodoza lombara;
Contractura muscular
paravertebral reflex;
Sciatica discala NU are

urmatoarele caracteristici:
Factor declansator (efortul fizic)
Debut brusc
Durere vertebrala + radiculara
de tip mecanic
Traiect tipic multiradicular
Poliartrita reumatoida se
caracterizeaza prin:
artrite ale articulatiilor mici ale
membrelor cu afectare bilaterala
si simetrica
artrite asimetrice ale articulatiilor
mari ale membrelor
artrite asimetrice ale articulatiilor
mici ale membrelor
nu afecteaza niciodata articulatiile
mici ale membrelor.
Kinetoterapia in patologia
discala NU face apel la
urmatoarele programe:
Kabat, cu rol
decontracturant;
School back (scoala
spatelui);
Williams progresiv;
Codman;
de
greutati,
mersului
si
ortostatismului prelungit
D. Promovarea exercitiului fizic intrucat
durerea lombara de natura discala
se amelioreaza astfel;
A.
B.
C.
D.
Care entitate NU face parte din

patologia abarticulara a
umarului:
Umarul hiperalgic;
Umarul simplu dureros;
Umarul mixt;
Sindromul umar-mana;
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele NU sunt folosite

in terapia umarului hiperalgic:
Laserterapia;
Aplicatiile de parafina;
Electroterapia antalgica;
Kinetoterapia;
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Articulatiile
afectate
de
poliartrita reumatoida (PR)
sunt
urmatoarele,
cu
exceptia:
Articulatiile mici ale mainii: carp,
metacarpofalangiene,
interfalangiene proximale;
Articulatiile sacroiliace;
Articulatiile axiale: segmentul C1C2;
Articulatiile coxo-femurale;
Deficitele
functionale
ce
necesita
interventia
tratamentului recuperator la
pacienti
cu
poliartrita
reumatoida
includ
Distructie articulara
Limitarea mobilitate
articulara
Afectare prehensiune forta/
finete
Afectarea respiratorie
Obiectivele
terapeutice
in
poliartrita reumatoida NU au
in atentie:
A. Diminuarea
durerii
si inflamatiei
A.
B.
C.
D.
Principalele boli ce apartin

grupului de spondilartrite sunt
Spondilita anchilozanta;
Artropatia psoriazica;
Sindromul
Reiter
si
artritele
reactive;
Spondilartroza
Deficitele
functionale
caracteritice
spondilitei
anchilozante
NU
includ
urmatoarele:
A. afectarea articulatiilor mici ale
mainii cu deficite majore de
prehensiune;
B. afectarea axiala cu deficite de
B. Mentinerea/
Ameliorare/ maximizarea
functionala articulara
C. Prevenirea/
minimizarea dizabilitatii
si afectarii functionale
D. Promovarea respiratiei tip
abdominal
D.
Tratamentul
recuperator
in
faza
de
cronicitate
a
poliartritei
reumatoide
NU
include:
Ameliorare durere prin
electroterapie antalgica;
Cresterea fortei musculare prin
exercitii dinamice;
Cresterea amplitudinii de miscare
a segmentelor vertebrale lombar si
dorsal;
Reeducare vocationala;
A.
B.
C.
D.
Piciorul reumatoid cuprinde

urmatoarele
deformari
caracteristice, cu exceptia:
Degete in ciocan;
Degete in gat de lebada";
Picior triunghiular;
Picior rotund.
A.
B.
C.
mobilizare a segmentara sau totala,

pe toate directiile de miscare;
C. deficitul respirator prin insuficienta
respiratorie restrictiva;
D. afectarea
de
dinamica
diafragmatica;
Obiectivele
tratamentului
recuperator raportat la stadiul
de spondilita anchilozanta sunt
A. ameliorarea simptomatologiei algice
(axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica
vertebrala
/mentinerea
posturii
vertebrale corecte;
C. ameliorarea
tulburarilor
dinamica vertebrala;
D. ameliorarea
functiei
prehensiune;
A.
B.
C.
D.
de
de
Urmatoarele proceduri fizicalkinetice NU isi aduc aportul in

spondilita anchilozanta:
Electroterapie
antalgica (aplicatii pe
rahis,
enteze,
articulatiile
periferice)
termoterapie profund, axial si
periferic (enteze, articular) (infrarosii, unde scurte, parafina) in faza
activa a bolii;
kinetoterapie de tip postural,
pentru
meninerea
curburilor
coloanei i combaterea poziiilor
vicioase;
hidroterapie
si
hidro- kinetoterapie;
B. afectare preferentiala a scheletului

axial si articulatiilor sacroiliace;
C. afectare periferica poliartriculara,
simetrica, mai ales pe articulatiile
mari;
D. afectare
sistemica:
ochi,
tub
digestiv, genito-urinar, cutanat
Testul Schober cuantifica:

A. Mobilitatea coloanei
vertebrale lombare
B. Mobilitatea coloanei
vertebrale cervicale
C. Mobilitatea coloanei vertebrale
dorsale
D. este o manevra pentru
articulatiile sacroiliace
Modificarile articulare
caracteristice spondilitei
anchilozante NU includ:
A.redresarea segmentului
vertebral lombar
B. pozitia de schior
C.mana reumatoida
D. anteproiectia segmentului
vertebral cervical
Caracterele
comune
ale
spondilartritelor
sunt
A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele afirmatii
referitoare
la coxartroza NU
sunt adevarate:
reprezinta localizarea modificrilor
degenerative la nivelul articulatiei
coxo- femurale;
reprezinta
o
artropatie
degenerativa cronica, dureroas,
progresiv i major invalidant;
reprezinta principala cauz de
dizabilitate i de protezare la
vrstnic
este o afectiune metabolica, cu
localizare preferentiala la nivelul
soldului;
A.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Bilantul clinic si functional

in gonartroza NU are in
atentie:
intensitatea durerii cu character
mechanic;
Obiectivele
recuperarii
functionale in
gonartroza NU includ:
refacerea
stabilitii
genunchiului;
ameliorarea
mobilitii
articulatiei femuro-patelare;
ameliorarea prehensiunii;
restabilirea unghiurilor utile de
mers n articulaia femuro- tibial.
Tratamentul farmacologic in
gonartroza NU se bazeaza pe
urmatoarele:
analgezice
nonopioide
(paracetamol, AINS)
imunosupresoare de tipul
methotrexat;
suplimente nutritive (condroitina,
glucozamina)
medicaie cu administrare intraarticular de tip corticoid (produi
retard)
Programul KT in puseul de
reactivare
al
artrozei
de
genunchi retine urmatoarele,
cu exceptia:
posturarea
genunchiului
in
extensie completa;
efectuarea
de
contracii
izometrice din poziii nedureroase
pentru cvadriceps i hamstrings;
traciuni cu genunchiul n flexie
de 450;
mobilizri active- asistate pn la
limita durerii a articulaiei femuropatelare;
Urmtoarele modificri
radiologice NU pot apare in
gonartroz:
B. deviaiile n plan frontal (genul

flexum, recurvatum) & sagital
(genul valgum, varum)
C.
tumefacia;
D.
stabilitatea articular a
soldului.
A.Osteofite
B. Geode
C.Scleroza subcondral
D. Sindesmofite
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele afirmatii
referitoare la sciatica
simptomatica sunt adevarate,
cu exceptia:
Fara factori declansatori evidenti;
Debutul este insidios;
Iradierea este uniradiculara;
Simptomatologia
NU
se amelioreaza in repaus.
Lombosciatica S1 se
caracterizeaza prin urmatorul
traiect al durerii:
A. fata posterioara a
coapsei,
fata anterointerna a gambei, pana
in haluce;
B. fata posterioara a intreg
membrului inferior pana la nivelul
talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la
genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei,
gambei, haluce;
A.
B.
C.
D.
Umarul simplu dureros este

expresia:
tendinitei bicepsului;
rupturii coifului rotatorilor;
artrozei scapulohumerale;
algoneurodistrofiei umarului.
Kinetoterapia in umarul
blocat NU presupune:
A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. programul Williams;
D. posturare corecta;
A.
B.
C.
D.
Cauzele unei lombosciatici

includ urmatoarele, cu
exceptia:
hernia de disc L4-L5, L5-S1;
discartroza;
spondilartrita;
artroza coxo-femurala;
Indicatiile interventiei
chirurgicale in
lombosciatica sunt
A. sciatica neameliorata sub
tratament corect mai mult de 1
luna;
B. sciatica hiperalgica ce nu
cedeaza la tratament corect
C. sciatica paretica recent instalata;
D. primul puseu de sciatica ce
nu se amelioreaza
semnificativ la 5 zile de
tratament;
A.
B.
C.
D.
Laserterapia in lombosciatica:
se face pe punctele dureroase
vertebrale;
se face pe punctele dureroasse
Valleix;
se indica si in formele de sciatica
paretica;
toate cele de mai sus
10 Recuperare postoperatorie. Recuperare postoperatorie

neurochirurgicala
Accelerarea regenerrii tisulare se obine prin mijloace:
a.farmaco-dinamice;
b.chirurgicale;
c.sociale;
d.familiale.
Vindecarea funcional a leziunilor implic:
a.instalarea unor sechele;
b.imobilizare ortopedic;
c.edeme;
d.recalificare profesional.
Scopul kinetoterapiei postoperatorii este:
a.imobilizarea segmentului operat;
b.ameliorarea anatomiei segmentului operat;
c.tratamentul escarelor;
d.hipertrofierea organului pereche fa de cel operat.
Recuperarea postoperatorie dureaz:
a.cteva sptmni;
b.cteva sptmni,apoi se menine trei luni;
c.cteva sptmni,apoi se menine toat spitalizarea;
d.cteva sptmni,apoi se menine toat viaa.
Gimnastica respiratorie postoperatorie implic i:
a.ducerea simultan a braelor n sus cu expir;
b.ducerea alternativ a braelor n jos cu inspir;
c.ducerea simultan a braelor n sus cu inspir;
d.ducerea simultan a braelor n jos cu inspir.
Kinetoterapia postoperatorie selectiv include i:
a.micri imaginare;
b.antibioterapie;
c.diadinamice;
d.mpachetri la parafin.
Gimnastica respiratorie este:
a.o compensare a lipsei de plasticitate a sistemului nevos;
b.o boala intercurenta;
c.imitatie sau joc;
d.o forma de aplicare a kinetoterapiei.
Gimnastica generala se ocupa cu:

a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.
In pozitia culcat in pat,se fac miscari,precum:
a.ridicari pe varfuri;
b.ducerea alternative a bratelor in sus;
c.mersul piticului;
d.ridicarea piciorului din treapta in treapta.
Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.
Expiratia se face:
a.rapid;
b.fara zgomot;
c.cu forta;
d.pe nas.
In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.
Programul de gimnastica generala si respiratorie se face pe baza ;
a.parametrilor generali;
b.competitiilor;
c.principiului lui Arhimede;
d.miscarilor cu rezistenta.
Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
In picioare,gimnastica generala si respiratorie include:
a.extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate;
b.ridicare si coborare a bazinului;
c.contractii izometrice ale cvadricepsului;
d.bicicleta.
Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.
Medicina clasica :
a.previne bolile;
b.studiaza matematica
c.nu contine radioterapia;
d.nu se ocupa de dieta.
Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.
Centrul de reabilitare isi propune
a.aplicarea programelor de reabilitare;
b.aplicarea terapiei prin stress;
c.obtinerea a 50% din recuperare;
d.mentinerea invaliditatii temporare.
Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.
Procesul de reabilitare depinde de:
a.dorinta de colaborare a pacientului;
b.conditiile meteo;
c.functia de reproducere;
d.conditiile de laborator.
Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.
Perfectionarea:
a.realizeaza miscari de maxima eficienta;
b.minimizeaza fortele externe;
c.maximizeaza fortele interne;

d.este o forma inferioara de adaptare.
Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.
Etapele de readaptare:
a. trebuie sa fie intrerupte;
b. duc la degradarea functionala
c. au coeziune terapeutica;
d. nu au finalitate sociala.
Societatea are o datorie:
a. de egalizare a sanselor;
b .de a transforma un individ normal intr- unul invalid;
c. de evitare a reabilitarii;
d. de evitare a operatiilor.
Intre parametri vitali ai reabilitarii, pot fi cei:
a.morfologici;
b.obligatori;
c.selectivi;
d.comuni.
Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.
Vindecarea leziunilor se face:
a.incomplet;
b.functional;
c.complet;
d.corector.
Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.
Reabilitarea incepe cu:
a.schimbarea conditiilor de viata;
b.schimbarea locului de munca;

c.schimbarea mediului familial;
d.examinarea deficientului.
Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.
Sectia chirurgicala:
a.se rezuma la a opera bolnavul;
b.a-l pregati pentru operatie;
c.a-l reabilita;
d.a-l externa.
In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.
In articulatia cotului:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac dupa cele pasive;
c.miscarile pasive se fac dupa cele active;
d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele active.
In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.
In articulatia genunchiului:
a.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
b.miscarile pasive preced pe cele active; c.miscarile active preced pe cele pasive;
d.nu se fac miscari pasive.
Tromboflebita profunda se previne prin:
a.repaus absolut la pat;
b.ortostatism prelungit; c.flexia capului;
d.flexia si extensia piciorului.
Miscarile cu rezistenta se fac:
a.la inceput;
b.la sfarsit;
c.la cei hipotrofici;

d.dupa obtinerea tonusului muscular.
Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe cuie; c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.
Care din urmatoarele afeciuni al cror diagnostic i tratament este
asigurat de specialitatea neurochirurgie nu face parte:
a.
herniile inghinale
b.
traumatismele vertebrale
c.
accidentele vasculare cerebrale
d.
tumorile medulare
Care din particularitile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in
diagnosticul neurochirurgical:
a.
motivele internrii
b.
examenul local
c.
istoricul bolii
d.
antecedentele eredocolaterale
Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluri, cu expia:
a.
funciile neuropsihice
b.
msurarea presiunii intracraniene
c.
motilitatea
d.
evaloarea nervilor cranieni
Evaluarea motilitii in cadrul examenului
cuprinde:
a.
evaluarea forei musculare
b.
evaluarea troficitii musculare
c.
evaluarea micrilor involuntare
d.
evaluarea sensibilitii tactile
clinic
neurochirurgical
nu
Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului

neurochirurgical:
a.
sindromul comiial
b.
sindromul vertebral
c.
sindromul dispeptic
d.
sindromul meningeal
Menionai care din explorrile paraclinice enumerate nu sunt destinate

explorrii vasculare:
a.
doppler-ul carotidian
b.
mielografia cu contrast
c.
angiografia Seledinger
d.
AngioRMN
Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de

substan de contrast:
a.
mielografia cu contrast
b.
angiografia Seledinger
c.
doppler-ul carotidian
d.
AngioRMN
Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral
respunztor de inducerea strii de com poate fi evaluat prin semnele clinice
directe, cu excepia:
a.
abolirea reaciei de orientare
b.
abolirea respiraiei
c.
abolirea reaciei de trezire
d.
abolirea strii de contien
Monitorizarea presiunii intracraniene este indicat n:
a. toate strile de oc
b.
uremie
c.
faza de debut a tumorilor cerebrale
d.
hipertensiunea
intracranian nechirurgical, mai ales la pacieni comatoi
Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a.
ventriculilor cerebrali
b.
corpului vitros
c.
parenchimului cerebral
d.
spaiului subarahnoidian
Din
cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b.
cavernoamele cerebeloase
c.
fistulele arterio-venoase duro- cerebrale
d. malformaiile
arterio-venoase medulare
Care din elementele vasculare menionate nu face parte din componena
malformaiilor arterio-venoase cerebrale:
a.
pediculii de alimentare arteriali
b.
nidusul
c.
drenajul arterial
d.
drenavul venos
Evaluarea comei pe scala Glasgow
a.
evaluarea raspunsului verbal
b.
evaluarea raspunsului respirator
c.
evaluarea raspunsului motor
d.
evaluarea raspunsului ocular
nu implic:
Principiul de baza al computer tomografiei are la baz:

a. cmpul magnetic
b. radiaia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaia laser
Punctajul maxim i minim obinut prin evaloarea strii de com pe scala
Glasgow este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1
Hemoragia subarahnoidian este specifica leziunilor cerebrale de tip:
a.
cavernom
b.
telangiectazie
c.
anevrism
d.
fistula carotido-cavernoas
Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaii, cu excepia:
a.
acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b.
apariia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, miciune)
c.
tratamentul prin drenaj ventriculo- peritoneal
d.
dializa LCR
Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b.
asigur evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali n cavitatea
peritoneal
c.
poate
asigura monitorizarea presiunii intracraniene
d.
prezint un cateter ventricular i unul peritoneal
Starea de com nu presupune:
a. abolirea starii de contie
b. absena reaciei de trezire
c. absena miciunii
d. absena reaciei de orientare
Dispozitivul
de
masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
Succesiune corect a etapele herniei de disc lombare
este:
a. iritativ, paretic, paralitic
b. iritativ, paralitic, paretic

c. paretic, paralitic, discopatie
d. iritativ, paretic, tetraparetic
Succesiunea corect a stadiilor
discopatiei vertebrale lombare
este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc,
discartroz
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroz
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroz
d. iritativ, paretic, paralitic
Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
Care din enunurile de mai jos nu este efect a
masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creterea temperature centrale a corpului
d. hiperemiant
11 Recuperare in boli ortopedicoafectat folosind ca tratament DAD;
traumatice. Tehnici de ortezare
protezare
Reeducarea functional definete:

a) Aciunea ntreprins n cadrul
unitilor sanitare pentru
nsntoirea i refacerea ct mai
complet a organismului afectat
folosind ca tratament ultrasunetele;
b)
Aciunea ntreprins n cadrul
unitilor sanitare pentru nsntoirea i
refacerea ct mai complet a organismului
afectat folosind ca tratament examenul
radiografic;
c)
afectat folosind ca tratament micarea,
sub toate formele ei;
d)
Durata de lucru a unei edinte de

reeducare se stabilete functie de:
a)
Reaciile i adaptarea
bolnavului la efort;
b)
Vrsta bolnavului;
c)
Sexul bolnavului;
d)
Reaciile i adaptarea
bolnavului la efort, vrsta acestuia.
Numrul de repetri al unui

exercitiu variaz astfel:
a)
de
b)
de
c)
de
d)
de
1-2 repetri
repetri;
1-3 repetri
repetri;
1-4 repetri
repetri;
1-6 repetri
repetri.
pn la sute
pn la sute
pn la sute
pn la sute
Ritmul de executie al micrii

terapeutice este:
a) Ultrarapid;
b)
Lent;
c)
Indiferent, dar la amplitudine
maxim;
d)
Lent, dar la amplitudine maxim;
Tehnica de lucru n cadrul edinelor

de reeducare cuprinde:
a)
Tehnica antalgic, tehnica
mobilizatoare;
b)
Tehnica antalgic,
tehnica mobilizatoare,
tehnica de tonifiere;
c)
mobilizatoare, tehnica de tonifiere,
tehnica reeducrii;
d)
mobilizatoare, tehnica de tonifiere,
tehnica reeducrii, tehnica
stabilitii;
Mijloacele reeducrii functionale

cuprind:
a) Micarea sub toate formele ei;
b)
Micarea sub toate
formele ei, masajul,
hidroterapia;
c)
Micarea sub toate
formele ei, masajul,
hidroterapia, posturile;
d)
Micarea
sub
toate
formele
ei,
masajul,
hidroterapia,
electroterapia,
posturile;
n reeducarea functional,
micarea se folosete:
a)
b)
c)
d)
Pasiv;
Activ;
Activo-pasiv;
Continu.
Scopul micrilor pasive este:

a) De a ajuta troficitatea
esuturilor;
b)
De a favoriza
regenerarea esuturilor;
c)
De a permite regenerarea
leziunilor nervilor periferici;
d)
De a ajuta troficitatea
esuturilor pn la apariia
micrilor active.
Indicatiile n executarea micrilor

pasive exclud:
a)
Evitarea compensaiilor prin
deplasarea articulaiei vecine;
b)
Ritm de execuie lent;
c)
Micarea va merge pn la pragul
dureros, evitndu-se durerea intens;
d)
Prizele vor fi ct mai deprtate de
articulaiile ce trebuie mobilizate.
b) Netezirea, friciunea,
tapotamentul, vibraiile;
c)
Netezirea, frmntatul,
friciunea, tapotamentul, vibraiile,
presiunile;
d)
friciunea, tapotamentul, vibraiile,
presiunile, scuturatul;
Dintre procedurile de
electroterapie, cele mai des
folosite sunt:
a)
Ultrasunetele,
galvanizrile, curenii
exponeniali;
b)
Ultrascurtele,
ultrasunetele,
curenii
exponeniali,
galvanizrile,
ionizrile;
c)
Ultrascurtele,
ultrasunetele,
curenii
exponeniali,
galvanizrile,
ionizrile, curenii hiperbolici;
d)
Ultrascurtele,
ultrasunetele, galvanizrile,
ionizrile, curenii
exponeniali, curenii
diadinamici;
Tapotamentul:
a)
Are efect analog
vibraiilor;
b)
Scade sensibilitatea nervilor
i relaxeaz muchii n cazul
contracturilor;
Micarea activ este rezultatul:

a)
b)
c)
d)
Circulaiei arteriale;
Contraciilor musculare;
Masajului terapeutic;
Circulaiei venoase;
Manevrele de masaj cuprind:

a)
friciunea, tapotamentul, vibraiile;
c)
Favorizeaz
procesul
de
vindecare
i
de
resorbie
a
produselor patologice din esuturi i
din cicatricile vicioase;
d)
Este indicat n nevralgiile
cronice, fiind calmant.
Presiunile:
a)
Au efect analog vibraiilor;
b)
Scad sensibilitatea nervilor i
relaxeaz muchii n cazul
contracturilor;
c)
Favorizeaz
procesul
de
vindecare
i
de
resorbie
a
produselor patologice din esuturi i
din cicatricile vicioase;
d)
Sunt indicate n nevralgiile
cronice, fiind calmante.
Termoterapia:
a)
Se aplic sub form de bi reci
sau pung cu ghea;
b)
Folosete aciunea frigului,
pentru obinerea vasoconstriciei;
c)
Folosete aciunea frigului
pentru reducerea hemoragiilor intraarticulare n cazul traumatismelor;
d)
Se aplic sub form de aer
cald, ap cald, mpachetri cu
nmol, parafin sau nisip cald.
Posturile exclud:
a)
Fixarea ntr-o poziie a
uneia sau mai multor articulaii;
b)
Restabilirea curburii,
axului sau formei iniiale a
articulaiei;
c)
Obinerea manual prin
presiuni exercitate de specialist;
d)
Nenvingerea retraciilor
musculo- tendinoase;
Valorile normale (goniometrie)

pentru umr includ:
a)
b)
c)
d)
Abducie activ 90 grade;

Adducie 50 grade;
Retropulsie 5 grade;
Rotaie intern 30 grade.
Valorile normale (goniometrie)

pentru cot includ:
a) Flexie 140 grade;
b)
Pronaie 80 grade;
c)
Supinaie 150 grade;
d)
Pronaie i supinaie cu
rotaia humerusului 270
grade.
n perioada de sprijin a fiecrui

picior se disting:
a) Faza de ambutisare;
b)
Faza de ambutisare i
faza de amortizare;
c)
Faza de ambutisare i
faza de impulsie;
d)
Faza de amortizare i
faza de impulsie.
Mersul anormal include:

a)
Pasul unilateral, pasul trit,
pasul cosit, pasul scurtat;
b)
pasul cosit, pasul scurtat, pasul
napoi;
c)
lrgit;
d)
lateral;
Tratamentul cu ultrasunete
exclude:
a)
Durata de aplicare pe o
anumit zon - 2 i 5 minute;
b)
Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c)
Numrul edinelor ntre 6 i
30;
d)
Repetarea seriilor de edine
la 4-6 sptmni.
Indicaiile DAD includ:

a) DF + PR (contuzii, luxaii,
entorse);
b)
DF + PR (fracturi,
rupturi ligamentare);
c)
DF + PS (ntinderi musculare,
sechele tardive i recidive, contuzii,
luxaii, entorse, redori articulare);
d)
PS/DF + PS/DF + MF/MF +
PL (redori articulare).
b)
Tulburri cardiovasculare
acute, severe;
c)
Tulburri de coagulare
sangvin, fragilitate capilar;
d)
RAA.
Contraindicatiile tratamentului cu
ultrasunete exclud:
a)
b)
c)
d)
a)
Modificri tegumentare,
afeciuni cutanate diverse;
Formele clasice de curenti

diadinamici exclud:
MF monofazat fix;
PL perioad elongat;
PL perioad lung;
RS ritm sincopat.
Din punct de vedere lezional,

umrul sufer:
a)
Contuzii, luxaii, entorse,
fracturi, arsuri;
b)
fracturi, plgi tiate;
c)
fracturi, plgi tiate, arsuri;
d)
Contuzii, luxaii, fracturi,
plgi tiate sau nepate, arsuri;
Reeducarea functional n
traumatologia umrului (faza 1)
include:
a)
Imobilizarea cu cotul lipit de
corp (tip Austin Moore);
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp
i adducie 10 grade (tip MooreDujanier);
c)
corp (tip Dujanier);
d)
Nici una de mai sus.
Articulatia cotului include:
a) Articulaia humero-cubital;
b)
Articulaia humero-cubital,
humero-tibial, humero-radial i
radio- cubital;
c)
Articulaia humero-femural,
humero-tibial, humero-radial i
radio- cubital;
d)
Articulaia humerocubital, humero-radial i
radio-cubital.
Recuperarea dup suspendarea

imobilizrii include:
a)
Combaterea durerii prin
medicaie psihotrop;
b)
medicaie antiviral;
c)
medicaie antiviral, psihotrop,
antalgic, antiinflamatorie i
sedativ;
d)
medicaie antalgic,
antiinflamatorie i sedativ i
terapie fizical cu efecte antalgice;
Sechelele oldului
posttraumatic includ:
a)
Durere;
b)
Deficit de stabilitate;
c)
Deficit de mobilitate;
d)
Toate de mai sus.
Metodologia general de
recuperare a oldului exclude:
a)
Medicaia antiinflamatorie
antalgic i sedativ;
b)
Posturi declive;
c)
Masaj;
d)
DAD.
Cotul se recupereaz prin:
a) Micri activo-pasive;
b)
Micri active;
c)
Micri de abducie,
adducie i rotaie extern;
d)
Micri activo-pasive,
abducie, adducie, rotaie extern
i rotaie intern.
Din schema general de program

recuperator precoce al cotului, nu
face parte:
a)
Aplicarea undelor
electromagnetice de nalt frecven;
b)
Poziionarea procliv a
membrului superior;
c)
medicaie antalgic, antiinflamatorie
i sedativ precum i terapie fizical
cu efecte antalgice;
d)
Meninerea mobilitii
articulaiilor neafectate cu exerciii
pasivo-active.
Posturile libere pentru old

includ:
a)
Flexum - decubit ventral cu o
pern mic sub abdomen, una sub
genunchi pentru creterea flexiei
oldului;
b)
Derotare extern decubit
lateral pe partea afectat, membrul
afectat ncrucindu-l pe cel
sntos;
c)
Abducie din decubit
dorsal se ine o pern ntre
picioare;
d)
Se repet de 1-2 ori pe zi.
Mna rigid, nghetat (frozen

hand) este consecinta:
a) Imobilizrii ndelungate;
b)
Imobilizrii ndelungate,
fracturi sau luxaii;
c)
fracturi sau luxaii, algodistrofiei,
leziuni ale prilor moi;
d)
fracturi, algodistrofiei, leziuni ale
prilor moi.
Stabilitatea oldului este

asigurat de:
a)
Factori osoi n special
articulaia coxo-tibial;
b) Factori musculari asigur mai
ales stabilitatea anterioar
(cderea n fa);
c)
Factori ligamentari n
special ligamentul ilio-femural n
poziie de decubit dorsal;
d)
Factori osoi reprezentai de
coaptaia aproape perfect a
suprafeelor articulare.
Refacerea mobilittii oldului

include:
a)
Rectigarea a 520 flexie
extensie, 120 abducie adducie
140 RI-RE;
b)
100 RI-RE;
c)
120 RI-RE;
d)
520 RI-RE.
Ordinea atentiei n recuperarea

oldului este:
a)
Rectigarea flexiei apoi a
abduciei i la urm a rotaiei;
b)
Rectigarea extensiei
apoi a abduciei i la urm a
rotaiei;
c)
Rectigarea flexiei extensiei
apoi a abduciei adduciei i la
urm a rotaiei;
d)
Rectigarea flexiei extensiei
apoi a abduciei i la urm a rotaiei;
Refacerea stabilittii active a

genunchiului exclude:
a)
b)
c)
d)
Tonifierea
Tonifierea
Tonifierea
Tonifierea
bicepsului sural;
cvadricepsului;
tensorului fasciei lata;
ischiogambierilor.
Obiectivele principale n
recuperarea piciorului
posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b)
Refacerea echilibrului muscular;
c)
Refacerea bolii
plantare (longitudinale i
transversale);
d)
Toate de mai sus.
Circumductia piciorului reprezint:
a) O micare de flexie - extensie
(700);
b)
O micare de inversie eversie;
c)
O micare de abducieadducie (350-400);
d)
O micare combinat;
Care dintre afirmatiile de mai

jos este fals?
a)
Rahisul cervical este constituit
din 7 vertebre;
b)
Rahisul dorsal este constituit
din 12 vertebre;
c)
Rahisul lombar este constituit
din 5 vertebre;
d)
Sacrumul este un os unic
care corespunde unui
conglomerat de 4 vertebre
sudate;
n fracturile vertebrale cu tasri

mari sau cominutive, coloana se
imobilizeaz timp de:
a)
2-3 luni n corset gipsat, apoi
1-3 luni ntr-un corset uor;
b)
2-3 luni n corset gipsat, apoi
2-3 luni ntr-un corset uor;
c)
1-3 luni n corset gipsat,
apoi 2-3 luni ntr-un corset uor;
d)
1-2 luni n corset gipsat,
apoi 1-2 luni ntr-un corset uor;
Planul terapeutic post-operator

de recuperare a functiei coloanei
lombosacrate exclude:
a)
Perioada postoperatorie de imobilizare la
pat;
b)
Reluarea poziiei
ortostatice i a mersului cu
segmentul dorso-lombar blocat;
c)
Reluarea progresiv a
micarilor la nivelul segmentului
sacro-lombar;
d)
Reintrarea n activitatea
normal.
Din progamul recuperator al
rupturii meniscale nu face
parte:
a)
Contracii izotonice
ale cvadricepsului din or
n or;
b)
Ridicri pasive ale
membrului inferior cu genunchiul
ntins;
c)
Reluarea mersului cu sprijin
parial la 3-4 zile;
d)
Continuarea recuperrii n
serviciile de medicin fizic i
recuperare.
Terapia fizical pentru stadiul

1 al algoneurodistrofiei nu
include:
a)
b)
c)
d)
Bi cu vrtejuri de ap;
US pe zone reflexogene;
DAD n scop antalgic;
Mobilizarea segmentului
afectat.
Evolutia unei algoneurodistrofii

este:
a)
Scurt 2-3 luni cu o medie de
1-2 luni;
b)
Scurt 4-6 luni cu o medie de
1-2 luni;
c)
Lung 2 ani cu o medie de 612 luni;
d)
Lung 5 ani cu o medie de 1824 luni;
Proteza simpl cervico-cefalic

este:
a)
O protez ce nlocuiete capul
i colul femural avnd o coad
centromedular acetabular;
b)
centromedular femural;
c)
O protez ce nlocuiete colul
femural avnd o coad centromedular femural;
d)
centromedular tibial;
Indicatia principal a protezei

cervicocefalice este:
a)
Necroza aseptic de cap
femural la persoanele tinere;
b)
Fractura de col femural
la persoanele tinere;
c)
Fractura diafizei
femurale indiferent de vrst;
d)
Fractura de col femural
la persoanele vrstnice;
Una dintre afirmatiile de mai jos

nu este adevrat:
a)
Proteze intermediar bipolar
este o variant a protezei cervicocefalice;
b)
Proteza bipolar este o variant
intermediar ntre proteza cervico-
cefalic i proteza total;

c)
n cazul protezei bipolare
articulaia oldului se transform
ntr-o articulaie cu 4 suprafee;
d)
n cazul protezei bipolare
ntre capul femural protetic i
cavitatea cotiloid se interpune o
hemisfer confecionat din
polietilen i blindat metalic.
Postoperator, recuperarea n
ATS cu PTC const n:
a)
Zilele 1-3 mobilizri la
marginea patului;
b)
Zilele 3-5 repaus la pat;
c)
Din ziua a 6-a se reia
mersul, cu sprijin total pe
membrul afectat;
d)
Zilele 11-12 mers cu
creterea ncrcrii;
Indicatiile n executarea micrilor

pasive includ:
a)
Evitarea compensaiilor
prin deplasarea articulaiei
vecine;
b)
Ritm de execuie lent;
c)
Micarea va merge pn la
pragul dureros, evitndu-se
durerea intens;
d)
Toate de mai sus.
Posturile includ:
a)
Fixarea ntr-o poziie a
uneia sau mai multor articulaii;
b)
Restabilirea curburii, axului
sau formei iniiale a articulaiei;
c)
Obinerea manual prin
presiuni exercitate de specialist;
d)
Toate de mai sus.
Tratamentul cu ultrasunete
include:
Posturile libere pentru old

includ:
a)
Durata de aplicare pe o
anumit zon - 2 i 5 minute;
b)
Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c)
Repetarea seriilor de edine la
4-6 sptmni.
d)
Toate de mai sus.
a)
Flexum - decubit ventral cu o
pern mic sub abdomen, una sub
genunchi pentru creterea flexiei
oldului;
b)
Derotare extern decubit
lateral pe partea afectat, membrul
afectat ncrucindu-l pe cel
sntos;
c)
Se repet de 1-2 ori pe zi;
d)
Formele clasice de curenti

diadinamici includ:
a)
MF monofazat fix;
b)
DF diafazat fix;
c)
RS ritm sincopat;
d)
Toate de mai sus.
Refacerea stabilittii active a

genunchiului include:
a)
b)
c)
d)
Tonifierea cvadricepsului;
Tonifierea tensorului fasciei
lata;
Tonifierea ischiogambierilor;
Toate de mai sus.
Circumductia piciorului reprezint:

Reeducarea functional n
traumatologia umrului (faza 1)
include:
a)
Imobilizarea cu braul n
adducie i rotaie extern n aparataj
toraco-brahial;
b)
corp (tip Austin Moore);
c)
Imobilizarea cu braul n
abducie n aparataj toraco-brahial;
d)
corp i adducie 10 grade (tip MooreDujanier).
Metodologia general de
recuperare a oldului exclude:
a) Medicaia antiinflamatorie
antalgic i sedativ;
b)
Masaj;
c)
Kinetoterapie cu ncrcare;
d)
DAD.
a) O micare de inversie eversie;

b)
O micare de abducieadducie (350-400);
c)
O micare combinat;
d)
Planul terapeutic post-operator

de recuperare a functiei coloanei
lombosacrate include:
a)
Reluarea poziiei ortostatice
i a mersului cu segmentul dorsolombar blocat;
b)
Reluarea progresiv a
micarilor la nivelul segmentului
sacro-lombar;
c)
Toate de mai sus;
d)
Proteza simpl cervico-cefalic

este:
a) O protez ce nlocuiete
capul i colul femural avnd o
coad centromedular
acetabular;
b) O protez ce nlocuiete
coad centromedular femural;
c) O protez ce nlocuiete
capul femural avnd o coad
centro-medular acetabular;
d) O protez ce nlocuiete
coad centromedular tibial;
Indicatia principal a protezei

cervicocefalice este:
a) Necroza aseptic de cap
femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural
la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei
femurale indiferent de vrst;
d) Fractura de col femural
la persoanele vrstnice;
Una dintre afirmatiile de mai jos

nu este adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar
este o variant a protezei cervicocefalice;
b) Proteza bipolar este o
variant intermediar ntre proteza
cervico-cefalic i proteza total;
c) n cazul protezei bipolare
articulaia oldului se transform
ntr-o articulaie cu 4 suprafee;
d) Proteza total este o variant
intermediar ntre proteza cervicocefalic i proteza bipolar;
Artroplastia reprezint:
a)
Intervenia
chirurgical
prin
care se restabilete mobilitatea unei
articulaii ca i buna funcionare a
muchilor, ligamentelor i a altor pri
moi care o controleaz;
b)
Intervenia chirurgical prin
care nu se restabilete mobilitatea

unei articulaii, dar se asigur buna
funcionare a muchilor,
ligamentelor i a altor pri moi care
o controleaz;
c)
articulaii cu ablaia muchilor,
ligamentelor i a altor parti moi care
o controleaz;
d)
articulaii cu ablaia muchilor i a
altor pri moi care o controleaz;
Principiul operatiei de implantare
a unei proteze cervicocefalice
const n:
a. Rezecia capului femural;
b. Rezecia-reconstrucia
alloplastic a capului femural;
c. Rezecia capului femural
i a diafizei femurale;
d. Rezecia capului femural
i a diafizei femurale cu
reconstrucia alloplastic a
acestora;
Avantajele hemiartroplastiei
oldului includ:
a. Mobilizarea trzie cu sprijin
total al pacientului;
b. Mobilizarea trzie cu sprijin
parial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin
total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu
sprijin parial al pacientului;
Indicatiile protezei bipolare

includ:
a. Fractura recent a
diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil
intact la persoanele vrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil
intact la persoanele vrstnice;

d. Fractura recent a colului
femural;
Dintre avantajele protezei
bipolare fac parte:
a. Autocentrarea componentelor
protezei, astfel nemaifiind
necesar o poziionare chirurgical
precis;
b. Micrile anormale se efectueaz n
articulaia extern a protezei;
c. Micrile extreme se realizeaz
ntre cupa articular extern i capul
femural;
d. Inserie relativ simpl dar cu o
durat mai mare dect pentru o
protez total;
Contactul permanent metalcartilaj atrage o scdere a:

a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor ct i
a titrului anticorpilor
antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului
proteoglicanilor ct i a titrului
anticorpilor antitiroperoxidazei;
Dintre dezavantajele protezei

bipolare fac parte:
a.
b.
c.
d.
Cotiloidita;
Luxaia precoce;
Uzura polietilenei;
Toate de mai sus;
Proteza bipolar const n:

a. Cup metalic acetabular cu un
insert de polietilen, tij metalic
cu un cap cu de 22, 28, 32
mm;
b. Cup metalic femural cu un
cu un cap cu de 22, 28, 32
mm;
c. Cup metalic acetabular cu un
cu un cap cu de 55 mm;
d. Nici un rspuns nu este
corect;
Functia principal a componentei
femurale este reprezentat de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului i a
colului femural;
c. Inlocuirea capului i a
colului femural, precum i a
diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului i a colului
femural, precum i a cavitii
acetabulare;
Componentele femurale sunt de

trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate n
sistem press-fit, cimentate cu
suprafa poroas;
b. Cimentate, necimentate,
cimentate cu suprafa poroas;
c. Cimentate, necimentate n
sistem press-fit, necimentate cu
suprafa poroas;
d. Necimentate, cimentate n
sistem press-fit, cimentate cu
suprafa poroas;
Cupele acetabulare cimentate

sunt confecionate din:
a.
b.
c.
d.
UHMWPE;
UHMWPR;
UHMWRE;
UHMVPE;
Componenta acetabular
necimentat este alctuit din:
a. Armtura metalic i insertul
din polietilen sau titan;
b. Armtura metalic i insertul
din polietilen sau ceramic;
c. Armtura din polietilen i
insert metalic;
d. Armtura din polietilen

sau ceramic i insert metalic;
Principiul excenticittii
pozitive include:
Armtura metalic a
componentei acetabulare
necimentate se fixeaz astfel:
a. Poziia de varus a cupei

blindate;
b. Repartiia echilibrat a
forelor de presiune n cavitatea
cotiloid;
c. Luxaia protezei;
d. Toate de mai sus;
a. Prin nurubare n capul

femural;
b. Prin nurubare sau press-fit
n cotil;
c. Prin nurubare sau press-fit
n capul femural;
d. Prin nurubare sau press-fit att
n capul femural ct i n cotil;
oldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin
total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eecului fixrii
osoase;
n cazul componentelor
acetabulare necimentate,
insertul:
a. Este fixat n interiorul
cupei blindate;
b. Este fixat n exteriorul
cupei blindate;
c. Nu se folosete, deoarece
componenta acetabular
necimentat nu include un insert;
d. Se fixeaz att n interior ct i
n exterior, deoarece conine dou
componente;
Dezavantajele hemiartroplastiei
includ:
oldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin

total;
b. Apariia eroziunilor la
nivelul cavitii acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eecului fixrii
osoase;
a. Mobilizarea precoce cu
sprijin parial;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eecul fixrii osoase;
Scopurile protezarii soldului

includ urmatoarele deziderate,
cu exceptia:
a. Recuperarea
mobilitatii
articulare;
b. Recuperarea
stabilitatii
articulare;
c. Corectarea chirurgicala
a unor modificari
structurale de
configuratie anatomica
a soldului;
d. Restabilirea
lungimii
membrelor.
Figura de mai jos reprezint :

a. o protez de umr;
b. o protez de old;
c. o protez de genunchi;
d. toate de mai sus.
Urmatoarele afirmatii despre

proteza intermediara bipolara
sunt adevarate, cu exceptia:
a. Interventie
chirurgicala mai putin
socanta;
b. Rezultate superioare
protezelor
cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in
timpul interventiei
chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
12 Recuperare in boli
cardiovasculare si respiratorii
Obligatoriu, unitile de
recuperare trebuie s dispun
de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. cteva paturi unde se pot
acorda ngijiri de terapie
intensiv
Ortezele sunt dispozitive

medicale care imobilizeaza
membrele sau coloana si
inlocuiesc:
a)
b)
c)
d)
Tijele metalice;
Aparatele gipsate;
Fixatoarele externe;
Diverse tipuri de
endoproteze.
Echipa ce elaboreaz
programul recuperator este
format din:
a. specialistul n recuperare
balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriionist i asistent
medical
d. toate de mai sus
Activitatea fizic este benefic
dac se desfoar:
a. controlat i progresiv
b. n mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
Care din urmtoarele sporturi
este contraindicat:
a.
b.
c.
d.
golful
rugby
patinajul
mersul pe jos
Din structura miocardului fac

parte:
a. nodul sinoatrial i nodul
atrioventricular
b. fasciculul Hiss
c. reeaua Purkinje
d. toate
Care este valoarea
echivalentului metabolic
(MET):
a.
b.
c.
d.
10 ml O2/kg corp/minut
3,5 ml O2/kg corp/minut
Ce reprezint HTA?
a. creterea constant a TAs
140mmHg i/sau a TAd
90 mmHg
b. creterea constant a TAs
110mmHg i/sau a TAd
70 mmHg
c. creterea constant a TAs
120mmHg i/sau a TAd
80 mmHg
d. creterea constant a TAs
130mmHg i/sau a TAd
70 mmHg
Care din urmtoarele sunt
necesare pentru includerea
pacienilor valvulari neoperai
ntr-un program recuperator:
a. examenul
clinic
i electrocardiograma
b. radiografia toracic
c. ecografia cardiac
d. toate
Cauzele obstruciilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor
coronare (> 95% din cazuri)
b. afeciunile respiratorii
c. afecunile oculare
d. artroza
Complicaiile cardiace ale
testrii la efort:
a.
b.
c.
d.
hipotensiune i oc
conjunctivit
pneumonie
tulburri de tranzit intestinal
Din punct de vedere

fiziopatologic, angina pectoral
se caracterizeaz prin:
a. insuficien venoas cronic
b. absena pulsului la
nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru ntre aportul
i consumul de O2 la nivel
miocardic
d. necroza esutului cerebral
Cel mai eficient medicament n
criza anginoas este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
Antrenamentul fizic la bolnavii
cu cardiopatie ischemic are
drept scop:
a. diminuarea cogniiei
b. asigurarea autonomiei
pacientului
c. creterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporospaial n cazul apariiei
durerii anginoase,
antrenamentul fizic:
a. se continu cu o
intensitate mai mic
b. se continu cu o
intensitate mai mare
c. se continu cu aceeai
intensitate
d. se ntrerupe
Programul individual de
gimnastic n cardiopatia
ischemic trebuie s se
desfoare:
a. sptmnal
b. lunar
c. zilnic
Infarctul miocardic acut se
caracterizeaz prin:
a. necroza zonal a muchiului
cardiac
b. necroza zonal a esutului
cerebral
c. atrofia musculaturii
membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii
membrelor superioare
Printre factorii etiologici ai
infarctului miocardic acut se
numr:
a.
b.
c.
d.
demena
ateroscleroza coronarian
ulceraiile mucoasei nazale
hipoacuzia
Un rol important din punct de

vedere fiziopatologic n cascada
evenimentelor din infarctul
miocardic acut l ocup:
a.
b.
c.
d.
fisura plcii de aterom

tasarea vertebral
scderea acuiti vizuale
hipoacuzia
Care sunt fazele

antrenamentului fizic:
a. nclzirea
b. nclzirea, revenirea
c. nclzirea, antrenamentul
propriu- zis, revenirea
d. nclzirea, antrenamentul
propriu- zis
n faza a II-a a recuperrii din
IMA efortul preferat este:
a.
b.
c.
d.
izotonic
izometric
isotonic + izometric
nici una din variante nu
d. bianual
Antrenamentul aerobic n
kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta
ergometric
c. efortul la covor rulant
d. baschet de performan
este corect
Efortul izotonic n timpul
antrenamentului poate fi
obinut cu ajutorul:
a.
b.
c.
d.
cicloergometrului
ridicrii de greuti
judo
atletismului
Faza a III-a a recuperrii

postinfarct dureaz:
a. o sptmn
b. o lun
c. 6 luni
d. toat viaa
Triada Virchow este alctuit
din:
a. staz
b. staz, hipercoagulabilitate,
leziune endotelial
c. hipercoagulabilitate,
leziune endotelial
d. staz, hipercoagulabilitate
Printre simptomele TVP se

numar:
a.
b.
c.
d.
cefaleea
durerea n molet
precordalgiile
nici una din variante
nu este corect
Recuperarea n afeciunile
venoase vizeaz:
a.
b.
c.
d.
accentuarea stazei venoase

reducerea stazei venoase
accentuarea edemului
diminuarea forei musculare
Tratamentul antihipertensiv
dureaz:
a.
b.
c.
d.
timp de 6 luni
se face intermitent
toat viaa
timp de 1 an
Condiiile sportului terapeutic:

a. s fie de performan
b. s fie fr aspect
competiional
c. sunt recomandate
sporturile dure (box, haltere,
rugby)
d. n alegerea sportului nu se
va ine cont de vrsta
pacientului
Care sunt efectele
exerciiilor respiratorii
terapeutice:
a. dezobstrucie bronic
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muchiului
respirator
d. toate
Aproape toate bolile arterelor
periferice se datoreaz:
a.
b.
c.
d.
anemiei
acidozei metabolice
asteniei fizice marcate
aterosclerozei
Cel mai important factor de risc

pentru arteriopatia obliterant
este:
a.
b.
c.
d.
scderea ponderal
fractura membrelor superioare
fumatul
rabdomioliza
Care din urmtorii factori sunt

implicai n apariia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
d. toate
n cazul tahicardiei sinusale,
frecvena cardiac este:
a.
b.
c.
d.
> 100/min
< 60/min
ntre 60-80/min
< 40/min
Programul de antrenament
al pacienilor cu aritmii
a.
b.
c.
d.
exerciii respiratorii
bicicleta ergometric
exerciii de relaxare
toate
Cele mai frecvente cauze ale

insuficienei cardiace cronice
sunt:
a. boala coronarian ischemic
b. hipertensiunea arterial
c. bolile valvulare mitrale i
aortice
d. toate
n insuficiena aortic:
a. sngele reflueaz din VS n AS
b. sngele reflueaz din aort n
VS
c. sngele reflueaz din VD n
AD
d. sngele reflueaz din
artera pulmonar n VD
Recuperarea fizic n
valvulopatii cuprinde:
a. exerciii fizice de
intensitate crescut
b. antrenamente de cteva ore
pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciii fizice cu grad
nalt de dificultate
Care sunt beneficiile
antrenamentului la pacienii cu
transplant cardiac:
a. limitarea atrofiei musculare
b. creterea capacitii aerobe
de efort
c. limitarea demineralizrii
osoase
d. toate
Fiecare edin de antrenament
fizic a bolnavului coronarian
operat cuprinde:
a. 2 pri (nclzirea,
antrenamentul propriu-zis)
b. 3 pri (nclzirea,
antrenamentul propriu-zis,
perioada de revenire)
cuprinde:
c. 2 pri (nclzirea,
perioada de revenire)
d. 2 pri (antrenamentul
propriu-zis, perioada de revenire)
Exerciiile recomandate n
recuperarea post PTCA sunt:
a. flexii i extensii ale membrelor
b. adducii i abducii ale
membrelor
c. circumducii i micri de
forfecare
d. toate
Relaxarea se poate obtine:
a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode
extrinseci si intrinseci
d) nu se obtine
Cele mai utile metode de

obtinere a unei relaxari reale
sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson,
autotraining Shultz, metode de
relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
Posturarea bolnavului pentru a
obtine facilitare si relaxare se
realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit
lateral cu capul pe o perna,
semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
Indicatiile drenajului bronsic
sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica
post anestezie), in medicina interna

(toate bolile pulmonare ce
presupun incarcare pulmonara cu
secretii), in neurologie (bolnavii
imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie
artificiala prelungita
Sindromul respirator
obstructiv se defineste ca
fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din
caile aeriene la trecerea
coloanei de aer
c) existent unui corp
strain intrabronhic
d) afectarea compliantei
maxime a sistemului
toracopulmonar
Caracteristicile disfunctiei
ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Caracteristicile disfunctiei
ventilatorii restrictive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitalae
(CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele
a,b,c,
Gimnastica corectoare se
adreseaza:
a) doar afectiunilor
pulmonare cu disfunctie
respiratorie restrictiva
Sindromul restrictiv respirator se

defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din
caile aeriene la trecerea coloanei
de aer
c) existent unui corp
strain intrabronhic
d) afectarea compliantei
maxime a sistemului
toracopulmonar
Caracteristicele disfunctiei
ventilatorii mixte :
a) scaderea capacitatii vitale,
scaderea VEMS, scaderea Indicelui
Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
b) afectiunile pulmonare
cu disfunctie respiratorie de
tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva,
mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie obstructiva
Gimnastica respiratorie
propriu-zisa se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare
cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare
cu disfunctie respiratorie de
tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva,
mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie obstructiva
Raportul dintre timpii respiratori
ai unui bolnav respirator trebuie sa
ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2

b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
Terapia ocupationala se defineste
ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate
profesiei bonavului si stadiului bolii,
cu caracter recreativ, cu scopul
reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
Tulburarile functionale
(simptomele) afectiunilor
respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea,
expectoratia, hemoptizia
n testarea de efort la
cicloergometru cresterea
progresiva a intensitatii efortului
la fiecare treapta de efort este de:
a) 10 W( in IC cu durata 1 min)
b) 25-30 W ( cu durata 3 min)
c) 40 W
d) 50 W
Care afirmatie referitoare la
obiectivele kinetoterapiei
respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator
si a sinergismului ventilator
Dintre tehnicile si metodele
asociate kinetoterapiei respiratorii
nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audiovizuala asociata cu tehnicile de
relaxare
b) tractiunile si manipulrile
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul
Programele de recuperare
respiratorie nu includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si exigenoterapia
c) respiratia in presiune
negativ intermitenta
d) exercitii de vorbire
Modificarile
adaptative
respiratorii
aparute
in
antrenamentul
aerobic
sunt
reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in
mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de
difuziune alveolo-capilara
Antrenamentul aerobic se
realizeaza prin urmatoarele tipuri
de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face
cu consum energetic in prezenta
oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face
cu consum energetic in absenta
oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
Conform principiului incarcarii,
intensitatea antrenamentului
aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile
cotidiene
b) crescuta brusc pentru a
produce cresterea fortei
musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
Care dintre urmatoarele
mecanisme de producere
reversibile nu caracterizeaza
disfunctia ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si
vascozitatea crescuta (discrinia)
a mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice
si peribronsice
Care dintre urmatoarele
mecanisme de producere ale
disfunctiei ventilatorii obstructive
sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia
glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice
si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea
de cai aeriene
d) bronhospasmul
Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in
considerare in corelatie directa cu
perturbarea schimburilor gazoase
alveolare, unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din
expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
d) ventilatia mecanica
Care afirmatie este falsa referitoare
la
afirmatia ca musculatura
respiratorie si mareste travaliul
(pentru a genera o crestere a
presiunii coloanei de aer care
strabate caile aeriene cu rezistenta
crescuta in sindromul obstructiv)
prin urmatoarele modalitati:

a) cresterea tensiunii de
contractie a muschilor in
activitate
b) scaderea tensiunii de
contractie a muschilor in
activitate
c) contractia
muschilor
inspiratori
de
rezerva
(de
obicei,
muschi
inactivi
in
respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori
(inactivi n respiratia de repaus)
Care afirmatie este falsa
referitoare la afirmatia:
Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in
considerare in corelatie directa
cu perturbarea travaliului
ventilator, unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
Aparitia hipoxemiei exprima
instalarea insuficientei
respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
Caracteristicile programului de
recuperare medicala la pacientul
cu disfunctie ventilatorie
obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de
profilaxie din componenta
programului
d) intermitenta aplicarii lor
Dintre metodele programului de
recuperare medicala aplicat la

pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva nu face
parte:
a) indepartarea factorilor de risc
bronho- pulmonari
b) corectarea factorilor patologici
extrapulmonari de intretinere sau
agravare a disfunctiei ventilatorii
obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si
relaxarea musculaturii respiratorii
Reeducarea tusei nu cuprinde
urmatoarele componente:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei,
cu adoptarea pozitiilor de facilitare a
tusei
b) pozitionarea corpului in timpul tusei,
cu adoptarea altor pozitii de evitare a
celor de facilitare a tusei
c) controlul respiratiei in accesul de
tuse
d) emiterea unui zgomot de tuse cu
sunet
rotund, surd
Respiratia abdominala se invata in
diferite posturi ale pacientului
obstructiv pulmonar, ordinea
corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism,
mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit
dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers,
sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit
dorsal
Care este afirmatia falsa referitor
la: Controlul si coordonarea respiratiei
prin kinetoterapie respiratorie la
pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva include urmatoarele
aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent

d) controlul fluxului de aer
Kinetoterapia respiratorie nu
cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
Care este afirmatia falsa in
legatura cu: Obiectivele
kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice
ale gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si
scapulei
c) corijarea curburilor patologice
ale coloanei dorsale si lombare
d) conservarea pozitiei si
mobilitatii existente ale
bazinului
Posturarea in kinetoterapia
respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
Care este afirmatia falsa:
Pacientului dispneic ii sunt
caracteristice urmatoarele
posturi / pozitii facilitatorii:
a) in seznd "postura rezemat de
spatar"
b) posturarea conform sistemului
celor "5 perne in scara
c) spate rezemat de perete, coloana
cifozata, umerii cazuti, membre
inferioare usor flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
Momentele de derulare pentru
posturile de drenaj bronsic sunt
urmatoarele cu o exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
Aspectele care nu caracterizeaza
posturile de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute
pentru intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
13
Recuperare in afectiuni
pediatrice
Posturile de drenaj bronsic in

mucoviscidoza au urmatorul
dezavantaj
a) Imbunatatesc ventilatia
b) Contribuie la profilaxia
suprainfectiilor
c) Faciliteaza reeducarea
respiratiei diafragmatice
d) Sunt inconfortabile si greu de
mentinut la sugar si copilul mic.
Referitor la datele fiziopatologice
in mucoviscidoza, importante
pentru kinetoterapeut, este
FALSA urmatoarea afirmatie :
a) Sediul initial central al
obstructiei ( caile aeriene mari
)
b) Afectarea preferentiala a
lobilor superiori
c) Vulnerabilitatea nespecifica a
lobului mijlociu drept
d) Neomogenitatea obstructiei
In mucoviscidoza, flutter terapia :
a) Este o tehnica de accelerare a
fluxului expirator
b) Este o tehnica de drenaj autogen
c) Componentele ei sunt :
controlul respiratiei, exercitii
de expansiune toracica si
expir fortat
d) Foloseste un aparat in forma de
pipa care provoaca vibratii date
de oscilatiile unei bile puse in
Programul de recuperare la
pacientul cu disfunctie
respiratorie restrictiva nu
include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort
miscare de fluxul expirator
In programul de management al
oricarui bolnav de mucoviscidoza
trebuie inclusa in mod
obligatoriu :
a) Fizioterapia
b) Hemodializa
c) Dializa peritoneala
d) Exsanguinotransfuzia
Metoda gold standard in
diagnosticarea mucoviscidozei
ramine :
a) Diagnosticul molecular
b) Testul sudorii
c) Determinarea cariotipului
d) Dozarea distrofinei
Printe elementele de alarm ace

impugn efectuarea testului
sudorii pentru diagnosticul de
mucoviscidoza fac parte
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Manifestari sino- pulmonare
b) Absenta istoricului
familial de
mucoviscidoza
c) Manifestarile digestive
d) Gustul sarat al sudorii
Referitor la Distrofia musculara
Duchenne urmatoarea afirmatie
este FALSA :
a) Este cea mai comuna
distrofie musculara cu
debut in copilarie
b) Este boala autosomal
dominanta
c) Are la baza lipsa distrofinei
sau structura incompleta
a ei
d) Primele manifestari ale bolii
apar la virsta de 3- 4 ani
Semnul Gowers este caracteristic
pentru :
a) Paralizia cerebrala infantila
b) Boala Werdnig Hoffman
c) Distrofia musculara Duchenne
d) Distrofia musculara Becker
De obicei, copiii cu Distrofie
musculara Duchenne sunt
imobilizati intr-un scaun cu rotile
de la virsta de ;
a) 2 ani
b) 3-4 ani
a) Muschii cefei
b) Psoas- iliacul
c) Musculatura fetei
d) Muschii palmei dind aspect de
mina in gheara
Avantajele ortezelor de mers
( KAFO s ) in Distrofia musculara
Duchenne sunt urmatoarele CU
EXCEPTIA :
a) Independent acasa si la scoala
b) Grabirea aparitiei scoliozei
c) Intirzierea aparitiei
contracturilor la nivelul coapsei
si a genunchilor
d) Un transfer mai facil de la
scaun in masina
Referitor la pozitia in stretchingul activ ( manevra de intindere )
a tricepsului in ortostatism, in
Distrofia musculara Duchenne
urmatoarea afirmatie este FALSA
:
a) Pacientul sta cu fata la
perete
b) Piciorul din spate ramine
intins
c) Calciiul ridicat de pe podea
d) Genunchiul intins
Pe linga tratamentul medical,
care este putin eficient, in
Distrofia musculara Duchenne
este foarte importanta :
a) Terapia chirurgicala
b) Hemodializa
c) 10-12 ani
c) Kinetoterapia
d) 16- 18 ani
d) Plasmafereza
In Distrofia musculara Duchenne

atrofierea si slabiciunea
musculara sunt progressive si
simetrice, primii muschi afectati
fiind :
Kinetoterapia in bronsiectazie va
trebui inceputa :
a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b) La minim 2 ani de la
precizarea diagnosticului
c) Abia dupa ce au aparut

semne de suprainfectie
d) Numai la adolescent
Care afirmatie referitoare la
formele anatomopatologice de
bronsiectazie este corecta ?
a) Sunt situate de obicei intre
bronsiile segmentare de gr. 1 si
cele de gr. 3
b) Formele cilindrice sau fusiforme se
caracterizeaza prin dilatatii
moderate, realizind aspect de
arbore mort ( fara ramificatii )
c) Formele
moniliforme
se
caracterizeaza
prin
dilatatii
neregulate
nealternind
cu
ingustari
d) Formele chistice sau ampulare se
caracterizeaza prin cresterea
brusca a lumenului bronsic care
se termina in fund de sac
Expectoratia este un simptom
major in bronsiectazie si are
urmatoarele caracteristici CU
EXCEPTIA :
a) Este matinala ( toaleta bronsica
)
b) Are aspect mucopurulent
c) Are aspect stratificat
d) Este in cantitate mica avind
aspect de albus de ou
Reeducarea respiratiei in
bronsiectazie se va face
intotdeauna dupa dezobstructia
prealabila a cailor respiratorii si
consta in urmatoarele , IN
AFARA DE :
a) Miscari de respiratie
diafragmatica cu flexia
membrelor inferioare
pentru a ajuta
expectoratia
b) Gimnastica
respiratorie de
expansiune toracica
c) Efectuarea de vibratii si
tapotaj toracic
d) Insistare asupra miscarilor
de respiratie asistata sau
autoasistata
In bronsiectazie :
a) Rareori debutul poate fi
marcat de prezenta
hemoptiziilor
b) Expectoratia este simptom
major si apare seara
c) Hemoptizia este semn de
prognostic bun
d) Tusea este inconstanta, seaca
Scopurile kinetoterapiei in
perioada neinfectioasa din
bronsiectazie
sunt
urmatoarele CU EXCEPTIA ;
a) Educarea expectoratiei
eficace
b) Grabirea aparitiei
suprainfectiei
c) Intirzierea aparitiei
insuficientei respiratorii
cronice
d) Ameliorarea calitatii
vietii pacientului
Dintre caracteristicile clinice ale
sindromului Down fac parte
urmatoarele IN AFARA DE :
a) Capul mai mic, rotund
b) Ochii orientati oblic
c) Urechile mari , situate mai
sus
d) Gitul scurt
In intentia de a invata copilul cu
sindrom Down sa mearga, se pot
mentiona urmatoarele stadii de
invatare INAFARA DE
a) Mersul sustinut de ambele
miini
b) Mersul cu suport sustinut de
un premergator
c) Mersul in patru labe

d) Mersul sustinut de o mina
Cauzele de baza ce conditioneaza
aparitia insuficientelor motorii la
copiii cu sindrom Down sunt
urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) Hipotonia musculara
b) Dezvoltarea anormala
a reflexelor
c) Afectarea echilibrului
d) Ochii orientati oblic
Referitor la alte simptome din
sindromul Down este corecta
afirmatia;
a) Copiii au greutatea
mare la nastere
b) Cresterea este rapida
atingind inaltimea maxima
in jurul virstei de 5 ani
c) Progresele pe plan
intellectual sunt rapide
d) In general sunt prietenosi,
fericiti , le place muzica
In AIJ forma sistemica,
simptomul care semneaza
diagnosticul pozitiv este :
a) Febra
b) Rash-ul
c) Artrita
d) Splenomegalia
Referitor la artrita din AJI- forma
sistemica, este adevarata
urmatoarea afirmatie :
a) Localizarea initiala este
in general la nivelul
umarului
b) Se manifesta prin
tumefactie articulara si
periarticulara de aspect
simetric
c) In formele difuze sunt
afectate articulatiile mari
d) Afectarea articulatiei
temporo mandibulare apare

foarte precoce
Care din urmatoarele NU face

parte din subtipurile de artrita
idiopatica juvenila
a) Oligoartrita
b) Poliartrita factor
rheumatoid negative
c) Reumatismul articular acut
d) Reumatismul psoriazic
In cadrul manifestarilor
extraarticulare din AIJ forma
sistemica, febra are urmatoarele
caracteristici ;
a) Se intilneste doar in
10 % dincazuri
b) Are aspect
pseudoinfectios si este
prelungita
c) Raspunde intotdeauna la
tratamentul classic
antipyretic
d) Este rezistenta la
corticoterapie
Dintre mijloacele fizice de
combatere a durerii si redorii
matinale din artrita idiopatica
In diplegia spastica ( boala Little
) aspectul clinic cel mai
important este :
a) Cresterea tonusului
muscular predominant
la nivelul membrelor
superioare
b) Cresterea tonusului
inferioare
c) Scaderea tonusului
superioare
d) Scaderea tonusului
inferioare
juvenila , nu face parte :

a) Caldura
b) Punga cu gheata
c) Corticoterapia
d) Ortezele functional
Urmatoarea NU face parte din
tehnicile superficiale de caldura
terapeutica utilizate in artrita
juvenila idiopatica :
a) Pachete calde
b) Ultrasunete
c) Sticle cu apa calda
d) Comprese umede calde
In artrita juvenila idiopatica (A JI )
masajul este contraindicat in
urmatoarele situatii CU
EXCEPTIA :
a) Febra ridicata
b) Infectii cutanate
c) In cazul unor alergii este
contraindicate folosirea
uleiului pe baza de alune
sau arahide
d) Afectarea a mai mult
de o articulatie
Referitor la hemiplegie
urmatoarea afirmatie este
FALSA :
a) Este afectare
motorie unilaterala
b) Clinic se manifesta prin
pareza si spasticitate
unilaterala
c) Acest tip de paralizie
cerebrala este putin mai
frecvent la fete decit la
baieti
d) Diagnosticul se pune rar in
perioada neonatala ,
existind adesea un interval
liber de 4- n9 luni in care
examenul neurologic
furnizeaza date normale
Clinic, forma cea mai severa
de paralizie cerebrala infantila

este ;
a) Hemiplegia
b) Diplegia spastica
c) Tetraplegia
d) Paralizia facial
Metodele de decontracturare
utile in paraliziile cerebrale
infantile sunt urmatoarele IN
AFARA DE :
a) Kinetoterapie ,
diminuind
mecanismele reflexe
b) Mijloace fizice ( frig,
caldura, electroterapie )
c) Mijloace chimice ( toxina
botulinica 0 pentru scaderea
eferentei gamma asupra placii
motorii
d) Tratament
medicamentos cu
gamaglobulina iv
I n paralizia cerebrala infantile,
stratching- ul realizeaza
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Cresterea supletei
tesuturilor
b) Racirea tesuturilor
c) Cresterea abilitatii de a
invata diverse miscari
d) Determinarea relaxarii
fizice si psihice
In cadrul metodei Bobath
aplicata la copiii cu paralizie
cerebrala infantile inhibitia
spasticitatii se produce prin
urmatoarele IN AFARA DE :
a) Plecind de la punctele
cheie- central ,
reprezentat de
pozitionarea capului
b) Al mobilitatii
centura scapulara
c) Al stabilitatii- centura
pelvina
d) Prin intinderea
rapida a muschiului
spastic
In programul de management al
oricarui bolnav de
mucoviscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a. Fizioterapia
b. Hemodializa
c. Dializa peritoneala
d. Exsanguinotransfuzia
Metoda gold standard in
diagnosticarea mucoviscidozei
ramine :
a. Diagnosticul molecular
b. Testul sudorii
c. Determinarea cariotipului
d. Dozarea distrofinei
Kinetoterapia in bronsiectazie
va trebui inceputa :
a. Imediat ce s-a precizat
Printre principiile aplicarii
exercitiilor de mimica in
paralizia faciala periferica se
numara urmatoarele, CU
EXCEPTIA :
a) se anuleaza intii
actiunea muschilor de
partea indemna
b) muschii paralizati vor fi
plasati in pozitie neutral
pe cit posibil
c) muschii paralizati vor fi
intinsi la maximum
d) cind se lucreaza cu
muschii din partea
superioara a fetei, nu se
vor active cei din partea
inferioara si invers
Leziunile survenite intrapartum
care pot interveni in etiologia
infirmitatilor motorii de origine
cerebrala sunt:
A) toxemie preeclapsie;
B) hemoragia cerebral idiopatic;
C) traumatismul cranian (sdr.
Silverman);
D) naterea precipitat
Caracteristicile
clinice
in
diplegia spastica predominant
paraplegica sunt urmatoarele:
A) spasticitate moderat / marcat
a membrelor inferioare, afectare
lezional simetric;
B) spasticitate
marcata
a
membrelor superioare;
C) atitudinea membrului superior
ca n hemiplegie, dar bilateral;
D) atitudine in varus a genunchilor
n mers.
diagnosticul
b. La minim 2 ani de la
precizarea diagnosticului
c. Abia dupa ce au aparut
semne de suprainfectie
d. Numai la adolescent
Tabloul clinic al Boalii LeggCalvPerthes-Waldenstrm
cuprinde:
a) Durere la nivelul soldului;
b) Gonalgie externa;
c) Durerea poate fi diminuata prin
presiunea capului femural n
triunghiul Scarpa
d) Contractur muscular reflex
abductori i rotatori interni
limitarea adduciei i rotaiei
externe.
In
scolioza
structurala
urmatoarele
afirmatii
sunt
adevarate:
a) Este reproductibila in sens
opus;
b) Apare o rotatie a vertebrei
apicale;
c) Poate sa apara compensator
unei inegalitati de membre;
d) Dispare in clinostatism.
Caracteristicile cifozei posturale
sunt urmatoarele cu exceptia:
a) Tratamentul
este
reprezentat de corectia
atitudilor vicioase;
b) Radiologic
apar
noduli
Schmorl
retromarginal
anterior, la mai muli
corpi vertebrali, mai ales
spre versantul lombar;
c) Curbura este intre 40-60;
d) Apare mai frecvent la fete
intre 10-15 ani.
Tratamentul bolii Scheuermann
are urmatoarele caracteristici
cu exceptia:
a) Corset timp de 1 an;

b) Exercitii de kinetoterapie;
c) Tratament operator precoce sub
varsta de 3 ani;
d) Tratament chirurgical rareori
indicat;
dubl
artrodez
anterioar i posterioar.
Tabloul clinic al toricolisului
muscular
congenital
se
compune
din urmatoarele cu
exceptia:
a) Aparitia olivei torticolare
la nou- nascut si sugarul
mic;
b) Pliu cutanat n partea inferioar
a regiunii auriculare de partea
d) Aparitia
scoliozei
dorsale compensatorii.
Despre
sinovita
acuta
tranzitorie de sold de pot afirma
urmatoarele:
a) Apare mai frecvent la
baieti cu un maxim de
incidenta la varsta de 1012 ani;
b) Clinic apare durerea in sold si /
sau gonalgie;
c) Netratata
are
evolutie
galopanta cu aparitia artitei
septice de sold;
d) Tratamentul
consta
din
imobilizare
gipsata
si
antibioterapie.
Simptomatologia retractiei
postinjectionale de quadriceps
cuprinde urmatoarele cu
exceptia:
a) limitarea nedureroas a
flexiei gambei (fornd
flexia
deasupra
zonei
fibrozate
apare
o
depresiune cutanat);
b) Accentuarea
pliurilor
cutanate de flexie ale
genunchiului;
leziunii;
c) Pe
partea
sanatoasa
lob
auricular coborat fata de partea
afectata;
d) Predomina localizarea pe partea
stanga.
Simptomatologia torticolisului muscular
congenital la copilul cu varsta peste 1 an
se compune din:
a) Hemiatrofie faciala.
b) Atitudine
compensatorie
cu
ridicarea umarului de partea
sanatoasa;
c) Atitudinea tipica torticolara cu
capul
inclinat
catre
partea
sanatoasa;
c) Mersul pe varfuri in cazurile
bilaterale;
d) Alergatul este posibil doar
in cazurile cu flexia limitata
90.
Despre piciorul talus valgus
postural
se
pot
afirma
urmatoarele:
a) Este o deformatie rara a
piciorului ce se intalneste
mai ales la sexul masculin;
b) Incidenta e crescuta la
multipare;
c) Deformatia moderata si /
sau
severa
necesita
tratament chirurgical;
d) Deformatia
usoara
nu
necesita nici un tratament
deoarece in 3-6 luni piciorul
devine spontan normal.
Viciile de pozitie ale piciorului
care definesc piciorul stramb
congenital varus equin sunt:
a) Abductia
piciorului
pe
gamba- unghiul format de
axul gambei cu cel al
piciorului poate fi
b) Abductia
antepiciorului
pe
retropicior- axul antepiciorului i
retropiciorului poate fi ntre 4060 ;

c) Supinaia plantei unghiul
format de plant cu solul are
valori ntre 0-70 ;
d) Varusul calcanean - din profil
unghiul format de axul gambei
cu cel al piciorului are valori
ntre 0-60 .
Principiile
tratamentului
piciorului stramb congenital
varus equin sunt:
a) Tratamentul trebuie initiat
in perioada de dupa
inceperea mersului;
b) Prima deformaie care
trebuie corectat este
varusul
antepiciorului
apoi
equinul
retropiciorului;
c) Imobilizarile
conform
tehnicii Ponseti vizeaza
doar
esecurile
tratamentului
prin
kinetoterapie;
d) Tratamentul
chirurgical
vizeaza alungirea partilor
moi
retractate
si
mentinerea corectiei si se
incepe la 2-3 luni.
Manevra Ortolani:
a) Este o metoda
diagnostica utila la
copilul mare;
b) Poate identifica soldurile
luxabile;
c) Se efectueaza in conditii
de sedare;
d) Poate identifica soldurile
luxate.
Testul Barlow:
a) Necesita control radiologic;
b) Poate identifica soldurile
luxabile;
c) Se efectueaza numai la
nastere;
d) Poate identifica soldurile
luxate.
Ecografia de sold pentru
depistarea displaziilor de
dezvoltare:
a) Este utila dupa varsta de 1
an;
b) Poate fi efectuata dupa
aparitia
nucleului
de
osificare
al
capului
femural;
c) Permite diagnosticul si
tratamentul la varsta
mica;
d) Implica un grad mediu de
iradiere.
Piciorul varus equin congenital:
a) Este o afectiune dobandita;
b) Are o incidenta de 20-30 / 1000
nou nascuti;
c) Are predominenta feminina;
d) Beneficiaza de tratament
ortopedic.
Talusul valgus postural:
a) Este o afectiune
congenitala
b) Este
datorata
malpozitiei
generate de uterul tonic la
primipare
si
musculatura
abdominala puternica la mamele
tinere;
c) Este mai frecvent la sexul
masculin;
d) Este o afectiune foarte rara.
Piciorul plat static:
a) Este o afectiune specifica
varstelor mici, pana la 6 ani;
b) Este caracterizat de o desenare a
amprentei plantare sub 1/3 din
suprafata sa;
c) Din punct de vedere clinic se

manifesta
prin
uzura
incaltamintei pe partea interna
si dureri la nivelul tarsului in
perioadele cu mers indelungat;
d) Tratamentul este exclusiv
chirurgical.
Cifoza:
a) Poate fi posturala si congenitala;
b) Consta in devierea coloanei
vertebrale in plan frontal;
c) Cea posturala este structurala;
d) Tratamentul cifozei posturale
este chirurgical.
Boala Scheuermann:
e. Este o cauza rara de cifoza la
copil;
In evolutia naturala a bolii,
cifoza devine fixa, ireductibila;
g. Perioada de debut este
caracterizata de durere
importanta;
h. Tratamentul este chirurgical si
trebuie efectuat precoce.
f.
Scolioza:
E) Este o afectiune congenitala
F) Este caracterizata de devierea
coloanei in plan sagital
G) Devierea laterala a coloanei in
plan frontal se insoteste de
rotatia vertebrelor;
H) Nu este considerata patologica

cand nu poate fi corectata sau
corectia nu poate fi mentinuta.
Referitor la scolioza nu este
adevarata afirmatia:
a) Coloana vertebrala creste
rapid in primii 5 ani si dupa
varsta de 10 ani;
b) Formele topografice sunt:
cervico- toracica, toracica,
lombara;
c) Tratamentul
este
exclusiv kinetoterapeutic;
d) Gradul de evolutie se
apreciaza periodic la 3 luni.
Managementul
nechirurgical
al scoliozelor nu include:
a) Instrumentatie
segmentara posterioara;
b) Stimulare electrica;
c) Fizio-kinetoterapie;
d) Supraveghere.

Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste grila pentru

Creasta iliac este :

Halucele este denumirea

Unghiul extern al omoplatului

Prin anul de torsiune al

Fosa acetabular se afl la

extremittii superioare a tibiei

Spina tibiei se afl :

Abducia este micarea prin care

Flexia n articulaia oldului este

prima vertebr cervical

a. se apropie de linia median a

Adducia braului reprezint

proiecia nainte a braului

Articulaia coxo femural este

Capul femural reprezinta

a. extremitatea cea mai

Lobul frontal nu are raport cu

Colonul sigmoid este

Corpusculul renal cuprinde

Corticala renal conine

Circulaia arterial a cordului

a. corpusculii lui Malpighi

a. dou bronhii lobare

Ureterul leag urmtoarele

a. bazinetul cu vezica urinar

lungi comune celor dou

Hilul pulmonar reprezint

Pulmonul drept prezint

Arterele coronare sunt

a. lob superior i inferior

a. sunt caviti de rezonan

a. sunt formai din segmente

Piramidele renale Malpighi se

Corticala renal conine

a. corpusculii lui Malpighi

Marele trohanter aparine

Vena port se formeaz prin

Pancreasul este un organ

b. situat n abdomenul inferior

Nefronii sunt formai din

Ureterul leag urmtoarele

Corzilele vocale reprezint

b) sunt mai mari la brbai dect la femei

Cum se numete punctul masei

De cine este reprezentat fora

In efortul fizic,oboseala apare mai

Hipertrofia miocardica stanga

Cordul unei persoane antrenate

Muschiul are inervatie:

D. o adaptare economica a respiratiei

Frecventa cardiaca critica care

Muschii flexori ai soldului sunt:

distribuit un procent din debitul

c. Cele dou maxime

In genu varum valoarea maxim a

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in

b) De opt ori greutatea corpului;

Bolile cronice n secvenialitatea

Prin ce repere anatomice nu trece

La examinarea din lateral nu se

Cele dou perioade distincte ale

Care dintre tipurile de mers nu

Capsula articular este: