PACHET 1 DIN 3

Disciplina ANATOMIE
1. Cubitusul este situat
a. în partea externã a antebraţului
b. în partea internã a antebraţului
c. la nivelul braţului
d. la nivelul mãinii
2. Trohleea humeralã se aflã la nivelul
a. extremitãţii superioare
b. extremitãţii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului
3. Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial
4. Apofiza coronoidã aparţine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei
5. Oasele tarsiene sunt în numãr de
a. 7
b. 8
c. 5
d. 10
6. Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului
7. Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului
8. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
9. Spina omoplatului se aflã pe:
a. faţa anterioarã a osului
b. faţa posterioara a scapulei
c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale
10. Olecranul se aflã la nivelul:
a. extremitãţii superioare a cubitusului
b. extremitãţii superioare a radiusului
c. umarului
d. feţei anterioare a antebraţului

Pagina 1 din 12
PACHET 1 DIN 3

11. Creasta tibiei :

a. este supranumitã creasta solearului
b. este marginea anterioarã a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjitã
d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal
12. Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
d. mare al mîinii
13. Unghiul extern al omoplatului prezintă:
a. olecran
b. apofiză coronoidã
c. cavitate glenoidă
d. spina omoplatului
14. Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde şi superficiale
b. nervul radial
c. artera radială
d. artera axilarã
15. Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:
a. apofiză coracoidă
b. apofiză stiloidă
c. epicondil extern
d. olecran
16. Creasta iliacă este :
a. proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor
c. marginea superioară a coxalului
d. marginea anterioarã a coxalului
17. Fosa acetabulară se află la nivelul:
a. extremitătii superioare a tibiei
b. cavităţii cotiloide
c. extremităţii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
18. Spina tibiei se află :
a. pe faţa superioară a extremităţii superioare
b. pe marginea anterioară a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faţa externă a extremităţii inferioare
19. Astragalul este :
a. prima vertebră cervicală
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
20. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia:
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muşchii peri articulari
21. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
Pagina 2 din 12
PACHET 1 DIN 3

d. încrucişate
22. Abducţia este mişcarea prin care un membru
a. se apropie de linia medianã a corpului
b. se roteşte în jurul axului proriu
c. se îndepãrteazã de axul corpului
d. se roteşte în jurul corpului
23. Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteazã extern
c. se roteazã intern
d. se îndepãrteazã de axul median al corpului
24. Adducţia braţului reprezintã
a. proiecţia înainte a braţului
b. apropierea braţului de torace
c. îndepãrtarea bratului de torace
d. extensia braţului
25. Sinoviala este
a. un ligament
b. foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26. La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã
a. capsulã articularã
b. ligamente
c. sinovialã
d. menisc intraarticular
27. Articulaţia coxo femuralã este
a. articulaţie planã
b. biaxialã
c. triaxialã
d. d. uniaxialã
28. Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului
b. porţiunea articularã a osului
c. porţiunea extraarticularã
d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia
29. Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central
b. şanţul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
30. Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din cec si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers
31. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu excepţia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
32. Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
Pagina 3 din 12
PACHET 1 DIN 3

c. papilele renale
d. tubii drepţi
33. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :
a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
34. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri, cu excepţia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
35. Circulaţia arterialã a cordului este
a. datã de artere coronare
b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
c. datã de carotide
d. asiguratã de mezenterica superioarã
36. Arborele bronhic drept este format din
a. douã bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
37. Epicardul este
a. tunica internã a cordului
b. tunica mijlocie acordului
c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
38. Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliarã
39. Trunchiul arterei pulmonare
a. aparţine circulaţiei funcţionale
b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului
c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
40. Miocardul atrial este
a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii
41. Hilul pulmonar reprezintã
a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a plãmãnului
d. o structurã limfoidã
42. Endocardul este
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. membrana de înveliş a coronarelor
43. Pulmonul drept prezintã
a. lob superior şi inferior
Pagina 4 din 12
PACHET 1 DIN 3

b. lob superior, mijlociu si inferior

c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical şi bazal
44. Sinusurile paranazale
a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete
b. nu sunt cãptuşite de mucoasã
c. nu comunicã cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR
45. Piramidele renale Malpighi se aflã la nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
46. Marele trohanter aparţine
a. radiusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
47. Coracoida este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
48. Arterele coronare sunt
a. superioarã şi inferioarã
b. dreaptã şi stãngã
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã
d. atrialã şi ventricularã
49. Lobulii pulmonari
a. sunt formaţi din segmente
b. formeazã segmente pulmonare
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii
50. Apendicele este situat la nivelul:
a. cecului
b. segmentului terminal al colonului
c. porţiunii mobile a intestinului subţire
d. colonului descendent
51. Vena portã se formeazã prin unirea venelor
a. mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã
b. hepatice
c. cavã inferioarã şi hepaticã
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
52. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente, cu o exceptie:
a. vena cava superioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
53. Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat

Pagina 5 din 12
PACHET 1 DIN 3

54. Pancreasul este un organ

a. foarte bine vascularizat
b. situat în abdomenul inferior
c. neîncapsulat
d. lipsit de inervaţie
55. Nefronii sunt formaţi din
a. ghem vascular şi sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal şi tub urinifer
d. piramidele Malpighi
56. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte, cu exceptia
a. cu glanda suprarenalã dreaptã
b. cu ficatul
c. cu faţa posterioarã a stomacului
d. cu muşchiul psoas
57. Vascularizatia arteriala a membrului superior este asigurată de artera:
a. carotidă externa
b. subclaviculară
c. carotidă comună
d. toracica
58. Rădăcina dintelui este segmentul:
a. acoperit de dentina
b. acoperit de smalţ
c. de pe faţa posterioară a dintelui
d. implantat în alveola dentară
59. Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide
60. Corzilele vocale reprezintã
a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale

Pagina 6 din 12
PACHET 1 DIN 3

Disciplina BIOMECANICA
1. Mușchii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural
b. Biceps femural
c. Gluteus medius
d. Abductorul scurt
2. În timpul mersului, unghiul de flexie de la nivelul șoldului are valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 30o;
d. 10o;
3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:
a. Pe durata flexiei maxime;
b. Numai în extensie;
c. În primele 20o;
d. În primele 10o;
4. Pentru un genunchi, axul mecanic trece prin:
a. Condilul lateral în genu varum;
b. Condilul medial în genu valgum;
c. Spinul intercondilian la un genunchi sănătos;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
5. Dorsiflexia gleznei:
a. În regim static are o valoare maximă de 30o;
b. La valoare maximă este însoțită de extensia degetelor;
c. În regim dinamic are o valoare maximă de 20o;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
6. Mișcările de pronație-supinație al loc în:
a. Articulația talo-crurală;
b. Articulația subtalară;
c. Articulația gleznei;
d. Articulaţia dintre tibie și peroneu.
7. În timpul mersului, forța ce acționează asupra capului femural este
a. Variabilă
b. Constantă
c. Cu o variație nesemnificativă
d. Numai în funcție de greutatea membrului inferior
8. Mușchiul care nu are rol in forța de la nivelul articulației șoldului (in timpul mersului) este
a. Mușchiul soleus
b. Mușchiul drept femural
c. Mușchiul gluteus medius
d. Mușchiul semitendinos
9. În timpul flexiei, intre patelă și condilii femurali este o mișcare de
a. Rostogolire pură
b. Rostogolire plus alunecare
c. Alunecare pura
d. Nici un răspuns nu este corect
10. Pentru un genunchi, axul mecanic trece prin:
a. Condilul medial în genu varum;
b. Condilul lateral în genu valgum;
c. Spinul intercondilian la un genunchi sănătos;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;

Pagina 7 din 12
PACHET 1 DIN 3

11. Inversia și eversia piciorului se petrec la nivelul:

a. Articulației talo-crurale;
b. Antepiciorului;
c. Retropiciorului;
d. Piciorului mijlociu.
12. Articulaţia tibio-fibulară:
a. Contribuie la rotația axială a gleznei;
b. Contribuie la abducția și adducția gleznei;
c. Are o mobilitate scăzută datorită existenţei membranei interosoase;
d. Este total imobilă.
13. Valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și platoul tibial
a. Este mai mare pentru condilul medial
b. Este mai mare pentru condilul lateral
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale
d. Este la nivelul spinului intercondilian
14. Mușchiul abductor al soldului este
a. Drept femural
b. Biceps femural
c. Gluteus medius
d. Tibialul anterior
15. Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin
a. Condilul lateral
b. Condilul medial
c. Spinul intercondilian
d. Patelă
16. Flexia la nivelul şoldului este asociată cu:
a. O ușoară adducție;
b. O ușoară rotație externă
c. O ușoară abducție;
d. O ușoară rotație internă;
17. Mușchii extensori al gleznei sunt:
a. Gemeni, soleus, plantaris;
b. Soleus, tibialul anterior, flexorul lung al degetelor;
c. Plantaris, tibialul posterior, extensorul lung al degetelor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
18. Articulaţia talocrurală:
a. Este o articulaţie plană;
b. Este formată din calcaneu, maleola laterală a fibulei şi suprafaţa inferioară a tibiei;
c. Mişcările permise sunt: flexie (dorsiflexie) şi extensie (flexie plantară);
d. Toate răspusurile sunt corecte.
19. In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și platoul tibial
a. Este mai mare pentru condilul lateral
b. Este mai mare pentru condilul medial
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale
d. Este la nivelul spinului intercondilian
20. Mușchiul flexor al soldului este
a. Drept femural
b. Biceps femural
c. Gluteus medius
d. Nici un răspuns nu este corect
21. Condilii femurali alunecă pe platoul tibial
a. În flexie maximă
b. Numai în extensie
c. În primele 20o
Pagina 8 din 12
PACHET 1 DIN 3

d. În primele 10o
22. Muschii rotatori interni ai soldului sunt:
a. Semitendinos;
b. Fesierul mic;
c. Semimembranos;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
23. În timpul mersului normal, la nivelul gleznei unghiul în flexie-extensie este:
a. Dorsiflexie: 10o;
b. Flexie plantară: 10o cu genunchiul în extensie;
c. Dorsiflexie: 30o;
d. Flexie plantară: 25o cu genunchiul în extensie.
24. In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și platoul tibial
a. Este mai mare pentru condilul medial
b. Este mai mare pentru condilul lateral
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale
d. Este la nivelul spinului intercondilian
25. Mușchiul care nu are rol in forța de la nivelul articulației șoldului (in timpul mersului) este
a. Mușchiul soleus
b. Mușchiul tensor fascia lata
c. Mușchiul sartorius
d. Mușchiul semitendinos
26. Mușchiul care are rol atât în extensia șoldului cât și în flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă
b. Bicepsul femural, porțiunea lunga
c. Dreptul femural
d. Vastul lateral
27. Mușchiul care are rol atât în flexia șoldului cât și în flexia genunchiului este:
a. Dreptul femural;
b. Croitorul;
c. Semitendinos;
d. Pectineul.
28. În statică, în articulaţia gleznei apar următoarele forțe:
a. Forţa de reacţiune din partea solului;
b. Forţa dată de muşchiul triceps brahial;
c. Forţa dată de muşchiul pectineu;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
29. Pronaţia articulaţiei subtalare în lanț dechis:
a. Talusul este blocat în articulaţia gleznei;
b. Calcaneul este liber;
c. Apar abducţia, eversia şi dorsiflexia calcaneului;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
30. În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul șoldului) are aproximativ valoarea
a. 50o
b. 5o
c. 15o
d. 10o
31. Mușchii extensori ai soldului sunt
a. Drept femural si croitor
b. Biceps femural si gluteus medius
c. Gluteus medius si drept femural
d. Abductorul scurt si pectineu
32. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin
a. Condilul lateral
b. Condilul medial
Pagina 9 din 12
PACHET 1 DIN 3

c. Spinul intercondilian
d. Patelă
33. Mișcarea de extensie a genunchiului se asociază cu:
a. O rotație internă a gambei;
b. O rotație externă a gambei:
c. O ușoară abducție;
d. Nici un răspuns nu este corect.
34. Pronaţia articulaţiei subtalare în lanț închis:
a. Mişcarea calcaneului este restricţionată de greutatea corpului;
b. Piciorul face mişcări de adducţie şi flexie plantară;
c. Tibia face o rotaţie externă;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
35. În timpul mersului normal, la nivelul gleznei unghiul maxim este în:
a. Dorsiflexie: 15o;
b. Flexie plantară: 10o cu genunchiul în extensie;
c. Dorsiflexie: 30o;
d. Flexie plantară: 20o cu genunchiul în extensie.
36. Mușchii extensori al gleznei sunt:
a. Gemeni, soleus, plantaris;
b. Soleus, tibialul anterior, flexorul lung al degetelor;
c. Plantaris, tibialul posterior, extensorul lung al degetelor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
37. Articulaţia tibio-fibulară
a. Contribuie la rotația axială a gleznei
b. Contribuie la abducția și adducția gleznei
c. Are o mobilitate scăzută datorită existenţei membranei interosoase.
d. Este total imobilă
38. Presiunea intradiscală are valorile cele mai mari
a. În decubit ventral cu sprijin pe coate
b. În decubit lateral
c. În ortostatism relaxat
d. Stând pe scaun cu spatele drept
39. Mișcarea de flexie a genunchiului se asociază cu:
a. O rotație internă a gambei;
b. O rotație externă a gambei:
c. O ușoară abducție;
d. Nici un răspuns nu este corect.
40. La miscarea de torsiune presiunea din interiorul discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Niciun răspuns nu este corect.
41. În timpul mersului normal, la nivelul gleznei unghiul maxim este în:
a. Dorsiflexie: 10o;
b. Flexie plantară: 10o cu genunchiul în extensie;
c. Dorsiflexie: 30o;
d. Flexie plantară: 25o cu genunchiul în extensie.
42. Mușchii flexori al gleznei sunt:
a. Gemeni, soleus;
b. Tibialul anterior, extensorul lung al degetelor;
c. Tibialul posterior, extensorul lung al degetelor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
43. Articulaţia tibio-fibulară
a. Contribuie la rotația axială a gleznei
Pagina 10 din 12
PACHET 1 DIN 3

b. Contribuie la abducția și adducția gleznei

c. Are o mobilitate scăzută datorită existenţei membranei interosoase.
d. Este total imobilă
44. Presiunea intradiscală are valorile cele mai mici
a. În decubit ventral cu sprijin pe coate
b. În decubit lateral
c. În ortostatism relaxat
d. Stând pe scaun cu spatele drept
45. Mișcarea de flexie a genunchiului este generată de mușchii:
a. Croitor și gemeni;
b. Soleus și gemeni;
c. Biceps femural și tibialul anterior;
d. Nici un răspuns nu este corect.
46. La miscarea de flexie presiunea din interiorul discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de flexie;
b. Scade cu unghiul de flexie;
c. Nu depinde de unghiul de flexie;
d. Niciun răspuns nu este corect.
47. Muşchii flexori, secundari, ai articulației gleznei sunt:
a. Extensor Hallicus Longus;
b. Flexor Digitorum Longus;
c. Tibialul Posterior;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
48. Mușchii extensori al gleznei sunt:
a. Gemeni, extensorul lung al degetelor;
b. Tibialul anterior, extensorul lung al degetelor;
c. Tibialul posterior, flexorul lung al degetelor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
49. Flexia șoldului este realizată de mușchii:
a. Gluteus maximus;
b. Semitendinos;
c. Psoasul major.
d. Biceps femural.
50. Presiunea intradiscală are valorile cele mai mici:
a. În decubit dorsal cu genunchii flectați;
b. În decubit lateral;
c. În ortostatism relaxat;
d. Stând pe scaun cu spatele drept;
51. Mișcarea de flexie a genunchiului este generată de mușchii:
a. Semitendinos și gemeneni;
b. Soleus și Croitor;
c. Biceps femural și tibialul anterior;
d. Nici un răspuns nu este corect.
52. Variația forței de la nivelul articulației șoldului, în timpul mersului normal:
a. Prezintă două maxime;
b. Prezintă un maxim;
c. Prezintă trei maxime;
d. Este constantă.
53. Muşchii flexori plantari, secundari, ai articulației gleznei sunt:
a. Flexor Hallicus Longus;
b. Flexor Digitorum Longus;
c. Tibialul Posterior;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.

Pagina 11 din 12
PACHET 1 DIN 3

54. În articulația subtalară pot avea loc mișcările:

a. Flexie-extensie;
b. Inversie-eversie;
c. Pronație-supinație;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
55. Extensia șoldului este realizată de mușchii:
a. Gluteus maximus;
b. Semitendinos;
c. Semimembranos.
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
56. Presiunea intradiscală scade în mișcările de:
a. Extensie;
b. Flexie;
c. Înclinare laterală;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
57. Presiunile de la contactul dintre condilii femurali și glenele tibiale:
a. Sunt aproximativ egale pentru cele două contacte, la un genunchi normal;
b. Este mai mare pentru condilul lateral în genu valgum;
c. Este mai mare pentru condilul medial în genu varum;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
58. Variația forței de la nivelul articulației șoldului, în timpul mersului normal:
a. Este influențată de reacțiunea din partea solului;
b. Este influențată de mușchii abductori;
c. Este influențată de dreptul femural;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
59. Muşchii flexori plantari, secundari, ai articulației gleznei sunt:
a. Flexor Hallicus Longus;
b. Flexor Digitorum Longus;
c. Tibialul Posterior;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.

Pagina 12 din 12