Subiecte licenta, sesiunea 2014 b.

pancreasului
Specializarea Bioinginerie c. tubilor renali
d. aortei
1

Oasele carpului sunt în numãr de Pereţii stomacului sunt alcãtuiţi din

a. 4 a. ţesut muscular dispus pe 4 straturi
b. 6 b. 4 tunici
c. 8 c. 2 straturi - mucos şi muscular
d. 10 d. straturi variate ca numãr

Metacarpienele fac legãtura între oasele

carpiene şi Pe faţa externã a cordului sunt o serie de
a. radius şanţuri ,cu excepţia:
b. cubitus a. interventricular
c. falange b. coronar
d. falangete c. atrioventricular
d. sternocostal
Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei Circulaţia arterialã a cordului este
c. micului bazin a. datã de artere coronare
d. regiunii antero/laterale a abdomenului b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
c. datã de carotide
d. asiguratã de mezenterica superioarã
Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior Arborele bronhic drept este format din
c. arãtãtor a. douã bronhii lobare
d. mare al mîinii b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului Trunchiul arterei pulmonare
c. format din colon iliac si ansa iliaca a. aparţine circulaţiei funcţionale
d. portiunea in forma de S a colonului b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului
transvers c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele
elemente, cu excepţia
a. glomerul vascular Endocardul este
b. capsula Bowman a. foiţa externã a cordului
c. capilare glomerulare b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. tub contort distal d. membrana de înveliş a coronarelor

Marele trohanter aparţine

Ansa lui Henle este un segment al a. humerusului
a. hilului renal b. femurului

1
c. tibiei c. pecetea sa este dispusă posterior
d. cubitusului d. intra in structura glandei tiroide

Acromionul este o apofizã ce aparţine: Corzilele vocale reprezintã

a. sternului a. muşchiul vocal
b. scapulei b. ligamentul vestibular
c. cubitusului c. ventriculii laringelui
d. claviculei d. plicile vocale

Arterele coronare sunt Scizura lui Rolando

a. superioarã şi inferioarã a. este numitã şi scizura lui Sylvius
b. dreaptã şi stãngã b. este şanţul central
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã c. apare inconstant pe suprafaţa emisferelor
d. atrialã şi ventricularã d. nu mai apare la adult

Lobul frontal nu are raport cu

Vena portã se formeazã prin unirea venelor a. şanţul central
a. mezentericã superioarã, inferioarã si b. şanţul sylvian
splenicã c. lobul parietal
b. hepatice d. lobul occipital
c. cavã inferioarã şi hepaticã
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
Articulaţia genunchiului are urmãtoarele
ligamente cu excepţia :
La nivelul atriulului drept se deschid a. lateral intern
urmatoarele elemente cu o exceptie: b. falciform
a. vena cava suparioara c. rotulian
b. vena cava inferioara d. încrucişate
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
2
Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi Debitul cardiac reprezintă:
b. 2 straturi a) suma debitelor sistolice ale celor
c. 3 straturi doi ventriculi
d. doar un strat circular bine reprezentat b) suma debitelor sistolice ale atriilor
și ventriculilor
c) produsul dintre debitul sistolic și
Vezica urinară are raporturi cu : frecvența cardiacă/minut
a. simfiza pubiană d) este sinonim cu lucrul mecanic
b. loja genitală
c. ampula rectală Hemoglobina este:
d.ureterul a) un pigment respirator
b) o hemoproteină cu rol de transport
c) un aminoacid
Cartilajul tiroid: d) o glicoproteină
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită Debitul cardiac:
popular “mărul lui Adam”

2
 a) crește odată cu vârsta
b) scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe
deceniu, începând cu adolescența
c) nu se modifică odată cu vârsta
d) are o valoare mai mare la sexul
masculin
Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se
exprimă prin:
a) capacitatea de oxigenare
b) puterea de oxigenare
c) coeficientul de oxigenare
d) diferenţa arteriovenoasă
În molecula de hemoglobină funcţională Fe
este menţinut:
a) în stare ferică
b) combinat cu tiroxina
c) combinat cu CO2
d) în stare feroasă
Concentraţia CO2 dizolvat în sângele arterial
este direct proporţională cu presiunea CO 2
conform:
a) efectului Bohr
b) efectului Haldane
c) legii lui Henry
d) fenomenului Hamburger
Valoarea debitului sistolic este:
a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;
Debitul cardiac scade:
a) în ultimul trimestru de sarcina
b) în timpul somnului
c) în timpul digestiei
d) la sportivii de performanță în
timpul efortului
Diferența arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac și metabolism
d) cantitatea de mioglobină
Debitul circulator general:
3
a) reprezintă cantitatea de sânge
care trece prin plămâni în timp de un
minut
b) corespunde minut-volumului
ventricolului stâng
c) rezultă din însumarea debitelor
celor două ventricule
d) nici un răspuns nu este corect
Factorul principal care influențează disocierea
oxihemoglobinei la nivel tisular este:
a) presiunea oxigenului
b) presiunea CO2
c) diferența arteriovenoasă
d) viteza de curgere a sângelui în
lichidul interstițial
Precizați care din următoarele afirmații este
FALSĂ, privitor la curba de disociere a
oxihemoglobinei:
a) deviază la dreapta în țesuturi
b) deviază la stânga în țesuturi
c) deviază la stânga la nivel
pulmonar
d) depinde, la nivel tisular, de
presiunea oxigenului
Precizați care din următoarele afirmații este
FALSĂ, în legătură cu saturația de oxigen a
sângelui:
a) este de 95-97% în sângele arterial
b) este de 75% în sângele venos
c) exprimă diferența între cantitatea
totală de oxigen (solvit și combinat)
din sângele arterial față de cel venos
d) este definită prin raportul dintre
cantitatea de oxigen combinată cu
hemoglobina și capacitatea de
oxigenare
Curba de disociere a CO2 se caracterizează
prin:
a) lipsa platoului şi a saturaţiei
b) are un aspect de S italic
c) este o linie dreaptă
d) se poate exprima în procente faţă
de saturaţie.
Precizați care din următoarele afirmații este
FALSĂ:
 a) fenomenul de membrană
Hamburger este sinonim cu
fenomenul de migrare a ionilor de
clor
b) fenomenul de membrană
Hamburger reprezintă ansamblul
reacţiilor fizico-chimice care duc la
formarea bicarbonatului în plasmă,
la nivel tisular şi la eliberarea CO 2
din bicarbonat la nivel pulmonar
c) influenţa gradului de reducere cu
oxigenul asupra fixării şi cedării de
CO2 se numește efect Christiansen-
Douglas-Haldane
d) efectul Christiansen-Douglas-
Haldane este sinonim cu fenomenul
Hamburger indirect
În timpul reflexului achilian se produce:
a) flexia gambei pe coapsă
b) extensia gambei pe coapsă
c) extensia piciorului pe gambă
d) flexia piciorului pe gambă
Reflexul maseterin este un act reflex:
a) polisinaptic
b) intersegmentar
c) segmentar
d) monosinaptic
În cazul reflexului de flexiune relaţia dintre
răspuns şi intensitatea excitantului este:
a)invers proporţională
b) direct proporţională
c)indiferentă
d) nici un răspuns nu este
corect
Sughițul:
a) are centrul reflex in punte
b) este un act reflex rezultat prin
excitarea directă a nucleului vagal
bulbar
c) este utilizat ca mijloc de
apreciere a profunzimii
narcozei
d) este un reflex miotatic
Reflexul fotomotor:
4
a) are la bază variația
diametrului pupilar, în funcție de
variația intensității luminoase
b) se mai numește Edinger-
Westphal
c) se obține prin modificarea
curburii cristalinului
d) este un reflex somatic
Reflexele miotatice medulare NU se
caracterizează prin:
a) sunt reflexe monosinaptice;
b) sunt reflexe de întindere și
extensie
c) sunt reflexe somatice
monosinaptice
d) sunt reflexe somatice
multisinaptice
Receptorii fazici:
a) aduc informații continue privind
relațiile organismului cu mediul
b) nu prezintă fenomenul de
adaptare
c) se găsesc la nivelul fusurilor
neuromusculare
d) nici un răspuns nu este corect
Precizați care din următoarele afirmații este
FALSĂ:
a) reflexele înnăscute sunt
caracteristice speciei și pot fi
dezvoltate prin condiționare
b) actul reflex constă din
transformarea unui stimul senzitivo-
senzorial specific într-o reacție
efectoare, fără participare conștientă
c) în cazul reflexelor, conștiența ia
dar act de producerea acestora
d) arcul reflex vegetativ prezintă
un neuron ganglionar pe traiectul căii
eferente
Reflexul corneean de clipire:
a) are centrul reflex în punte
b) este un reflex vegetativ
c) este utilizat ca mijloc de
apreciere a profunzimii narcozei
d) este utilizat în medicina legală
pentru a depista simularea surdității
Precizați care din următoarele afirmații, cu a) pneumotorax;
privire la reflexul cutanat plantar, este FALSĂ: b) HTA:
a) reflexul constă în extensia c) BPOC;
degetelor membrului inferior în d) hemoragie digestiva;
momentul excitării marginii laterale a
plantei Incidente ale toracentezei:
b) leziunile neuronului motor a) punctionarea plamanului;
central inversează răspunsul reflex b) refuzul pacientului;
plantar c) varsaturi;
c) semnul Babinski pozitiv este d) migrene;
patognomonic pentru leziuni ale
tractului piramidal Pentru biopsia pleurala se utilizeaza
d) reflexul constă în flexiunea urmatoarele instrumente:
degetelor membrului inferior în a) bronhoscop rigid;
momentul excitării marginii laterale a b) trocare;
plantei c) camera de inhalatie;
d) bronhoscop flexibil.
3
Biopsia pleurala prin ac este o metoda:
Prin toracenteza se extrage: a) invaziva;
a) lichid pleural; b) neinvaziva;
b) lichid pericardic; c) simpla;
c) suc gastric; d) comoda.
d) lichid peritoneal.
Indicatii ale biopsiei pleurale:
Trocarele se utilizeaza pentru: a) revarsate pleurale suspecte de
a) toracenteza; malignitate sau tbc;
b) pulsoximetrie; b) ascita;
c) bronhoscopie; c) pericardita;
d) electrocardiografie. d) edeme gambiere.

Toracenteza are scop: Contraindicatii ale biopsiei pleurale:

a) diagnostic sau terapeutic; a) pacient necooperant;
b) anticoagulant; b) insuficienta cardiaca;
c) antihipertensiv; c) insuficienta renala;
d) antiemetic. d) insuficienta hepatica.

Contraindicatiile toracentezei: Instrumentar necesar pentru biopsia pleurala:

a) volumul foarte mic al revarsatului a) ace cu diferite mecanisme de
pleural; actionare;
b) HTA; b) defibrilator;
c) neoplasmul gastric; c) computertomograf;
d) ciroza hepatica. d) RMN.

Materiale necesare toracentezei: Incidente ale biopsiei pleurale:

a) ace de punctie sterile; a) emfizem subcutanat;
b) pulsoximetre; b) accident vascular cerebral;
c) concentratoare de oxigen; c) infarct de miocard;
d) body test; d) hematurie.

Complicatii ale toracentezei: Complicatii ale biopsiei pleurale:

5
 a) lezarea plamanului;
b) incontinenta urinara;
c) cardiopatia ischemica;
d) ulcerul gastric.
Toracoscopia se efectueaza cu:
a) spirometrul electronic;
b) toracoscopul rigid;
c) echograful;
d) electrocardiograful.
Indicatii ale toracoscopiei:
a) diagnostice si terapeutice;
b) hipotensiune arteriala;
c) ulcer duodenal;
d) insuficienta venoasa cronica.
Contraindicatii ale toracoscopiei:
a) lipsa spatiului pleural din cauza
aderentelor pleurale;
b) diabetul zaharat;
c) orbirea;
d) surditatea.
Complicatii ale toracoscopiei:
a) hemoragia;
b) HTA;
c) infectia urinara;
d) insuficienta renala.
Bronhoscopia este o metoda endoscopica de
explorare a:
a) arborelui traheo-bronsic;
b) aparatului cardio-vascular;
c) aparatului digestiv;
d) aparatului reno-urinar.
Bronhoscopia rigida utilizeaza:
a) pulsoximetrul;
b) aparatul roëntgen;
c) bronhoscopul rigid;
d) fibrobronhoscopul.
4 Varful de mandren:
Sala de operatii minim invazive este:
a.mai mare decat cea pentru operatii clasice;
b.mai mica;
c.este iluminata natural;
d.nu are posibilitati de impamantare a
aparatelor.
6
Instrumentarul laparoscopic:
a.este de unica folosinta;
b.se poate steriliza;
c.este folosit numai o data pe zi;
d.este mentinut tot timpul imersat in antiseptic.
Insuflatia abdomenului:
a.se face cu oxigen;
b.se face numai cu acul Veress;
c.nu se face in spatial Douglas;
d.se face,de obicei,cu dioxid de carbon.
Bisturiul electric:
a. se foloseste la toate operatiile;
b. este necesar a fi impamantat;
c.se aseaza pe monitor;
d.se foloseste numai in mod monopolar.
Cu bolnavul in pozitie ginecologica:
a.se poate opera stomacul;
b.se opereaza doar femeile;
c.nu se face pneumoperitoneu;
d.presiunea venoasa centrala scade.
Microcamera de luat vederi face parte din:
a. lantul audio;
b.lantul de insuflatie;
c.lantul video;
d.lantul bisturiului electric.
Trocarele laparoscopice:
a.nu pot fi din material plastic;
b.nu pot fi transparente;
c.metalice sunt sablate;
d.metalice sunt de unica folosinta.
Trocarul de camera video:
a.se introduce la sfarsitul operatiei;
b.se introduce sub controlul anestezistului;
c.este de 1 mm;
d.se poate introduce fara pneumoperitoneu.
a.este in forma de L;
b.este sferic;
c.poate fi conic sau piramidal;
d.nu este steril.
Fibrele de sticla sunt folosite pentru:
a.transmiterea microbilor;
b.transmiterea luminii; Cand leziunea de operat este in cadranul
c.sectiunea tesuturilor; inferodrept abdominal:
d.transmiterea caldurii. a.chirurgul sta in pozitie franceza;
b. engleza;
La fabricarea instrumentelor laparoscopice; c germana;
a.nu participa femei; d. romana.
b.sudarile se fac manual;
c.lipiturile se fac cu carbura de tungsten; Lungimea tuburilor de legatura a bolnavului
d.se foloseste doar inox. cu echipamentul laparoscopic:
a.este de 3 metri;
b.poate fi mai scurta de un metru;
Antrenamentul chirurgical laparoscopic se c.nu conteaza;
face prin; d.are importanta pentru telechirurgie.
a.cutie de antrenament;
b.disectia soarecilor; Abrazionarea fetei externe a lentilei
c.numai pe porci; telescopului,duce la pierdere de lumina prin:
d.la sala de curs. a.refractie;
b.reflexie;
Pensele laparoscopice contin: c.videocamera;
a.camasa; d.evaporare.
b.guler;
c.maneca;
d.butoni.

Masa de operatii laparoscopice nu se fixeaza

conform:
a.lungimii trocarelor;
b.marimii penselor laparoscopice;
c.zonei operatorii din abdomen;
d.dorintei bolnavului.

Nodul Roeder este:

a.resorbabil;
b.intracorporeal;
c.intravascular;
d.autofixant.

In pozitia Trendelenburg,aerul se aduna spre:

a.pelvis;
b.hipocondrul stang;
c.spatiul Douglas;
d.spatiul subfrenic.

La presiunea de 15 mmHg a
pneumoperitoneului:
a.pielea bolnavului este la 15 cm de artera
aorta;
b.trocarul optic se introduce fara mandren;
c.nu mai sunt necesare valve la trocare;
d.nu este pericol de embolie gazoasa.

7
5
Pacient de 80 ani se prezintă cu disfagie
totală, brusc instalată în timpul mesei. Care
este primul diagnostic la care vă gândiţi?
a) impact de corp străin la nivelul esofagului
b) stenoză esofagiană
c) cancer gastric
d) boală de reflux esofagian
Femeie 46 ani, obezitate grad I, gurmandă,
cu durere abdominală de etaj superior se
prezintă în URGENŢĂ la UPU. Care este
prima investigaţie recomandată?
a) ecografia
b) endoscopia
c) radiografia abdominală pe gol
d) tranzit baritat

Testul hemocult pozitiv este sugestiv pentru

a) ulcer duodenal
b) stenoză pilorică
c) colon iritabil
d) cancer colorectal

Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este o metoda pentru

a) diagonsticul litiazei biliare
b) de prelevare biopsie
c) interventie terapeutica in caz de litiaza coledociana
d) diagnosticul cancerului de pancreas.

Computer tomografia este recomandata in cancerul esofagian pentru

a) stadializare, stabilirea gradului de extensie a tumorii
b) stabilirea etiologiei tumorii
c) stabilirea tipului anatomopatologic al tumorii
d) identificarea altor leziuni

Videocapsula endoscopica este o metoda endoscopica utilizata pentru

a) examinarea stomacului
b) examinarea intestinului subtire
c) prelevare de biopsie
d) polipectomie endoscopica

Ecografia abdominala prezintă

a) risc crescut de iradiere
b) se efectuează numai dupa post alimentar complet de 12 ore
c) este cu recomandare generala
d) are indicatii stricte de examinare

În caz de hemoragie digestiva superioara pentru stabilirea sursei de sangerare se recomanda:

a) endoscopie digestiva superioara
b) examen radiologic
c) computer tomografie
d) videocapsula

Simularea clinica medicală reprezintă

a) o metoda complementară de învaţare şi dobândire de competențe
b) este indispensabilă pentru orice disciplină
c) este obligatorie la pacient
d) înlocuieşte practica clinică

8
Diagnosticul de cancer esofagian se stabilește prin:
a) examenen radiologic baritat
b) ecoendoscopie
c) endoscopie cu biopsie
d) computer tomografie

Dintre complicațiile cirozei hepatice nu face parte:

a) hemoragia digestivă superioară
b) cancerul hepatic
c) pneumonia interstitiala
d) encefalopatia hipertensivă

Simularea clinică prezintă următoarele avantaje cu excepția:

a) standardizării educaţiei clinice medicale
b) dobândirea de competenţe profesionale medicale fundamentale
c) lucru în echipă
d) înlocuirea practicii medicale

Diagnosticul de litiază biliară veziculară se stabilește prin:

a) examen clinic
b) examen ecografic
c) examen radiologic cu bariu
d) examen de laborator

În caz de hemoragie digestivă variceală hemostaza se poate realiza prin urmatoarele metode cu
excepția uneia:
a) bandare variceală
b) sonda Blackmore
c) injectare de alcool absolut
d) cuagulare laser argon

Unul dinte cele mai controversate aspecte pe care telemedicina le ridica se refera la
a) eficacitate
b) beneficii
c) securitatea informatiilor
d)eficienta

9
Aspirina este un factor agravant pentru
a. hepatită acută
b. hepatita cronica
c. ulcer gastric
d. cancer de colon
e. cancer esofagian

In acalazia cardieie manometria esofagiană prezinta urmatoarele modificari cu exceptia

a) dispariţia completă a peristalticei la nivelul corpului esofagian,
b) hipertonie la nivelul SEI,
c) lipsa de relaxare la nivelul SEI după deglutiţie
d) stenoză la nivelul cardiei cu aspect de „cioc de pasăre”

Principala componenta a ecografului este:

a) transductor sau sonda;
b) sistemul de analiză a semnalului, prelucrarea şi amplificarea lui (corpul propriu-zis al ecografului);
c) sistemul de afişare a imaginii obţinute (monitorul)
d) sistemul de stocare a datelor

Ecografia cu substanţă de contrast – CEUS, este o metodă imagistică de evaluare a formaţiunilor

hepatice cu sensibilate asemănătoare cu alte metode imagistice cum sunt:
a) CT
b) RMN
c) PET
d) Arteriografia

Colonoscopia virtuală foloseşte:

a) razele X
b) raze X si computer
d) ultrasunete
d) emisie de pozitroni

Proteza simplă cervico-cefalică este:

a. O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuieste capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară tibială;

Scintigrafia osoasă pune în evidenţă:

a. Gradul de activitate osteoclastică;
b. Gradul de activitate osteoblastică;
c. Gradul de activitate limfocitară;
d. Gradul de activitate osteocitară;

Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este:

a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:

a. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza totală;
b. În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4 suprafete;
c. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza bipolară;
10
 d. În cazul protezei bipolare între capul femural protetic si cavitatea cotiloidă se interpune o
hemisferă confectionată din polietilenă si blindată metalic.

Rezonanta magnetică nucleară (RMN) se bazează pe:

a. Emisiile de radiofrecventă ale electronilor din tesuturile expuse actiunii unui
câmp magnetic static;
b. Emisiile de radiofrecventă ale 99Te din tesuturile expuse actiunii unui câmp
magnetic static;
c. Emisiile de radiofrecventă ale atomilor si moleculelor din tesuturile expuse
actiunii unui câmp magnetic static;
d. Emisiile de radiofrecventă ale atomilor si moleculelor din tesuturile expuse
actiunii unui câmp magnetic transaxial;

Artroplastia reprezintă:
 Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii ca si buna
functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
 Interventia chirurgicală prin care nu se restabileste mobilitatea unei articulatii, dar se
asigurǎ buna functionare a muschilor, ligamentelor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
 Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii dar nu si buna
functionare a muschilor si a altor pǎrti moi care o controleazǎ;
 Interventia chirurgicală prin care se restabileste mobilitatea unei articulatii cu ablatia
muschilor, ligamentelor si a altor parti moi care o controleazǎ;

Principiul operatiei de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ in:

 Rezectia-reconstructia alloplasticǎ a capului femural;
 Rezectia diafizei femurale;
 Rezectia capului femural si a diafizei femurale;
 Rezectia capului femural si a diafizei femurale cu reconstructia alloplasticǎ a acestora;

Avantajele hemiartroplastiei soldului includ:

 Mobilizarea tarzie cu sprijin total al pacientului;
 Mobilizarea tarzie cu sprijin partial al pacientului;
 Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
 Mobilizarea precoce cu sprijin partial al pacientului;
Indicatiile protezei bipolare includ:
 Fractura recentǎ a diafizei femurale;
 NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele varstnice;
 NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele varstnice;
 Fractura recentǎ a colului femural;

Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:

 Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o pozitionare
chirurgicalǎ precisǎ;
 Miscǎrile anormale se efectueazǎ in articulatia externǎ a protezei;
 Miscǎrile extreme se realizeazǎ intre cupa articularǎ externǎ si capul femural;
 Insertie relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decat pentru o protezǎ totalǎ;

Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:

 Ptroteinkinazei;
 Titrului proteoglicanilor;
 Titrului proteoglicanilor cat si a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
 Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cat si a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;

11
Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
 Cotiloidita;
 Uzura polietilenei;
 Decimentarea asepticǎ;
 Toate de mai sus;

Proteza bipolarǎ constǎ in:

 Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
 Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22,
28, 32 mm;
 Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;
 Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55
mm;

Functia principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:

 Inlocuirea diafizei femurale;
 Inlocuirea capului si a colului femural;
 Inlocuirea capului si a colului femural, precum si a diafizei femurale;
 Inlocuirea capului si a colului femural, diafizei femurale precum si a cavitǎtii acetabulare;

Secventa logică în examinarea unei radiografii este:

a. Tesuturi moi – os – articulatie – asociere diagnostică;
b. Os - tesuturi moi – asociere diagnostică – articulatie;
c. Articulatie - tesuturi moi – os – asociere diagnostică;
d. Os – Articulatie - tesuturi moi – asociere diagnostică;

Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:

 Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
 Cimentate, necimentate in sistem press-fit, necimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
 Necimentate, cimentate in sistem press-fit, cimentate cu suprafatǎ poroasǎ;
 Cimentate cu suprafatǎ poroasǎ, necimentate in sistem press-fit, necimentate cu suprafatǎ
poroasǎ;

Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:

 Armǎtura metalicǎ si insertul din polietilenǎ sau titan;
 Armǎtura metalicǎ si insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
 Armǎtura din polietilenǎ si insert metalic;
 Armǎtura din ceramicǎ si insertul din polietilenǎ;

Scintigrafia foloseste:
a. 99Te;
b. 98Te;
c. 97Te;
d. 99Ti;

Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:

 Prin insurubare in capul femural;
 Prin insurubare sau press-fit in cotil;
 Prin insurubare sau press-fit atat in capul femural cat si in cotil;
 Prin insurubare sau press-fit atat in capul femural, diafiza femuralǎ cat si in cotil;

12
7

Scopul reconstrucţiei cutiei craniene este

a. estetic
b. de protecţie mecanică
c. terapia sindromului de trepanaţie
d. unul sau mai multe din scopurile menţionate este valabil în funcţie de particularităţile cazului

Electrozii cronici de stimulare se aplică

a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. în ţesutul cartilaginos
d. pe tendoane

Principiul de baza al computer tomografiei are la baza:

a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser

Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1

Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în

a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi

Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:

a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR

Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii cerebrali şi cisternele bazale

Electrocorticografia este indicată în:

a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen

Pompele cu medicamente pentru administrare intratecală cronică au indicaţie frecventă în terapia:

a. durerii incurabile sau a spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei

13
Starea de coma nu presupune:
a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare

Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:

a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare

Tehnica utilizata in monitorizarea vitezei de circulatie sangvine intracraniene este:

a. angiografia
b. echografia Doppler
c. spirometria
d. computertomografia cu emisie de pozitroni

Care din dispozitivele medicale enumerate nu este destinat unei interventii neurochirurgicale:
a. aspiratorul electric
b. electrocoagularea
c. endoscopul
d. analizor biochimic

Hemoragiile intracraniene nu cuprind:

a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase

Sistemul de Neuronavigaţi cuprinde urmatoarele componente cu excepţia:

a. antena de recepţie
b. cadrul de referinţă fix
c. unitatea computerizată de prelucrare de imagine
d. analizor de lichide

Ecografia doppler nu poate permite:

a. repreajul intraoperator
b. determinarea vitezei de circulatie a sangelui la nivel carotidian
c. determinarea continutului de oxigen în sânge
d. ghidajul intraoperator

Raspunsul unui circuit RC la impulsuri dreptunghiulare, după scurgerea unui interval de timp suficient de
mare se poate considera că este:
a. reprezentat de componenta periodica de regim permanent
b. reprezentat de componenta de regim tranzitoriu
c. nulă
lim vot (t )
d. egală cu t 

Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-jos se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100 de
ori mai mica decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:
a. puternic atenuat
b. rămâne neschimbat
14
 c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular

Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-sus se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100 de
ori mai mare decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:
a. puternic atenuat
b. rămâne neschimbat
c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular

Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

R
A 1
a. R2
R
A 2
b. R1
R
A  1 1
c. R2
R
A  1 2
d. R1

Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:

a. zero
b. infinită
c. egală cu rezistenta din bucla de reactie
d. egală cu rezistenţă de sarcină

Pentru un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare câştigul în buclă închisă este:

a. mai mare ca zero
b. egal cu raportul dintre rezistenta pe care se aplica tensiunea de intrare si rezistenta de
reacţie
c. finit, negativ şi stabilit de raportul dintre rezistenţa de reacţie şi rezistenţa pe care se
aplică tensiunea de intrare
d. intotdeauna mai mare decât unu

Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:

a. egală cu rezistenta din bucla de reactie
b. infinită
c. egală cu rezistenţă de sarcină
d. zero

Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea totala va fi:

R
A   1 1
e. R2
R
A  1 2
f. R1
 R 
A  1  1 
 R2 
g.

15
 R2
A  1
h. R1

Circuitele de limitare unilaterale sunt

a. circuite care folosesc proprietaţile neliniare ale dispozitivelor electronice
semiconductoare pentru a limita tensiunea de intrare peste sau sub o valoare prestabilită
b. circuite care folosesc proprietaţile neliniare ale dispozitivelor electronice
semiconductoare pentru a limita tensiunea de intrare peste şi sub o valoare prestabilită
c. circuite care folosesc proprietaţile neliniare ale dispozitivelor electronice
semiconductoare pentru a limita multiplicarea în avalanşă
d. circuite care folosesc proprietaţile neliniare ale dispozitivelor electronice
semiconductoare pentru limita producerea de electroni liberi care circulă în structura
cristalină

Amplificatorul de instrumentaţie este:

a. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este
dată faţă de o referinţă care nu este neapărat masa montajului
b. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea în contratimp iar ieşirea circuitului este
dată faţă de o referinţă care este neapărat masa montajului
c. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este
folosita pentru un instrument de măsură
d. etajul principal al unui instrument de măsura digital

În situaţia unui amplificator de instrumentaţie realizat cu 3 AO la care etajul de intrare este perfect
simetric expresia CMRR va depinde de:
a. raportul semnal/zgomot al montajului
b. doar de parametrii lui AO3
c. tesiunile de offset pentru AO1 şi AO2
d. decalajul tensiunilor de alimentare

Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; X a=val. adevarată; X = eroarea absoluta, eroarea absolută se
poate exprima cu relaţia:
a. X  X  X a
X  Xa
b. X 
100
X
c. X  100%
Xa
X  Xa
d. X  100%
X
Se numeşte corecţie, notată C:
a. eroarea absolută (X);
b. eroarea relativă () luată cu semn schimbat;
c. eroarea absolută (X) luată cu semn schimbat;
d. raportul dintre eroarea absolută şi cea relativă luat cu semn schimbat.

Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; X a=val. adevarată;  = eroarea relativă, eroarea relativă se poate
exprima cu relaţia:
e.   X  X a
X  Xa
f. 
100
16
 X
g.   100%
Xa
X  Xa
h.   100%
Xa
Erorile maximale numite şi erori limită sunt erorile care conţin:
a. o componentă sistematică;
b. o componentă aleatoare;
c. o componenta sistematică care se poate elimina prin corecţie;
d. o componentă sistematică şi una aleatoare.

Fidelitatea este un parametru care indică:

a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi
b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon
c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasa
d. diferenta dintre eroarea absoluta si indicele de clasa

Justeţea este un parametru care indică:

a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă
b. nivelul erorii de bază
c. variaţia mărimilor asupra aparatului
d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice

Mărimile fundamentale reprezintă:

a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele
b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate
c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice
d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică

Prin mărime se înţelege

a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi
determinată cantitativ
b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită
cantitativ
c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată
cantitativ
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ

Metoda diferenţială se bazează pe măsurarea:

a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi metoda de maxim
b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat şi o mărime etalon
c. comportării electrice a diverselor ţesuturi
d. unei marimi etalon

Obiectul măsurării reprezintă:

a. mărimea supusă măsurării;
b. principiul fizico- chimic de măsurare;
c. modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizată în măsurare.

Metoda de măsurare reprezintă:

a. bioinstrumentatia utilizata in masurare;
b. modul de exprimare a rezultatelor de masurare;
c. fenomenul supus procesului de masurare;
d. principiul fizico- chimic de masurare.

17
Prin operatia de măsurare se realizează:
a. trasarea unui grafic;
b. evaluarea cantitativă a unui fenomen biologic;
c. analiza primară a unui semnal biologic;
d. afişarea unui semnal.

Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă:

a. valoarea exactă, fără erori;
b. valoarea medie a determinărilor;
c. valoarea indicată de aparatul de măsură;
d. nici una dintre ele.

Lanţul bioelectrometric are drept componente esentiale:

a. electrozi, stimulator, osciloscop
b. mijloace de captare, amplificatorul (prelucrare primară), mijloace de vizualizare
c. electrozi traductor, osciloscop
d. traductor, filtru, stimulator

Traductoarele sînt utilizate pentru:

e. redarea grafică a semnalului biologic;
f. filtrarea semnalului biologic;
g. captarea unui semnal electric;
h. nici una dintre ele

Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:

a. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se
efectuează măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se
efectuează măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul
traductor propriu-zis.
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.

Caracteristicile unui traductor sunt următoarele:

a. să minimizeze energia extrasă de la senzor;
b. să fie optimizat în ceea ce priveşte proprietăţile invazive;
c. consum de enregie mic;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

Traductoarele sunt dispozitive care:

a. transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire ce poate fi observată
sau prelucrată mai uşor
b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire
c. transforma curentul in tensiune
d. nici un răspuns corect

Traductoarele parametrice sunt:

a. traductoare în care sub influenţa mărimii de inrare se modifică după o lege bine
determinată unul din parametrii electrici ai circuitului traductorului
b. de dimensiuni mici
c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă
d. toate raspunsurile corecte

Traductoarele generatoare sunt

a. adaptate specificului zgomotelor de captat
b. dispozitive în care mărimea de intrare este transformată într-o tensiune electromotoare
18
 c. cu gabarit mare
d. proiectate special pentru masurarea parametrilor electrici

10

Refracţia oculară reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului, considerat ca un sistem optic,
evaluat în număr de dioptrii:
a. 33
b. 66
c. 44
d. 68

Modificări ale electroretinografiei sunt asociate cu:

a. afecţiuni vasculare ischemice
afecţiuni oculare de natură medicamentoasă
detaşări de retină;
toate răspunsurile sunt corecte

Urechea umană percepe sunetele cuprinse între:

a. 10 -100000 cicli pe secundă (Hz.
b. 20-2000 cicli pe secundă (Hz.
c. 16-20000 cicli pe secundă (Hz.
d. 6-16000 cicli pe secundă (Hz.

Traseul ERG la om include:

a. trei unde a, b, b1
b. doua unde a și b
c. o singură undă notată P100
d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul

Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după formula:

a. Q = S / v
S /e
b. Q = l / B
S *l
c. Q = B
S *e
d. Q = l * B

Variaţia în timp a inducţiei magnetice poate fi:

a. sinusoidală
b. dreptunghiulară
c. trapezoidală
d. toate răspunsurile sunt corecte

La trecerea curentului printr-un țesut impedanța:

a. scade
b. crește
c. nu se modifică
d. nici un raspuns corect

Utilizarea curentului de înaltă frecvență în pletismografia de impedanță electrică duce la o valoare a lui Z
egală cu:
a. Z => 0

19
b.
c. Z2 = 1 / R2
d. Z ≈ R

Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul:

a. Electrozilor ac introduși în tegument
b. Electrozilor cutanați aplicați pe tegument
c. Electrozilor ac introduși în masa musculară
d. Toate afirmațiile sunt corecte

Traseul EMG de repaus are următorul aspect:

a. Linie izoelectrică
b. Potențiale derivate dintr-o singură unitate motorie
c. Potențiale derivate din unități motorii învecinate
d. Potențiale derivate din toate unitățile motorii

Electromiografia se utilizează în:

a. Medicina muncii
b. Medicină sportivă
c. Recuperare și fizioterapie
d. Toate afirmațiile sunt corecte

Amplitudinea biopotențialelor electrice musculare depinde de:

a. Mărimea unității motorii
b. Suprafața de înregistrare
c. Sincronizarea contracției fibrelor musculare
d. Variantele A și B sunt corecte

Frecvența biopotențialelor electrice musculare crește proporțional cu:

a. Mărimea unității motorii
b. Gradul de sincronizare al fibrelor musculare
c. Importanța contracției musculare
d. Nici o afirmație nu este corectă

Creșterea forței de contracție musculară:

a. Poate avea loc prin sumarea spațială a unităților motorii
b. Poate avea loc prin sumarea temporală a unităților motorii
c. Determina cresterea frecvenței și amplitudinii traseului EMG
d. Toate afirmațiile sunt corecte

Traseul EMG din neuropatia centrală:

a. Apare în leziuni ale căilor piramidale
b. Apare în leziuni ale nervului motor periferic
c. Apare în leziuni ale motoneuronului spinal
d. Afirmațiile B și C sunt adevarate

Traseul EMG din neuropatia periferică:

a. Apare în leziuni ale căilor piramidale
b. Apare în leziuni ale nervului motor periferic
c. Apare în leziuni ale motoneuronului spinal
d. Afirmațiile B și C sunt adevarate

Valoarea normală a vitezei de conducere nervoasă este de:

20
a. 35-55 m/s
b. 45-65 m/s
c. 25-35 m/s
d. 30-50 m/s

Viteza de conducere nervoasă motorie (VCN. se calculează cunoscând:

a. Durata conducerii excitației și distanța între doua puncte de culegere
b. Timpul de latență și distanța între două puncte de culegere
c. Amplitudinea potențialului muscular generat prin stimularea nervului în două puncte
d. Nici o afirmație nu este corectă

Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul de contracţiei musculare se obţine prin:

a. electromiografie de repaos
b. electromiografie prin stimulare electrica
c. integrarea în timp a semnalului electromiografic
d. toate răspunsurile sunt corecte

Stimularea electrică în electromiogarfie se realizează cu impulsuri electrice avȃnd următoare

caracteristici:
a. rectangulare monofazice;
b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV
c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz
d. toate raspunsurile sunt corecte

Care afirmație de mai jos referitoare la metodele de determinarea vitezei de conducere senzitive este
corectă:
a. ortodromică - în sensul contrar conducerii fiziologice - în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate
distal şi culegerea se face proximal pe trunchiul nervos:
b. antidromică - în sensul conducerii fiziologice - , în care stimularea se face la nivelul trunchiului nervos
iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive terminale (degete.;
c. pe baza reflexului F
d. ortodromică - în sensul conducerii fiziologice - în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate distal şi
culegerea se face proximal pe trunchiul nervos

Valoarea măsurată a VCN este puternic influenţată de:

a. temperatura centrala a pacientului
b. umiditatea mediului ambiental
c. temperatura cutanata a pacientului
d. nici unul dintre acești parametri.

11

Electroterapia numită faradizare foloseşte:

a. semnale sinusoidale de joasă / medie frecvenţă.
b. semnal sinusoidal modulat în amplitudine.
c. impulsuri dreptunghiulare cu frecvenţa de 50 Hz
d. impulsuri dreptunghiulare modulate în frecvenţă.

Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:

a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.

Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
21
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv
aerului ambiant.

Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:

a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.

Un reflexometru ahilean conține:

a. o unitate centrală, un bloc traductor și o interfață grafică utilizator.
b. o unitate centrală, un bloc de alimentare și un afișor.
c. o unitate de calcul ”master-slave”, un bloc de achiziție/conversie și un bloc de interfață.
d. un bloc traductor, un calculator tip PC și o interfață grafică utilizator.

Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv
aerului ambiant.

Terapia electrică în curent continuu

a. se numeşte galvanizare iar aparatul specific se numeşte pantostat.
b. se numeşte faradizare iar aparatul specific se numeşte generator de semnal dreptunghiular.
c. foloseşte curenţi de max. 1,2 A iar aparatul specific se numeşte galvanostat.
d. foloseşte densităţi de curent de 300...3000 mA/cm2 iar aparatul specific se numeşte redresor.

Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:

a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.

Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:

a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.

Preamplificatorul unui electroencefalograf trebuie să fie:

a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului, inclusiv cu cablurile de pacient.
b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului.
c. flotant faţă de cablurile de pacient.
d. flotant faţă de restul aparatului.

Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:

a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.

Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:

22
 a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.

Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:

a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Z in > 10 M, zgomot la intrare foarte
redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Z in > 10 M, zgomot la intrare redus
(1 mVrms)
c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Z in > 2 M, zgomot la intrare redus
(100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Z in > 5 M, zgomot la intrare redus (5
mVrms)

Principalii parametri folosiţi în analiza ventilaţiei pulmonare sunt:

a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară.
b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi debitul de aer.
c. rezistenţa şi complianţa pulmonară.
d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele pulmonare.

Electromiograful conține:
a. un amplificator de biosemnal, un redresor total și un integrator.
b. un amplificator de curent continuu, un redresor de curent alternativ și un derivator.
c. un amplificator de radiofrecvență, un redresor total și un integrator.
d. un amplificator de instrumentație, un redresor de putere și un derivator.

Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de

a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.

Un stetoscop electronic are structura de bază:

a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică şi
reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement liniar.

Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:

a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.

În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină

a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
23
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm 2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.

Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri

a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz.
b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz.
c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.

Electroencefalograful este un dispozitiv medical care:

a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice și complexele G.
b. conține un selector de derivații, un amplificator de bandă largă și un inscriptor grafic.
c. conține un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte și un sistem de calcul.
d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie și un inscriptor
grafic.

Aparatele de terapie cu ultrasunete

a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800 Hz-1000
Hz.
d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800-1000 kHz.

Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza

a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei.
b. modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal sinusoidal şi a
respiraţiei.
c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor pneumotahometric.
d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone.

Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum:

a. selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent alternativ, înscriptor
grafic.
b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-demodulator.
d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ

Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii:

a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor.
d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.

Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă

a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.

Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat

a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.

Cromatograful este un dispozitiv medical complex care

24
a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide.
b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase.
c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase.
d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase.

Numărătoarele de celule sanguine

a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.

Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:

a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.

Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este

a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.

Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca.

a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.

Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:

a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două semnale
sinusoidale.

Un stetoscop electronic are structura de bază:

a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:

a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.

Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă

a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.

Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:

25
 a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.

Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat

a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.

Un spectrofotometru conține:
a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un amplificator de curent continuu.
b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și un amplificator de curent alternativ.
c. o rețea de difracție, un fotodetector și un amplificator de joasă frecvență.
d. un monocromator cu oglindă, un LED în infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.

12

Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

F1  12 Hz , F2  24 Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea
aliasuri este:
a)
FS min  24 Hz :
b)
F
S min  48 Hz :
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.
d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de
eşantionare şi banda semnalului analogic.

x ( t )  2cos ( 2p 40t )  4cos ( 2p 80t )

Se consideră un semnal analogic: care este
eşantionat cu frecvenţa S
F  100 Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute
în urma eşantionării sunt:
2 4
f1  ; f 2 
a) 5 5;
4 8
f1  ; f 2 
b) 5 5;
2 1
f1  ; f 2 
c) 5 5;
2 2
f1  ; f 2 
d) 5 5.
1
f 
Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă 3 . Ştiind că semnalul discret a
provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare S
F  138Hz ,
care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a) 69Hz;
b) 46Hz;
c) 414Hz;
26
 d) 276Hz.

x ( t ) . Seria Fourier complexă este definită ca

Fie semnalul analogic periodic
T
2
1
� cn  x( t) e
�
 jn 0t
dt
x( t)  �cne jn0t
T T
n � , unde
cn sunt coeficienţii seriei Fourier:

2 .
x( t)
Spectrul de putere al semnalului este:
cn n ;
a) reprezentarea în funcţie de
b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c) reprezentarea
cn în funcţie de n .
2
cn n ;
d) reprezentarea în funcţie de

Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz. Care

este frecvenţa minimă de eşantionare?
a)
FS min  50 Hz ;
b)
FS min  100 Hz ;
c)
FS min  200 Hz ;
d)
FS min  1000 Hz .

x ( t )  cos ( 2p t )  4cos ( 2p 9t )  cos ( 2p 19t )

Se consideră un semnal analogic: care
este eşantionat cu frecvenţa S
F  10 Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental
obţinute în urma eşantionării sunt:
1
f1  f 2  f 3 
a) 10 ;
1 9 19
f1  ; f 2  ; f 3 
b) 10 10 10 ;
1 9 19
f1  ; f 2  ; f 3 
c) 5 5 5 ;
1 9
f1  ; f 2  f3 
d) 10 10 .

Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare S min

F  240 Hz
. Care este
frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret obţinut în
urma eşationării cu
FS min ?
Fmax  120 Hz ;
Fmax  240 Hz ;
Fmax  480 Hz ;
27
oricare.

x ( t ) . Seria Fourier complexă este definită ca

Fie semnalul analogic periodic
T
2
1
� cn  x( t) e
�
 jn 0t
dt
x( t)  �cne jn0t
T T
n � ; unde
cn sunt coeficienţii seriei Fourier:

2 .
x( t)
Spectrul de amplitudine al semnalului este:
2
cn n ;
a) reprezentarea în funcţie de
b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c) reprezentarea
cn în funcţie de n ;
cn n ;
d) reprezentarea în funcţie de

Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare S .

F  240 Hz
Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare
specificată este corect aleasă?
a) nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b) da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz;
c) nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz;
d) da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz.

x ( t )  2cos ( 2p 40t )  4cos ( 2p 80t ) . Frecvenţa

Se consideră un semnal analogic:
minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a)
F
S min  320 Hz
;
b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
c)
FS min  40 Hz ;
d)
FS min  160 Hz .

x ( t )  2cos ( 80p t )  4cos ( 160p t )

Se consideră un semnal analogic: care este eşantionat
cu frecvenţa S
F  160 Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în urma
eşantionării sunt:
1 1
f1  ; f 2 
a) 4 2;
1
f1  ; f 2  1
b) 2 ;
1 1
f1  ; f 2 
c) 4 4;
1 1
f1  ; f 2 
d) 2 2.
Se consideră un semnal analogic:
28
x ( t )  cos ( 2p t )  4cos ( 2p 9t )  cos ( 2p 19t ) . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie
aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
a)
FS min  19 Hz ;
b)
FS min > 19 Hz ;
c)
FS min  38 Hz ;
d)
FS min  18Hz .

Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare

FS  100 Hz .
Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F  75Hz . Este această componentă
eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a)
F >F
da, pentru că S ;
b) nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 200Hz;
c) nu, pentru că nu este respectată teorema eşantionării;
d) nu se poate da un răspuns, deoarece nu există legătură între frecvenţa de eşantionare şi
spectrul de frecvenţă al semnalului electrocardiografic.

x
Se consideră următorul semnal analogic a
( t )  3cos ( 100p t )  2sin ( 250p t ) . Prin
x ( n) T  5ms .
eşantionere se obţine semnalul discret . Perioada de eşantionare folosită este
x( n)
Semnalul discret este:
x ( n )  3cos ( p n / 2 )  2sin ( 3p n / 4 )
a) ;
x ( n )  3cos ( p n / 5 )  2sin ( p n / 2 )
b) ;
x ( n )  3cos ( p n / 2 )  2sin ( 3p n / 4 )
c) ;
x ( n )  3cos ( p n / 2 )  2sin ( 5p n / 4 )
d) .

Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare S

F  240 Hz . Apoi
este filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvenţa de tăiere de 60Hz. Se poate subeşationa semnalul
F  120 Hz
astfel filtrat cu S1 ?
a) Nu;
b) Da, deoarece noua bandă de frecvenţă a semnalului este cuprinsă între 0 si 60Hz;
c) Da, dar numai dacă este eşantionare neuniformă;
FS
FS1 
d) Da, deoarece 2 .

Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

F1  33Hz , F2  66 Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea
aliasuri este.
a)
FS min  132 Hz :

29
 b)
F
S min  66 Hz ;
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de
eşantionare şi banda semnalului analogic.

x ( t )  2cos ( 2p 40t )  4cos ( 2p 60t )

Se consideră un semnal analogic: care este
eşantionat cu frecvenţa
FS  100 Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:
2 3
f1  ; f 2 
a) 5 5;
2
f1  f 2  ;
b) 5
2 1
f1  ; f 2 
c) 5 5;
2 4
f1  ; f 2 
d) 5 5.

1
f 
Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă 4 . Ştiind că semnalul discret a
provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare S
F  100 Hz ,
care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a) 200Hz;
b) 50Hz;
c) 400Hz;
d) 25Hz.
Se consideră semnalul discret:
, obținut în urma eșantionării cu o
frecvență de ețantionare de 100Hz. Frecvențele semnalului analogic obținut în urma reconstrucției, cu
ajutorul unui filtru trece jos ideal, a semnalului discret x(n) sunt:
a) nu se pot determina;
b) 45 Hz, 32,5 Hz și 40 Hz;
c) 60 Hz și 40 Hz;
d) 40 Hz și 45 Hz.

Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:

a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero;
c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d) Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;

13

In care subcapitol al manualului de service se recomanda a fi prezentati arborii de defectari

si/sau arborii de mentenanta?
a) Repartitia pe nivele si operatii de mentenanta
b) Diagnosticarea defectarilor
c) Operatii de mentenanta preventiva
d) Teste si verificari
30
 Care dintre urmatoarele documente nu se includ in “ Registrul de echipament” ?
a) Documentatia tehnica livrata de producator
b) Fisele de montare-demontare
c) Inregistrarile mentenantei
d) Datele de inventar

Care lista de echipamente se actualizeaza annual?

a) A echipamentelor noi
b) A echipamentelor cu virsta mai mare de 5 ani.
c) A echipamentelor cu virsta mai mare de 10 ani
d) A echipamentelor propuse spre casare

Pentru care echipamente se intocmeste programul de mentenanta preventiva defalcat

pe 52 saptamini?
a) Cele aflate in mentenanta interna
b) Cele alate in mentenanta externa
c) Cele aflate in mentenanta mixta
d) Cele noi

Care dintre criteriile urmatoare este de importanta redusa pentru alegerea unui
subcontractant al mentenantei externalizate?
a) Localizare geografica
b) Performante anterioare
c) Maniera de comunicare
d) Pretul

Care dintre criteriile urmatoare este de importanta medie pentru alegerea unui
subcontractant al mentenantei externalizate?
a) Relatiile reciproce
b) Capacitatea operationala
c) Performantele anterioare
d) Pretul

Care dintre criteriile urmatoare contribuie la alegerea tipului de mentenanta:

interna sau externa?
a) Localizarea geografica
b) Reglementarile legale
c) Relatiile reciproce
d) Garantiile oferite

Pentru care tip de contract de externalizare a mentenantei costul maxim

al prestatiilor este necunoscut?
a) Mentenanta forfetara
b) Mentenanta cu cheltuieli controlate plafonate
c) Mentenanta cu forfetare partiala
d) Mentenanta forfetara partiala plafonata

Aratati care dintre urmatoarele situatii reprezinta un dezavantaj al mentenantei

externalizate?
a) Costurile mari
b) Competenta limitata a personalului
c) Inlocuirea prematura a unor subansamble
d) Lipsa echipamentelor masura control testare

Aratati care dintre urmatoarele situatii reprezinta un avantaj al mentenantei proprii?

31
a) Competenta personalului
b) Dotarea in echipamente masura control testare
c) Mentenanta aparatelor vechi,dar necesare
d) Relatiile umane reciproce

Care dintre urmatoarele aspecte nu sint vizate prin implementarea Gest.Ment.Asist.Calculator?

a) Tehnice b) Ierarhice c) Bugetare d) Organizatorice

In cadrul modelului pragului de reaprovizionare ruperea stocului poate avea loc:

a) Pe durata timpului de livrare
b) Dupa intrarea articolului in stoc
c) Inainte de momentul lansarii comenzii
d) Oricind

Cum este stocul de siguranta pentru modelul perioadei constante intre comenzi fata de
modelul pragului de reaprovizionare?
a) Mai mic b) Mai mare c) Egal d) Indiferent

In cadrul modelului perioadei constante intre comenzi abaterea standard a cererii se refera la:
a) Perioada constanta intre comenzi
b) Timpul de livrare
c) Suma lor
d) Diferenta lor

Cum este cantitatea reaprovizionata in cadrul modelului perioadei constante intre comenzi:
a) Constanta
b) Medie
c) Se modifica la fiecare comanda
d) Se modifica periodic

Cum este cantitatea reaprovizionata in cadrul modelului pragului de reaprovizionare:

a) Constanta
b) Medie
c) Se modifica la fiecare comanda
d) Se modifica periodic

In tabelul Brown ,numarul probabil de unitati lipsa din stoc este functie de:
a) Numarul de unitati ale stocului de siguranta
b) Numarul deviatiilor standard ale stocului de siguranta
c) Numarul de zile ale timpului de livrare
d) Numarul de zile dupa care se calculeaza cererea medie zilnica

Nivelul de serviciu se refera la:

a) Cantitatea existenta in stoc la un moment oarecare de timp
b) Cantitatea comandata,calculata astfel,incit sa minimizeze balanta costurilor
c) Cantitatea suplimentara fata de cererea scontata pentru o perioada de timp asiguratorie
d) Cantitatea care poate fi extrasa din stocul disponibil,si data spre consum,la un moment dat

Care dintre urmatoarele criterii nu este un criteriu de alegere pentru GMAC?

a) Interfatabilitatea b) Perenitatea c) Evolutivitatea d) Fiabilitatea soft

In cite submodule este divizat modulul “ Gestiunea stocurilor “ din cadrul GMAC ?
a) Unul b) Doua c) Trei d) Patru

14
32
Tesutul osos are, din punct de vedere biomecanic, un comportament:
a. Izotropic;
b. Ortotropic;
c. Newtonian;
d. Anizotropic.
Tensiunea de rupere a osului depinde de:
a. Densitatea osului;
b. Porozitatea osului;
c. Vârsta pacientului;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Nucleul pulpos are in compozitie, preponderent:
a. Apa;
b. Colagen ;
c. Proteoglicani;
d. Cartilaj hialin.
Cel mai mare unghi de mișcare intalnit intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
Ligamentele incrucisate de la articulatia genunchiului au rol in stabilitate:
a. Cinematica sagitala;
b. Cinematica frontala;
c. Rotatorie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament este:
a. Încrucişat anterior;
b. Încrucişat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
Sangele are un comportament newtonian:
e. In arteriole;
f. In artere;
g. In capilare;
h. Cand se deformeaza hematiile.
Transformarea unui debit de viteză ridicată în debit cu viteză redusă are loc datorită:
a. Vâscozității sângelui;
b. Presiunii transmurale;
c. Diferenței dintre aria transversală totală a capilarelor și aria transversală a aortei;
d. Complianței vaselor sanguine.
Un eşantion de os cortical supus la o viteză de încărcare mare:
a. Se rigidizează;
b. Își mărește modulul de elasticitate;
c. Își mărește tensiunea de rupere;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Fractura de compresiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
Cel mai mare unghi de rotatie intalnit intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
33
Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
b. In decubit ventral;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
Ligamentele sunt afectate de urmatorii factori:
a. Varsta ;
b. Imobilizare;
c. Activitate fizica;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
Ligamentele sunt:
e. Structuri pasive ;
f. Contribuie la stabilitatea articulară;
g. Au rol în restricționarea mișcării articulare;
h. Toate răspunsurile sunt corecte.
Sangele are un comportament nenewtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
Vâscozitatea sângelui este influențată de:
a. Hematocrit;
b. Conținutul de limfocite;
c. Conținutul de trombocite;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Dependentă de densitatea osului;
b. Dependentă de vârstă;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Fractura unui os lung supus la o solicitare compusă: încovoiere și compresiune:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
Cel mai mare unghi de rotatie intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. Stând relaxat pe fotoliu;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
Cea mai mare rezistență mecanică o are:
a. Tendonul mușchiului tibial anterior;
b. Tendonul mușchiului gastrocnemius;
c. Cele două tendoane au rezistențe egale;
d. Cele două tendoane au rigidități egale;
In faza de tanar (pui) cea mai mare rezistenta, la nivelul ligamentului colateral mediu, o are:
a. Corpul ligamentului;
b. Jonctiunea tibiala;
c. Corpul ligamentului sau jonctiunea tibiala, in functie de varsta;
d. Nici un raspuns nu este corect.
Sangele are un comportament bifazic:
34
 a. In vasele de sange cu un diametru mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
Rigiditatea cea mai mare a componentelor din structura pereților arteriali o au:
a. Fibrele de elastină;
b. Țesutul conjunctiv;
c. Fibrele de colagen;
d. Fibre musculare netede.
In timpul eforturilor fiziologice, muschii au urmatorul efect asupra osului:
a. Suprasolicita osul si il fractureaza;
b. Nu au nici un efect;
c. Mareste eforturile de compresiune si astfel protejeaza osul;
d. Efectul este neglijabil.
Modulul de elasticitate al osului trabecular (după Hayes) este dependent de:
a. Pătratul densității;
b. Densitatea la puterea a treia;
c. Densitatea la puterea întâi;
d. Densitatea la puterea a patra.
La miscarea de flexie presiunea din interiorul discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de flexie;
b. Scade cu unghiul de flexie;
c. Ramane constanta;
d. Creste numai daca pacientul ridică o greutate.
Cel mai mare unghi intalnit la toate tipurile de miscari intre vertebre se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
Ligamentele colaterale de la articulatia femuro-tibială au rol in:
a. Stabilitate sagitala;
b. Stabilitate frontala;
c. Stabilitate rotatorie în extensie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
In timpul activitatii de recuperare cel mai repede se regenereaza:
a. Substanta ligamentara;
b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c. Se regenereaza concomitent;
d. Nu se mai regenereaza nimic.
Elasticitatea peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastină;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muşchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
Gradul de colababilitate a venelor depinde de:
a. Presiunea transmurala;
b. Vascozitatea sangelui;
c. Cantitatea de plasma din sange;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
Modulul de elasticitate al osului:
a. Scade odată cu înaintarea în vârstă;
b. Depinde de densitatea osului;
c. Crește în zona în care osul este solicitat intens un timp îndelungat;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Rezistența cea mai mare a unui os lung la o solicitare de tracțiune este:
a. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 0o cu axa osului;
35
 b. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 30o cu axa osului
c. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 60o cu axa osului
d. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 90o cu axa osului
Presiunea discala:
a. Crește odată cu creșterea unghiului de flexie dintre două vertebre;
b. Scade odată cu creșterea unghiului de rotație dintre două vertebre;
c. Are valoare scăzută în decubit dorsal;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Cel mai mare unghi de rotație dintre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
In timpul activitatii de recuperare cel mai lent se regenereaza:
a. Substanta ligamentara;
b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c.
d. Se regenereaza concomitent;
e. Nu se mai regenereaza nimic.
Restricționarea mișcării de flexie de la nivelul coloanei vertebrale este dată de ligamentul:
a. Intraspinos;
b. Supraspinos;
c. Capsular;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
Pe un perete arterial se întâlnesc:
a. Tensiune radială;
b. Tensiune circumferențială;
c. Tensiune longitudinală;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
Debitul pulsator se transformă în debit continuu datorită:
a. Vâscoelasticității pereților arteriali;
b. Rigidității pereților venelor;
c. Deformabilității hematiilor;
d. Conținutului de trombocite din sânge.

15

Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica:

1. hexoze;
2. glucoza;
3. glucide.
4. hidroxi-prolina;

Randamentul in extractia colagenului nativ creste:

1. daca solventul acid are masa moleculara mare;
2. daca solventul acid are masa moleculara mica;
3. daca solventul acid are tarie ionica mare;
4. daca solventul acid are tarie ionica mica.

Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin:

1. configuratie 3D;
2. structura triplu helix;
3. solubilitate in solventi organici.
4. insolubilitate in apa si solutii apoase;

36
Colagenul nativ neutru se obtine prin:
1. extractie cu acizi;
2. extractie cu solventi;
3. extractie cu baze
4. extractie cu saruri;
Chitosanul este:
1. produs de hidroliza a chitinei
2. derivat de agar;
3. derivat de dextran;
4. produs de acetilare a chitinei;

Polizaharidele au ca unitate monomerica:

1. aminoacizi.
2. hexoze;
3. heptoze;
4. glucoza;

Pectinele sunt polizaharide:

1. animale;
2. sulfatate
3. vegetale;
4. microbiene

Chitinele sunt usor hidrolizate de:

1. enzime;
2. acizi;
3. baze;
4. solventi organici.

Chitinele native sunt:

1. structuri dezorganizate;
2. structuri puternic ordonate;
3. structuri amorfe;
4. compusi sulfatati.

Chitosanul este un biopolimer:

1. solubil in solventi organici;
2. amfifilic.
3. solubil in solutii apoase acide;
4. insolubil in solutii apoase acide;

Hemicelulozele sunt:
1. un amestec de proteine vegetale şi lignină
2. mono- şi digliceride sulfatate
3. polizaharide
4. proteine complexe

Hidrolizatele de piele provin din:

1. colagen nativ;
2. gelatine
3. fibra de colagen;
4. tesuturi cu istorie chimica;

Un material bioactiv este:

1. Polimer folosit ca biomaterial
2. Un material desemnat a induce o activitate biologică specifică
37
 3. Un medicament
4. Material fără viaţă folosit într-un dispozitiv medical cu intenţia de a interacţiona cu
sistemul biologic

Alogrefa reprezintă:
1. parte a unui ţesut viu sau o colecţie de celule vii transferate de la un donator unui
beneficiar în scopul reconstrucţiei.
2. grefă preluată dintr-o sursă a individului care urmează să o primească.
3. grefă preluată de la o sursă a altui individ, din aceeaşi specie, cu beneficiarul.
4. grefă preluată de la un individ dintr-o specie diferită de aceea a beneficiarului

Osteointegrarea reprezintă :
a) Un proces în care osul viu este direcţionat în structura (pori,
canale) unui biomaterial.
b) Un proces de producere a unui întreg component constituit din
os viu şi unul sau mai multe materiale nebiologice
c) Răspunsul biomaterialelor în relaţie cu sistemele vii
d) Comportarea unui material în mediul biologic

Biomaterialele viabile sunt:

1. Materiale implantabile, constituite din ţesut nativ şi
culturi de celule prelevate de la o anumită sursă de la
pacient
2. Materiale implantabile încorporând sau atrăgând
celulele vii la implantare, tratate de către receptor ca
ţesuturi normale şi sunt resorbite activ sau remodelate
3. Material cu reacţie acidă sau neutră în mediul biologic
4. Materiale implantabile desemnate spre a induce reacţii
specifice benefice, creşterea celulară, adeziune etc.
Enzimele sunt:
1. biocatalizatori
2. biopolimeri polizaharidici
3. lipoproteine sintetice
4. compozite polimerice naturale

Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:

1. temperatura, inhibitorii, activatorii
2. concentratia enzimei, concentratia substratului
3. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii
4. temperatura si presiunea

Chitosanul este un biopolimer:

1. solubil in solventi organici;
2. solubil in solutii apoase acide;
3. insolubil in solutii apoase acide;
4. amfifilic.

Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:

1. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen
2. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină
3. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică
4. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică

Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi clasificate in:

a) fluide injectabile, filme, particule, materiale poroase etc;
b) bioadezive si neadezive;
38
c) materiale resorbabile si neresorbabile;
d) hidrofile si hidrofobe.

Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic); CH2 CH n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(metil metacrilat); OH
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

Polidispersitatea polimerilor:
a) este o masura a solubilitatii polimerilor;
b) reprezinta raportul Mw/Mn;
c) reprezinta raportul Mn/Mw;
d) poate avea valori mai mari decat 10.

Dezavantajul polimerizarii in masa este:

a) polimerul este solubil in initiator;
b) reactia este exoterma si greu de controlat;
c) polimerul este insolubil in monomer;
d) reactia are loc la temperatura mediului ambiant.

Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica in:

a) polimerice, ceramice si compozite;
b) metalice, ceramice, polimerice;
c) ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d) polimerice, metalice si compozite.

Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic); CH2 CH2 n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(etilena);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a) diminuarea solubilitatii in solventi;
b) imbunatatirea solubilitatii in solventi;
c) diminueaza reactivitatea grupelor laterale;
d) cresterea gradului de polimerizare.

Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea:

a) temperaturii;
b) radiatiilor UV;
c) reactiilor redox;
d) radiatiilor ionizante.

Copolimerii sunt polimeri care:

a) Contin cel putin doua unitati structurale diferite;
b) Contin un singur tip de unitate structurala de baza;
c) Au suferit procese de reticulare;
d) Pot fi obtinuti prin procedee de liofilizare.

Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic); CH2 CH n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(stiren);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
39
Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:
a) scaderea duritatii;
b) cresterea permeabilitatii;
c) scaderea rezistentei chimice;
d) crestea densitatii.

Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea caracteristica de structura:

a) este puternic ramificata;
b) are ramificatii foarte scurte;
c) este moderat ramificata;
d) are molecule lungi, fara ramificatii.

Polimerii sintetici reticulati sunt:

a) solubili in solventi;
b) materiale compozite;
c) insolubili in solventi;
d) polimeri nesterilizabili.

Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea:

a) propagare-initiere-intrerupere;
b) initiere-propagare-intrerupere;
c) adsorbtie – aditie- intrerupere;
d) adsorbtie- initiere- propagare.

Poliuretanii se prepara:
a) prin reactia unui diol cu diizocianat;
b) prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c) prin reactia unui diol cu diamida;
d) prin reactia unui diol cu diester;

Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:

a) resorbabile si neresorbabile;
b) resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;
c) bioadezive si neadezive;
d) hidrofile si hidrofobe.

Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:

a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);
c) poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

Obtinerea polimerilor prin condensare are urmatoarea caracteristica:

a) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi de hidrogen;
b) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi ionice;
c) in urma reactiei nu se elibereaza molecule;
d) in urma reactiei se pot elibera molecule mici.

Polipropilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a) transformari polimer-analoage;
b) reactii de reticulare;
c) reactii de aditie;
d) descompunere termica.

Cele doua forme cristalografice, alfa si beta, ale fosfatului tricalcic prezinta:
a) solubilitate identica;
40
 b) aceeasi temperatura de stabilitate termica;
c) modificari dilatometrice la transformarea alfa in beta;
d) cristalizeaza in acelasi tip de sistem de cristalizare.

Sinterizarea are ca rezultat:

a) reorganizare granulometrica;
b) scaderea densitatii produsului compact;
c) cresterea volumului cu cca. 50%;
d) cresterea porozitatii.

Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:

a) soluţiile solide;
b) compuşii intermetalici;
c) metalele pure;
d) eutecticul.

Cu privire la maclarea mecanica, nu este corecta afirmatia:

a) Este un fenomen asociat cu deformarea plastica;
b) In cursul maclarii atomii isi rearanjeaza pozitiile;
c) Se produce sub actiunea unor eforturi de forfecare;
d) Regiunea de maclare nu este imaginea in oglinda a restului cristalului.
Hidroxiapatita stoechiometrica:
a) posedǎ o rețea cristalinǎ cubicǎ;
b) are un raport Ca/P diferit de 1.67;
c) este un fosfat de calciu bioinert;
d) posedǎ o rețea cristalinǎ hexagonala.

Compozitia fazica a unui produs obtinut prin sinterizare:

a) nu depinde de temperatura de sinterizare;
b) nu depinde de presiunea de vapori de apa;
c) este heterogena conditionata de variabile tehnologice;
d) este omogena independenta de variabile tehnologice.

Cu privire la Diagrama de faza, urmatoarea afirmatie este falsa:

a) Exprima grafic starea de echilibru a unui sistem metalic sau ceramic;
b) Permite determinarea exacta a compozitiei fazelor la echilibru;
c) Permite interpretarea riguroasa a microstructurilor formate;
d) Nu este esentiala pentru tehnologiile de obtinere ale bioceramicelor.

Deplasarea dislocatiilor in materialele metalice:

a) nu conditioneaza rezistenta la deformare;
b) conditioneaza ductilitatea;
c) nu este controlata de fortele ce actioneaza asupra dislocatiilor;
d) nu este influentata de existenta unor defecte ale retelei cristaline.

Fosfatul tricalcic este:

a) bioinert;
b) nerezorbabil;
c) bioactiv;
d) citotoxic.

Cu privire la metodele de sinteza a hidroxiapatitei, alegeti afirmatia falsa:

a) precipitare din solutii apoase;
b) reactii hidrotermale;
c) reactii in stare solida;
d) numai prin sinterizare.
41
Cu privire la modulul de elasticitate al lui Young urmatoarea afirmatie este falsa:
a) Exprima taria fortelor interatomice din structura materialelor;
b) Este o functie a tipului de legatura chimica;
c) Este o constanta de proportionalitate in legea lui Hooke;
d) Este un parametru ce exprima duritatatea materialelor.

Mobilitatea dislocatiilor in materialele metalice:

a) nu controleaza rezistenta mecanica;
b) nu controleaza plasticitatea;
c) nu este determinata de interactinile intre dislocatii;
d) este determinata de interactiunile cu alte defecte ale retelei cristaline.

Apatitele biologice prezinta:

a) Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b) Ca/P diferit de 1.67;
c) Acelasi Ca/P ca si apatita sintetica pura;
d) Sunt stoechiometrice.
Interacțiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este condiționatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o exceptie:
a) sarcina superficialǎ;
b) hidrofilia;
c) morfologia si dimensiunea porilor;
d) aparitia reacțiior de tip imunologic.

Materialele ceramice:
a) se rup fragil;
b) se rup ductil;
c) prezinta comportament elastic;
d) nu prezinta comportament fragil.

Pentru fabricarea capului femural al protezei de sold se utilizeaza:

a) Hidroxiapatita;
b) Fosfatul tricalcic alfa;
c) Fosfatul tricalcic beta;
d) Zirconia.

In categoria ceramicilor bioactive se include:

a) Ceramica pe baza de fosfați de calciu,
b) Alumina,
c) Zircona,
d) Zircona partial stabilizata cu itriu.

Dintr-o solutie solida se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:
a) Compus intemetalic;
b) Element chimic pur,
c) Eutectic;
d) Eutectoid.

Referitor la proprietǎțile materialelor ceramice urmǎtoarea afirmație este falsǎ:

a) sunt dure;
b) sunt fragile;
c) izolatoare electric;
d) sunt mai bune conducǎtoare de caldurǎ decat metalele.

Zirconia pentru aplicatii medicale se utilizeaza sub forma de:

a) subansable protetice;
42
 b) paste injectabile;
c) ganule rezorbabile;
d) blocuri bioative.

16

Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon si energie necesara poate fi constituita din :
a) hidrati de carbon
b) ioni metalici
c) saruri de amoniu
d) aminoacizi

Procedeul de sterilizare aplicat la scara industriala este:

a) filtrare pe suprafete poroase sau membrane;
b) sterilizarea cu raze x, ,  ;
c) sterilizarea termica;
d) sterilizarea chimica.

Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, in care se admite ca:

a) nu exista inhibitie, reactie chimica iar substratul se transforma integral in produs util
b) exista inhibitie de substrat
c) exista inhibitie de produs
d) subtratul se transforma in produsul util si in numerosi produsi secundari

Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii fazei solide, prima operatie care se realizeaza este:
a) filtrarea;
b) purificarea;
c) conditionarea;
d) cristalizarea

Filtrarea biomaselor fibroase este o operatiune:

a) dificila, datorita caracterului fibros al biomasei, care colmateaza filtrul
b) dificila, datorita caracterului mucilaginos al biomasei
c) relativ usoara, datorita caracterului fibros al biomasei, care nu colmateaza filtrul
d) relativ usoara, datorita caracterului mucilaginos al biomasei

Dupa semnul ionilor schimbati, schimbatorii de ioni pot fi:

a) organici si anorganici
b) solizi si lichizi
c) cationiti si anioniti
d) rasini si geluri

Elutia reprezinta
a) inlocuirea schimbatorului de ioni
b) difuzia particulei prin porii schimbatorului de ioni
c) eliberarea ionilor retinuti pe schimbator si trecerea acestora inapoi in solutie
d) retinerea ionilor pe schimbatorul de ioni

In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru, se
utilizeaza :
a) testul Eliza
b) testul intreruperii
c) testul Papanicolau
d) testul Binet-Simon

Separarea Streptomicinei din lichidul de fermentatie, se realizeaza:

43
a) prin extractie
b) prin filtrare
c) prin distilare
d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni

In procesul de fermentatie, faza de acomodare a microorganismelor la conditiile industriale, poarta

denumirea de:
a) faza lag
b) faza cresterii logaritmice
c) faza de crestere incetinita
d) faza cresterii stationare

Heterozidele sau glicozidele cardiotonice sunt:

a) Substanţe de natură vegetală cu o structură chimică asemănătoare
b) lactone nesaturate sterolice cu o anumită configuraţie sterică
c) indicate în tratamentul insuficienţei cardiace
d) Toate variantele sunt corecte

Macerate se numesc:
a) nici o variantă corectă
b) produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c) produsul vegetal uscat este fiert în apă
d) produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei

Preparatele de Rhamnus frangula se folosesc:

a) ca stimulent al SNC
b) în tratamentul constipatiei
c) ca inhibitor al SNC
d) în tratamentul rinitei

Numiţi componentul principal din Sennae folium:

a) coniina
b) cocaina
c) cafeina
d) nici o variantă corectă

Pentru heterozidele cardiotonice sunt caracteristice reacţiile:

a) Wagner
b) Liebermann
c) De sublimare
d) Niciuna

Mediul de cultura necesar unui proces de biosinteza trebuie sa contina drept sursa de azot organic :
a) aminoacizi esentiali
b) hidrati de carbon
c) saruri de amoniu
d) coloranti organici

Urmarirea procesului de sterilizare termica se face prin detectarea microorganismului:

a) cu cea mai mare rezistenta termica;
b) cu rezistenta termica medie;
c) cu cea mai mica rezistenta termica;
d) cu cea mai mica rezistenta a peretelui celular.

Modelul cinetic ideal care descrie acumularea produsului intr-un proces de biosinteza este:
a) modelul Monod
44
b) modelul Piret
c) modelul Michaelis-Menten
d) modelul Shu

In scopul filtrarii lichidelor bacteriene, operatie dificil de realizat datorita dimensiunii acestor
micoorganisme, se recurge la:
a) utilizarea de filtre rotative cu vid;
b) utilizarea aerarii in zona de filtrare;
c) utilizarea procesului de atomizare
d) modificarea proprietatilor reologice ale biomasei.

In cazul separarii produselor cu ajutorul schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol:
a) stabilirea etapei limitative de proces
b) intreruperea procesului
c) stabilirea modului de extractie a produsului
d) continuarea procesului

Eritromicina se obtine prin :

a) sinteza
b) fermentatie
c) polimerizare
d) substituie radicalica

Dozarea streptomicinei se realizeaza :

a) iodometric
b) cu tiosulfat de sodiu
c) cu iodura de potasiu
d) spectrofotometric

Distrugerea celulelor microbiene se practica atunci cand produsul util este situat
a) extracelular
b) atat extracelular cat si intracelular
c) intracelular
d) in lichidul de fermentatie.

Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se bazeaza pe:

a) retinerea unui component in coloana cu schimbatori de ioni;
b) reactia unui component solubil in solvent, cu componenta solubila in apa;
c) proprietatea unei substante de a se dizolva preferential intr-un anumit solvent;
d) aplicarea metodei trasorilor.

Elutia Streptomicinei de pe schimbatorul de ioni se realizeaza cu:

a) o solutie acid sulfuric 98%
b) o solutie de hidroxid de sodiu 4%
c) o solutie de carbonat de calciu 4%
d) o solutie de acid sulfuric 4%

Antracenderivatii sunt substanţe:

a) lichide
b) incolore
c) colorate de la galben la brun
d) colorate de la albastru la negru

Efectele heterozidelor cardiotonice in doze uzuale sunt:

a) efect inotrop pozitiv
b) efect tonotrop pozitiv
45
c) efect cronotrop negativ
d) toate variantele sunt corecte

Pentru obtinerea tincturilor din produse vegetale cu continut de principii puternic active, raportul drog
solvent este:
a) 1/1
b) 1/10
c) 1/20
d) 1/5

Digitalis purpureae folium conţine:

a) lignane
b) alcaloizi tropanici
c) uleiuri volatile
d) nici un raspuns corect

Următoarele produse vegetale conţin antracendreivati:

a) Absinthii herba
b) Sennae folium
c) Chamomillae flos
d) Millefolii herba

Rolul unui precursor adaugat in mediul de cultura este:

a) de a dirija procesul de biosinteza spre formarea unui anumit produs
b) de a asigura sursa de carbon si energie
c) de a regla permeabilitatea membranei celulare
d) de a asigura un transfer de masa eficient

Viteza unui proces de biosinteza poate fi urmarita prin :

a) viteza de acumulare a produsului util
b) viteza transferului de masa al oxigenului
c) viteza transferul termic
d) viteza de formare a spumei

Intr-un proces de biosinteza, temperatura pentru cresterea biomasei trebuie sa fie :

a) ridicata, pentru a asigura sterilitatea
b) medie (26-320C)
c) apropiata de temperatura de inghet, pentru eliminarea apei
d) nu conteaza acest parametru

Penicilina G se mai numeste:

a) benzilpenicilina
b) fenoxipenicilina
c) meticilina
d) nafcilina

Viteza de formare a produsului intr-un proces enzimatic, este data de:

a) modelul Michaelis-Menten;
b) modelul Monod;
c) modelul Herbert;
d) modelul Kono si Asai

Eliberarea ionilor retinuti pe schimbatorul de ioni si retrecerea lor in solutie reprezinta procesul de:
a) filtrare;
b) elutie;
c) adsorbtie;
46
d) sorbtie

Drept sursa de carbon si energie necesara mediului de cultura, intr-un proces biotehnologic, se utilizeaza :
a) metan
b) saruri de amoniu
c) glucoza, hidrocarburi parafinice
d) alcool etilic

Distributia oxigenului intr-un proces biotehnologic este dependenta de :

a) reologia biomasei
b) structura mediului de cultura
c) concentratia elementelor nuritive
d) pH-ul si rH-ul mediului.

Pentru ce domeniu de temperatura, activitatea enzimelor este maxima ?

a) sub temperatura optima
b) peste temperatura optima
c) la temperatura optima
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica

Intr-o moara cu bile, discurile agitatoarelor pot fi amplasate pe ax, in forma:

a) elicoidala
b) concentrica
c) tangentiala
d) triunghiulara

Formele extractive apoase sunt:

a) infuzia
b) maceratul
c) decoctul
d) toate variantele sunt corecte

Decoctul se obţine în modul următor:

a) produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura camerei
b) produsul vegetal uscat este fiert 30 minute în apă
c) produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 ºC
d) Se extrage la rece cu etanol

Din punct de vedere chimic frangulozida A este derivat:

a) purinic
b) tropanic
c) antrachinonic
d) sterolic

Convallariae herba se foloseste:

a) datorită conţinutului în ulei gras
b) datorită conţinutului în carotene
c) datorită conţinutului în glicozide cardiotonice
d) datorită conţinutului în alcaloizi purinici

Farmacopeea Română X oficializează raportul drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu contin
principii puternic active:
a) 1/1.
b) 1/2.
c) 1/5
d) 1/10
47
In mediul de cultura, microelementele au urmatorul lor :
a) sint cofactori ai multor sisteme enzimatice
b) controleaza viteza procesului de biosinteza
c) dirijeaza biosinteza spre formarea unui anumit produs
d) regleaza permeabilitatea membranei celulare

In procesul de sterilizare a mediului de cultura, trebuie evitata formarea :

a) azometinelor
b) produsului util
c) substratului
d) surselor de carbon si energie

Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care admite ca :

a) exista numai inhibitie competitiva in proces
b) exista reactii secundare in proces si le ia in calcul
c) nu exista inhibitie si reactii secundare, iar tot substratul se transforma in produs util
d) exista inhibitie si se formeaza numerosi produsi secundari

In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru, se
utilizeaza :
a) testul Student
b) testul de intrerupere
c) testul Papanicolau
d) testul Binet-Simon

Dupa specia ionica schimbata, schimbatorii de ioni pot fi:

a) solizi, lichizi sau geluri
b) organici si anorganici.
c) cationiti si anioniti.
d) concentrati sau diluati.

La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultura se realizeaza:

a) cu ajutorul fibrelor de sticla
b) termic
c) prin membrane lichide
d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni.

Perioada de timp in are are loc aclimatizarea microorganismelor la conditiile oferite de cultivarea
industriala, poarta numele de:
a) faza distructiei accelerate prin liza
b) faza lag
c) faza cresterii accelerate
d) faza de retardare

Mecanismul prin care enzimele transforma substratul, poate fi descris cu ajutorul:

a) teoriei probabilitaţilor
b) teoriei starii de tranziţie
c) teoriei sistemelor
d) teoriei relativitaţii.

Calculul vitezei specifice de creştere a masei celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei unui singur
substrat, poarta numele:
a) modelul Michaelis-Menten
b) modelul Monod
c) modelul Kono si Asai
48
d) modelul Piret

Creşterea temperaturii mediului de cultura determina, în general:

a) reducerea viscozitaţii
b) creşterea viscozitaţii
c) variaţia liniara cu viscozitatea
d) variaţia sinusoidala cu viscozitatea

Extractele pot fi:

a) fluide
b) moi
c) uscate
d) toate variantele sunt corecte

Teofilina în doze uzuale posedă următoarele proprietăţi:

a) stimulent cardiac
b) actioneaza numai asupra cordului deficient
c) emetic
d) sunt corecte a şi b

Crusinul se foloseşte:
a) datorită conţinutului în alcaloizi tropanici
b) datorită conţinutului în uleiuri volatile
c) datorită conţinutului în carotene
d) datorită conţinutului în antracenderivaţi

Heterozidele cardiotonice se identifică cu ajutorul reactivilor:

a) Wagner
b) Dragendorff
c) Nici un raspuns corect
d) Bertrandt

Din grupul antracenderivatilor dimeri fac parte:

a) anetol
b) eugenol
c) teobromina
d) senidol A

Intr-un mediu de cultura, reglarea permeabilitatii membranei celulare este asigurata de:
a) hidrati de carbon
b) aminoacizi
c) microelemente
d) vitamine.

In procesul de sterilizare, se urmareste microorganismul cu rezistenta termica :

a) cea mai mare
b) cea mai mica
c) medie
d) nu conteaza.

In procesul de fermentatie, faza de crestere exponentiala mai poarta si denumirea de:

a) faza de aclimatizare
b) faza cresterii logaritmice
c) faza de crestere incetinita
d) faza cresterii stationare

49
 In cazul proceselor de schimb ionic, testul intreruperii evidentiaza :
a) tipul schimbatorului de ioni
b) modul in care a fost separat produsul util
c) etapa limitativa de proces
d) componenta mediului de caldura

Streptomicina se obtine prin:

a) sinteza
b) polimerizare
c) fermentatie
d) oxidare.

Cum variaza in general viscozitatea lichidelor de fermentatie cu cresterea temperaturii?

a) creste
b) scade
c) creste pâna la o valoare a vitezei de forfecare, apoi ramâne constanta
d) ramine constanta

In cazul sterilizarii mediilor de cultura, sterilizarea hidraţilor de carbon se realizeaza separat de

sterilizarea compuşilor cu azot, deoarece:
a) se formeaza produsul util
b) intervine inhibiţia de produs
c) creşte viscozitatea biomasei
d) se formeaza azometine (compuşi toxici)

Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, in care se admite ca:

a) exista inhibitie de produs
b) exista inhibitie de substrat
c) subtratul se transforma in produsul util si in numerosi produsi secundari
d) nu exista inhibitie, iar substratul se transforma integral in produs util

Eritromicina se obtine prin :

a) polimerizare
b) fermentatie
c) sinteza
d) substituie radicalica

Amoxicilina este o o penicilina

a) naturala
b) de sinteza
c) de semisinteza
d) atat naturala cat si de sinteza

Heterozidele sau glicozidele cardiotonice sunt:

a) Substanţe de natură vegetală cu o structură chimică asemănătoare
b) lactone nesaturate sterolice cu o anumită configuraţie sterică
c) indicate în tratamentul insuficienţei cardiace
d) Toate variantele sunt corecte

Macerate se numesc:
a) nici o variantă corectă
b) produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere
c) produsul vegetal uscat este fiert în apă
d) produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei

Preparatele de Rhamnus frangula se folosesc:

50
a) ca stimulent al SNC
b) în tratamentul constipatiei
c) ca inhibitor al SNC
d) în tratamentul rinitei

Numiţi componentul principal din Sennae folium:

a) coniina
b) cocaina
c) cafeina
d) nici o variantă corectă

Pentru heterozidele cardiotonice sunt caracteristice reacţiile:

a) Wagner
b) Liebermann
c) De sublimare
d) Niciuna

51