Grile TORACE studenti Andra

1. Anatomia radiologica a toracelui are urmatoarele aspecte:

a) plamanul stang prezinta scizura oblica (vizibila doar pe incidenta de profil) si
orizontala
b) radiografia in inspir permite vizualizarea 6 arcuri costale anterioare,
respectiv 9 arcuri costale posterioare
c) arcul superior stang a marginii stangi mediastinale este dat de butonul aortic
d) desenul pulmonar este prezent la nivelul mantalei pulmonare
e) bronhografia aerica presupune traiecte radiotransparente pe fondul unei
opacitati
f) plamanul stang are 3 lobi si 10 segmente, cel drept are 2 lobi si 9 segmente
2. Sindromul parietal are urmatoarele caracteristici:
a) O opacitatea cu punct de plecare parietal are contur sters catre perete si
racord in panta lina cu peretele toracic
b) Modificarile costale de structura presupun leziuni osteolitice focalizate,
multiple in mielomul multiplu
c) Hiperinflatia din emfizem traduce verticalizarea arcurilor costale anterioare
d) Emfizemul subcutanat se poate asocia cu pneumomediastin si
pneumopericard
e) Coasta cervicala este formata din arc posterior, lateral si anterior
f) Absenta dobandita a unei coaste apare in principal in cazul unor
metastaze oasoase
3. Ridicarea bilaterala a diafragmelor are urmatoarele etiologii:
a) Ascita
b) Atelectazie
c) Paralizie de n. frenic
d) Hepatosplenomegalie
e) Tumora subfrenica
f) Abcese subfrenice

4. Sindromul pleural liber are urmatatoarele caracteristici:

a) Epansamentele lichidiene redau imagini radiologice precum opacitati,
hipertransparente, imagini mixte
b) Prezinta bronhograma aerica
c) Revarsatele foarte mari au efect de tractionare a mediastinului de partea
bolnava
d) Marginea superioara a pleureziei libere este stearsa, ascendenta pe
peretele lateral toracic
e) Opacitatea pleuretica este neomogena, uniform distribuita si cu elemente
heterodense incorporate
f) Tehnicicile radiologice necesita efectuarea a minim doua incidente diferite
5. Epansamentele pleurale gazose, afirmatii false:

1
 a) In pneumotoraxul cu canitate medie mediastinul este deplasat catre partea
sanatoasa
b) In pneumotoraxul cu canitate medie plamanul controlateral este normal
radiologic
c) Pneumotoraxul in cantitate mica bordeaza apexul pulmonar
d) Pneumotoraxul sufocant deplaseaza controlateral mediastinul, inverseaza
curbura diafragmatica
e) In pneumotoraxul cu canitate medie bontul pulmonar poate prezenta alterari
precum atelectazii reversibile
f) Pot fi de cauza traumatica sau iatrogena
6. Opacitate din sindromului alveolar se caracterizeaza prin:
a) Nesistematizata, difuza
b) Prezinta bronhograma aerica-semn de leziune non-neoplazica
c) Contururi nete
d) Intensitate hidriaca
e) Evolutie de lunga durata
f) Se extinde din aproape in aproape

7. Edemul pulmonar acut se caracterizeaza astfel:

a) sistematizat
b) Contururi nete
c) Sediu perihilar sau bazal
d) Leziuni bilaterale, in aripi de fluture
e) Evolutiv de la ora la ora
f) Leziuni sechelare de tip sindrom interstitial
8. Opacitatea din sindromul interstitial are urmatoarele carcteristici, cu exceptia:
a) Prezinta bronhograma aerica
b) evolutie lenta
c) contururi sterse, imprecis delimitate
d) absenta confluentei
e) apar sub forma de benzi rectilinii (linile Kerley) sau micronoduli
f) se datoreaza fibrozelor interstitiale difuze
9. Semnele indirecte ale sindromului bronsic sunt:
a) Bronsiectaziile
b) Atelectazia
c) Emfizemul pulmonar
d) Impactarea mucoida a bronsiilor
e) Ingrosarea bronsiilor in sina de tramvai
10. Emfizemul pulmonar difuz se carecterizeas astfel:
a) Distrugerea peretilor alveolari fara fibroza
b) Cea mai comuna forma este cea centrolobulara
c) O forma aparte este emfizemul bulos gigant care apare de obicei in bazele
pulomonare
d) Orizontalizarea arcurilor costale si aplatizarea diafragmelor sunt semne directe
ale emfizemului
e) Deschiderea unghiurilor pleurale este un semn indirect al emfizemului
f) Forma panlobulara apare adesea la persoanele varstnice cu istoric de BPOC

2
11. Nodulul solitar intraparenchimatos pulmonar se caracterizeaza astfel:
a) Cu cat diametrul nodulului e mai mare cu atat el are sanse sa fie malign
b) Metastazele unice pot avea forma rotunda si contur regulat
c) Infiltratele homo-, controlaterale pledeaza pentru etiologie tumorala
d) Liza costala pledeaza pentru etiologie tumorala
e) Pozitia anterioara pledeaza pentru etiologie benigna
f) Diagnosticul de certitudine este cel anatomopatologic
12. Chistul hidatic pulmonar are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a) Opacitate cu intensitate hidrica
b) Are contur neregular, sters
c) Formatiunea este variabilia cu timpii respiratori, se decoleaza prin
hiperpresiune in inspir
d) Prezinta membarana proligera plutind la suprafata lichidului
e) Testele imunologice au grad ridicat de fiabilitate
f) Localizarea predominant in bazele pulmonare
13. Formatiunile cavitare pulmonare se definesc astfel:
a) Abcesul pulmonar evacuat prezinta un contur intern regulat si un contur exterm
regulat
b) Aspergilomul este o cavitate cu pereti grosi si cu o masa solida in interior
c) Caverna tuberculoasa este o imagine hidroaerica cu bronsie de drenaj
d) Metastazele pulmonare excaveaza recent formand o cavitate cu pereti grosi
e) Bronsiectaziile pot aparea ca multiple cavitati situate apical
f) Pneumatocelul este o caverna cu pereti subtiri
14. O opacitate mediastinala are urmatoarele semne , cu exceptia:
a) Semnul icebergului
b) Semnulul atractiei esofagului
c) Semnul cervico-toracic
d) Bronhograma aerica
e) Deplasare linilor mediastinale
f) Semnul siluetei
15. Sindromul mediastinal are urmatoarele caracteristici:
a) Tumorile timice si teratoamele sunt tumori mai frecvente in loja mediastinala
mijlocie
b) Diafragmul continuu este un semn caracteristic pneumopericardului
c) Hernia hiatala apare ca o imagine hidroaerica retrocardiaca fixa, fara
modificari de pozitie
d) Adenopatiile tumorale apar cel mai frecvent la nivelul lojei mediastinale
mijlocii
e) Mediastinita supurata se materializeza prin hidro-pneumomediastin
f) Adenopatiile calcificate in forma de coaja de ou, arciforme, apar in
silicoza
16. Hipertensiunea pulmonara este descrisa radiografic astfel:
a) Pletora pulmonara centrala
b) Oligohemia periferica
c) Cordul drept si hilurile pulmonare cu arie de proiectie crescuta
d) Apare revarsat pleural
e) Cresterea grosimii benzilor opace ale desenului pulmonar

3
Barem :

1. b e
2. a b d f
3. a d f
4. d f
5. a b
6. b d f
7. c d e f
8. a c
9. b c
10. a b
11. a b d f
12. b e
13. b c f
14. d
15. b d e f
16. a b c

4
1. Modificarile de pozitie ale osului sunt consecinta:

a. Fracturilor
b. Scoliostozei
c. Displaziilor
d. Partilor moi
2. Osteonecroza:

a. Este o modificare de structura constructiva

b. Se caracterizeaza prin sechestru osos
c. Poate fi consecinta unui proces infectios
d. La periferia leziunii apare un proces osteosclerotic compensator
3. Modificarile spatiului articular pot fi clasificate in :

a. De inaltime
b. De transparenta
c. Ale cartilajelor articulare
d. De tip constructiv osos
4. Complicatiile tardive la unei fracturi sunt:

a. Intarzierea formarii calusului

b. Calus vicios
c. Pseudoartroza
d. Refacerea continuitatii conturului osos
5. Tuberculoza vertebrala sau boala Morb Pott:

a. Diagnosticul de electie se realizeaza prin radiografie toraco-lombara

b. Se caracterizeaza prin aparitia fusului paravertebral
c. Se caracterizeaza prin aparitia cifozei angulare
d. Afectarea unui singur corp vertebral are ca substrat vascularizatia vertebrei
6. Gonartroza se caracterizeaza radiologic prin:

a. Diminuarea spatiului articular

b. Erodarea platoului tibial
c. Osteofite marginale
d. Osteoliza subcondrala
7. Tumorile benigne prezinta cateva criterii radiologice:

5
 a. Contur net precizat
b. Sufla corticala si o intrerup
c. Tumora impinge structurile moi vecine
d. Localizare epifizara
8. Explorarea tumorilor benigne presupune

a. Angiografie circulatie scazuta

b. Scintigrafie osoasa- hipercaptante
c. CT
d. Histologic-de certitudine- celule slab diferentiate
9. Tumorle conjunctive maligne sunt:

a. Liposarcom
b. Osteosarcom
c. Sarcomul Ewing
d. Fibrosarcomul
e. Condrosarcomul
10. Tumorile maligne osoase:

a. Sunt mai rare decat tumorile benigne

b. Evolutie lenta
c. Nu afecteaza starea bolnavului
d. Leziuni unice
e. Recidiveaza si metastazeaza
11. Plasmocitomul:

a. Este o leziune poliostica, politopa

b. Este insotit de un sindrom biologic caracteristic
c. Apare izolat
d. Diagnosticul de certitudine este dat de punctia medulara
e. Radiologic leziunile sunt leziuni de liza rotunda, ovalare
f. Leziunile de liza sunt inconjurate de lizereo osteosclerotic.
12. Osteosarcomul osteolitic:

a. Apare ca zona de osteoliza neregulata

b. Are ca punct de plecare periostul
c. Nu afecteaza corticala osoasa

6
 d. Prezinta periostoza spiculara
e. Infiltreaza tesuturile moi inconjuratoare
13. Metastazele osteocondensante:

a. Au localizare poliostica, politopa

b. Apar la barbatii tineri <40 ani si cu cancer primitiv pulmonar
c. Apar la femei cu cancer primitiv de ovar
d. Apar la barbati>40 ani si cu cancer primitiv de prostata
e. Se insotesc de fracturi in os patologic
14. Metastazele osteolitice :

a. Se localizeaza la nivelul oaselor bogate in tesut medular

b. Apar la barbatii tineri <40 ani si cu cancer primitiv la nivelul plamanului
c. Apar la femeile cu cancer primitiv de san
d. Radiologic, dau reactie periostala
e. Apar la barbatii tineri<40 ani cu cancer primitiv de rinichi
15. Osteomielita acuta bacteriana:

a. Apare exclusiv la nivelul metafizei oaselor lungi

b. Debutul bolii este unul zgomotos dpdv clinic si al modificarilor radiologice
c. In formele agresive apare periostoza spiculiforma
d. Evolueaza catre necroza tesutului osos
e. Apare sechestru osos
16. Modificarile osoase contructive se caracterizeaza prin :

a. Activitate scazuta a osteblastelor

b. Osteoscleroza la nivelul tesutului osos spongios poarta numele de endostoza
c. Pintenii periostotici sunt caracterisitici proceselor expansive tumorale
maligne
d. Osteofitele au la origine o afectiune inflamatorie si intereseaza sistemul
ligamentelor intervertebrale
e. Leziunile osteosclerotice se prezinta mai frecvent cu contur sters, neregulat
17. Osteoliza se caracterizeaza prin :

a. Distrugerea componentei minerale in exclusivitate

b. Geode osoase- leziune osteolitica care afecteaza conturul osului
c. Substratul patologic poate fi reprezentat de proliferari maligne

7
 d. Eroziunea osoasa- leziune osteolitica care nu afecteaza conturul osului
e. Aparitia osteolizei este urmata de dezvoltarea unui tesut de granulatie
18. In investigatia sistemului osteo-articular, metodele radiologice utilizate sunt, cu exceptia:

a. Atrografia
b. Tomografie computerizata
c. Scintigrafia osoasa
d. Radiografia standard
e. Explorarea IRM
19. Radiografia standard in investigarea sistemului osteo-articular are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:

a. Efectuarea a cel putin doua radiografii in incidente perpendiculare

b. Regiunile simetrice trebuie explorate bilateral
c. Radiografia sa cuprinda cel putin o articulatie a osului exainat
d. Evidentierea extensiei de vecinatate a procesului patologic
e. Ofera date densitometrice
20. Scintigrafia osoasa:

a. Foloseste radiatii X
b. Vizualizeaza leziuni hipocaptante
c. Este folosita de electie in bilantul lezional al metastazelor osoase
d. Este o metoda neiradianta
e. Este o metoda irepetabila
f. Este de real folos in diagnosticul distrofiilor osoase

21. Modificarile de forma ale osului se caracterizeaza prin:

a. Exostoza reprezinta ingrosarea segmentara sau totala a unei piese scheletice

b. Oedostoza se mai numeste os suflat
c. Scoliostoza determina intotdeauna o modificare a axului osos
d. Hiperostoza presupune o deformare osoasa prin productie de os cu structura
anoromala
e. Displazia reprezinta modificari ale dimensiunilor oaselor datorita tulburarilor de
osificare encondrala sau periostala

8
22. Tumorile benigne osoase:

a. Sunt relativ rare

b. Apar la varstnici si au evolutie rapida
c. Marea majoritate sunt tumori litice
d. Sunt afectiuni poliostice , politope
e. Diagnosticul de certitudine este cel histologic- celule mature bine diferentiate
23. Caracteristicile tumorilor benigne:

a. Osteomul tumora benigna osteogenica a masivului facial

b. Tumora cu celule gigante apare inaintea inchiderii cartilajului de crestere
c. Chistul osos esential- localizare de electie la nivelul metafizelor proximale ale
oaselor lungi
d. Condromul este o tumora osoasa benigna osteogenica
e. Hemangiomul - examenul IRM este specific
24. Radiologia tumorilor osoase maligne:

a. Reactie periostala spiculiforma de forma triunghiulara

b. Diagnosticul etiologic se face prin CT
c. Scintigrafia- leziuni hipocaptante
d. Tumora nu respecta cartilajul de crestere
e. Sunt leziuni unice
f. Recidiveaza si metastazeaza

Barem grile os:

1.a b c

2. b c

3. a b c.

4.a b c

5.b c

6.a c

9
7. a c

8. a c

9. a d

10. d e

11. b d e

12. a d e

13 ade

14 a b c e

15 c d e

16 c e

17 c e

18 c e

19 d e

20 c f

21 b c

22 a ce

23 a c e

24 a e f

10
1. Radiografia abdominala pe gol:

a. Se realizeaza de obicei in ortostatism

b. Ofera informatii asupra continutului aeric al lumnelor digestive
c. Este o examinare cu substanta de contrast
d. Impune ca limita superioara a filmului radiografic sa cuprinda ultimele 2 coaste si
limita inferioara simfiza pubiana
e. Se efectueaza in suspiciunea de ocluzie intestinala
2. Radioimagistica tubului digestiv presupune explorari radiologice standard:

a. Cu contrast pozitiv
b. Cu contrast negativ
c. Fara contrast
d. Cu substanta de contrast iodata administrata i.v.
e. In dublu contrast
3. Modificarile de tip functional ale tubului digestiv sunt urmatoarele:

a. De umplere
b. De evacuare
c. De mucoasa
d. De secretie
e. De contur
4. Tranzitul eso-gastro-duodenal presupune:

a. Are trei etape: in strat subtire, semirepletie, repletie completa

b. Presupune examinarea esofagului, stomacului, duodenului si a intestinului subtire
c. Decubitul ventral este incidenta de electie pentru vizualizarea bulbului
duodenal
d. In ortostatism la nivelul stomacului se observa substanta de contrast formand
menisc orizontal
e. Se efectueaza de electie cu sulfat de bariu in suspiciunea de perforatie digestiva si
in cea de ocluzie intestinala
5. Aspectul radiologic normal al urmatoarelor elemente este adevarat:

a. Esofagul in strat subtire este o banda opaca de 2-3 cm

b. Mucoasa gastrica se examineaza corect in repletie completa
c. Ansele jejunala au dispozitie orizontal

11
 d. Ansele ileale au dispozitie verticala
e. Ansele ileale sunt aglutinate la nivelul mezogastrului
6. Modificarile radiologice elementare ale tubului digestiv sunt:

a. Modificari de tonus in stransa legatura cu peristaltica

b. Modificarile de peristaltica reprezinta miscari segmentare ale tubului
digestiv
c. Modificarile de contur ale unui segment se apreciaza in repletie
d. Modificarile reliefului mucoasei presupun: dimensiune, pluri si
anomalii de orientare ale pliurilor
e. Modificarile de pozitie sunt realizate prin anomalii la nivelul
mijloacelor de sustentatie ale fiecarui segment de tub digestiv
7. Volvulusul gastric :

a. Este de 3 tipuri: organo-axial, mezenterico-axial, cardio-splenoaxial

b. Este o modificare de mobilitate
c. Se poate asocia cu ptoza gastrica
d. Este o modificare de pozitie
e. Presupune existenta unui ligament gastrofrenic mai lung
8. Hernia gastrica transhiatala:

a. Este o modificare de pozitie prin ascensionarea unui segment de tub digestive

b. este de 3 tipuri: brahiessofag, paraesofag, prin alunecare
c. La examinarea cu substanta de contrast apare ca o transparenta circumscrisa,
proiectata in mediastinul posterior, uneori cu nivel hidroaeric
d. La examinarea cu substanta de contrast, incidenta radiologica prin care se
evidentiaza este cea in ortostatism
e. Se datoreaza unui defect al diafragmului
9. Modificarile de dimensiune ale segmentelor tubului digestiv se caracterizeaza prin:

a. Dolicosegmentele se asociaza intotdeauna cu modificari de pozitie si modificari la

nivelul mucoasei
b. Hipotonia, hipokinezia si staza se asociaza cu megasegmetele
c. Reducerea calibrului reprezinta reducerea diametrului transvers al lumenului
d. Achalazia produce o ingustare intermitenta a esofagului distal
e. Schirul gastric presupune reducerea lungimii si a calibrului gastric

12
10. Stenozele benigne au urmatoarele caracteristici:

a. Sunt stenoze liniare

b. Conturul stenozei poate fi regulat
c. Modificarea de calibru se face brusc
d. Pliurile zonei stenozate nu sunt intrerupte
e. Pot aparea in ulcere la niveul segmentelor de tub digestiv
f. Pot prezenta spiculi
11. Stenozele maligne au urmatoarele caracteristici:

a. Conturul stenozei este doar uneori neregulat

b. Modificarile de calibru se fac progresiv, avand aspectul de palnie
c. Uneori pot aparea pinteni maligni
d. Au lungime scurta
e. Diagnosticul diferential se face cu cele benigne
f. Relief anarhic cu pliuri intrerupte
12. Despre achalazie sunt adevarate urmatoarele:

a. Este o ingustare axiala a unui segment de tub digestiv cu dilatatie

supraiacenta
b. Se datoreaza lipsei plexurilor nervoase Meisner si Auerbach
c. Se intalneste la nivelul esofagului
d. Presupune o ingustare intermitenta a segmentului de tub digestiv afectat
e. Se intalneste la nivelul colonului
13. Legat de modificarile de contur sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

a. Amprenta se traduce printr-o compresie extrinseca

b. Ancoasele afecteaza doar mucoasa si submucoasa
c. Incizurile produc o deformare intermediara a portiunii afectate
d. Intreruperea conturului traduce un proces tumoral dezvoltat endolumenal
e. Neregularitatile de contur afecteaza submucoasa si musculara

14. Nisa benigna :

a. Este o imagine aditionala, un plus de umplere

b. Este un defect sau un minus de umplere

13
 c. Este expresia radiologica a unei ulceratii de tub digestiv
d. Apare ca urmare a unei formatiuni protruzive in interiorul lumenului digestiv
e. Apare ca o proeminenta baritata opaca
f. Apare caracteristic semnul Hampton
15. Diverticulii :

a. Sunt imagini aditionale

b. Sunt de 3 tipuri: de pulsiune, de tractiune, spiculiformi
c. Se asociaza cu modificari de tonus si de peristaltica
d. Localizarile de electie sunt la nivelul esofagului, duodenului, colonului
e. Se pot complica generand diverticulita, respectiv abcese peridiverticulare
16. Lacunele benigne se caracterizeaza astfel:

a. Intrerup pliurile
b. Pot prezenta ulceratii in mijlocul lacunei, aspectul inele cu pecete
c. Pot prezenta pedicul
d. Au contur neregular, anfractuos
e. Leziunea este intotdeauna unica
17. Lacunele maligne se caracterizeaza astfel:

a. Apar datorita unei mese tumorale infiltrante, benigne

b. Prezinta semiton si pinteni maligni
c. Nu intrerupe pliurile
d. Pot aparea ulceratii in interiorul lacunei, "nisa in lacuna"

18. Diverticulii esofagieni se clasifica in :

a. dupa mecanismul de producere: diverticulii faringo-esofagieni Zencker

b. dupa sediul : diverticuli epifrenici, juxtabronsici, si ai esofagului

abdominal

c. reprezinta dilatatii esofagiene generalizate

d. diverticulii de tractiune apar secundar unor procese inflamatorii cronice

de vecinatate

e. dupa mecanismul de producere: diverticulul Meckel

19. Modificarile radiologice in colite sunt urmatoarele:

14
 a. dehaustrare segmentara, neregularitati de contur, intreruperea lizereului
de siguranta

b. pliuri neregulate, ingrosate

c. aspect pseudopolipoid al mucoasei

d. hipertonii care determina si ingustari ale lumenului

e. hiposecretie la nivelul tubului digestiv

20. Boala Crohn- caracteristici radiologice- afirmatii false :

a. este o boala inflamatorie intestinala care afecteaza orice segment al intestinului

b. este o boala inflamtorie intestinala care afecteaza strict colonul

c. complicatii rare: stenoze, fistule

d. prezinta leziuni continue

e. este caracteristic aspectul de piatra de pavaj

f. prezinta mucoasa normala intre leziuni

21. In cazurile de rezectie gastrica examenul radiologic studiaza :

a. la nivelul bontului gastric: rigiditate, contur neregulat, pliuri dezorganizate,

semiton- cancer infiltrativ

b. la nivelul gurii de anastomoza: incetinirea tranzitului secundara unui proces

inflamator- stenoza maligna

c. la nivelul ansei aferente: aici e sediul de electie al ulcerelor peptice

d. la nivelul bontului gastric- imagine lacunara bine delimitata, unica/multipla-

polip sau polipoza gastrica

22. Ocluziile intestinale- afirmatii false:

a. sunt congenitale sau dobandite

b. sunt mecanice sau functionale

c. examinarea diagnostica de prima intentie - CT

15
 d. in ocluziile cu sediu colonic- imaginile hidro-aerice sunt dispuse pe flancuri

e. in ocluziile cu sediu la nivelul ileonului- imagini hidroaerice sunt dispuse in centrul

regiunii abdominale

f. in ocluziile cu sediu jejunal - imagini hidroaerice proiectate in regiunea

abdominala inferioara

Barem digestiv:

1.a,b,e

2. a b c e

3. a, b, d

4. a c d

5. c d

6. c d e

7. a c d

8. a b e

9. b c e

10 b d e f

11.c d e f

12. a b c e

13 b c

14. a c e f

15 a d e

16.b c

17 b d

18. b d

16
19. a b c d

20. b c d

21. a d

22. c f

17
Grile NEURO studenti Andra

1. Calcificarile intracraniene fiziologice sunt urmatoarele cu exceptia:

a) Calcificari la nivelul peretilor arterei carotide interne
b) Calcificari la nivelul plexurilor coroide
c) Calcificari la nivelul peretilor unui abces cerebral cronic
d) Calcificarile glandei pineale
e) Calcificari la nivelul ligametelor interclinoidiene si petroclinoidiene
f) Calcificari la nivelul meningiomului-piatra cerebrala
2. Poligonul Willis este format din urmtoarele:
a) Art cerebrale anterioare, medii, posteriore
b) Art. carotida externa
c) Artera oftalmica
d) Trunchiul bazilar
e) Artere vertebrale
f) Artera carotidiana interna
3. Examenul CT cranio-cerebral-afirmatii adevarate :
a) Planul de referinta utilizat este planul orbito-meatal;
b) In mod curent se efectueaza sectiunii coronale (frontale)
c) Examinarea CT se incepe intotdeauna cu scanare nativa;
d) Injectarea substantei de contrast este intotdeauna necesara;
e) Achizitia in mod spiral nu are posibilitatea de reconstructii multiplane;
f) Leziunile evidentiate pot fi : hipo, hiper, izo dense;
4. Leziunile hipodense evaluate prin examinare CT-nativ au ca etiologie:
a) Accident vascular ischemic
b) Sangerare proaspata densitate 60-80 UH
c) Sangerare cu sange pe cale de degradare intre a 10-a si a20-a zi
d) Patologii demielinizante
e) Edem vasogenic
f) Calcificari cu densitati >100 UH
5. CT cu substanta de contrast iodata i.v. se incarca cu contrast in mod normal urmt.
structuri:
a) Structurile vasculare intracerebrale
b) Tija pituitara
c) Coasa creierului
d) O formatiune tumorala hipervascularizata
e) O malforatie vasculara cu sange circulant : anevrism, hemangiom
f) Plexurile coroide
6. Imaginile elementare ale unui sindrom de masa presupun:
a) Ventriculii sunt colabati si deplasati de partea opusa leziunii
b) Coasa creierului poate fi deviata de acceasi parte cu leziunea
c) Coasa creierului poate fi deviata de partea opusa leziunii
d) Glanda pineala poate fi deviata de aceeasi parte cu leziunea
e) Osul poate prezenta dehiscenta de suturi in cazul sindromului de HTIC la
copil
f) Ventriculii sunt dilatati secundar unui proces expansiv subiacent

7. Indicatia de examinare CT se justifica in urmatoare patologii:

a) AVC ischemic/hemoragic- de prima intentie

18
 b) Tumorile cranio-cerebrale
c) Patologia orbitei- indicatie de electie
d) Patologia infectioasa- indicatie de electie
e) Afectiunile substantei albe-indicatie de electie
f) Patologie traumatica- de electie CT spiral
8. Indicatiile IRM in patologia craniocerebrala:
a) Patologia tumorala: hipersemnal T1, hiposemnal T2
b) Patologia vasculara: IRM detecteaza infarctele cerebrale ischemice dupa primele 6
ore
c) IRM permite bilantul precis al infarctelor din sis. vertebro-bazilar
d) IRM este de prima intentie in tromboflebitele cerebrale
e) IRM indicatie de electie in bilntul encefalitelor

9. Contraindicatiile absolute in examinarea IRM sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Pacemaker cardiac
b) Clipsuri metalice
c) Sarcina in primele 3 luni
d) Pacienti intubati
e) Valve metalice cardiace
f) Corpi straini metalici intraoculari
10. Accidentele vasculare cerebrale:
a) Majoritate AVC arteriale 80% sunt hemorgice si 20% sunt ischemice
b) Imagistica trebuie sa diferentieze AVC ischemic vs. hemoragic, respectiv
teritoriul vascular interesat
c) AVC ischemic precoce presupune steregrea giratiilor si a diferentierii dintre
substanta alba si cenusie
d) Transformarea hemoragica a unui AVC ischemic presupune aparitia ariilor
de hiperdensitate in zona de ischemie
e) AVC hemoragic recent se traduce CT plaja cerebrala hipointensa
f) CT secvential este de prima intentie in evaluarea unui AVC
11. Indicatiile CT in patologia vertebro-medulara sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) Tumori vertebrale
b) Spondilodiscita
c) Bilantul osteoporozei
d) Bilantul unei siringomielii
e) Bilantul osteoporozei
f) Patologia infectioasa
12. Angiografia cerebrala are urmatoarele indicatii si aspecte:
a) Studiul patologiei vaselor cervicale
b) Este o metoda doar de diagnostic in malformatiile vasculare cerebrale
c) Studiul tumorilor intracerebrale: tumorile maligne au o neovascularizatie lenta si
tardiva
d) Determina cauza hemorgiilor intracerebrale
e) Studiul metastazelor cerebrale care apar hipervascularizate multifocal
f) Tehnica actuala : arteriografii selective pe cale femurala prin metoda
Seldinger

19
Barem:

1. a c f
2. a f
3. a c f
4. a d e
5. a b c f
6. a c e f
7. a b f
8. c d e
9. c d
10. b c d f
11. d f
12. a d e f

20
Grile RENAL studenti- Andra

1. Despre metodele radiografice si imagistice de explorare a ap. reno-urinar sunt

adevarate:
a) RRVS apreciaza: umbrele renale, spatiul perirenal, calcificari
b) Uretrografia la femei se realizeaza cel mai frecvent retrograd si este indicata in
diag. fistulelor localizate la acest nivel
c) Artificiile tehnice ale UIV sunt: compresia ureterala, decubit ventral,
incarcarea cu apa, urografia minutata
d) Ecografia este metoda de electie in manevrele interventionale renale
e) IRM este examenul gold-standard in explorarea aparatului reno-urinar
f) CT utilizat in stadializarea tumorilor renale

2. Anatomia radiologica a rinichilor exemplifica urmatoarele:

a) Pe RRVS intensitatea umbrei renale se compara cu cea m. psoas
b) Bazinetul se proiecteaza pe RRVS si UIV la nivelul patrulaterului Robert-Gayet
c) Examenul CT fara contrast se poate diferentia corticala de medulara renala
d) SPC vizualizabil pe RRVS este alcatuit din cupe calicele, tije caliceale minore si
majore, respectiv bazinet
e) Pe RRVS si UIV axul longitudinal renal este echivalentul a 2 vertere si
jumatate- 3 vertebre si jumatate
f) Ecografic parenchimul renal este hipoecogen, iar sinusul renal este
hiperecogen

3. Sindromul obstructiv superior este caracterizat astfel:

a) Calcificarile renale vizualizate pe RRVS- incidenta de profil se proiecteaza
anterior de coloana vertebrala
b) UIV evidentiaza opacifierea redusa a caii excretorii afectate, prin diluarea s.c
cu urina stagnanta
c) CT cu s.c poate identifica sediul si natura obstacolului
d) Ecografic-litiaza renala apare ca o imagine hiperecogena cu con de umbra
acustica posterioara
e) 90% din totatul litiazelor reno-urinare sunt radiotransparente
f) Hidronefroza gr. III presupune dilatatia de calice

4. Afirmatiile adevarate despre modificarile renale sunt urmatoarele cu exceptia :

a) Pot fi congenitale (ptoza) sau dobandite (ectopie)
b) Ectopia incrucisata: ambii rinichi migreaza de partea controlaterala
c) Dimensiunile renale crescute bilateral apar in glomerulonefrite cronice si in
obstructia bilaterala de cale urinara
d) Rinichiul mut urografic apare cand presiunea de filtrare glomerulara este mai mica
decat presiunea in calea excretorie
e) Nefrograma persistenta fara urograma este caracteristic sdr. obstructiv
f) Nefrograma absenta fara urograma apare in traumatismele de cai excretorii
5. Diagnosticul diferential al calcificarilor pelvine se face cu :

21
 a) Calcificari de prostata proiectate deobicei peste simfiza pubiana
b) Calcificari ale peretelui vezicii urinare cu aspect arciform
c) Calcificari uterine (fibrom uterin)
d) Calcificari venoase fleboliti
e) Calcificari ureterale- litiaza proiectata la nivelul patrulaterului Bazy Moyrand
f) Diverticuli ai vezicii urinare
6. Sindromul obstructiv inferior este caracterizat imagistic prin:
a) Amprentarea asimetrica a prostatei pe conturul inferior al VU sugereaza hipertrofie
prostatica nodulara maligna in cliseul postmictional al UIV
b) Diagnosticul pozitiv se realizeaza prin ecografie postmictionala
c) Se datoreaza unor cauze dobadite precum stenoze inflamatorii, valve uretrale,
adenocarcinom de prostata
d) IRM se foloseste in stadializarea locala a tumorilor de VU si de prostata
e) Uretrografia retrograda determina sediul si gradul de obstructie
f) Lipsa rezidului vezical postmictional
7. Tumorile maligne renale au urmatoarele caracterisitici:
a) Absenta excretiei la nivelul rinichiului respectiv
b) Cresterea indicelui parenchimatos
c) Modificari de cai excretorii
d) Ecografic sunt imagini anecogene si fara semnal Doppler
e) Densitati lipidice in interiorul tumorii
f) Cea mai frecventa tumora maligna intalnita la copil este nefroblastomul
8. Angiomiolipomul :
a) Este o tumora renala maligna
b) Prezinta calcificari de dimensiuni mici centrale
c) Prezinta structuri cu densitati lipidice in interiorul tumorii, evidentiabile CT
d) Angiografia este o metoda terapeutica in cazul angiomiolipoamelor
hemoragice
e) Are caracter invaziv si metastazeaza la distanta
f) Este o formatiune fluida, anecogena

9. Tumora uroteliala maligna are urmatoarele carecteristici:

a) Cele mai frecvente sunt : carcinomul, sarcomul, adenomul vilos
b) La nivelul VU apare ca o imagine ecogena imobila, placata la peretele VU
invaziva
c) Pe RRVS si UIV apare ca o imagine lacunara cu contur sters
d) Pielografia directa nu aduce informatii suplimentare in algoritmul diagnostic
e) CT evidentiaza cu certitudine punctul de plecare al unei tumori de sinus renal in
stadiul avansat
f) Pe RRVS si UIV diagnosticul diferential se face cu litiaza radiotransparenta

10. Sindromul inflamator al aparatului reno-urinar are urmatoare aspecte radiologici:

a) Ecografia este foarte specifica, evidentiind modificari de dimensiuni renale
b) Ecografia este foarte utila in depistarea unor fact. favorizanti precum litiaza
c) RRVS si UIV metodele de electie pentru evidentierea lez. inflamatorii
d) CT este examinarea de prima intentie in patologia inflamatorie
e) CT realizeaza diag diferential al leziunilor inflamatorii cu tumorile renale

22
 f) Ureteropielografia retrograda este indicata in cazul rinichiului nefunctional
care concentreaza slab substanta de contrast
g) Leziunile inflamatorii la examenul CT sun iodofile datorita vascularizatiei bogate
11. Tuberculoza reno-urinara
a) Frecvent unilaterala
b) Are doua faze: inchisa si deschis
c) Semnul caracteristic pe RRVS este rinichiul mastic
d) Caracteristic sunt calcificari arciforme in peretele vezical
e) Urograma prezenta
f) UIV fara indicatii diagnostice

12. Malformatiile renale se clasifica in :

a) Ureterohidronefroza congenitala
b) Ectopii homolaterale/controlaterale, inalte/joase
c) Rinichiul in potcoava-puntea fibroasa intre cei doi rinichi este hipervasculara si cu
intensitate crescuta la UIV
d) Rinichiul sigmoid- polul superior al riniciului ectopi fuzioneaza cu polul
inferior al rinichiului in pozitie normala
e) Agenezia renala bilaterala este incompatibila cu viata
f) Aplazia renala presupune rinichi functional dar redus dimensional
g) Malrotatiile renale sunt mai frecvente anterior
13. Malformatiile cailor excretorii se caracterizeaza astfel:
a) Metoda uzuala de detectare este CT
b) Bifiditatea pielocaliceala- doua bazinete, doua uretere care se unesc
inainte de implantarea vezicala
c) Ureterocelul presupune o stenoza la nivelul pielo-ureterale cu hidronefroza
consecutiva
d) Ureterul retrocav ce implica ureterul stang este insotit de ureterohidronefroza
in amonte
e) Refuxul vezico-uretereal este diagnosticat prin cistografie completata de
un cliseu mictional
f) Valva uretrala presupune o membrana incompleta a uretrei posterioare
determinant o stenoza la acest nivel
14. Sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:
a) Aerul prezent la nivelul aparatului reno-urinar este considerat fiziologic
b) Litiaza vezicala are forma si pozitie variabila
c) Ectopia inalta presupune rinichi in torace
d) Cauzele modificari functiei renale pot fi: prerenale, renale, postrenale
e) Nefrograma persistenta si urograma absenta este sugestiv pentru ischemie
acuta
f) Imagine lacunara la nivelul cailor excretorii cu punct de plecare in perete caii cu
contur sters si neregulat este sugestiv pentru carcinom urotelial

15. Sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:

a) Ecografic chisturile renale simple sunt fluide hiperecogene

23
 b) Abcesul renal este o imagine hipoecogena cu un inel hiperecogen
c) Tumorile renale maligne pot prezent invazie venoasa in v. renala, respectiv in VCI
mai ales pe partea stanga
d) Amputatia SPC vizualizabila pe RRVS si UIV este sugestiva pentru sindrom
tumoral benign
e) Tumorile uroteliale inalte sunt formatiuni cu densitati solide slab iodofile cu
invazie in parenchim renal
f) Diagnoticul diferential intre leziui inflamatorii si leziunile tumorale de al
nivelul parenchimului renal se face prin CT fara s.c.

Barem:

1. a c d f
2. a e f
3. b d
4. a b c f
5. a b c d
6. b d e
7. a b c f
8. c d
9. a b c f
10. b c e f
11. b c d
12. b d e g
13. b e f
14. a e
15. a d f

24
25
Sistem digestiv

1. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. In hepatitele acute, examinarea ecografica are rol in diferentierea etiologiilor.
b. Hepatomegalia difuza poate fi intalnita in mononucleoza
c. Limfonul nu asociaza hepatomegalie difuza
d. Ecogenitatea hepatica este crescuta in steatoza
e. Ecogenitatea hepatica este scazuta in hepatite
f. Calcificarile nu apar ecografic ca leziuni cu con de umbra posterioara

2. Principalele tumori benigne decelabile la nivel hepatic sunt:

a. Hemangiomul
b. Angiosarcomul
c. Hepatoblastomul
d. Adenomul
e. Hiperplazia nodulara focala

3. Identificati afirmatiile false:

a. In ciroza hepatica, ecografic, ficatul apare cu contururi netede,

regulate
b. Examinarea de tip IRM nu se recomanda pentru caracterizarea
nodulilor din ficat
c. Tromboza portala recenta se caracterizeaza prin prezenta unui tromb
endolumenal
d. Tromboza portala reprezinta cauza de hipertensiune portala cu
sediul posthepatic
e. Ciroza hepatica poate fi cauza de hipertensiune portala

4. Este adevarat despre chistul simplu :

a. Este cea mai frecventa tumora chistica beningna hepatica;

26
 b. Este cea mai frecventa tumora maligna hepatica;
c. Afecteaza mai frecvent barbatii;
d. Ecografic apare ca o masa anecogena
e. Se poate complica, prin aparitia de hemoragii sau suprainfectii

5. Metastazele hepatice:
a. Sunt cele mai frecvente tumori maligne ale ficatului
b. Examinarea de tip CT este superioara examinarii IRM pentru
cazaracterizarea acestora
c. Examinarea de tip ecografic este superioara examinarii IRM pentru
cazaracterizarea acestora
d. La CT metastazele apar hiperecogene, cu halou periferic
e. Examinarea de tip CT nu amelioreaza semnificativ diagnosticul
pozitiv de metastaze

6. Despre explorarea imagistica a arborelui biliar sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:
a. Ecografia reprezinta metoda de prima intentie
b. Colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica reprezinta metoda de
prima intentie
c. Avantajele ecografiei sunt reprezentate de accesibilitate si costul scazut
d. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) are si
valoare terapeutica
e. Prin ecoendoscopie nu se poate vizualiza capul de pancreas
f. Colangiografia transhepatica percutanata (CTHP) presupune injectarea de
substanta de contrast baritata

7. Despre explorarea imagistica a arborelui biliar sunt false

urmatoarele afirmatii:
a. Sensibilitatea ecografiei este limitata in explorarea leziunilor de cale biliara
principala
b. Ecografia nu este recomandata in explorarea imagistica a
arborelui biliar
c. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) se realizeaza sub
ghidaj fluoroscopic sau ecografic

27
d. Colangiografia pe tub Kehr nu permite vizualizarea litiazei
restante in calea biliara principala
e. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) permite
vizualizarea doar a capului pancreatic

8. Colangiografia peroperatorie prezinta urmatoarele indicatii:

a. Litiaza restanta in CBP
b. Litiaza restanta in CBIH
c. Evaluarea coleperitoneului
d. Fistula biliara
e. Evaluarea hemoperitoneului

9. Vezicula biliara (VB) nu se poate vizualiza in:

a. Absenta congenitala a VB
b. Carcinomul VB
c. Hemobilie
d. Anomalii de pozitie a VB
e. Litiaza veziculara
f. VB contractata postprandial

10. In litiaza de vezicula biliara:

a. Forma intrahepatica este frecvent intalnita
b. La examinarea CT calculii radioopaci apar hiperdensi spontan
c. IRM-ul si CPRM-ul sunt metodele cu sensibilitatea cea mai ridicata
in evaluarea litiazei de CBP
d. Ecografic, calculii biliari apar ca o imagine hiperecogena cu con de
umbra posterioara
e. Calculii colesterolici au ca principal constituent calciul

11. In colecistita acuta, ecografia deceleaza apar urmatoarele

a. Hidrops vezicular
b. Pneumobilie

28
c. Semn Murphy ecografic pozitiv
d. Pneumoperitoneu
e. Fluid pericolecistic
f. Grosimea peretelui VB>3 mm

12. In colangiocarcinomul CBP extrahepatice se pot decela:

a. Dilatatie de CBIH
b. Pneumobilie
c. Absenta vizualizarii carrefour-ului biliar
d. Chiste de CBP
e. Tumora vegetanta intralumenala

13. Algoritmul de explorare a CBIH, VB si a CBP presupune:

a. Ecoendoscopia este explorarea de prima intentie
b. Ecografia reprezinta explorarea de prima intentie
c. ERCP se foloseste aproape exclusiv in scop terapeutic
d. Colangio- RM nu inlocuieste tehnicile de opacifiere in scop diagnostic
e. Ecografia nu ofera posibilitatea alegerii unei tehnici de explorare
suplimentara

14. Despre imagistica pancreasului sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Examinarea de tip CT reprezinta examinarea de prima intentie
b. Ecografia reprezinta examinarea de prima intentie
c. Ecoendoscopia nu se recomanda in evaluarea leziunilor pancreatice
d. Colangiopancreatografia RM permite vizualizarea ductelor
pancreatice
e. Radiografia abdominala simpla poate evidentia calcificarile
pancreatice

15. Despre imagistica pancreasului sunt false urmatoarele afirmatii:

a. Ecografic, pancreasul se examineaza in fereastra epigastrica
b. Pentru facilitarea reperarii ecografice a pancreasului se poate folosi
manevra Valsalva (inspir profund blocat)

29
 c. Ecogenicitatea pancreasul scade cu varsta
d. Pentru facilitarea reperarii pancreasului se poate folosi manevra
Valsalva (expir profund blocat)
e. Ecogenicitatea tesutului pancreatic este superioara parenchimului hepatic

16. Reprezinta afectari congenitale ale pancreasului:

a. Aplazia pancreasului
b. Atrofia pancreasului
c. Agenezia pancreasului
d. Pancreas divisum
e. Lipomatoza pancreatica
17. Atrofia pancreasului:
a. Poate sa apara ca un proces fiziologic;
b. Examinarea de referinta in evaluarea acesteia este CT
c. Examinarea de referinta in evaluarea acesteia este RMN
d. Examinarea de referinta in evaluarea acesteia este ecografia
e. Patologic, apare in urma obstructiei ductului coledoc
f. Poate sa apara in cazul terapiei cu steroizi

18. In descrierea unei mase pancreatice se va face referire la:

a. Forma (neomogene)
b. Volum
c. Structura(polilobate, nodulare)
d. Rapoarte cu formatiunile invecinate
e. Structura (cu sau fara calcificari)

19. Examinarea IRM in cazul maselor pancreatice are urmatoarele recomandari:

a. decelarea maselor de mici dimensiuni
b. studiul cailor biliare si pancreatice
c. nu este o examinare repetabila

30
 d. este examinarea de prima intentie
e. nu ofera informatii asupra anatomiei vasculare pancreatice

20. Pancreatita acuta:

a. Poate evolua cu leziuni extrapancreatice
b. Ecografia reprezinta metoda diagnostica de electie
c. CT reprezinta metoda diagnostica de electie
d. Ecografic se pot evidentia caile biliare dilatate
e. Ecografic, pancreasul apare hiperecogen
f. La examinarea CT, absenta incarcarii cu substanta de constrast
este sugestiva pentru necroza
21. Despre examinarile imagistice recomandate in pancreatita acuta,
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. Examinarea de tip CT permite efectuarea de drenaje percutanate
b. Examinarea de tip CT este mai sensibila decat examinarea de tip RMN
pentru detectia hemoragiilor
c. Radiografia abdominala simpla evidentiaza un aspect de ansa
santinela
d. Radiografia cardiopulmonara poate evidentia un revarsat pleural
stang
e. Examinarea de tip CT nu evidentiaza colectiile fluide

22. Pancreatita cronica:

a. Ecografia este examinarea imagistica cea mai sensibila;
b. RMN este examinarea imagistica cea mai sensibila;
c. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este
examinarea imagistica cea mai sensibila
d. Apare ca o cronicizare a unei pancreatite acute
e. Radiografia abdominala simpla poate ecidentia calcificari in "L"
culcat

23. Patologia tumorala benigna pancreatica include:

a. Are o incidenta mai mare comparativ cu patologia tumorala maligna
b. Chistul simplu pancreatic

31
 c. Diagnosticul diferential al chistului simplu pancreatic nu include
pseudochistul pancreatic
d. Gastrinomul
e. Insulinomul

24. Tumorile pancreatice maligne secundare includ:

a. limfomul
b.vipomul
c. metastaze in cancerul de san
d. insulinomul
e. determinari in leucemii

25. Despre explorarea radio-imagistica a splinei sunt adevarate urmatoarele

afirmatii:
a. radiografia abdominala simpla poate decela contururi sterse ale
splinei in caz de splenomegalie
b. radiografia abdominala simpla poate decela contururi sterse ale
splinei in cazul unei hemoragii
c. ecografic, parenchimul splenic apare omogen
d.ecografic, parenchimul splenic apare heterogen
e. examinarea eco-Doppler nu este recomandata pentru examinarea hilului
splenic

26. Metastazele splenice apar in urmatoarele neoplasme:

a. melanom
b. neoplasm renal
c. neoplasm prostatic
d. neoplasm de san
e. chist osos

27. Infarctul splenic:

a. poate fi arterial
b. poate fi venos

32
 c. in faza acuta, este prezent semnalul eco-Doppler
d. la examinarea CT se prezinta ca o zona triunghiulara subcapsulara,
fara priza de contrast
e. nu se poate rupe

Sistemul osos
1. In evaluarea sistemului osos, explorarile neradiologice sunt:
a. Scintigrafia
b. RMN
c. Angiografia
d. Ecografia
e. CT

2. Modificarile elementare radiologice analizate pe o radiografie de os

include:
a. Modificari de forma
b. Modificari de contur
c. Modificari ale pachetelor vasculare
d. Modificarile de tesuturi moi nu prezinta interes
e. Modificari de structura

3. Despre calcificarile tumorale sunt adevarate urmatoarele

afirmatii:
a. Prezenta lor este suficienta pentru a justifica diagnosticul

33
b. Liposarcomul poate prezenta calcificari dispuse periferic
c. Liposarcomul poate prezenta calcificari liniare sau microcalcificari
dispersate
d. Condrosarcomul nu prezinta calcificari
e. Fibroamele prezinta calcficari mari, cu contururi neregulate

4. Despre modificari de forma, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Hiperostoza reprezinta ingrosarea segmentara sau totala a unei
piese scheletice
b. Exostoza reprezinta ingrosarea segmentara sau totala a unei piese
scheletice
c. Oedostoza se insoteste de cresterea diametrului transversal al
osului
d. Aplazia reprezinta absenta uneia sau mai multor piese scheletice
e. Hipoplazia presupune ca structura osului sa fie normala

5. Modificarile distructive:
a. Sunt foarte rar intalnite
b. Sunt cele mai frecvente
c. Includ osteoliza
d. Includ osteonecroza
e. Includ scoliostoza
f. Includ hiperplazia

6. Leziunile de osteoliza:
a. Se vizualizeaza cu usurinta la nivelul osului compact
b. Se vizualizeaza cu usurinta la nivelul osului spongios
c. Eroziunea prezinta diametrul mai mare decat profunzimea
d. Caria prezinta diametrul mai mare decat profunzimea
e. Geoda este localizata central

7. Endostoza:
a. Repreznta ingrosarea traveelor

34
b. Reprezinta aparitia de noi travee
c. Prezinta ingrosarea corticalei
d. Reprezinta osteoscleroza tesutului osos compact
e. Asociaza cresterea calibrului canalului medular

8. Despre periostoza sunt false urmatoarele afirmatii:

a. Reprezinta un proces fiziologic de crestere a osului
b. Reprezinta formarea de tesut osos la nivelul periostului
c. Periostoza lineara apare ca multiple opacitati lineare paralele cu
conturul osului
d. Spiculii apar in procese inflamatorii agresive
e. Periostoza lamelara apare ca o opacitate lineara, bine conturata

9. Modificarile spatiului articular cuprind:

a. Modificari de contur
b. Modificari de forma
c. Modificari de inaltime
d. Modificari de transparenta
e. Modificari de structura

10. Leziunile inflamatorii musculare:

a. Pot fi primitive: miozita, dermatomiozita
b. Pot fi secundare in cadrul sarcoidozei, conectivitelor
c. Pot fi secundare in cadrul miozitei, dermatomiozitei
d. Ecografia are o specificitate mare, uneori fiind suficienta in caracterizarea
leziunilor
e. Explorarea RMN nu este utila

11. Tumorile partilor moi:

a. Localizate frecvent la nivelul retroperitoneului
b. Localizate frecvent la nivelul membrelor
c. Tumorile de tesut gras includ lipomul si fibromul
d. Tumorile vasculare includ hemangiomul si limfangiomul

35
e. Lipomul apare hiperecogen la examenul ecografic

12. In osteoporoza, radiografic se constata:

a. Scaderea intensitatii osului spongios
b. Corticala se subtiaza la nivelul osului compact
c. Corticala ingrosata si largirea canalului medular la nivelul osului compact
d. Modificari de ax
e. Rectitudinea coloanei vertebrale

13. Despre sindromul infectios-inflamator osos sunt adevarate urmatoarele

afirmatii:
a. Afecteaza de preferinta osul dupa incheierea cresterii
b. Stafilococul auriu este unul dintre agentii patogeni cel mai
frecvent implicati
c. Osteomielita acuta afecteaza cu predilectie epifiza
d. In osteomielita acuta, modificarile radiologice apar in primele 2 saptamani
de la debut
e. Pentru o examinare complexa a leziunilor in osteomielita acuta se
recomanda CT si RMN

14. Despre osteomielita cronica sunt false urmatoarele afirmatii:

a. Agentul patogen implicat este bacilul Koch;
b. Radiologic, asociaza modificari distructive si reconstructive
c. Radiologic, asociaza doar modificari distructive
d. Radiologic, asociaza doar modificari reconstructive
e. Intre formele de osteomielita cronica se regaseste si abcesul central osos

15. Morbul lui Pott asociaza:

a. Localizat cu predilectie la nivelul regiunii de tranzitie vertebrala
toraco-lombara
b. Discul intervertebral nu este afectat
c. Radiologic poate sa apara cifoza angulara
d. Pentru evaluarea afectarii discale se recomanda examinare de tip CT

36
e. Fusul paravertebral este expresia imagistica a abcesului rece
paravertebral

16. Osteomul:
a. Este o tumora benigna ce apare cu predilectie la varstnic
b. Localizat cu predilectie la nivelul oaselor masivului facial
c. Localizat cu predilectie la nivelul oaselor plate
d. Radiologic apare ca o zona de osteoscleroza cu contururi regulate
e. Pentru o evaluare complexa a leziunii se recomanda examinare de tip RMN

17. Tumora cu mieloplaxe:

a. Este o tumora litica
b. Radiografic, prezinta aspect de "bule de sapun"
c. Cand corticala este rupta, tesuturile moi se densifica si tumora devine
benigna
d. Radiologic apare ca o zona de liza localizata la nivelul diafizei
e. Pentru examinarea continutului tumoral se recomda RMN

18. Caracteristicile comune ale tumorilor maligne cuprind:

a. Afectarea cartilajului de crestere;
b. Localizare metafizara;
c. Corticala osului este continua
d. Apare reactie periostala spiculiforma
e. Structurile moi adiacente sunt infiltrate

19. Mielomul multiplu:

a. Este o tumora maligna hematogena
b. Este o tumora maligna conjunctiva
c. Diagnosticul de certitudine este dat de radiografia segmentului osos
implicat
d. Radiologic, prezinta leziuni osteosclerotice rotunde
e. Leziunile nu sparg corticala

37
 20. Metastazele osoase:
a. Sunt cele mai frecvente tumori benigne osoase
b. Prezinta localizare poliostica, politopa
c. Decelate cel mai des la nivelul oaselor bazinului, craniului,
extremitatilor oaselor lungi
d. Cancerul de tiroida asociaza metastaze osteocondensante
e. Cancerul de prostata asociaza metastaze osteocondensate

38