Test Radiologie 2014

1. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

a. Hilurile pulmonare au formă de virgulă, cel stâng fiind mai jos situat
b. Vasele se divid înspre periferie în câte 2 ramuri – dichotomie
c. Opacitatea vasului este omogenă pe tot traiesctul
d. Conturul vasului este regulat, fiind bine precizat.-corect!!!
2. Aplazie pulmonară înseamnă:
a. Lipsa parenchimului și vaselor pulmonare fără bronhie rudimentară;
b. Lipsa parenchimului și vaselor pulmonare cu bronhie rudimentară;
c. Lipsa plămânului (parenchim, bronhie și sistem vascular).
3. Diagnosticul diferențial al opacităților segmentare include următoarele cu excepția:
a. Atelectazia prin obstrucție;
b. Pneumonia cazeoasă;
c. Pneumonia intestițială;
d. Bronchopneumonia pseudolobară;
e. Metastazele macronodulare.
4. Unitatea de măsură pentru doza absorbită este:
a. Sievert-ul;
b. Roentgenul;
c. Gray-ul;
d. Coulomb-ul.
5. Legile formări imaginii radiografice sunt următoarele cu excepția:
a. Proecția conică;
b. Sumația planurilor;
c. Intersecția planurilor;
d. Incidențele tangențiale.
6. În poziție ortostatică zona cea mai declivă a cavității toracice este:
a. Sinusul cardio-frenic;
b. Sinusul costo-pleural posterior;
c. Sinusul costo-pleural lateral;
d. Sinusul costo-pleural anterior.
7. Segmentul Fowler aparține:
a. Lobului superior drept;
b. Lobului mijlociu stâng;
c. Lobului inferior drept;
d. Lobului superior stâng.
8. Criteriile de descriere a leziunilor pleuro-pulmonare sunt următoarele cu excepția:
a. Natura leziunii;
b. Conturul leziunii;
c. Structura leziunii;
d. Etiologia leziunii;
 e. Forma leziunii.
9. Atelectazia prin abstrucție se caracterizează prin următoarele cu excepția:
a. Opacitate cu character pulsatil;
b. Opacitate sistematizată;
c. Opacitate cu structură omogenă;
d. Opacitate cu cacarter aspirativ.
10. Pneumotoraxul se caracterizează radiologic prin:
a. Voal toracic;
b. Hipertransparență poliseptată;
c. Hipertransparență fără desen pulmonar;
d. Hipotransparență difuză.
11. Cancerul central hilar cu evoluție intrabronșică în stadiul de obstrucție totală a bronșiei se
caracterizează prin:
a. Emfizem localizat segmentar sau lobar;
b. Nu are nicio expresie radiologică;
c. Atelectazie segmentară sau lobară;
d. Opacitate emisferică cu contur infiltrative spre transparență pulmonară;
12. Semnele timpurii ale spondilitei tuberculoase includ următoarele cu excepția:
a. Eroziuni marginale cu aspect fierestruit;
b. Angrenarea suprafețelor osoase restante;
c. Imagini cavitare ale corpului vertebral;
d. Pensarea discului intracavitar;
e. Osteoporoza juxtadiscală cu evidențierea mai netă a platoului (chenarul de doliu Menard).
13. În rahitismul precoce apar următoarele cu excepția:
a. Lățirea extremității osului realizând brățara rahitică;
b. Demineralizarea accentuate;
c. Aspect de franjuri rahitici la extremitatea diafizară;
d. Osteofite marginale.
14. În boala Paget osoasă se constată radiologic următoarele modificări cu excepția:
a. Oasele bolții craniene îngroșate;
b. Vertebre „în butoiaș”;
c. Vertebre „cu chenar”;
d. Tibie îngroșată, încurbată.
15. Din grupul de tumori osoase semimaligne nu face farte:
a. Condromul;
b. Osteomul osteoid;
c. Osteoclastomul;-tumora cu mieloplaxe
d. Adamantinomul.
16. Sindromul rinichiului mut urografic apare în:
a. Pielonefrita acută;
b. Pionefroză;
c. Rinichiul hicronefrotic;
 d. Rinichiul polichistic.
17. Diagnosticul diferențial al litiazei renale radiotransparente se face cu următoarele mai puțin:
a. Tuberculomul renal;
b. Dopuri de puroi intra bazinetale;
c. Bule de aer;
d. Cheag sangvin.
18. Semnele radiologice în perioada incipientă a tuberculozei renale sunt următoarele cu excepția:
a. Stenozări ale tijelor caliceale secundare și dilatarea calicelor în „floare de margaretă”;
b. Opacitate neomogenă a calicelor (nodule TC, ulcerații);
c. Eroziunea papilei și nișa tuberculoasă;
d. Atonia căilor urinare.
19. În osteosarcom se poate observa radiologic:
a. Zonă de osteoliză centrală cu contur net;
b. Reacție periostală sub formă de spiculi perpendicular pe diafiză;
c. Atrofie de părți moi periosoase;
d. Localizare cu predilecție la nivelul diafizelor oaselor lungi.
20. Examenul radiologic convențional în ortostatism pune în evidență hipertransparențe
subdiafragmatice semilunare la un bolnav cu dureri epigastrice violente. Cel mai probabil
diagnostic este:
a. Calcul biliar cu fistula bilio-digestivă;
b. Ulcer gastric perforat cu pneumoperitoneu;
c. Pancretită acută;
d. Abces subfrenic.
21. Hematomul subdural acut se caracterizează prin următoarele mai puțin:
a. Are formă de lentil plan-convexă;
b. Effect de masa în grad diferit asupra structurilor de linie mediană;
c. Este asociat întotdeauna cu fractură craniană;
d. Este hiperdens.
22. În cee ace privește nișa bulbară următoarele sunt adevărate:
a. Ulcerele bulbare sunt mai puțin profunde din cauza peretelui mai subțire al duodenului;
b. Ulcerele bulbare nu penetrează niciodată, doar perforează;
c. Vindecarea are loc fără deformări ale bulbului.
23. Stenoza pilorică decompensată se caracterizează prin:
a. Stomac sub formă de „corn de taur”;
b. Stomac „în chiuvetă”;
c. Lichid gastric în cantitate redusă;
d. Evacuare accelerate datorită peristaltismului de luptă.
24. În stadiul final al ileitei terminale Crohn putem găsi din punct de vedere radiologic semnul
cozii descris de Kantor:
a. Adevărat;
b. Fals.
25. În fracturile maxilofaciale totale tipul Le Fort II se face pe linia:
 a. Orbito-nazală;
b. Subnazo-pterigipalatină;
c. Nazo-zigomo-pretigopalatină;
d.
e. Ocluzală.
26. În luxația congenitală a șoldului de constată:
a. Nucleul capului femoral se proiecteză în cadranul infero-extern la copiii care merg;
b. Nucleul capului femoral femoral se proiecteză în cadranul infero-intern la copiii care încă nu
merg;
c. Nucleul capului femoral se proiecteză în cadranul infero-extern la copiii care în că nu merg;
d. Linia cervico-obturatorie este continuă.
27. În necroza aseptică a capului femoral se poate evidenția:
a. Internie coxo-femurală îngustată;
b. Interlinie coxo-femurală normală sau lărgită;
c. Osteoporoză difuză extinsă;
d. Alungirea epifizei;
e. Reacție repiostală diafizară.
28. Diagnosticul diferențial al cancerului vegetant de colon include următoarele cu excepția:
a. Tuberculoză hipertrofică stenozantă ileo-cecală;
b. Tumori benigne;
c. Comprecie extrinsecă;
d. Diverticulită colică.
29. Grupul imaginilor radiologice ale tubului digestiv caracterizate prin minus de umplere cupinde
următoarele cu excepția:
a. Lacună;
b. Ancoșă;
c. Aderență;
d. Semitonul.
30. Sindromul rinichiului mic se întălnește în:
a. Colica nefretică;
b. Rinichi în pielonefrita cronică;
c. Rinichi în pielonefrita acută;
d. Rinichi polichistic;
e. Rinichi tumoral.
31. Tumorile benigne eseofagiene au următoarele caracteristici cu excepția:
a. Au dezvoltare intraluminală/intramurală;
b. Imagini lacunare cu conturi șterse cu aspect de semiton;
c. Perete suplu;
d. Pliuri de mucoasă nemodificate.
32. Leziuni traumatice intracraniene intraaxiale include următoarele cu excepția:
a. Edemul cerebral vasogenic posttraumatic;
b. Hematomul intraparenchimatos posterior traumatic;
 c. Leziune axonală difuză;
d. Hematomul epidural.
33. Semnul direct de ulcer gastric este:
a. Nișa ulceroasă;
b. Peristaltismul accentuat;
c. Semnul indicatorului;
d. Convergența pliurilor.
34. Faza sechelarp a accidentului vascular hemoragic se traduce CT prin :
a. Hiperdensitate omogenă cu contur net (hemoatom circumscris), neregulat în hemoragia
disecantă;
b. Hipodensitate cu limite nete;
c. Hiperdensitate ăîn cocardă cu limite mai șterse.
35. Stenoza postcaustică apare radiologic sub formă de :
a. Pâlnie simetrică cu stenoză tubulară;
b. Pâlnie asimetrică excentrică;
c. Esofag în formă de „șosetă”.
36. Varicele esofagiene apar sub următoarele aspecte mai puțin:
a. Imagini multiple lacunare, rotunde ovalare, dispuse în axul lung al esofagului;
b. Aspectul de piele de șarpe;
c. Opacități multiple fațetate;
37. Bolnav de 43 de ani, cu acuze digestive efectuează un examen baritat al stomacului la care se
constată: nișă pe porțiunea verticală a mici curburi cu dimensiuni de 3 cm, cu baza largă de
implantare, fără să proemine din contur, cu pliuri îngroșate amputate în vecinătatea nișei.
Diagnosticul:
a. Ulcer al micii curburi.
b. Diverticulul gastric;
c. Ulcer prepiloric;
d. Cancer ulcerant al micii curburi.
e. Cancer infiltrant al micii curburi;
f. Gastrită hipertrofică Menetrier.
38. Tumora Pancoast- Tobias se caracterizează prin :
a. Opacitate bazală dreaptă;
b. Pahipleurită calcară a vârfului;
c. Opacefierea intense și omogenă a vârfului cu liză costală;
d. eroziuni pe marginea inferioară a arcurilor costale posterioare 3-8.
39. Boala Hodgkin cu atingere mediastinală se carcterizează prin:
e. Ascensionarea hemidiafragmului stâng;
f. Adenopatii bilaterale cu contur policiclic;
g. Hipertransparență dufuză unilaterală;
h. Hipertransparență difuză bilaterală.
40. Gangioncurinomul aparține:
A mediastinul anterior și inferior;
 c. Mediastinul posterior;
d. Mediastinul anterior și mijlociu;
e. Mediastinul mijlociu și inferior.
41. Edem cerebral vasogenic porttraumatic se carcarterizează, cu excepția:
i. Ștergerea delimitării serpiginoase dintre substanța alba șă cenușie;
j. Ștergerea șanțurilor intergirale;
k. Predilecție pentru substanța cenușie;
l. Asociat cu prăbușirea barierei H-E.
42. Sindromul de umplere avleolară se întălnește cu excepția:
m. Chist hidatic;
n. Bronhopneumonie;
o. Pneumonie alveolară;
p. Edem pulmonar alveolar.
43. Pneumonia cronică se caracterizează radiologic, cu excepția:
q. focar pneumonic neresorbit lângă care apar focare noi;
r. opacitate omogenă de intensitate slabă;
s. fibroză retractilă cu tracționări;
t. scizura,. Mediastinul și peretele toracic deviate către focar.
44. diagnosticul diferențial radiologic al opacităților micronodulare nu include:
1. microlitiază alveolară.
2. Bronhopneumonia micronodulară;
3. Tuberculum;
4. TBC miliar;
5. Pneumoconiază std II;
6. Hemosideroză pulmonară;
45. Este adevărat că:
a. Complexul primar TBC bipolar cuprinde afextul primat, limangita și adenopatia regional;
b. Posibititate de evolușie ale afectului primar: resr=orbție complete, exulcerare, încapsulare;
c. Afectul primar evoluează, întotdeauna, spre exulcerare cu cavitate
46. TBC infiltrativă se poate prezenta sun=b următoarele forme:
a. Infiltrat rotund Assmann;
b. Infiltrat Holtzknecht;
c. Infiltrat Simon;
d. Infiltrat Ranke.
47. În coarctația de Ao dpdv radiologic după primul an de viață apar:
a. Buton Ao pronunțat;
b. Semnul Rossler;
c. Semnul indexului;
d. Reducerea VS;
e. Mărirea AS;
f. Sindrom Eisenmerger.
48. În malformațiile congenitale cu șunt stânga-dreapte apare:
 a. Cianoza la naștere;
b. Oligoemie pulmonară;
c. Hiperemie pulmonară;
d. Hemosideroza pulmonară.
49. Leziunea valvulară mitrală se caracterizează din punct de vedere radiologic prin:
a. Mărirea butonului aortic;
b. Adâncirea arcului mijlociu stâng;
c. Staza pulmonară;
d. Oligoemie pulmonară.
50. Evidențierea CT la nivelul șanțului costo-vertebral a unui process expansiv de consistență
solidă care se poate extinde spre gaura de conjugare cu lărgirea ei pledează cel mai probabil
pentru:
a. Chist bronhogenetic;
b. Hematopoieză extramedulară;
c. Schwanom;
d. Mielomeningocel.