1.

Examinarea intestinului subtire prin “ radiografia abdominala clasica “ simpla poate

furniza urmatoarele date importante:
A. aer in peretele intestinal;
B. calcificari gamglionare, vasculare, enteroliti;
C. lichid in peretle intestinal si caile biliare;
D. gaz in vena porta;
E. gaz in vena porta si in peretele intestinal.

2. Examinarea intestinului subtire prin “ radiografia abdominala clasica “ simpla poate

furniza urmatoarele date importante:
A. aer in peretele intestinal;
B. nivele hidroaerice;
C. gaz in vena porta;
D. corpi straini radioopaci;
E. Corpi starini radiotransparenti( obiecte inghitite accidental.

3. Care din uramatoarele afirmatii referotoare la intestinul subtire sunt adevarate?

A.durata scurta de examinare a intestinului subtire (1-2 ore );
B.durat lunga de examinare a intestinului subtire (3-4 ore );
C.unii autori utilizeaza acceleratori de tranzit;
D. unii autori utilizeaza inhibitori de tranzit;
E.unii autori utilizeaza acceleratori de tranzit metoclopramida.
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la SDC hidrosolubile sunt adevarate:
A.sunt hipotone;
B.sunt hipertone;
C.sunt utilizate cand se suspicioneaza perforatia;
D. sunt utilizate cand se suspicioneaza penetratia;
E. sunt utilizate cand se suspicioneaza ocluzia intestinala.
5. Ultrasonografia si CT – metode indicate in tumori si sindroame ocluzive permit:
A.grosimii peretilor intestinali;
B.aeroenterie;
C.prezenta metastazelor epiploice peritoneale;
D. prezenta hematoamelor parietale;
E. nici una din afirmatii nu este corecta.
6. Urmatoarele afirmatii referitoae la intestinul subtire sunt adevarate:
A.cuprinde duodenul, jejunul si ileonul;
B. se intinde de la nivelul pilorului pana la nivelul avlvulei ileocecale;
C.valvulele conivente proemina in lumenul intestinal;
D.are o lungime de 3-4 metri ;
E.limita dintre jejun si ileon se poate stabili cu precizie.
7.Urmatoarele afirmatii referitoare la intestinul subtire sunt adevarate :
A are o lungime de 5-6 metri.;
B.cuprinde jejunul si ileonul;
C.limita de separare dinte cele doua segmente poate fi stabilita cu precizie;
D.jonctiunea ileocecala reprezinte portiunea fixa a intestinului ;
E.valvulele conivente nu proemina in lumenul intestinal.

1
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la diverticuluii intestinali sunt adevarate;
A.pot exista fara a produce simptome clinice;
B.apar ca imagini de minus de SDC( substranta de contrast);
C.sunt legati de lumen printr-un colet;
D.inflamatia lor nu determina niciodata anemie megaloblastica ;
E.inflamatia lor poate produce steatoree.
9. Urmatoarele afirmatii ale diverticulului Meckel sunt adevarate:
A.are o frecventa de 14%;
B.este un rest al canalului canalului omfalomezenteric;
C.in marea majoritatea cazurilor este asimptomatic;
D.se poate invagina producand ocluzia ;
E.poate fi sediul volvulusului.

10. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A.enterita regionala este o inflamatie cronica;
B.etiologia bolii Crohn nu este deplin elucidata;
C.enterita regionala are etiologia deplin elucidata;
D.enterita regionala se ;ocalizeaza mai frecvent la nivelul jejunului ;
E.enterita regionalase localizeaza mai frecvent la nivelul ileonului terminal.
11.Urmatoarele reprezinta modificari organice ileale evidentiate radiologic:
A.spasmul contralateralvalvulei Bauchin;
B.accentuarea haustrelor;
C.ingrosarea pliurilor mucoasei;
D.hipertrofia foliculilor limfatici ;
E.hipertrofia placilor Payer.
12. Urmatoarele reprezinta modificari organice ileale evidentiate radiologic:
A.spasmul contralateral valvulei Bauchin;
B.accentuarea haustrelor;
Ceroziuni superficiale ale mucoasei.;
D. edemul mezentericrealizand aspect de ansa in omega;
E.hipotrofia foliculilor limfatici.
13. Urmatoarele reprezinta modificari functionale cecale:
A.spasmul contralateralvalvulei Bauchin;
B.accentuarea haustrelor ( cec in frunza de stejar);
C.ingrosarea pliurilor mucoasei;
D.hipertrofia placilor Payer ;
E.hipertrofia foliculilor limfatici.
14.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile benigne intestinale sunt adevarate?
A stenoze.;
B.pseudodiverticuli( semnul sforii sau “ string sign “);
C.segmentele intestinale poststenotice sunt dilatate;
D.segmentele intestinale prestenotice sunt dilatate ;
E.nicio afirmatie nu este corecta.
15. Cauzele incriminate inileitele nespecifice benigne sunt:
A.adenovirusuri;
B.bacilul Mellasez;
C.richetzii;
D.corinebacterium ;
E.pneumococ tip 3.

2
16. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile benigne intestinale sunt adevarate?
A. sunt foarte frecvente;
B.sunt usor de identificat cand au dimensiuni mici ;
C.polipii adenomatosi se intalnesc mai rar ca tumotrile cu provenienta din tesut
conjunctiv;
D.sunt putin frecvente ;
E.sunt greu de identificat cand are dimensiuni mici.
17. Care sunt metodele pricipale utilizate in evaluarea diagnostica a colonului ?
A radiografia abdominala simpla.;
B.bariu pasaj;
C.explorarea prin clisma baritata simpla;
D. angiografia;
E.urografia i.v..
18. Care sunt metodele principale utilizate in evaluarea diagnostica a colonului?
A.urografia i.v.;
B.bariu pasaj;
C.angiografia;
D.ultrasonografia ;
E.IRM.
19. Care sunt metodele principale utilizate in evaluarea diagnostica a colonului?
A.angiografia;
B.urografia i.v.;
C.bariu pasaj;
D.explorarea in dublu contrast ;
E.IRM.
20. Radiografia abdominala simpla poate evidentia:
A. aerocolia;
B.interpozitia colonului intre ficat si diafragma;
C.Sindromul Chilaiditi;
D.Corpi straini radiotransparenti ;
E.corpi straini radioopaci.
21. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la clisma baritata sunt adevarate?
A.este necesara o buna pregatire a colonului;
B.metodele standard de pregatire includ un regim alimentar;
C. exista doua metode standard de examinare prin clima baritata;
D.examenul in dublu contrast pare a fi superior in posibilitatea decelarii unor leziuni
mari ;
E. examenul cu contrast simplu este indicat in diverticuloza.
22 Examenul cu contrast simplu este indicat in:
Adiverticuloza.;
B.fistule;
C.subocluzie;
D.in cazul bolnavilor foarte tineru ;
E.numai in cazul bolnavilor care pot fi mobilizati pe masa.
23. Segmentele colonului sunt:
A.fornixul;
B.cecul;
C.colonul descendent;
D.pilorul ;
E.sigmoidul.

3
24.Care din urmatoarele variante reprezinta malformatii congenitale ale colonului?
A. mezenterul comun;
B. rotatia incompleta;
C.duplicatia colonului.;
D. boala Hirschprung;
E.diverticolul Meckel.
25. Sindromul Peutz- Jeghers asociaza:
A.polipoza gastrointestinala si pigmentatie periorificiala;
B.aerogastrie si pigmentatie periorificiala;
C.polipoza gastrointestinala si aerogastrie;
D.polipoza gastrointestinala si aeroenterie ;
E.nu exista elementecaracteristice acestui sindrom.
26. Factorii favorizanti ai tumorilor maligne ale colonului sunt:
A.ureterosigmoidoneostomia;
B.retinita pigmentara;
C.polipii;
D.Boala Crohn ;
E.leiomiomul.
27.Factorii favorizanti ai tumorilor maligne ale colonului sunt:
A. Ocluzia intestinala;
B. perforatii;
C.gastrita;
D.invaginatia colonului ;
E.boala Hirschprung.
28. Complicatiile cancerului colorectal sunt:
Aocluzia intestinala.;
B.perforatii;
C.gastrita;
D. invaginatia colonului;
E.boala Hirschprung.
29. In cazul colitei ulceroase, radiografia simpla poate evidentia:
A. Calibrul colonului transvers este mai mic de 5,5 cm;
B. Contur spiculat produs de existenta ulceratiei;
C. pierderea haustrelor;
D. aerocolie localizata pe transvers;
E.contur neregulat.
30. Examenul radiologic prin clisma baritatprin dublu contratsin cazul colitei ulceroase
releva :
A.prezenta lizereului de siguranta;
B.dublu contur prin infiltrarea bariului intre mucoasa si submucoasa;
C.modificari de tip polipoid;
D.disparitia lizereului de siguranta ;
E.absenta insulelor de edem ale mucoasei.
31. Urmatoarele modificari de forma ( configuratie ) sunt intalnite in afzele tardive ale colitei
ulceroase:
A disparitia haustrelor.;
B.ingustarea si scurtarea colonului;
C.stergerea unghiurilor colonice;
D.ingustarea spatiului presacrat ;
E.pastrarea falturilor dintre haustre.

4
32. In cazul apendicitei acute, radiografia abdomjnla simpla releva:
A.apendiculoliti;
B.nivele hidroaerice in ileonul terminal si cec;
C. accentuarea marginii psoasului;
D.stergerea marginii psoasului ;
E.aerocolie- produsa prin peritonita.
33. urmatoarele afirmatii referitoare la neoplasmul apendicular sunt adevarate:
A. tumorile apendiculare pot fi tumori carcinoide;
B.tumorile apendiculare pot fi tumori epiteliale;
C.tumorile apendiculare pot fi adenocarcinoame;
D.sunt descoperite cu ocazia apendicectomiei ;
E.nu sunt cunoscute cazuri de neoplasme apendiculare.
34.In hepatomegalie, pe radiografia abdominala simpla se descrie:
A. sindromul chilaiditi;
B. pozitia inalta a diagrafgmului;
C. deplasarea bulei de gaz a stomacului;
D. aerobilie- fistule biliodigestive ;
E. nu apar modificari radiologice.
35. Arteriografia selectiva a trunchiului celiac cu vizualizarea arterei hepatice pune
diagnosticul de;
A.fistula arteriovenoasa;
B.tromboze;
C.sindrom chilaiditi;
D.hemangioame ;
E.nevralgie Arnold.
36. Hilul hepatic contine:
A.vena porta;
B. vena hepatica;
C. artera hepatica;
D.coledocul ;
E.calea biliara principala.
37. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitoare la structura hilului hepatic?
A. artera hepatica se divide in ramuri lobulare si segmentare;
B.vene suprahepatice converg spre vena cava superioara;
C.vena porta se divide la nivelul hilului hepatic in 3 ramuri;
D.calea bilara principala este componenta a hilului hepatic ;
E. la nivelul hilului hepatic artera hepatica este situata anterior caii biliare.
38. Urmatoare afirmatii referitoare la chistul hidatic sunt adevarate:
A. poate fi unic sau multiplu;
B.aspectul imagistic este dependent de faza evolutiva;
C.;ecografic apare ca o imagine transonica ;
D. intotdeauna se poate vizualiza detasarea membranei proligere;
E..se localizeaza numai la periferia ficatului.
39.Tumorile hepatice maligne – ultrasonografic apar ca:
A.izoecogene;
B.hipoecogene;
C.in cocarda.;
D. imagini in ecogenitate mixta;
E.nu se pot vizualiza ultrasonografic.

5
40.Tumorile hepatice maligne secundare pot avea urmatoarele aspecte imagistice:
A. nu are aspect radioimagistic;
B.cocarda;
C.hiperdense;
D.hipodense ;
E.. Infiltratia omogena a parenchimului hepatic.
41. Care din urmatoarele metode radioimagistice sunt utilizate in examinarea afectiunilor
cailor biliare?
A.ultrasonografia.;
B.radiografia abdominala;
C.colecistocolangiografia;
D. colangiografia per si post operatorie;
E. cistografia.
42. Vezicula biliara are urmatoarele functii:
A. concentrare si resorbtie;
B.rezervor biliar;
C.secretie de inulina;
D. secretie;
E.contractilitate.
43.Ultrasonografic, vezicula biliara:
A.apare ca o imagine transonica.;
B. apare cu pereti hiperecogeni;
C.apare cu grosimea peretilor de 5-6 mm;
D. are dimensiunea de 5/8/4 cm;
E.nu are aspect piriform.
44.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta malformatii congenitale ale splinei?
A asplenia.;
B.hiperslenism;
C.polisplenia.;
D.spline accesorii;
E.splina “wandering”.
45, Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cadrul laceratiei splenice?
A poate fi insotita sau nu de hematom subcapsular.;
B.splina are dimensiuni re;
C conturul este nergulat.;
D. prezinta santuri car o fragmenteaza;
E.poate produce hemoperitoneu

6
 RASPUNSURI
INTREBAREA A B C D E
1 X X X X
2 X X X X
3 X X X
4 X X X
5 X X X X
6 X
7 X X X X
8 X X X
9 X X X
10 X X
11 X X X
12 X X X
13 X X
14 X X X
15 X X X X
16 X X X
17 X X X X
18 X X X X
19 X X X X
20 X X X X
21 X X X X
22 X X X
23 X X X
24 X X X X
25 X
26 X X X X
27 X X X X
28 X X X
29 X X X X
30 X X X
31 X X X
32 X X X X
33 X X X
34 X X X
35 X X X
36 X X X
37 X X
38 X X X
39 X X X X
40 X X X
41 X X X X
42 X X X X
43 X X X X
44 X X X X
45 X X X X

7
8