GRILA PENTRU LICENTA GASTROENTEROLOGIE 1. Indicatiile endoscopiei digestive superioare sint urmatoarele a. Sindromul disfagic b.

Caracterizarea si verificarea unor modificari evidentiate radiologic c. Rectoragia d. Anemia feripriva e. Sindrom dispeptic persistent 2. Indicatiile colonoscopiei sint urmatoarele cu exceptia: a. Screeningul cancerului colorectal b. Hemoragia digestiva inferioara c. Diagnosticul cancerului colorectal d. Boala ulceroasa e. Diagnosticul bolii inflamatorii intestinale
3.

Ecografia abdominala este utila in urmatoarele boli cu exceptia: a. Diagnosticul icterului obstructiv b. Diagnosticul bolii ulceroase c. Stadializarea neoplasmului de colon d. Diagnosticul neoplasmului hepatic e. Diagnosticul litiazei veziculare Dintre caracteristicile clismei baritate urmatoarea afirmatie este adevarata: a. Nu necesita pregatire prealabila b. Este superioara colonoscopiei c. Permite diagnosticul ulcerului peptic d. Este utila in diagnosticul neoplasmului de colon e. Nu este utila in diagnosticul diverticulozei colonice

4.

5. Endoscopia digestiva terapeutica permite a. Tratamentul hemoragiei digestive superioare b. Insertia unei proteze esofagiene c. Efectuarea polipectomiei gastrice d. Extractia corpilor straini digestivi e. Extractia de calculi coledocieni 6. In acalazia cardiei simptomul cel mai caracteristic este reprezentat de : a. Regurgitaia acid b. Disfagia paradoxal c. Tusea nocturn asociat cu wheezing d. Durerea toracic anterioar e. Vrsturi alimentare

7.

Diagnosticul diferenial al acalaziei cardiei se face urmatoarele boli cu exceptia: a. Boala de reflux gastroesofagian b. Cancerul esofagian c. Ulcerul duodenal d. Rectocolita ulcero hemoragica e. Tulburri motorii esofagiene

8. Simptomatologia in boala de reflux gastroesofagian este urmatoarea: a. Claudicatia intermitenta b. Piroxis c. Regurgitatia d. Disfagia e. Tusea cronica
9.

Complicatiile bolii reflux gastroesofagian sint urmatoarele cu exceptia: a. Esofagul Barrett b. Stenoza esofagiana c. Hemoragia digestiva superioara d. Esofagita de reflux e. Cancerul gastric

10. Disfagia este un simptom caracteristic urmatoarelor afectiuni: a. Neoplasmul esofagian b. Boala de reflux gastroesofagian c. Acalazia cardiei d. Spasmul esofagian difuz e. Boala celiaca
11.

Metodele de diagnostic ale infeciei cu Helicobacter pylori sunt: a. Detectarea anticorpilor anti Helicobacter pylori n ser b. Decelarea histopatologica a bacteriei H. pylori n fragmentul de endobiopsie c. Detectarea antigenelor H. pylori n materiile fecale d. Testul hemocult e. Testul respirator (ureea breath test) Testele invazive care stabilesc diagnosticul infeciei cu Helicobacter pylori sunt reprezentate de urmatoare, cu excepia: a. Testul rapid la ureaz b. Testele serologice c. Examenul histologic d. Testul respirator cu uree marcat C13/14 e. Tehnicile de cultur bacterian

12.

13.

Diagnosticul radiologic al unui ulcer gastric este suficient pentru a iniia un tratament antiulceros? a. Da, se poate iniia terapia antiulceroas dac imaginea radiologic este tipic pentru ulcer gastric b. Da, dar este necesar endoscopie digestiva dupa terminarea tratamentului c. Nu, ulcerul gastric necesit ntotdeauna confirmare prin endoscopie digestiva completata cu endo-biopsie d. Nu, necesita endoscopie digestiva daca imaginea radiologica este suspecta e. Da, se poate initia tratamentul si bolnavul va fi urmarit clinic. Urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastric sint adevarate: a. AINS reprezint un factor patogenic important b. Helicobacter pylori reprezint un factor patogenic important c. AINS nu este implicat in geneza ulcerului gastric d. Repetarea gastroscopiei nu este necesar dup tratament e. Absena micorrii ulcerului sub tratament sugereaz malignitatea Complicatiile ulcerului duodenal sint: perforatia hemoragia digestiva cancerul gastric penetratia in pancreas stenoza pilorica

14.

15. a. b. c. d. e.
16.

Afeciunile asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer gastric sunt urmatoare, cu excepia: A. Gastrita cronic atrofic B. Esofagul Barrett C. Gastrita drog-indus D. Stomacul operat E. Polipii adenomatoi Manifestarile clinice ale enteropatiei glutenice (boala celiaca) includ: a. Diareea cronica b. Tusea cronica c. Scderea n greutate d. Pirozis e. Anemia feripriva

17.

18.

Grupele de pacieni cu risc crescut pentru a dezvolta cancer colorectal: a. Pacienii cu vrste de peste 50 de ani b. Pacienii diagnosticai cu boli inflamatorii intestinale idiopatice c. Pacienii cu virste de peste 40 de ani d. Pacienii cu boal diverticular colonic cu complicaii recurente e. Pacientii cu sindrom de intestin iritabil Categoriile populaionale cu risc crescut pentru cancerul colorectal sunt reprezentate de: a. Bolnavii cu rectocolita ulcerohemoragica dupa multi ani de evolutie b. Subiecii cu istoric personal de cancer colo-rectal c. Pacienii cu diverticuloz colonic d. Subiecii cu istoric personal de polipi adenomatoi e. Pacienii cu sindrom de intestin iritabil Metodele folosite pentru screeningul cancerului colorectal sint urmatoarele cu exceptia: a. colonoscopia b. clisma baritata in dublu contrast c. test hemocult d. ecografia abdominala e. sigmoidoscopia

19.

20.

21. Screeningul cancerului colorectal se adreseaza urmatorilor subiecti: a. Persoane asimptomatice cu risc crescut b. Persoanelor cu suspiciune de cancer de colon c. Bolnavilor cu rectoragie d. Bolnavilor cu tenesme rectale e. Bolnavilor cu dureri abdominale 22. Urmatoarele afirmatii privind cancerul de rect sint adevarate cu exceptia: a. Bolnavii au frecvent rectoragie b. Bolnavii au frecvent tenesme rectale c. Tuseul rectal este foarte util pentru diagnostic d. Computer tomografia este cea mai buna metoda de diagnostic e. Rectosigmoidoscopia completata cu biopsie endoscopica este cea mai buna metoda de diagnostic 23. Urmatoarele afirmatii despre hepatitele cronice sint adevarate a. Hepatitele cronice se insotesc obligatoriu de crestere a transaminazelor

b. Hepatitele cronice evolueaza obligator spre ciroza hepatica c. Cea mai buna metoda de diagnostic a hepatitei cronice este ecografia abdominala d. Hepatita cronica este un factor de risc pentru cancerul hepatic e. Hepatita cronica se insoteste obligatoriu de crestere a bilirubinei serice 24. Hepatita cronica prezinta urmatoarele caractere clinice: a. Bolnavul poate prezenta hepatalgii de efort b. Bolnavul poate fi asimptomatic c. Bolnavul poate prezenta un sindrom dispeptic nespecific d. Bolnavul poate prezenta astenie importanta e. Bolnavul este intotdeauna simptomatic
25.

Hepatitele cronice pot fi determinate de urmtoarele cauze: a. Virusul hepatitic A ; b. Virusul hepatitic B; c. Virusul hepatitic D ; d. Virusul hepatitic C; e. Cauz autoimun. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul hepatitei cronice cu virus B, nu este este adevarata? a. Este obligatorie excluderea consumului de alcool; b. Medicamente hepatoprotectoare au un rol adjuvant; c. Este util vaccinarea membrilor anturajului; d. Medicaia cea mai eficienta este reprezentat de Prednison i Azatioprin; e. Medicaia antiviral cuprinde interferonul sau analogii nucleozidici (Lamivudina i Adefovir).

26.

27. Complicatiile cirozei hepatice sint urmatoarele, cu exceptia a. hemoragia digestiva prin ruperea varicelor esofagiene b. cancerul hepatic c. stenoza pilorica d. coma hepatica e. ascita 28. Medicamentele utilizate in tratamentul encefalopatiei hepato-portale sint reprezentate de: a. Rifaximin (Normix) b. Lactuloz c. Propranolol

d. Ampicilina e. Spironolacton
29.

Hipertensiunea portala portal se caracterizeaza prin prezenta de: a. Varicele esofagiene b. Varice gastrica c. Scdere ponderal d. splenomegalie e. Ascita Msurile eficiente dovedite n terapia HDS prin efracie variceal sunt reprezentate de: a. Scleroterapia endoscopic b. Lactuloza c. Sandostatin d. Tamponada mecanic cu sonda Blackmore e. Silimarina Tratamentul ascitei n ciroza hepatic presupune: a. Repaus fizic; b. Monitorizarea diurezei i a greutii corporale; c. Diet hipoproteic; d. Diuretice: Spironolactona 100-200 mg/zi, Furosemid 40160 mg/zi; e. Paracenteza terapeutic este indicat n ascita mare sau refractar la tratament.

30.

31.

32. Cea mai buna investigatie paraclinica pentru diagnosticul litiazei veziculare este reprezentata de: a. Computer tomografie b. Rezonanta magnetica nucleara c. Endoscopie digestiva d. Ecografia abdominala e. Irigoscopia in dublu contrast

33. Colica biliara este caracterizata prin: a. Durere in hipocondru drept b. regurgitatii c. Iradiere posterioara spre virful omoplatului drept d. Polachiurie e. Palpitatii 34. Complicatiile litiazei veziculare sint:

a. b. c. d. e.
35.

Colecistita acuta Colecistita cronica Litiaza coledociana Pancreatita acuta Ileusul biliar

Factorii care pot limita aportul ecografiei veziculei biliare sunt reprezentai de: a. Bilirubina peste 5 mg/dl b. Prezena calculilor calcificai c. Prezena gazelor intestinale d. Ingestia alimentara recenta e. Obezitatea masiv a. b. c. d. e. Cauzele pancreatitei acute includ: alcoolul mutatia genei APC litiaza coledociana hipertrigliceridemia infectia cu Helicobacter pylori

36.

37. Simptomatologia caracteristica pancreatitei acute include cu exceptia: a. durera abdominala in bara b. regurgitatie c. greturi si varsaturi incorecibile d. ileus paralitic e. tablou de soc 38. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute include cu exceptia: a. cresterea amilazemiei b. cresterea amilazei urinare c. modificari (edem, colectie peripancreatica etc) evidentiate de rediografia abdominala pe gol d. modificari (edem, colectie peripancreatica etc) evidentiate de computer-tomografia abdominala e. cresterea lipazei serice 39. Complicatiile pancreatitei acute sint urmatoarele cu exceptia: a. ascita b. pseudochistul de pancreas c. neoplasmul gastric d. pancreatita cronica e. abcesul peripancreatic
40.

Simptomatologia caracteristica in pancreatitei cronica include cu exceptia:

a. b. c. d.

durerea abdominala scaderea ponderala rectoragia pirozisul e. diareea, steatoreea