Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
a) directa
b) indirect
c) pasiva
5. Care din urmatoarele produsele biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV, cu
conditia absentei sangelui vizibil:
a) LCR
b) urina
c) fecale
a) igiena mainilor
b) utilizarea echipamentului individual de protective
c) efectuarea operatiunilor de curatare, dezinfectie si sterilizare
a) 2 ore
b) 24 ore
c) 48 ore
15. Cea mai simpla metoda de suparaveghere a infectiilor asociate asistentei medicale este:
a) metoda active
b) metoda pasiva
c) monitorizarea zilnica a rezultatelor bacteriologice
16. Fisa cazului de infectie asociata asistentei medicale este completata de:
18. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la medical
de medicina muncii pentru luarea in evident in termen de:
a) 24 ore
b) 48 ore
c) imediat
20. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:
a) peste 50% din pacientii internati la nivelul sectiei prezinta semne de infectie
b) exista un cumul de minim 3 cazuri cu acceasi etiologie si in aceeasi perioada de
timp
c) apare o boala infecto-contagioasa
22. Atributiile persoanei accidentate prin expunere la produse biologice sunt, cu exceptia:
a) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
b) controleaza respectarea masurilor de asepsie si antisepsie
c) mentine igiena conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire adecvate
c la locul de producere
d in aer liber
25. Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza in asa fel incat sa fie cat mai putin manipulata
in scopul:
26. Verificarea lenjeriei murdare sa nu ramana obiecte taietoare-intepatoare sau alte deseuri
de acest tip intra in atributiile:
27. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata.Sortarea lenjeriei contaminate se face:
a pe tipuri de articole
d nu se sorteaza
a 24 ore
b 48 ore
a zilnic
b maxim 48 ore
c maxim 72 ore
d saptamanal
e ori de cate ori este nevoie
30. Testarea microbiologica a lenjeriei de spital are drept scop, cu exceptia:
a lunar
b trimestrial
c semestrial
d anual
32. Calitatea serviciilor de spalatorie in spital este influentata de mai multi factori, cu exceptia:
igienizare a lenjeriei
35. Gasiti corespondenta intre categoria de deseu rezultat din activitatea medicala si codul
dedicat:
a 18 01 01 deseuri infectioase
36. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata. Minimizarea cantitatii de deseuri implica:
fiecărei categorii
38. Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in incintele unitatilor medicale
este:
a 24 ore
b 48 ore
c deseurile periculoase se trateaza obligatoriu in unitatea sanitara care a generat acest tip de
41. Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitatile medicale
sunt, cu exceptia:
a decontaminarea termica
b decontaminarea chimica
c incinerarea
d decontaminarea fizico-chimica
42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Personalul implicat in sistemul de
gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:
deşeurilor medicale
c cantitatea zilnica estimativa a materialelor medicale care vor deveni deseuri periculoase
dupa utilizare
43. Gasiti corespondenta intre, deseurile rezultate din activitatea medicala si conditiile de
colectare a acestora:
b sapun chirurgucal
51. Dezinfectia curenta si/sau terminala, se efectueaza, obligatoriu, numai cu dezinfectanti de nivel
inalt, in urmatoarele situatii:
54. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un
antiseptic se face:
a. eficienţa dezinfectantului
60. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un
antiseptic se face:
tegumentelor
c ochii
66. Produsele biocide incadrate in grupa principala I tip de prod 2 sunt utilizate pentru:
a. dezinfectia suprafetelor
b. dezinfectia aerului
70. Caile de transmitere pentru care pot fi necesare maruri suplimentare de precautie sunt, cu
exceptia:
71. Faceti corespondenta intre nivelul de risc si indicatii, in ceea ce priveste spalarea si dezinfectia
mainilor:
73.Bronsita cronica:
a.infectia
b.alergia
c.factorii iritanti
c. cia
77.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica,se evidentiaza tabloul clinic de BPOC,care arata ca:
78.Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din sangele arterial ,din cadrul insuficientei
respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :
a.este constanta
b. este inconstanta
79. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon ,in sangele arterial din cadrul insuficientei
respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :
b.este inconstanta
c. este constanta
a. treptat
b.brusc
c. variabil
a.dispneea
b.hipotensiunea arteriala
c.cianoza
a.fumatul
b.obezitatea
a.fumatul
a.insuficienta respiratorie
b.hipertensiunea arteriala
d.tahicardie,anxietate
e.turgescenta jugularelor
b. dispnee
c.hematemeza
d.hematurie
a.25-35 resp./min
b. 15-25 resp/min
c.16-18 resp/min
d.30-35 resp/min
a. ortopneea
b.tahipneea
c.rinoreea
d.bradipneea
92. .Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este:
a.fumatul
b.hipolipidemia
c.HTA
a. apare la mers
b. cedeaza la repaus
c. se accentueaza la repaus
98.Caracteristicile cefaleei din HTA sunt:
a. localizare occipitala
a.hipertiroidie
b. hipotensiune arteriala
c.distonie neurovegetativa
100. EKG poate furniza informatii cu privire la :
b. dezechilibre hidroelectrolitice
a. afectiuni cardiace
b. afectiuni osteoarticulare
c. afectiuni renale
102.Hipotensiunea ortostatica poate aparea atunci cand bolnavul prezinta:
a. hipovolemie
b. hipervolemie
c. hiperhidratare
103.Insuficienta cardiaca dreapta se manifesta clinic prin:
a. dispnee
b. edem
c. hepatomegalie
104.Insuficienta cardiaca stanga se manifesta clinic prin :
a. dispnee
a. cresterea in greutate
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c. hipolipidic
108.Hipoxemia reprezinta :
a. hepatomegalie
b.frecvent edeme
c.splenomegalie
a. hiposodat ,hipolipidic,hipocaloric
b. hiposodat ,hiperlipidic,hipocaloric
c. hiposodat ,hipolipidic,hipercaloric
111. Poliuria reprezinta:
a. sub 1000 ml
b. sub 500ml
c. sub 100ml
113.Hematuria macroscopica poate aparea:
a dupa administrare de anticuagulante
b.dupa tratament renal
a.20-40mg%
b.40-80mg%
c.10-20mg%
a.diabetul zaharat
a.glomerulonefrita
b.rinichi polichistic
c.afectiuni vasculare
a.retentie azotata
c. HTA
a.arterei radiale
b..artera pedioasa
c.vena jugulara
b. prin masca
a.administrarii diureticelor
b.varsaturilor
c.arsurilor
a.dispneea
b.tulburari de mobilitate
c.dificultatea de a se alimenta
a.ameteli,vajaituri in urechi
b. tegumente rosii,congestionate
c. cefalee puternica
d.HTA
a. astenie
b.ameteli
c.bradicardie
a.paloare tegumentara
b.hipertensiune arteriala
c.acufene
a.febra,frison
b.astenie
c.bradicardie
a.concentrat trombicitar
b.plasma
c.masa eritrocitara
a.plasma
b.masa eritrocitara
c.crioprecipitat
130.La pacientii cu anemie cronica,scaunul poate avea aspect inchis la culoare,negricios
c.vitaminele B1,B6,B12
la nivelul:
a.manubriului sternului
b.humerusului
a. hematiile
b. leucocitele
c. hepatocitele
d. plachetele sanguine
e. miocitele
b.obezitatea
d.factori genetici
b.nutritiv
c.de substitutie
a. greata
b.varsaturi
d.alopecie
b. Proba Oilecker
c. Proba Blakemore
d. perforarea venei
secretati de:
a.glanda tiroida
b. glandele suprarenale
c.glanda hipofiza
prin :
b.scadere ponderala
c.cresterea T.A.
d.scaderea apetitului
b.retard mental
a.sete intensa
c. glicemii >160mg%
b. crestere ponderala
c. diaree
d. bradicardie
145.Bolnavul cu hipertiroidism prezinta:
a. puls rapid/neregulat
b.nervozitate
c.constipatie
d.exoftalmie
b.afectiuni renale
c.afectiuni ale aparatului locomotor
b. tulburari pancreatice
c. colon iritabil
a. numarului de hematii
b. numarului de trombocite
c. formulei leucocitare
d. proteinei C reactive
a. poliglobulie esentiala
c. scleroze pulmonare
a.diabet insipid
c.pansament compresiv
a.bolnavii astenici
b. bolnavii anemici
c. bolnavii hipertensivi
b. intoxicatii cu barbiturice
c. infarct miocardic
e . diaree grava
a.venele epicraniene
b.vena jugulara
d. artera radiala
b. lombalgia
c. embolia gazoasa
164. in cazul unei injectii intramusculare pot aparea urmatoarele accidente cu exceptia:
a. hematomul
b. flebalgia
c. durere violenta
a.HTA medie
b. HTA esentiala
c. HTA esentiala
a. complicatii cardiace,coronariene
c. complicatii abdominale
a. vasoconstrictia arteriala
c. vasodilatatia arteriala
b. infarctului de mezenter
c. infarctul miocardic
a. diabetul zaharat
b. encefalopatia hipertensiva
c. hemoragia cerebrala
d. insuficienta cardiaca si insuficienta renala
171. Care din urmatoarele formulari sunt corecte ,cu referire la caracterele urinei ,cand
172. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
178.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:
a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
180.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
e.-examen LCR
a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
185. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale gigante);
b.-oprirea fumatului
187. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizează ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a. sindromul hemiplegic
c. nevralgia sciatica
a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele
191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si în:
a. poliradiculonevrita
c. sindromul meningian
192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
c. timp îndelungat
a. hemoconcentratie
196. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :
a. insuficienta cardiaca
c. infectia arsurilor
a. soc hipovolemic
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. radiatii ultraviolete .
211.Anginele sunt :
a. odinofagia;
c. false membrane .
a. 1-2 zile ;
b. 1-10 zile;
c. 3-6 zile .
c. colica biliara .
b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ;
c. regim hiperprotidic.
a. combatarea pruritului ;
a. semnul Barsieri;
b. semnul Koplick;
c. nu produce prurit.
c. apatie, imobilitate.
226.In perioada eruptiva din rujeola apare:
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;
c. hipotermie .
229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei
constau in:
b. cu izolare la domiciliu ;
c. digestiv.
a. poliadenopatia;
c. ciclul lingual .
a. poliartrita;
a. simptomatic;
b. etiologic;
c. igienic .
a. fete;
b. baieti;
c. dupa pubertate .
a. iernii;
b. primaverii;
c. verii.
a. fecal-orala;
c. parenterala.
a. meningita tuberculoasa;
b. meningita seroasa ;
c. tetanos .
a. copii;
c. tineri .
242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :
a. hematogena ;
b. prin contiguitate ;
c. aerogena .
a. rujeola;
b. varicela;
c. hepatita virala A.
a. chimioterapie antivirala;
248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse
bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
c. parotidita epidemica.
b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate;
c. in parazitoza intestinala .
b. specifica omului ;
a. spitalizarea;
b. declararea nominala;
c. imobilizarea pacientului.
b. varstnici;
c. barbati.
a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;
a. integritatea fiolei;
a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;
a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;
a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;
a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;
a. ascita;
c. icter;
c. ingestia de medicamente;
a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;
263.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:
b. encefalopatia portala;
c. HTA;
a. rezervat;
a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;
a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;
c. in hipersplenismul sever;
b. numai de necessitate;
a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;
a. boli infectioase;
b. rupturi a ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
a. simple
c. lipsite de importanta
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
c. orice entorsa
a. calmarea durerii
c. durere
a. violent
a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii
c. febra
c. nu este obligatoriu
a. ortopedica (nesângerânda)
b. chirurgicala (sângerânda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala
(sângerânda)
287. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-
kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
a. crup difteric
b. bronhoalveolite de deglutiție
c. crize de astm bronșic
d. cordul pulmonar acut
289.Cauzele de origine cardiacă din insuficiența respiratorie acută sunt următoarele, cu excepția:
a. astmul cardiac
b. edemul pulmonar acut
c. embolia pulmonară
d. hipertensiunea arterială
290.Dispneea din insuficiența respiratorie acută poate apărea sub formă de:
a. tahipnee
b. bradipnee expiratorie
c. respirație Kussmaul
d. respirație Cheyne-Stokes
a. praful de casă
b. pulberile
c. ceața
d. factorii infecțioși
a. bronșită acută
b. emfizem pulmonar
c. bronșită cronică
d. astm bronșic
a. drenaj postural
b. aspirație bronșică
c. administrare de oxigen
d. spălătură bronșică
a. emisiunea de sânge
b. morfina
c. hipotensoarele
d. oxigenul
a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterială
d. turgeșcența jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea arterială din:
a. glomerulonefrita acută
b. insuficiența renală acută
c. toxemia gravidică
d. feocromocitomul
305. Simptomele și semnele din tamponada cardiacă sunt în raport cu etiologia tamponadei cardiace:
306. Cum se face respirația artificială ,, gură la gură ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea căilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului
307.Aritmii atriale sunt tulburări de ritm ale inimii ,în care mecanismul de producere a acestora acționează
în atrii fie:
a. în nodul sinoatrial
b. în nodul sinuzal
c. într-un focar ectopic,situat în afara nodulului sinuzal
d. în nodulul atrio-ventricular
a. amețeli
b. dureri precordiale,jenă retrosternală
c. tulburări de auz
d. semne de excitație neuro-psihică
309.Extrasistolele ventriculare :
a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c. bolile aparatului digestiv
d. tabagismul
a. prin obstrucție
b. prin ștrangulare
c. prin inflamații ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului
a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c. instalarea unei sonde de aspirație nazogastrică
d. corectarea tulburărilor hidroelectrolitice
a. esofag
b. duoden
c. faringe
d. jejunul proximal
a. greutate epigastrică
b. greață
c. amețeli
d. slăbiciune,transpirații
316.Cauzele cele mai importante în apariția hemoragiei digestive superioare:
a. obnubilarea
b. starea de sopor
c. carus
d. letargia
319.Prevenirea și combaterea obstrucției căilor aeriene , la un pacient în comă ,se face prin:
a. eroare dietetică
b. surmenaj,factori psihici
c. infecții,intoxicații
d. hipertensiune arterială
a. grețuri ,vărsături,
b. poliuri, polidipsie
c. lipotimie
d. stupoare
a. respirație Kussmaul
b. tulburări de cunoștință
c. deshidratare globală
d. mioză
a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c. corectarea tulbulărilor hidroelectolitice
d. antispastice
b. arsuri
d. meningite
326. Premergător eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmă ,care constă în:
b. vărsături
d. cefalee persistente
a. polipnee
b. polifagie
c. poliurie
d. polidipsie
b. o modificare a respiraţiei;
b. inspir prelungit;
a. eriteme difuze
b. edem al feței,pleoapelor
c. edem laringian
d. urticarie
a. în camera anterioară
b. în cristalin
c. în corpul ciliar
d. în peretele globului
332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterină care are următoarele caractere:
a. sialoree
b. mioză
c. tahicardie
d. transpirații abundente
a. contracții voluntare
b. contracții bruște
c. contracții tonice,
d. contracții clonice
335.Convulsiile tonico-clonice generalizate la copii evoluează în trei faze :
a. faza tonică
b. faza clonică
c. faza de rezoluție
d. faza tonico-clonică
a. menoragii
b. rectoragii
c. otoragii
d. metroragii
a. liniștit
b. senzație de arsură
c. disfagie
d. disfonie
a. manevre endoscopice
b. tentative nereușite de extragere a unui corp străin
c. traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plăgi penetrante sau perforații
a. alergie medicamentoasă
b. înțepătură de insectă
c. alergie alimentară
d. alergie la praf
a. fasciculații musculare
b. mioză
c. crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice
a. efort
b. emoții
c. mese copioase
d. administrarea de nitroglicerină
a. ateroscleroza coronariană
b. cardiopatii valvulare
c. coronarita reumatismală
d. tromboageita obliterantă
a. mobilitate normală
b. crepitații osoase
c. lipsa transmiterii mișcărilor dincolo de fractură
d. întreruperea continuității unui os
349.Semnele de probabilitate întălnite în fracturile închise sunt următoarele cu o excepție:
a. echimozele
b. deformarea regiunii
c. scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormală
a. vedere dublă
b. lipsa auzului
c. lipsa vederii
d. lipsa totală a simțului mirosului
a. în stări comatoase
b. la cardiaci
c. în intoxicații cu ciuperci
d. în convulsii
a. slăbiciune
b. transpirații reci
c. hipertensiune arterială
d. lipotimie
a. bradicardie
b. amețeli
c. hipotensiune arterială
d. lipotimie
a. paloare intensă
b. polipnee
c. anxietate
d. toate răspunsurile sunt greșite
a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c. 60-100g uree
d. 50-100 g uree
a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c. hemofiltarea
d. plasmafereza
a. cefalee violentă
b. encefalită
c. sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic
a. pierderea cunoștinței
b. încărcare traheo-bronșică
c. convulsii
d. tahicardie, hipotensiune
a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. cărbunele
a. lăcrimare
b. furnicături ale extremităților
c. stare de agitație,confuzie,halucinații
d. comă cu mioză
a. faza de excitație
b. faza de încordare motorie
c. faza de comă metilică
d. faza de comă etilică
a. pierderea cunoștinței
b. tahicardie cu respitație agonică
c. cianoză, hipotermie
d. hipertensiune arterială
376.Cauzele insuficienței cardiace la sugar pot fi date de :
a. tulburări de respirație
b. boli congenitale de inimă
c. tulburări de ritm
d. boli endomiocardice
a. modificări de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal
a. tratament simptomatic
b. sângerare abundentă
c. diureză osmotică cu manitol și furosemid
d. morfină pentru calmarea durerilor
382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisă de bolnavi ca:
a. o senzație de pirozis
b. o senzație de constricție
c. o senzație de presiune
d. o senzație de arsură
383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:
a. stenoză esofagiană
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian
a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale
a. litiază reno-ureterală
b. tumori vezicale
c. pielonefrită
d. pionefroză
387.Obstacolele extravezicale și extrarenale din retenția acută de urină sunt date de:
a. atrofia fanerelor
c.hemoptizia
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
a. acufene
b. fosfene
c.pirozis
394.Educaţia pentru sănătate a pacientului cu angină pectorală vizează:
a. renunţarea la fumat
a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare
a. hipovolemia
c. hipervolemia
a. antibiotice
c. antialgice
398.Insuficienţa cardiacă dreaptă se manifestă clinic prin:
a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
a. dispnee
c.hiperhidratare
b. hipertensiune arterială
c. apariţia insomniilor
403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă severă va fi:
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic
a. nitroglicerină
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
b.dureri precordiale ce se ameliorează atunci când pacientul stă în poziţie şezândă cu toracele
aplecat anterior
c. frecătură pericardică
a. stenoza mitrală
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :
a. stresurile emotionale;
b. hipertiroidismul;
c. dieta hiperlipidica;
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;
a. sunt paroxistice;
418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :
b. nu poate fi variabila;
a. nitroglicerina;
b. nitrit de amil;
c. oxigenoterapie;
c. administrarea de miofilin;
c. tratament anticoagulant;
c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale,cardiopatii ischemice;
a. prodromala, de debut;
c. scaderea glicemiei;
428. Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente:
a. mialgin;
c. nitroglicerina;
b. somnolenta;
a. cardiopatia ischemica;
b. hipertiroidia;
c. insuficienta mitrala;
b. bradicardie;
434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :
436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :
c. au caracter coronarian;
a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. pierderea cunostintei;
b. controlul respiratiei;
441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prinurmatoarele :
442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:
b. fracturi de coloana;
443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. embolie grasoasa;
a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;
446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional inurmatoarele situatii:
a. in intoxicatii;
b. la inecati;
c. la uremici;
447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele situatii :
a. astm bronsic;
c. hipertensiune arteriala;
448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata, inurmatoarele situatii :
b. morfina;
c. oxigenoterapia;
450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :
a. diureticele;
b. singerarea;
a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1 - 2 zile;
a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;
b. restrictiv;
c. continuu;
a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;
458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;
b. inflamatia miocardului;
a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .
a. leucocitoza ;
b. cresterea fibrinogenului ;
469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :
b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .
a. in umarul stang;
c. bradipnee.
474. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :
b. pozitia trendelenburg ;
c. ventilatia mecanica.
475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :
c. ambele.
c. mobilizare precoce.
c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.
b. HTA ;
c. gripa.
480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. pastrarea cunostintei;
c. la hipertensivi.
b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale, cardiopatiiischemice sau arterite ale
arterelor pelvine ;
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.
a. anorexia
b. varsaturile
c. febra
d. diareea
a. hematiile;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele
c. în cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp străin;
491. Peritonita:
492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
b. Ecografia abdominala
493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind următoarele, cu
excepția:
494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul
transfuziei de sange este:
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen
a. lipiodol
b. bariu sulfat
c. odiston sau urografin
d. iopamiro
a. pneumoperitoneu;
b. hemoperitoneu;
c. lichid de ascita.
498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei
499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi
data de:
500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,consta in:
c) calmarea durerii
a) la apariţia gingivoragiilor
a. plastie
b. stomie
c. tomie
a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice
c) compresiune la distanţă;
d) aplicarea garoului;
506. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos:
507. Rectosigmoidoscopia reprezintă examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv, care poate
avea:
a) scop explorator
b) scop terapeutic
c) ambele
508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei
morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograde
a. cardiogen
b. hipovolemic
c. anafilactic
d. septic
510. Firele de sutură chirurgicală disponibile chirurgical sunt identificate pe baza caracteristicilor de mai jos,
cu excepţia:
c. volumul firului;
d. grosimea firului;
511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:
a) luesul
b) malaria
a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite
c. se trateaza medical
515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:
d) anuria
a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrene
518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente? a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antiflogistic;
e. umed.
b. tahicardie;
c. tahipnee;
a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool
a) sputa cu sange
d) varsatura cu sange
522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va include in mod obligatoriu
si determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei
523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa se
administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv, in caz
de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:
b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz si medicatie
antiemetica
525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală:
a) paracenteză
b) laparotomie
c) celiotomie
d) laparoscopie
b) tahicardia;
d) dilataţia pupilară
b. continua si întrerupta
529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
b. răcirea extremităţilor;
c. diaree
a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in
evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant;
c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice
534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia chirurgicala este
obligatoriu sa se practice in:
a. mecanice
b. termice
c. iatrogene
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c. furuncul al cefei;
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele
a. cu bolnavul nemâncat
e. dimineaţa à jeun
a. numarul de leucocite
b hemoglobina
c. hematocritul
a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sanguinolenta
c) greturi si varsaturi
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase
546. În cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea în acordarea primului ajutor constă în:
548. Pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
550. Hematemeza:
a. reprezintă exteriorizarea prin vărsătură a hemoragiei produsa în tubul digestiv distal de unghiul Treitz;
b. vitamina C
c. vitamina B1
c) calmarea durerii
c. utilizată în concentrație 3%
557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
b) fără complicaţii;
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem posibilitatea
efectuarii EKG.
b) asigurarea hemostazei;
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
564. În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând următoarele
principii:
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculara
d) pacientii in coma
567. Mobilizarea se face in functie de:
a) natura bolii;
b) starea generala;
a) iatrogene;
b) intentionate;
c) accidentale;
d) penetrante.
a) necesita supraveghere;
572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv de sindrom coronarian
acut?
a) LDH;
b) TGP;
c) Troponina;
573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie pulmonara?
a) vertijul si palpitatiile;
b) tusea si expectoratia;
c) dispneea si cianoza;
d) dispneea si tusea.
574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?
a) dispnee expiratorie;
b) Wheezing-ul;
c) expectoratia perlata;
575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?
a) pe canula nazala;
b) pe masca;
c) pe sonda Yankauer;
577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de infectie la unul din pacientii
aflati in ingrijirea sa:
a. medicul curant
c. directorul de ingrijiri
c. distrugere a biofilmului
a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate
c. trebuie uscate
a. cu indicatori biologici
b. cu indicatori fízico-chimici
582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a sterilitatii de:
a. o luna
b. doua luni
c. 24 de ore
d. sase luni
a. teste de aeromicroflora
b. teste de sanitatie
c. teste de sterilitate
d. teste de screening
d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza de alcooli
585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu suporta autoclavare, este
valabila:
a. 72 ore
b. 24 ore
c. 48 ore
d. 7 zile
a. raportul de activitate
587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu colier:
a. 48 ore de la sterilizare
b. 72 ore de la sterilizare
c. 24 ore de la sterilizare
588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele
caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt urmatoarele cu exceptia:
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
e.-examen LCR
a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale gigante);
b.-oprirea fumatului
603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizează ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a.-gastrita
b.-ulcerul gastric
d.-colopatia functionala
e.-ulcerul duodenal
d.angina eritematoasa
a.macroscopic
b.microscopic
c.biochimie
d.bacteriologic
e.scintigrafic
c.ecografia abdominala
d.explorari endoscopice
e. inspectia,palparea,percutia abdomenului
a.afectiuni digestive
b.afectiuni renale
d.glosodinia
e. disfagia
b.boli respiratorii
d.tumori esofagiene
e. nu are cauza
a. hemoperitoneul
d. insuficienta cardiaca
a. ocluzia intestinala
c.coma hepatica
a. coma hepatica
b.refuzul explorarii
c.trombocitopenia
a.decubit ventral
b.decubit dorsal
e.Trendelemburg
a. paine de grau
b.mamaliga
c.pilaf de orez
d.branzeturi
b.pruritul
c.febra
d.disuria
e.telekinezia
a.scaderea valorilor hb si ht
b.hematemeza
c.rectoragie
d.melena
e.tahicardie
b.CT abdominall
c.EDS
d.echo abdomen
b.distensie abdominala
a. malignizarea
b.ocluzia intestinala
c.hemoragia
d.icterul mecanic
e.megacolonul toxic
a.hemoragia
b.perforatia
c.malignizarea
d.stenoza
e.penetratia
624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoniala:
a.paracenteza
b.laparotomie
c.celiotomie
d.laparoscopie
e.paracecala
625.Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:
aThieman
b.Petzer
c.Einhorn
d.ub Faucher
e.Foley
a. furosemid
b.anticolinergice
d.acidifiante sangvine
e.transfuzii de plasma
a .cailor biliare
b.pancreasului
c.co9lecistului
d.ficatului
e.rinichiului
629.Tratamentul igieno-dietetic al afectiunilor hepatice cornice nu includ urmatoarele cu exceptia:
a. repaos la pat
c.infectiile intercurente
d.predispozitia familiala
a. omeprazol
b.gaviscon
c.metoclopramid
d.nitropector
e.alte alcaline
632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:
a. pancreatita acuta
b.colecistita cronica
c.cancerul hepatic
d. ulcerul bulbar
e. infectiile urinare
633.Pancreatita acuta are drept cauza urmatoarele cu exceptia:
a.irigografia
b.radiografia abdominala
c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia
a. IMA
d.HTA
a.hematochezie
b.hematemeza
c.hemoptizie
d.hematosialoree
a.decubit ventral
b.decubit dorsal
b.gastrita hiperacida
c.ulcerul de gamba
a. calea parenterala
b.calea orala
c.calea respiratorie
d.calea rectala
b.mascheaza simptomatologia
d.tulburari de transit
644.Hematemeza reprezinta:
a.varsatura cu sange
b.sputa cu sange
c.urina cu sange
d.scaunul cu sange
d. durere in bara
b.starea generala
c.febra
d.cefalee
b. în hipocondrul stâng
d. in abdomenul inferior
b. deshidratare severã
a. cirozã hepaticã
b. tulburãri de coagulare
c. in trombocitopenii
658. Disfagia
c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente semisolide si lichide
a. alcoolul
c. alimentele sãrate
d.alimentele solide
c. hematemezã
663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:
b. lapte, smântâna,iaurt
b. hodro-lacto-zaharata calde
c. hipoglucidica ,hipocalorica
c. varsaturi bilioase
a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.
a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
a. hipertensiunea arterială
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditară
a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul
a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat
a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez
a. amiotrofia limbii
b. tulburări de formare a bolului alimentar
c. tulburări de fonaţie
a. electrocardiografică
b. electroencefalografică
c. electromiografică
a. tremurătura involuntară
b. mişcări involuntare bruşte care dispar în somn
c. fasciculaţii involuntare
a. pierderea conştientei
b. mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare
a. contractura musculară
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vasculară
a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii
a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv
a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale
c. scotom = pierderea parţială a câmpului vizual
696. Lezarea nervului trigemen produce:
a. tulburări de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale
a. migrena
b. cefalee nevrotică
c. durere de cap (cefalee)
a. febră
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme
a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numărare a banilor
c. mişcarea de întors ceasul
a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a măsurilor muzicale
c. mişcarea de balansare
a. psihogen
b. endocrin
c. renal
a. tremurătura
b. rigiditate
c. mers încet cu paşi mici
a. tulburări oculare
b. tulburări vestibulare
c. tulburări motorii
a. tumori cerebrale
b. acumulare în exces de LCR
c. edem cerebral generalizat
a. epistaxis
b. criza convulsivă generalizată
c. deficit motor
a. relaxare sfincteriană
b. incontinenţă de fecale
c. muşcarea limbii
a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale
a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice
a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile
c. reducerea dozelor fără recomandare medicală
a. pe calea genitală
b. transplancentar
c. la naştere
a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica
a. tulburări neurologice
b. tulburări psihice
c. tulburări senzitivo-senzoriale
a. pacientul va fi nemâncat
b. pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică)
c. pacientul va fi pregătit psihic
a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie să fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi în ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:
a. decubit lateral;
b. şezând
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale
a. apă şi săpun
b. tinctură de iod
c. alcool sanitar
746. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:
a. o compresă sterilă
b. un tampon de vată
c. o compresă nesterilă
a. steril
b. nesteril
c. îl depune în sacul colector
a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor
a. da
b. nu
c. da, numai în cazul HTA
d. numai dacă pacientul acceptă
a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. când LCR-ul este sanguinolent
a. 60-70 picături/min.
b. 40 picături/min.
c. 70-80 picături/min
a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apă distilatăedem cerebral generalizat
756. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală, asistenta îşi va fixa ca obiective:
a. conducător auto;
b. macaragiu;
c. conducător metrou;
d. economist.
a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezând
c. mers
a. igienă personală
b. activităţi manuale diverse
c. îmbrăcat-dezbrăcat
766. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este:
a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral
a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii
768. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este explicat astfel:
a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor
770. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză, în timp ce urmăreşte un
program la TV în holul secţiei:
771. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. complicaţii pulmonare
774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei fracturii presupune :
775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:
a. expectoraţie seroasă;
b. respiraţie în poziţie verticală a corpului;
c. respiraţie în poziţie orizontală a corpului
d. respiratie dificila in ortostatism
778. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in urmatoarele situatii:
a. vilent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului
782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:
a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare
c. ambele variante sunt corecte
a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)
c. degenerative (porcese neoplazice)
786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la pat sunt:
a. escarele
b. embolia pulmonara
c. diabet zaharat
787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele interventii vor fi
aplicate de asistenta medicala:
791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei
intervenţii chirurgicale:
a. sindrom inflamator;
b. febră;
c. greata si varasaturi
793. Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă, unui
pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:
a. potenţial de complicaţii;
b. deficit de autoîngrijire;
c. durere.
d. toate variantele sunt corecte
a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.
c. reducerea mobilităţii articulare;
a. plasma
b. sange
c. puroi
797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. şi-a îndepărtat proteza dentară
b. şi-a îndepărtat bijuteriile şi lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie
d. toate variante sunt corecte
798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:
a. edem
b. echimoze
c. escare
801. Antibiograma este metoda de laborator care:
a. genunchiului
b. cotului
c. soldului
804. Scopul oricarei imobilizari este:
a. de a diminua durerile
b. de a mentine axarea corecta a membrului
c. de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a unui fragement osos
rupt
d. de a mentine functiile vitale in limite normale
a. necroze
b. paralizii
c. administrare obligatorie de antibiotice
807. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a. hemoragia interna
b. hemoragia arteriala
c. hemoragia externa
d. hemoragia exteriorizata
a. Toate arterele din corp au ca origine doua trunchiuri principale: artera aorta si
artera pulmonara
b. vena femurala impreuna cu venele iliace comune formeaza vean cava inferioara
c. artera aorta porneste din ventricolul drept
812.. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. şi-a îndepărtat proteza dentară
b. şi-a îndepărtat bijuteriile şi lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie
a. artroscopie
b. examen radioscopic pulmonar
c. examen radiologic osteo-articular
817. Domnul B. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. Care dintre următoarele semene
relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotenţa funcţională şi cianoza degetelor;
b. senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut;
c. dureri, senzaţii de furnicături, răceală şi albirea degetelor;
822. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des folosită
pentru:
a. leziunile claviculei şi umărului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului
825. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca, unul din obiectivele de îngrijire propuse, se
referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur, într-un termen dat. Asistenta medicală intervine
în acest scop, prin:
827. La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii urmatoarele, cu exceptia:
a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.
828. În timpul tratamentului cu anticoagulante pot apărea următoarele manifestări clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
c. hematuria, disuria, oligoanuria.
829. Pregătirea preoperatorie locală constă în:
a. suprimarea alimentației
b. clisma evacuatorie
c. spălarea tegumentelor
d. raderea pilozității
833. In cazul în care un pacient prezintă un tub de dren obstruat datoria asistentului medical este:
a. flexia si extensia
b. înclinarea cubitala si deviaţia radiala
c. abducţia si aducția
a. biceps femural
b. semi -tendinos
c. semi-membranos
840. Complexul articular al pumnului este format din:
a. articulaţia mediocarpiana
b. articulaţia radio-carpiana
c. ambele variante sunt corecte
841. Miscarea de supinaţie este miscarea de:
a. rotaţie spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rotaţie interna a pumnului
842. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei, tahicardiei, febrei, junghiului
toracic, sugerează asistentei medicale:
a. o embolie pulmonară;
b. o atelectazie pulmonară;
c. un abces subfrenic;
843. În prima oră după anestezia generală, obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele:
a. monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei;
a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica
a. sindrom inflamator;
b. vărsături;
c. ameţeli;
d. febră;
e. limitarea mişcărilor.
851.In prezența unui aparat gipsat asistenta își propune următoarele, cu excepția:
853.Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele
rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
854. Dupa terminarea perioadei de imobilizare indelungata la pat, reluarea activitatii se face prin:
a. mobilizarea progresiva cu mare precautie
b. moblizarea se va face doar la indicatia medicului
c. mobilizarea se face doar in functie de vointa familiei
a. deformarilor articulare
b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale
c. complicatiilor respiratorii
a. artoza genunchiului
b. artroza cotului
c. artroza umarului
860. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des folosită
pentru:
a. leziunile claviculei şi umărului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului
a. dureri locale
b. inflamarea picorului, mai ales in zona calcaiului
c. inabilitatea de a indoi piciorul sau de a sta pe varfuri
865. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de
profilaxie:
a. primară;
b. secundară;
c. terţiară.
866. În timpul mobilizarilor vom ţine seama de o serie de reguli:
a. un semn obiectiv;
b. un semn subiectiv
c. ambele variante sunt incorecte
a. leziuni sângerânde;
b. plăgi inflamate;
c. arsuri;
d. plăgi infectate
872.Pseudartroza reprezinta :
a. o reducere imperfecta
b. neconsolidarea definitiva a fracturii
c. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte
876. Primul gest terapeutic, atunci când diferentierea dintre coma hipoglicemica si coma
diabetica este greu de facut, consta în:
a. administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 Ul insulina rapida
879.In coma diabetica se pot administra soluţii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina
atunci când:
a. apar primele semne de constiinta
b. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline
c. glicemia a scazut sub 300 mg%
900.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea
profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate
907.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la
nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani
909.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar
910.Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii asociate asistentei medicale
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.
915.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin
administrare de:
a. plegomazin fiole
b. torecan tablete
c. emetiral supozitoare.
925.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin:
a. polipnee cu halena acetonica
b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi
c. deshidratare totala
926.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:
a. dureri abdominale
b. senzatie de foame
c. halena acetonica
931.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt:
a. înlaturarea factorului socogen
b. administrarea de lichide per os
c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale
945.Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze, ameteli, astenie, foame
exagerata. Aceste fenomene credeaza dupa:
a. ingestia de glucide
b. administrare de ser fiziologic
c. administrare de glucoza
956. ln cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si
mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
960.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
964.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
A. în primele 24 ore;
B. în primele 48 ore;
C. în primele 7 zile;
D. în primele 72 ore;
E. nu se efectuează.
972. În diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizează prin determinarea:
A. anticorpilor anti-insulină;
B. hemoglobinei glicozilate;
D. peptidului C;
E. insulinei şi peptiduluiC
E. administrare de glucagon.
D.reducerea sedentarismului;
977.În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie să ținem cont ca la aceasta vârsta copilul este expus la
infecții materno-fetale, germenii cel mai frecvent întâlniți fiind următorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes
978. În caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene
979. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra rău tolerata sau cu semne de gravitate fără punct de
plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
C. Cefalosporine de generatia a III a
E. Penicilinamine
980 .In caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul este expus la
infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes
981. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe urmatoarele semne CU
EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)
C. Hematurie macroscopica
982. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil este:
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda
983.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude diagnosticul de infectie
urinara CU EXCEPTIA:
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut
A. Tratament antibiotic
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing
986 .În angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se inițiază tratament cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
B. hepatită reactivă
C. glomerulonefrită
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon
A. Prin spirometrie
A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productivă
C. Rinoree muco-purulentă
E. Dispnee expiratorie
A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosferică
A. Sub 1 noapte/lună
B. Sub 1 zi/săptămână
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
E. 1-2 zile/săptămâna
A. Astmul sever
B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort
D. Astmul ușor
E. Faringită
993 .Astmul bronșic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizează prin:
B. Însuficiență cardiacă
A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
A. Tahicardie
C. Hipotensiune arterial
D. Oligurie
E. Colaps
A. Sete puternică
B. Oligurie
C. Tulburări neurologice
D. Febră
C. Prematuritatea
A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV E. Salmonella
1000. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului este corectă: