Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) directa
b) indirect
c) pasiva
a) LCR
b) urina
c) fecale
a) igiena mainilor
b) biroul de internari
c) nivelul sectiilor
a) 2 ore
b) 24 ore
c) 48 ore
b) cantitativ
a) metoda active
b) metoda pasiva
16. Fisa cazului de infectie asociata asistentei medicale este completata de:
b) asistenta sefa
c) medical currant
a) 24 ore
b) 48 ore
c) imediat
19. Recoltarea esantioanelor de sange de la personalul expus accidental se face:
20. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:
b) vaccinarea postexpunere
c la locul de producere
d in aer liber
25. Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza in asa fel incat sa fie cat mai putin
manipulata in scopul:
d toate
27. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Sortarea lenjeriei contaminate
se face:
a pe tipuri de articole
d nu se sorteaza
a 24 ore
b 48 ore
a zilnic
b maxim 48 ore
c maxim 72 ore
d saptamanal
a lunar
b trimestrial
c semestrial
d anual
32. Calitatea serviciilor de spalatorie in spital este influentata de mai multi factori, cu
exceptia:
igienizare a lenjeriei
34. Producatorii de deseuri medicale au obligatia, cu exceptia:
35. Gasiti corespondenta intre categoria de deseu rezultat din activitatea medicala si
codul dedicat:
a 18 01 01 deseuri infectioase
c separarea la sursaă prin asigurarea caă deşeurile sunt colectate îîn ambalajele
corespunzaă toare fiecaă rei categorii
d tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termicaă la
temperaturi scaă zute;
a 24 ore
b 48 ore
41. Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitatile
medicale sunt, cu exceptia:
a decontaminarea termica
b decontaminarea chimica
c incinerarea
d decontaminarea fizico-chimica
42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Personalul implicat in sistemul
de gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:
b riscurile pentru mediu şi saă naă tatea umanaă îîn fiecare etapaă a ciclului de eliminare
a
deşeurilor medicale
dupa utilizare
b sapun chirurgucal
antiseptic se face:
a. eficienţa dezinfectantului
60. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu
un
antiseptic se face:
c. transmiterea aeriana
tegumentelor
c ochii
66. Produsele biocide incadrate in grupa principala I tip de prod 2 nu sunt utilizate
pentru:
a. dezinfectia suprafetelor
b. dezinfectia aerului
70. Caile de transmitere pentru care pot fi necesare maruri suplimentare de precautie
sunt, cu exceptia:
71. Faceti corespondenta intre nivelul de risc si indicatii, in ceea ce priveste spalarea si
dezinfectia mainilor:
73.Bronsita cronica:
a.infectia
b.alergia
c.factorii iritanti
c. cia
77.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica,se evidentiaza tabloul clinic de BPOC,care
arata ca:
a.este constanta
b. este inconstanta
79. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon ,in sangele arterial din cadrul
insuficientei respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :
c. este constanta
a. treptat
b.brusc
c. variabil
a.dispneea
b.hipotensiunea arteriala
c.cianoza
85.Factorii de risc pentru afectiunile respiratorii acute include:
a.fumatul
b.obezitatea
a.fumatul
a.insuficienta respiratorie
b.hipertensiunea arteriala
d.tahicardie,anxietate
e.turgescenta jugularelor
b. dispnee
c.hematemeza
d.hematurie
a.25-35 resp./min
b. 15-25 resp/min
c.16-18 resp/min
d.30-35 resp/min
a. ortopneea
b.tahipneea
c.rinoreea
d.bradipneea
92. .Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia caă un pacient are nevoie de O2
este:
a.fumatul
b.hipolipidemia
c.HTA
a. apare la mers
b. cedeaza la repaus
c. se accentueaza la repaus
a. localizare occipitala
a.hipertiroidie
b. hipotensiune arteriala
c.distonie neurovegetativa
100. EKG poate furniza informatii cu privire la :
b. dezechilibre hidroelectrolitice
a. afectiuni cardiace
b. afectiuni osteoarticulare
c. afectiuni renale
102.Hipotensiunea ortostatica poate aparea atunci cand bolnavul prezinta:
a. hipovolemie
b. hipervolemie
c. hiperhidratare
a. dispnee
b. edem
c. hepatomegalie
a. dispnee
c. hiperhidratare
a. cresterea in greutate
c. aparitia insomniilor
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c. hipolipidic
108.Hipoxemia reprezinta :
a. hepatomegalie
b.frecvent edeme
c.splenomegalie
a. hiposodat ,hipolipidic,hipocaloric
b. hiposodat ,hiperlipidic,hipocaloric
c. hiposodat ,hipolipidic,hipercaloric
a. sub 1000 ml
b. sub 500ml
c. sub 100ml
a.20-40mg%
b.40-80mg%
c.10-20mg%
a.diabetul zaharat
a.glomerulonefrita
b.rinichi polichistic
c.afectiuni vasculare
a.retentie azotata
c. HTA
a.arterei radiale
b..artera pedioasa
c.vena jugulara
a.administrarii diureticelor
b.varsaturilor
c.arsurilor
a.dispneea
b.tulburari de mobilitate
c.dificultatea de a se alimenta
a.ameteli,vajaituri in urechi
b. tegumente rosii,congestionate
c. cefalee puternica
d.HTA
a. astenie
b.ameteli
c.bradicardie
126.Pacientul cu poliglobulie prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a.paloare tegumentara
b.hipertensiune arteriala
c.acufene
a.febra,frison
b.astenie
c.bradicardie
a.concentrat trombicitar
b.plasma
c.masa eritrocitara
a.plasma
b.masa eritrocitara
c.crioprecipitat
c.vitaminele B1,B6,B12
la nivelul:
a.manubriului sternului
b.humerusului
a. hematiile
b. leucocitele
c. hepatocitele
d. plachetele sanguine
e. miocitele
b.obezitatea
d.factori genetici
a.curativ
b.nutritiv
c.de substitutie
a. greata
b.varsaturi
c.eritem cutanat de-a lungul venei
d.alopecie
b. Proba Oilecker
c. Proba Blakemore
d. perforarea venei
secretati de:
a.glanda tiroida
b. glandele suprarenale
c.glanda hipofiza
prin :
c.cresterea T.A.
d.scaderea apetitului
b.retard mental
a.sete intensa
c. glicemii >160mg%
b. crestere ponderala
c. diaree
d. bradicardie
a. puls rapid/neregulat
b.nervozitate
c.constipatie
d.exoftalmie
b.afectiuni renale
c. este obisnuita(80%)
b. tulburari pancreatice
c. colon iritabil
a. numarului de hematii
b. numarului de trombocite
c. formulei leucocitare
d. proteinei C reactive
a. poliglobulie esentiala
c. scleroze pulmonare
a.diabet insipid
c.pansament compresiv
a.bolnavii astenici
b. bolnavii anemici
c. bolnavii hipertensivi
b. intoxicatii cu barbiturice
c. infarct miocardic
e . diaree grava
b.vena jugulara
d. artera radiala
a. flebalgia
b. lombalgia
c. embolia gazoasa
a. hematomul
b. flebalgia
c. durere violenta
a.HTA medie
b. HTA esentiala
c. HTA esentiala
a. complicatii cardiace,coronariene
c. complicatii abdominale
a. vasoconstrictia arteriala
a. trombozei cerebrale
b. infarctului de mezenter
c. infarctul miocardic
a. diabetul zaharat
b. encefalopatia hipertensiva
c. hemoragia cerebrala
d. insuficienta cardiaca si insuficienta renala
171. Care din urmatoarele formulari sunt corecte ,cu referire la caracterele urinei
,cand
172. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
180.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-
esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
e.-examen LCR
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
b.-oprirea fumatului
187. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a. sindromul hemiplegic
c. nevralgia sciatica
a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele
191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si îîn:
a. poliradiculonevrita
c. sindromul meningian
192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
c. timp îîndelungat
a. hemoconcentratie
196. IÎn caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor
a. soc hipovolemic
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
200. Tratamentul îîn arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin
spalaturi abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. radiatii ultraviolete .
210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
211.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;
a. odinofagia;
c. false membrane .
a. 1-2 zile ;
b. 1-10 zile;
c. 3-6 zile .
c. colica biliara .
c. regim hiperprotidic.
a. combatarea pruritului ;
a. semnul Barsieri;
b. semnul Koplick;
c. nu produce prurit.
c. apatie, imobilitate.
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;
c. hipotermie .
b. cu izolare la domiciliu ;
a. aerogen;
a. poliadenopatia;
c. ciclul lingual .
a. poliartrita;
a. simptomatic;
b. etiologic;
c. igienic .
a. fete;
b. baieti;
c. dupa pubertate .
a. iernii;
b. primaverii;
c. verii.
a. fecal-orala;
c. parenterala.
a. meningita tuberculoasa;
b. meningita seroasa ;
c. tetanos .
a. copii;
c. tineri .
242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :
a. hematogena ;
b. prin contiguitate ;
c. aerogena .
a. rujeola;
b. varicela;
c. hepatita virala A.
a. chimioterapie antivirala;
a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;
248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate
cu diverse bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
c. parotidita epidemica.
b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate;
c. in parazitoza intestinala .
b. specifica omului ;
a. spitalizarea;
b. declararea nominala;
c. imobilizarea pacientului.
b. varstnici;
c. barbati.
a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;
a. integritatea fiolei;
a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;
257. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;
a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;
a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;
a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;
a. ascita;
c. icter;
c. ingestia de medicamente;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;
b. encefalopatia portala;
c. HTA;
a. rezervat;
a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;
a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;
a. profilactic;
c. in hipersplenismul sever;
b. numai de necessitate;
a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;
a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;
b. rupturi a ligamentelor
a. simple
c. lipsite de importanta
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
c. orice entorsa
a. calmarea durerii
c. durere
a. violent
a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii
c. febra
c. nu este obligatoriu
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se va face pe cale
chirurgicala (saî ngeraî nda)
287. Dupa o perioada de imobilizare îîn cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-
fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutitșie
b. crize de astm bronsș ic
c. cordul pulmonar acut
289.Cauzele de origine cardiacaă din insuficientșa respiratorie acutaă sunt urmaă toarele, cu
exceptșia:
a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonaraă
c. hipertensiunea arterialaă
290.Dispneea din insuficientșa respiratorie acutaă poate apaă rea sub formaă de:
a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respiratșie Kussmaul
c. respiratșie Cheyne-Stokes
a. praful de casaă
a. pulberile
b. ceatșa
c. factorii infectșiosș i
292. Tabloul clinic îîn starea de raă u astmaticaă este reprezentat de:
a. drenaj postural
a. aspiratșie bronsș icaă
b. administrare de oxigen
c. spaă laă turaă bronsș icaă
298.IÎn edemul pulmonar acut se îîntaî lnesc urmaă toarele manifestaă ri clinice:
a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterialaă
d. turgesș centșa jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea arterialaă din:
a. glomerulonefrita acutaă
a. insuficientșa renalaă acutaă
b. toxemia gravidicaă
c. feocromocitomul
305. Simptomele sș i semnele din tamponada cardiacaă sunt îîn raport cu etiologia tamponadei
cardiace:
306. Cum se face respiratșia artificialaă ,, guraă la guraă ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea caă ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului
307.Aritmii atriale sunt tulburaă ri de ritm ale inimii ,îîn care mecanismul de producere a
acestora actșioneazaă îîn atrii fie:
308.Tulburaă rile functșionale care pot saă aparaă îîn aritmii sunt:
a. ametșeli
b. dureri precordiale,jenaă retrosternalaă
c. tulburaă ri de auz
d. semne de excitatșie neuro-psihicaă
309.Extrasistolele ventriculare :
a. sunt baă taă i premature provocate de stimuli care iau nasș tere îîn atrii
b. pot saă aparaă la persoanele cu inimaă saă naă toasaă
c. pot saă aparaă la persoanele cu afectșiuni organice de inimaă
d. pot saă aparaă izolate sau cu o anumitaă regularitate
a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul
a. prin obstructșie
b. prin sș trangulare
c. prin inflamatșii ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului
a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspiratșie nazogastricaă
d. corectarea tulburaă rilor hidroelectrolitice
314.Hemoragia digestivaă superioaraă este saî ngerarea care are loc îîn:
a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal
a. greutate epigastricaă
b. greatșaă
c.ametșeli
d. slaă biciune,transpiratșii
316.Cauzele cele mai importante îîn aparitșia hemoragiei digestive superioare:
319.Prevenirea sș i combaterea obstructșiei caă ilor aeriene , la un pacient îîn comaă ,se face prin:
a. eroare dieteticaă
b. surmenaj,factori psihici
c.infectșii,intoxicatșii
d. hipertensiune arterialaă
a. respiratșie Kussmaul
b. tulburaă ri de cunosș tintșaă
c.deshidratare globalaă
d. miozaă
a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulaă rilor hidroelectolitice
d. antispastice
b. arsuri
d. meningite
326. Premergaă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmaă ,care constaă
îîn:
d. cefalee persistente
327. Urmaă toarele simptome formeazaă triada clasicaă îîn diabetul zaharat, cu exceptia:
a. polipnee
b. polifagie
c. poliurie
d. polidipsie
b. o modificare a respiraţiei;
b. inspir prelungit;
a. eriteme difuze
b. edem al fetșei,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie
332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterinaă care are urmaă toarele
caractere:
a. sialoree
b. miozaă
c.tahicardie
d. transpiratșii abundente
334.Convulsia este un simptom al unui proces patologic manifestat prin:
a. contractșii voluntare
b. contractșii brusș te
c.contractșii tonice,
d. contractșii clonice
a. faza tonicaă
b. faza clonicaă
c. faza de rezolutșie
d. faza tonico-clonicaă
337. Arsurile se clasificaă din punct de vedere al profunzimii îîn patru grade:
a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii
a. linisș tit
b. senzatșie de arsuraă
c.disfagie
d. disfonie
341.Maă surile de urgentșaă îîn cazul hemoragiilor traheobronsș ice sunt urmaă toarele :
342.Sș ocul anafilactic cel mai frecvent survine îîn urmaă toarele circumstantșe etiologice cu o
exceptșie:
a. alergie medicamentoasaă
b. îîntșepaă turaă de insectaă
c.alergie alimentaraă
d. alergie la praf
a. fasciculatșii musculare
b. miozaă
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice
a. efort
b. emotșii
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerinaă
a. ateroscleroza coronarianaă
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismalaă
d. tromboageita obliterantaă
a. mobilitate normalaă
b. crepitatșii osoase
c.lipsa transmiterii misș caă rilor dincolo de fracturaă
d. îîntreruperea continuitaă tșii unui os
349.Semnele de probabilitate îîntaă lnite îîn fracturile îînchise sunt urmaă toarele cu o exceptșie:
a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormalaă
351.IÎn raport cu gravitatea leziunilor, degeraă turile sunt clasificate îîn 4 grade:
a. vedere dublaă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totalaă a simtșului mirosului
356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal îîn perioada de linisș te cuprinde urmaă toarele alimente
:
362.IÎn hemoragiile digestive mici semnele clinice îîn general sunt absente dar pot apaă rea
uneori:
a. slaă biciune
b. transpiratșii reci
c.hipertensiune arterialaă
d. lipotimie
a. bradicardie
b. ametșeli
c.hipotensiune arterialaă
d. lipotimie
364.IÎn hemoragiile digestive masive apar uneori semne de sș oc hipovolemic :
a. paloare intensaă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate raă spunsurile sunt gresș ite
a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree
a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza
a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. caă rbunele
a. laă crimare
b. furnicaă turi ale extremitaă tșilor
c. stare de agitatșie,confuzie,halucinatșii
d. comaă cu miozaă
a. faza de excitatșie
b. faza de îîncordare motorie
c. faza de comaă metilicaă
d. faza de comaă etilicaă
a. tulburaă ri de respiratșie
b. boli congenitale de inimaă
c. tulburaă ri de ritm
d. boli endomiocardice
a. modificaă ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal
a. tratament simptomatic
b. saî ngerare abundentaă
c. diurezaă osmoticaă cu manitol sș i furosemid
d. morfinaă pentru calmarea durerilor
382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisaă de bolnavi ca:
a. o senzatșie de pirozis
b. o senzatșie de constrictșie
c. o senzatșie de presiune
d. o senzatșie de arsuraă
383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:
a. stenozaă esofagianaă
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian
a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale
a. litiazaă reno-ureteralaă
b. tumori vezicale
c. pielonefritaă
d. pionefrozaă
387.Obstacolele extravezicale sș i extrarenale din retentșia acutaă de urinaă sunt date de:
a. atrofia fanerelor
b. edeme
c.hemoptizia
391.IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri clinice:
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
a. acufene
b. fosfene
c.pirozis
a. renunţarea la fumat
a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare
a. hipovolemia
c. hipervolemia
397. In tratamentul unui pacient cu pericarditaă se pot administra:
a. antibiotice
c. antialgice
a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
a. dispnee
c.hiperhidratare
401.Terapia cu diuretice este indicataă la pacienţii cu:
b. hipertensiune arterialaă
c. apariţia insomniilor
403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţaă cardiacaă severaă va fi:
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic
a. nitroglicerinaă
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
405. Pericardita se manifestaă clinic prin:
b.dureri precordiale ce se amelioreazaă atunci caî nd pacientul staă îîn poziţie şezaî ndaă cu
toracele aplecat anterior
a. stenoza mitralaă
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :
a. stresurile emotionale;
b. hipertiroidismul;
c. dieta hiperlipidica;
410. Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;
a. sunt paroxistice;
418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :
b. nu poate fi variabila;
a. nitroglicerina;
b. nitrit de amil;
c. oxigenoterapie;
c. administrarea de miofilin;
c. tratament anticoagulant;
a. prodromala, de debut;
c. scaderea glicemiei;
a. mialgin;
c. nitroglicerina;
b. somnolenta;
a. cardiopatia ischemica;
b. hipertiroidia;
c. insuficienta mitrala;
b. bradicardie;
434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :
436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :
c. au caracter coronarian;
a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. pierderea cunostintei;
b. controlul respiratiei;
441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prinurmatoarele :
442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:
b. fracturi de coloana;
443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. embolie grasoasa;
a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;
446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional inurmatoarele situatii:
a. in intoxicatii;
b. la inecati;
c. la uremici;
447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele situatii :
a. astm bronsic;
c. hipertensiune arteriala;
448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata, inurmatoarele situatii :
449. In edemul pulmonar acut cardiogen, cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele :
b. morfina;
c. oxigenoterapia;
450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :
a. diureticele;
b. singerarea;
c. oxigenoterapie masiva, 10- 12 l/ minut;
a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1 - 2 zile;
a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;
b. restrictiv;
c. continuu;
456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:
a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;
458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;
b. inflamatia miocardului;
a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .
a. leucocitoza ;
b. cresterea fibrinogenului ;
469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :
b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .
a. in umarul stang;
c. bradipnee.
c. ventilatia mecanica.
475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :
c. ambele.
c. mobilizare precoce.
c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.
b. HTA ;
c. gripa.
480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. pastrarea cunostintei;
c. la hipertensivi.
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.
a. anorexia
b. varsaturile
c. febra
d. diareea
a. hematiile;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele
490. Manevra Heimlich se efectueazaă îîn cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie îîn
cazul:
c. îîn cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp straă in;
491. Peritonita:
a. se asociazaă de la îînceput cu distensie abdominalaă importantaă
492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
b. Ecografia abdominala
493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind
urmaă toarele, cu exceptșia:
494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in
timpul transfuziei de sange este:
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen
495. Explorarea radiologicaă a stomacului se face cu:
a. lipiodol
b. bariu sulfat
d. iopamiro
a. pneumoperitoneu;
b. hemoperitoneu;
c. lichid de ascita.
498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei
b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii
a) la apariţia gingivoragiilor
a. plastie
b. stomie
c. tomie
a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice
b) pansament compresiv;
c) compresiune la distanţaă ;
d) aplicarea garoului;
506. Care din urmaă toarele manevre se practicaă îîn cazul muşcaă turilor de şarpe veninos:
a) scop explorator
b) scop terapeutic
c) ambele
508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra
formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograde
a. cardiogen
b. hipovolemic
c. anafilactic
d. septic
c. volumul firului;
d. grosimea firului;
511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:
a) luesul
b) malaria
a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinalaă
d. pneumonii
e. gastrite
c. se trateaza medical
515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmaă toarele accidente vitale:
d) anuria
a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrene
518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente? a.
absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antiflogistic;
e. umed.
b. tahicardie;
c. tahipnee;
a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool
521. Melena este:
a) sputa cu sange
d) varsatura cu sange
522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va include in
mod obligatoriu si determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei
523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat
sa se administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul
digestiv, in caz de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:
b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz
si medicatie antiemetica
525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominalaă :
a) paracentezaă
b) laparotomie
c) celiotomie
d) laparoscopie
526. Care din urmaă toarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinicaă :
b) tahicardia;
d) dilataţia pupilaraă
b. continua si îîntrerupta
529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmaă toarele, cu excepţia:
c. diaree
a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul
frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau
chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot
fi pusi in evidenta prin hemocultura;
c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice
534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia
chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
536. Dupaă tipul de actșiune a agentului vulnerant, plaă gile pot fi:
a. mecanice
b. termice
c. iatrogene
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
c. furuncul al cefei;
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele
e. dimineaţa aà jeun
a. numarul de leucocite
b hemoglobina
c. hematocritul
a) cefalee persistenta
c) greturi si varsaturi
545. Absentșa pulsului arterial sș i raă cirea extremitaă tșilor afectate sunt caracteristice:
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase
546. IÎn cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea îîn acordarea primului ajutor constaă îîn:
547. Conduita de urgenţaă îîn cazul corpilor straă ini esofagieni este:
548. Pierderea a 1000-1500 ml saî nge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
550. Hematemeza:
a. reprezintaă exteriorizarea prin vaă rsaă turaă a hemoragiei produsa îîn tubul digestiv distal de
unghiul Treitz;
e. reprezintaă saî ngerare exteriorizataă prin caă ile biliare cu punct de plecare hepatic.
a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1
b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii
557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
b) asigurarea hemostazei;
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
564. IÎn insuficienţa respiratorie acutaă oxigenoterapia se aplicaă îîn toate formele respectaî nd
urmaă toarele principii:
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distanţa dintre tragus şi fosa nazalaă ;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculara
d) pacientii in coma
a) natura bolii;
b) starea generala;
c) tipul de reactivitate a pacientului;
a) iatrogene;
b) intentionate;
c) accidentale;
d) penetrante.
a) necesita supraveghere;
a) LDH;
b) TGP;
c) Troponina;
573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie
pulmonara?
a) vertijul si palpitatiile;
b) tusea si expectoratia;
c) dispneea si cianoza;
d) dispneea si tusea.
574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?
a) dispnee expiratorie;
b) Wheezing-ul;
c) expectoratia perlata;
575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?
a) pe canula nazala;
b) pe masca;
c) pe sonda Yankauer;
577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de infectie la unul
din pacientii aflati in ingrijirea sa:
a. medicul curant
c. directorul de ingrijiri
c. distrugere a biofilmului
a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate
c. trebuie uscate
a. cu indicatori biologici
b. cu indicatori fîízico-chimici
582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a sterilitatii de:
a. o luna
b. doua luni
c. 24 de ore
d. sase luni
a. teste de aeromicroflora
b. teste de sanitatie
c. teste de sterilitate
d. teste de screening
d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza de alcooli
a. 72 ore
b. 24 ore
c. 48 ore
d. 7 zile
a. raportul de activitate
587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu colier:
a. 48 ore de la sterilizare
b. 72 ore de la sterilizare
c. 24 ore de la sterilizare
588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-
esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
e.-examen LCR
a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori abdominale gigante);
b.-oprirea fumatului
603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a.-gastrita
b.-ulcerul gastric
d.-colopatia functionala
e.-ulcerul duodenal
d.angina eritematoasa
a.macroscopic
b.microscopic
c.biochimie
d.bacteriologic
e.scintigrafic
d.explorari endoscopice
e. inspectia,palparea,percutia abdomenului
a.afectiuni digestive
b.afectiuni renale
d.glosodinia
e. disfagia
b.boli respiratorii
d.tumori esofagiene
e. nu are cauza
a. hemoperitoneul
b.punctionarea accidentala a colonului
d. insuficienta cardiaca
a. ocluzia intestinala
c.coma hepatica
a. coma hepatica
b.refuzul explorarii
c.trombocitopenia
a.decubit ventral
b.decubit dorsal
e.Trendelemburg
a. paine de grau
b.mamaliga
c.pilaf de orez
d.branzeturi
a.disfagia
b.pruritul
c.febra
d.disuria
e.telekinezia
a.scaderea valorilor hb si ht
b.hematemeza
c.rectoragie
d.melena
e.tahicardie
b.CT abdominall
c.EDS
d.echo abdomen
b.distensie abdominala
a. malignizarea
b.ocluzia intestinala
c.hemoragia
d.icterul mecanic
e.megacolonul toxic
b.perforatia
c.malignizarea
d.stenoza
e.penetratia
624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoniala:
a.paracenteza
b.laparotomie
c.celiotomie
d.laparoscopie
e.paracecala
aThieman
b.Petzer
c.Einhorn
d.ub Faucher
e.Foley
a. furosemid
b.anticolinergice
d.acidifiante sangvine
e.transfuzii de plasma
627. Ciroza hepatica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:
a .cailor biliare
b.pancreasului
c.co9lecistului
d.ficatului
e.rinichiului
a. repaos la pat
c.infectiile intercurente
d.predispozitia familiala
631.Care din urmatoarele medicamente nu pot fi administrate in ulcerul bulbar:
a. omeprazol
b.gaviscon
c.metoclopramid
d.nitropector
e.alte alcaline
632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:
a. pancreatita acuta
b.colecistita cronica
c.cancerul hepatic
d. ulcerul bulbar
e. infectiile urinare
a.irigografia
b.radiografia abdominala
c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia
a. IMA
d.HTA
a.hematochezie
b.hematemeza
c.hemoptizie
d.hematosialoree
a.decubit ventral
b.decubit dorsal
b.gastrita hiperacida
c.ulcerul de gamba
a. calea parenterala
b.calea orala
c.calea respiratorie
d.calea rectala
b.mascheaza simptomatologia
d.tulburari de transit
643.Volvulusul intestinal se traduce prin:
644.Hematemeza reprezinta:
a.varsatura cu sange
b.sputa cu sange
c.urina cu sange
d.scaunul cu sange
d. durere in bara
b.starea generala
c.febra
d.cefalee
d. in abdomenul inferior
655. Administrarea de saî nge sau produse de saî nge se recomandaã la pacientșii cu:
b. deshidratare severaã
a. cirozaã hepaticaã
b. tulburaã ri de coagulare
c. in trombocitopenii
657. Interventșiile asistentei medicale îîn alimentarea unui pacient cu disfagie includ;
658. Disfagia
c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente semisolide si
lichide
b. verifica bonul de comandaã pentru saî nge sau produse de saî nge
d.alimentele solide
c. hematemezaã
662. In îîngrijirea unui pacient cu boalaã ulceroasaã , asistenta medicalaã îîi va recomanda:
a. evitarea condimentelor
663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:
664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala IÎi va administra o
dieta :
c. hipoglucidica ,hipocalorica
c. varsaturi bilioase
a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.
a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
a. hipertensiunea arterialaă
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditaraă
a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul
a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat
a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez
a. amiotrofia limbii
b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. tulburaă ri de fonaţie
a. electrocardiograficaă
b. electroencefalograficaă
c. electromiograficaă
681. Pacientul prezintaă alexie caî nd:
a. nu îînţelege ce i se spune
b. nu îînţelege ceea ce este scris
c. nu îînţelege cuvaî ntul vorbit
a. pierderea conştientei
b. mişcaă ri neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare
a. contractura muscularaă
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vascularaă
a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii
a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv
a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuitaă ţii vizuale
c. scotom = pierderea parţialaă a caî mpului vizual
a. tulburaă ri de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale
a. migrena
b. cefalee nevroticaă
c. durere de cap (cefalee)
704. Tremuraă tura degetelor maî inii la un parkinsonian seamaă naă cu:
a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numaă rare a banilor
c. mişcarea de îîntors ceasul
a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a maă surilor muzicale
c. mişcarea de balansare
a. psihogen
b. endocrin
c. renal
709. Scaă derea bruscaă a valorilor TA la pacient cu ATS avansataă conduce la:
a. tremuraă tura
b. rigiditate
c. mers îîncet cu paşi mici
a. tumori cerebrale
b. acumulare îîn exces de LCR
c. edem cerebral generalizat
a. epistaxis
b. criza convulsivaă generalizataă
c. deficit motor
a. relaxare sfincterianaă
b. incontinenţaă de fecale
c. muşcarea limbii
a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale
a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice
a. vertij
b. cefalee occipitalaă
c. valori tensionale crescute
a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacaă nu mai face crize o lunaă de zile
c. reducerea dozelor faă raă recomandare medicalaă
a. pe calea genitalaă
b. transplancentar
c. la naştere
a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica
a. tulburaă ri neurologice
b. tulburaă ri psihice
c. tulburaă ri senzitivo-senzoriale
a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie saă fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi îîn ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombaraă este:
a. decubit lateral;
b. şezaî nd
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale
746. Asistenta medicalaă comprimaă dupaă efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:
a. o compresaă sterilaă
b. un tampon de vataă
c. o compresaă nesterilaă
747. Asistenta medicalaă menţine mandrenul acului spinal îîn timpul puncţiei:
a. steril
b. nesteril
c. îîl depune îîn sacul colector
a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor
a. da
b. nu
c. da, numai îîn cazul HTA
d. numai dacaă pacientul acceptaă
a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. caî nd LCR-ul este sanguinolent
754. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:
a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apaă distilataă edem cerebral generalizat
756. In planul de îîngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebralaă , asistenta îîşi va fixa ca
obiective:
757. Monitorizarea şi combaterea vaă rsaă turilor realizataă de asistentaă se referaă la:
760. Reeducarea tulburaă rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezaî nd
c. mers
a. igienaă personalaă
b. activitaă ţi manuale diverse
c. îîmbraă cat-dezbraă cat
766. Pentru mobilizarea pasivaă a membrului superior poziţia pacientului îîn pat este:
a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral
a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii
768. Pacientul îîncepe saă manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este
explicat astfel:
a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor
770. Care din urmaă toarele va fi acţiunea prioritaraă caî nd Ioana va avea o altaă crizaă , îîn timp ce
urmaă reşte un program la TV îîn holul secţiei:
771. Care din urmaă toarele arataă ordinea corectaă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. complicaţii pulmonare
774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei fracturii
presupune :
775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:
a. expectoratșie seroasaă ;
b. respiraţie îîn poziţie verticalaă a corpului;
a. vilent
b. mai putin violent
c. hipotermie
782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:
a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare
a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)
786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la pat sunt:
a. escarele
b. embolia pulmonara
c. diabet zaharat
787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele interventii
vor fi aplicate de asistenta medicala:
c. septicemia postoperatorie
789. Care din urmaă toarele misș caă ri sunt de flexie, extensie:
a. misș caă ri de apropiere sau îîndepaă rtate a douaă segmente apropiate;
b. mişcaă ri de îîndepaă rtare faţaă de axul median al corpului;
791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator
necesare unei intervenţii chirurgicale:
a. sindrom inflamator;
b. febraă ;
c. greata si varasaturi
793. Care din urmaă toarele probleme vor face parte din planul de îîngrijire îîntocmit de asistentaă ,
unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:
a. potentșial de complicatșii;
b. deficit de autoîîngrijire;
c. durere.
a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.
a. plasma
b. sange
c. puroi
a. entorsa
b. luxatie
c. plaga
798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:
a. edem
b. echimoze
c. escare
801. Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”
sau cu „F” fals .
2 Problemaă de flexie/extensie
dependentșaă
819. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. actualaă , potenţialaă ;
b. descrescaî ndaă , permanentaă ;
c. ambele.
a. anturajul saă u;
b. partenerul de viaţaă ;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncaă .
834.Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient
sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
a. subiectivismul;
b. judecaă ţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
836.Interviul:
839.Diagnosticul de îngrijire:
a. orienteazaă asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de saă naă tate îîn sine
a pacientului;
b. orienteazaă practicianul spre tratament.
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
a. îînainte de intervenţie;
b. îînainte, îîn timpul şi dupaă intervenţie;
c.dupaă intervenţie.
a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
847.Evaluarea îngrijirilor:
1 Subfebrilitate 36-370C
2 Afebrilitate 38-390 C
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
a) 20-30%;
c) 10%
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.
a) urina in sange;
864. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
c) varsatura fecaloida.
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
868. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
c) intensificarea metabolismului.
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
872. Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
873. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
a) membrelor inferioare;
c) unui membru.
a) constientei;
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
882. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
a) varsta, sex;
a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
a) o respiratie accelerata;
c) respiratie ritmica.
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
a) debitul cardiac;
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
891. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
c) pacientul sa beneficieze
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
a) expresia nonverbala;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei panaă la urechea opusaă de partea unde se practicaă puncţia;
899. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
900.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.
c) regiunea deltoidianaă .
907. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
c) flebalgia.
910. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important
să se:
b) hemartroza;
c) coxartroza.
c) decubit dorsal.
b) mişcaă rii fluidului (acumulare anormalaă de fluid îîn diferite zone ale organismului (ascitaă , edem
periferic);
c) ambele
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
917. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este
de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
d) junghi toracic.
e) expectoratșie mucopurulentaă
a) mucopurulentaă ;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
a) restrictivaă ;
b) obstructivaă ;
c) mixtaă .
a) turgescenta jugularelor;
c) durere abdominala.
931. Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie superficiala, accelerata, semne
de soc hipovolemic, temperatura crescuta, abdomen sensibil si destins, lipsa eliminarilor de gaze -
corespund perioadei dupa perforatie:
a. de pseudoameliorare
b. de soc
c. peritonitei difuze
a. permanenta
c. dependenta de alimentatie
b. pneumogastrografia
c. radiografia de ansamblu
d. laparoscopia
934. Pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
a. hemoragia digestiva oculta
b. hemoragia digestiva superioara mica
c. hemoragia digestiva superioara medie
d. hemoragia digestiva superioara masiva
e. hemoragia digestiva cataclizmica
937. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu
asupra formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a
peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograda
940. Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei în doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenicaã , mentinutaã de rezistenta capsulei:
b. infectia splinei;
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revaã rsarea saî ngelui îîn peritoneu;
d. fragilitatea vascularaã ;
e.nici un raspuns corect
941. Cãror factori se datoreazã mentinerea sau chiar o usoarã crestere a T.A. în faza de
început a hemoragiei?
a. vasoconstrictiei periferice;
b. mobilizarea saî ngelui din depozite (ficat, splinaã , muschi);
c. acumulaã rii de co2;
d. unei oxigenaã ri deficitare a tesuturilor
e. hipoxiei cerebrale
943. In cazul unei hemoragii mari, când T.A> scade sub 60-80 mm hg, cum reactioneazã
rinichiul?
a. functioneazaã normal, urina este hiperconcentrataã ;
b. îînceteazaã filtrarea renalaã si se acumuleazaã metaboliti îîn saî nge;
c. apare insuficienta renalaã cronica, ce necesita hemodializa imediata;
d. acumularea de metaboliti creste volumul saî ngeraã rii;
e. nici una de mai sus
945. Cel mai frecvent ritm întâlnit la stopul cardio-respirator la adulți este:
a activitate electrica fara puls
b fibrilatșia atrialaă
c asistolia
d fibrilatșia ventricularaă
e.tahicardia supraventriculara
a) apar initșial localizate la nivelul pleoapelor sș i retromaleolar sunt mai accentuate dimineatșa sș i au
tendintșa la regresie îîn timpul zilei;
c) apar in glomerulonefrite acute sș i cronice, îîn sindroamele nefrotice sș i in insuficientșa renalaă cronicaă .
b) aprecieazaă anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal sș i vezicii urinare (calculii, dilatatșii,
malformatșii);
c)efort fizic;
c) extensie continuaă .
952. Osteoporoza se produce:
b) dupaă corticoterapie;
d) impotentei functșionale.
a) semnele de probabilitate;
955. În educația pentru sănătate privind prevenirea RAA şi complicațiilor sale se va avea în vedere:
a) endoscopie;
b) artroscopie;
c) sinovialoscopie.
957. Pentru prevenirea artrozelor fiecare individ trebuie să cunoască factorii predispozanți:
a) alimentatșia echilibrataă ;
4. febraă .
c) reducerea autonomiei.
c) oxigenoterapie.
962. Faceți corespondența datelor din prima şi a doua coloană:
b) prevenirea complicatșiilor;
a) nelinisș te;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arterialaă ;
e) gretșuri;
966. Intervențiile autonome ale asistentei pentru îngrijirea pacientului cu HTA constau în:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;
967. Dnul l.S. de 54 de ani, fumător, lucrător în construcții, afirmă că de două luni prezintă dureri la
mers în gamba stângă, care s-au accentuat, determinându-l să întrerupă mersul pentru a-i ceda
durerea. Care poate fi cauza durerii?
c) ambele.
968.Dnul A.l. este internat cu tromboflebita gambei drepte, l se acordă următoarele îngrijiri:
969. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroză hepatică, cu varice esofagiene, prezintă la domiciliu
hemoragie digestivă superioară - hematemeză şi melenă. Asistenta medicală instituie următoarele
măsuri:
a. alimentatșie desodataă ;
c. administreazaă diuretice.
c) ACTH, cortizon
a) halenaă acetonicaă ;
c)semne de deshidratare.
977. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.
983.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
991.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două
persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) îînchiderea surselor de îîncaă lzire.
992.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. Asistenta sosită
cu salvarea constatăprezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele sunt arse pe toracele
anterior. Execută imediat:
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distanţa dintre tragus şi fosa nazalaă ;
b) atropinaă ;
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei
999. În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
1000. In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie: