Sunteți pe pagina 1din 202

1.

Identificati atributiile asistentei medicale cu privire la activitatea de


supraveghere, prevenire si limitare a infectiile associate asistentei medicale:

a) mentine igiena, conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire


adecvate din salon

b) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli


transmisibile

c) raspunde de depistarea si raportarea la timp a infectiilor asociate


asistentei medicale

2. Scopul supravegherii infectiilor asociate asistentei medicale este, cu exceptia:

a) cunoasterea numarului de infectii associate asistentei medicale

b) cunoasterea morbiditatii datorate infectiilor associate asistentei


medicale

c) reducerea incidentei infectiilor asociate asistentei medicale si a


costului acestora

3. Metodele de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale sunt:

a) directa

b) indirect

c) pasiva

4. Scopul supravegherii expunerii accidentale a personalului la produse biologige


este:

a) reducerea riscului de infectie postexpunere la sange si la alte produse


biologice

b) reducerea incidentei accidentelor de infectie postexpunere la sange

c) reducerea la minim a manevrelor medicale care implica risc de


accidentare a personalului la produse biologice
5. Care din urmatoarele produsele biologice nu sunt considerate cu risc de infectie
HIV, cu conditia absentei sangelui vizibil:

a) LCR

b) urina

c) fecale

6. Atributiile persoanei accidentate in caz de accident prin expunere la sange sunt,


cu exceptia:

a) inregistreaza expunerea accidentala in registrul de evident a


expunerilor accidentale la produse biologice al sectiei

b) asigura transportul esantiaoanelor de sange la laboratorul unitatii

c) aplica imediat protocolul de management al expunerii accidentale la


produse biologice

7. Masurile standard nu includ:

a) igiena mainilor

b) utilizarea echipamentului individual de protective

c) efectuarea operatiunilor de curatare, dezinfectie si sterilizare

8. Ca element al precautiunilor standard in prevenirea infectiilor respiratorii este


igiena respiratorie si eticheta de tuse. Aceasta trebuie aplicata la:

a) intrarea in unitatea sanitara, zona de receptie si de triaj a pacientilor

b) biroul de internari

c) nivelul sectiilor

9. Categoriile de masuri adresate cailor de transmitere include, cu exceptia:

a) transmiterea prin contact

b) transmiterea prin picaturi


c) transmiterea aeriana

d) transmiterea prin vectori

10. In cazul transmiterii microorganismelor prin picaturi, pacientul se amplaseaza:

a) transfer la spitalul de pneumoftiziologie

b) singur intr-o rezerva

c) cu alti pacienti infectati cu acelasi agent patogen

11. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte


la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor
associate asistentei medicale pentru consultanta in vederea evaluarii riscului
interment de

a) 2 ore

b) 24 ore

c) 48 ore

12. Diagnosticul de infectie asociata asistentei medicale se va mentiona :

a) in foaia de observatie clinica

b) telefonic serviciului/compartimentului de supraveghere, prevenire si


limitare a infectiilor asociatiei asistentei medicale

c) registrul electronic de monitorizare a infectiilor associate asistentei


medicale

13. Rata infectiilor asociate asistentei medicale nu este un indicator:

a) al calitatii si sigurantei pacientului

b) cantitativ

c) atat cantitativ cat si calitativ


14. Cea mai eficienta metoda de identificare a riscurilor de infectii este:

a) triajul epidemiologic al pacientilor la internare

b) triajul epidemiologic al personalului medical la intrarea in tura

c) monitorizarea ratei infectiilor asociate asistentei medica

15. Cea mai simpla metoda de suparaveghere a infectiilor asociate asistentei


medicale este, cu exceptia:

a) metoda active

b) metoda pasiva

c) monitorizarea zilnica a rezultatelor bacteriologice

16. Fisa cazului de infectie asociata asistentei medicale este completata de:

a) medicul de medicina muncii

b) asistenta sefa

c) medical currant

17. Limitarea expunerii pacientilor la infectii provenite de la vizitatori, de la


personalul spitalului, de la alti pacienti sau de la echipamentul utilizat pentru
diagnosticare face parte din atributiile:

a) asistenta sefa din sectie

b) directorul de ingrijiri medicale

c) asistenta medicala responsabila de salon

18. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte


la medical de medicina muncii pentru luarea in evident in termen de:

a) 24 ore

b) 48 ore

c) imediat
19. Recoltarea esantioanelor de sange de la personalul expus accidental se face:

a) cu acordul persoanei accidentate

b) la recomandarea medicului sef

c) fara acordul persoanei accidentate

20. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:

a) peste 50% din pacientii internati la nivelul sectiei prezinta semne de


infectie

b) exista un cumul de minim 3 cazuri cu acceasi etiologie si in aceeasi


perioada de timp

c) apare o boala infecto-contagioasa

21. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea,


prevenirea si limitarea infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:

a) verifica igiena bolnavilor si a insotitorilor si face educatia sanitara a


acestora

b) implementeaza practicile de ingrijire a pacientilor in vederea limitarii


infectiilor

c) participa la investigarea focarelor

22. Atributiile persoanei accidentate prin expunere la produse biologice sunt, cu


exceptia:

a) aplicarea imediata a ingrijirilor de urgent

b) vaccinarea postexpunere

c) inregistrarea expunerii accidentale

23. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea,


prevenirea si limitarea infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:
a) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli
transmisibile

b) controleaza respectarea masurilor de asepsie si antisepsie

c) mentine igiena conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire


adecvate

24. Se interzice sortarea lenjeriei murdare pe tipuri de articole, cu exceptia:

a in spatiul dedicat activitatilor gospodaresti din sectie

b in zona “murdara” din spalatorie

c la locul de producere

d in aer liber

25. Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza in asa fel incat sa fie cat mai putin
manipulata in scopul:

a eficientizarii tipului alocat acestei activitati

b prevenirii contaminarii aerului

c prevenirii contaminarii personalului si a pacientilor

d toate

26. Verificarea lenjeriei murdare sa nu ramana obiecte taietoare-intepatoare sau


alte deseuri de acest tip intra in atributiile:

a personalul care efectueaza triajul lenjeriei la spalatorie

b personalul care efectueaza colectarea si ambalarea lenjeriei

c asistenta sefa din sectie

27. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Sortarea lenjeriei contaminate
se face:
a pe tipuri de articole

b in functie de gradul de risc

c separat in saloanele septice fata de cele aseptice

d nu se sorteaza

28. Timpul de depozitarea a lenjeriei murdare ambalate, pe sectie este de maxim:

a 24 ore

b 48 ore

c 7 zile la 4 grade celsius

29. Lenjeria bolnavului se schimba la un intervale de:

a zilnic

b maxim 48 ore

c maxim 72 ore

d saptamanal

e ori de cate ori este nevoie

30. Testarea microbiologica a lenjeriei de spital are drept scop, cu exceptia:

a evaluarea calitatii serviciilor spalatoriei

b cunoasterea incarcaturii microbiologice de pe lenjeria – produs finit

c ofera informatii privind riscul de infectii

d impunerea respectarii etapelor de igienizare a lenjeriei, conform normelor in


vigoare
31. Probele de sanitatie de pe lenjeria produs – finit se fac cu periodicitate:

a lunar

b trimestrial

c semestrial

d anual

32. Calitatea serviciilor de spalatorie in spital este influentata de mai multi factori, cu
exceptia:

a caracteristicile de calitate ale testurilor din care este confectionata lenjeria

b colectarea si ambalarea corecta, pe categorii si tratarea lenjeriei

c nivelul de calificare al persoanelor implicate in procesul de igienizare a lenjeriei

d folosirea adecvata a utilajelor din dotare

e corelarea intre capacitatea de prelucrare a spalatoriei si necesarul de lenjerie


curata

33. Asigurarea calitatii lenjeriei produs-finit nu include:

a toate activitatile care contribuie la realizarea calitatii serviciilor de spalatorie

b controlarea starii de curatenie a mijloacelor de transport destinate lenjeriei

c ansamblul activitatilor de supraveghere a desfasurarii etapelor procesului


tehnologic de

igienizare a lenjeriei
34. Producatorii de deseuri medicale au obligatia, cu exceptia:

a prevenirii producerii deseurilor medicale sau reducerea gradului de


periculozitate a acestora

b separarea diferitelor tipuri de deseuri la locul producerii/generarii

c separarea tipurilor de desuri medicale la locul de tratare si eliminare finala

d tratarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri medicale


produse

35. Gasiti corespondenta intre categoria de deseu rezultat din activitatea medicala si
codul dedicat:

a 18 01 01 deseuri infectioase

b 18 01 02 chimicale constand din sau continand substante


periculoase

c 18 01 03* medicamente citotoxice si citostatice

d 18 01 04 deseuri ale caror colectare nu fac obiectul unor


masuri speciale

e 18 01 06 deseuri intepatoare – taietoare

f 18 01 08* deseuri anatomo-patologice

g 18 01 10* deseuri de amalgam de la tratamente stomatologice

36. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata. Minimizarea cantitatii de


deseuri implica:

a utilizarea de metode şi echipamente moderne ce nu genereazaă substanţe chimice


periculoase

b achiziţionarea de materiale care genereaza cantitaă ţi mici de deşeuri

c separarea la sursaă prin asigurarea caă deşeurile sunt colectate îîn ambalajele
corespunzaă toare fiecaă rei categorii
d tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termicaă la
temperaturi scaă zute;

e eliminarea finalaă îîn condiţii corespunzaă toare

f rationalizarea materialelor si echipamentelor medicale

37. Colectarea deseurilor medicale se face:

a in spatiul de stocare temporara de la nivelul sectiilor

b in spatiul central destinat stocarii temporare a unitatii

c la locul de producere a acestora

38. Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in incintele


unitatilor medicale este:

a 24 ore

b 48 ore

c 7 zile la temperature de 4 grade Celsius

d pana la umplerea capacitatii spatiului destinat stocarii temporare a deseurilor

39. Caucioarele, containerele mobile cu care se transporta deseurile medicale, se


curata si dezinfecteaza:

a pe sectie, in spatiul destinat activitatilor gospodaresti

b in locul unde are loc descarcarea deseurilor medicale

c nu se igienizeaza ci se elimina odata cu utilizarea lor

d se inlocuiesc cu altele noi

40. In scopul protejarii personalului si a populatiei transportul deseurilor medicale


periculoase pana la locul de eliminare finala se realizeaza:
a pe baza de contract cu prestatori economici autorizati

b cu mijloace de transport autorizate

c deseurile periculoase se trateaza obligatoriu in unitatea sanitara care a generat


acest tip de

deseuri, urmand a fi transportate fara a prezenta riscuri de contaminare

41. Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitatile
medicale sunt, cu exceptia:

a decontaminarea termica

b decontaminarea chimica

c incinerarea

d decontaminarea fizico-chimica

42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Personalul implicat in sistemul
de gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:

a tipurile de deşeuri produse îîn unitatea sanitaraă

b riscurile pentru mediu şi saă naă tatea umanaă îîn fiecare etapaă a ciclului de eliminare
a

deşeurilor medicale

c cantitatea zilnica estimativa a materialelor medicale care vor deveni deseuri


periculoase

dupa utilizare

d cantitatea zilnica generata pe tipuri de deseuri

e planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitaă ţi medicale,

43. Gasiti corespondenta intre, deseurile rezultate din activitatea medicala si


conditiile de colectare a acestora:

a saci negrii sau transparenti deseuri infectioase


b cutii cu pereti rigizi deseuri asimilabile celor menajere

c saci de culoare galbena deseuri taietoare – intepatoare

44. Dezinfectia igienica a mainilor prin procedeul de frecare se realizeaza cu:


a apa si sapun dezinfectant

b sapun chirurgucal

c antiseptic pe baza de alcooli

45. Cum se igienizeaza plostile,olitele, urinarele, dupa folosire:


a golire, curatare, dezinfectie de nivel inalt ,uscare in locuri special
amenajate
b golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel mediu, curatare, dezinfectie
de
nivel inalt uscare in locuri special amenajate
c golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel scazut, curatare, dezinfectie
de
nivel mediu uscare in locuri special amenajate

46. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectie nu sunt adevarate:


a dezinfectia poate suplinii curatenia daca nu exista detergenti la nivelul
departamentului
b dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare, exceptie
facand de la aceasta regula atunci cand pe suportul tratat sunt prezente
materii organice
c dezinfectia inlocuieste sterilizarea daca concentratia substantei
dezinfectante
este mai mare

47. Dezinfectia aerului spatiilor sectiei se face prin:


a stergere
b pulverizare
c raze UV
d vaporizare

48. Ustensilele folosite la efectuarea curateniei sunt supuse urmatoarelor procedee:

a dezinfectie, curatare, dezinfectie, limpezire, uscare

b curatare, dezinfectie, uscare


c curatare, dezinfectie, limpezire, uscare

49. Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt adevarate:

a dezinfectia profilactica completeaza curatarea

b dezinfectia profilactica suplineste curatarea

c dezinfectia profilactica nu inlocuieste sterilizarea

50. La prepararea sș i utilizarea solutșiilor dezinfectante sunt necesare:

a cunosș terea exactaă a concentratșiei de lucru îîn functșie de suportul supus


dezinfectșiei

b folosirea de recipiente uzate

c utilizare solutșiilor de lucru dupaă expirarea perioadei de stabilitate

51. Dezinfectia curenta si/sau terminala, se efectueaza, obligatoriu, numai cu


dezinfectanti de nivel inalt, in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a dupa terminarea orelor de vizita

b in situatia evolutiei unor cazuri de IAAM

c cand se anticipeaza un caz de boala transmisibila

52. Pavimentele, mobilierul din spital, peretii, obiectele sanitare nu se incadreaza in


categoria:
a critice
b noncritice
c semicritice

53. Biofilmul nu este:

a un strat subtire de microorganisme care adera la suprafete organice si


anorganice ,

rezistent la substantele biocide

b un produs biocid utilizat la dezinfectia tegumentelor

c un produs biocid utilizat la dezinfectia suprafetelor


54. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu
un

antiseptic se face:

a la inceputul si sfarsitul programului de lucru

b inainte si dupa activitatile de curatare

c dupa contactul cu un pacient septic izolat

55. In cazul in care eticheta produsului dezinfectant s-a pierdut:


a. produsul se foloseste in continuare , daca avem siguranta ca in flacon se afla
dezinfectantul respectiv
b. produsul nu se mai foloseste
c. produsul se foloseste, dar se pune intr-un alt flacon etichetat.

56. Personalul responsabil cu completarea graficului orar de curatenie – dezinfectie


trebuie sa
cunoasca:
a. denumirea dezinfectantului utilizat
b. numele producatorului dezinfectantului
c. concentratia de lucru si timpul de actiune

57. Graficul zilnic orar de curatenie – dezinfectie va fi completat de catre, cu exceptia:


a. asistenta sefa a sectiei respective
b. oricare personal medical sau auxiliar angajat in sectia respectiva
c. personalul responsabil cu efectuarea acestei proceduri

58. Eficienţa dezinfecţiei profilactice nu este condiţionataă de:

a. eficienţa dezinfectantului

b. prelungirea timpului de contact

c. o riguroasaă curaă ţare prealabilaă

59. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectie nu sunt adevarate:


a. dezinfectia poate suplinii curatenia daca nu exista detergenti la nivelul
departamentului
b. dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare, exceptie facand
de la
aceasta regula atunci cand pe suportul tratat sunt prezente materii organice
c. dezinfectia inlocuieste sterilizarea daca concentratia substantei dezinfectante
este mai mare

60. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu
un

antiseptic se face:

a la inceputul si sfarsitul programului de lucru

b inainte si dupa activitatile de curatare

c dupa contactul cu un pacient septic izolat

61. Categoriile de masuri adresate cailor de transmitere includ:

a. transmiterea prin contact

b. transmiterea prin picaturi

c. transmiterea aeriana

62. Produsul antiseptic are urmatoarea actiune, cu exceptia:

a. inhiba dezvoltarea microorganismelor de pe suprafete

b. inhiba dezvoltarea microorganismelor si distruge microorganismele de la


nivelul

tegumentelor

c. distruge microorganismele de pe suprafete

63. Pentru pregatirea spatiilor in vederea dezinfectiei terminale se foloseste:


a. solutie dezinfectant de nivel mediu
b. solutie dezeinfectant de nivel inalt
c. solutie detergent

64. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Manusile,


a trebuiesc utilizate la contactul cu pacienti care sangereaza, au plagi
deschise, escare
de decubit, alte leziuni cutanate
b se schimba dupa fiecare pacient
c se utilizeaza cand se transpota probelor biologice la laborator

65.Masca protejeaza, cu exceptia:


a tegumentele

b mucoasa bucala, nazala

c ochii

66. Produsele biocide incadrate in grupa principala I tip de prod 2 nu sunt utilizate
pentru:

a. dezinfectia suprafetelor

b. dezinfectia aerului

c. dezinfectia pielii intacte

67.De ce se tine cont la prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante:

a. de cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul


supus dezinfectiei
b. folosirea de recipiente curate
c utilizarea unei cantitati cat mai mici pentru protejarea mediului
inconjurator

68.Ce nivel de dezinfectie trebuie aplicat suprafetelor, instrumentarului si

echipamentelor medicale semicritice:

a. dezinfectie de nivel scazut


b. dezinfectie de nivel mediu

c. dezinfectie de nivel inalt

69. Dezinfectia curenta si/sau terminala, se efectueaza, obligatoriu, numai cu


dezinfectanti

de nivel inalt, in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a dupa terminarea orelor de vizita


b in situatia evolutiei unor cazuri de IAAM

c cand se anticipeaza un caz de boala transmisibila

70. Caile de transmitere pentru care pot fi necesare maruri suplimentare de precautie
sunt, cu exceptia:

a. transmiterea prin contact

b. transmiterea prin greseli de practica medicala

c. transmiterea prin picaturi

d. transmiterea prin raze UV

71. Faceti corespondenta intre nivelul de risc si indicatii, in ceea ce priveste spalarea si
dezinfectia mainilor:

a. risc minim inainte de toate interventiile chirurgicale


b. risc intermediar intre manevrele efectuate succesiv la acelasi pacient
c. risc inalt inainte si dupa contactul cu pacientii

72.Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin:

a.tuse ,insotita de cresterea secretiilor bronsice,permanente sau intermitenta

b. tuse ,insotita de cresterea secretiilor bronsice,cauzata de o boala sau leziune


bronhopulmonara specifica

c. tuse insotita de cresterea secretiilor bronsice timp de 2 luni pe an,3ani


consecutiv

73.Bronsita cronica:

a.apare la populatia de peste 40 ani (cu precadere la barbati)

b.este o boala usoara si frecventa

c. nu face parte din tabloul de bronhopneumonie cronica obstructiva nespecifica

74.Bronhopneumonia cronica obstructiva nespecifica ,cuprinde urmatoarele afectiuni:

a. astm bronsic,emfizem pulmonar si bronsita acuta


b. astm bronsic,emfizem pulmonar si bronsita cronica

c. astm bronsic, fibroza pulmonara si bronsita acuta

75.Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice,un loc primordial il ocupa:

a.infectia

b.alergia

c.factorii iritanti

76.In bronsita cronica cronica :

a. bolnavul este de obicei progresiv

b. dispneea nu creste progresiv

c. cia

noza apare precoce

77.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica,se evidentiaza tabloul clinic de BPOC,care
arata ca:

a. procesul este difuz,extins si la bronhiolele distale

b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii

c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale

78.Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din sangele arterial ,din cadrul


insuficientei respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :

a.este constanta

b. este inconstanta

c. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica

79. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon ,in sangele arterial din cadrul
insuficientei respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :

a. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica


b.este inconstanta

c. este constanta

80.Modificarile patologice caracteristice insuficientei respiratorii cronice,pot aparea :

a. treptat

b.brusc

c. variabil

81.Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica,urmareste:

a. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiartorie

b. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie

c. restabilirea permeabilitatii bronsice ,prin dezobstruarea bronsica,cu substante


bronhodilatatoare

82.Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice ,este


contraindicat in urmatoarele situatii

a. cand domina crestera oxigenului in sange

b. cand domina scaderea bioxidului de carbon in sange

c. cand domina crestrea bioxidului de carbon in sange

83.Respiratia este functia prin care se asigura:

a.aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul alveolelor pulmonare

b.aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor

c.eliminarea dioxidului de carbon

84.Principalele manifestari ale insuficientei respiratorii acute sunt:

a.dispneea

b.hipotensiunea arteriala

c.cianoza
85.Factorii de risc pentru afectiunile respiratorii acute include:

a.fumatul

b.obezitatea

c.eforturile fizice excessive

86 .Factorii etiologici ai BPOC include:

a.fumatul

b.expunerea cronica la iritatii bronsice(atmosferici, profesionali)

c.contactul cu alt pacint cu BPOC

87.Complicatiile principale ale BPOC include:

a.insuficienta respiratorie

b.hipertensiunea arteriala

c.cord pulmonar cronic

88.Edemul pulmonar acut se manifesta prin:

a. bradipnee,dispnee severa instalata insidios

b.tegumente uscate,tuse productive

c. dispnee severa survenita brusc

d.tahicardie,anxietate

e.turgescenta jugularelor

89. Embolia pulmonara are ca tablou clinic:

a.durere constrictiva in piept

b. dispnee

c.hematemeza

d.hematurie

90.Frecventa respiratiei la un adult este:

a.25-35 resp./min
b. 15-25 resp/min

c.16-18 resp/min

d.30-35 resp/min

91. Valorile patologice ale respiratiei sunt cu exceptia:

a. ortopneea

b.tahipneea

c.rinoreea

d.bradipneea

92. .Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia caă un pacient are nevoie de O2
este:

a. observarea culorii tegumentelor;

b. notarea modificaă rilor apaă rute îîn frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei;

c. determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 îîn saî nge.

93. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizataă prin:

a. perioade de respiraţii din ce îîn ce mai frecvente, dupaă care frecvenţa se


reduce, urmeazaă apnee; ciclul se reia;

b. respiraţie foarte slabaă ;

c. perioade de respiraţii rapide, îîntrerupte de perioade de apnee.

94. Respiraţia Kussmaul îînseamnaă :

a. respiraţie de tip superficial;

b. respiraţie modificataă îîntaî lnitaă îîn staă rile febrile;

c. inspiraţie prelungitaă urmataă de expiraţia forţataă şi apnee.

95.Factorii de risc pentru aparitia aferctiunilor cardio vasculare includ:

a.fumatul

b.hipolipidemia
c.HTA

96.Durerea din angina pectorala:

a.poate iradia in umarul si membrul superior stg

b.se asociaza frecvent cu dispneea si senzatia de ameteala

c.cedeaza la administrarea de Nitroglicerina

97.Durerea din sindromul de ischemie periferica cronica:

a. apare la mers

b. cedeaza la repaus

c. se accentueaza la repaus

98.Caracteristicile cefaleei din HTA sunt:

a. localizare occipitala

b. asociere cu acufene si fosfena

c. asociere cu varsaturi explozive in jet

99.Palpitatiile apar la bolnavii cu:

a.hipertiroidie

b. hipotensiune arteriala

c.distonie neurovegetativa
100. EKG poate furniza informatii cu privire la :

a.tulburari de ritm si conducere

b. dezechilibre hidroelectrolitice

c.prezenta infarctului miocardic acut

101.Durerea precordiala poate aparea in urmatoarele afectiuni:

a. afectiuni cardiace

b. afectiuni osteoarticulare

c. afectiuni renale
102.Hipotensiunea ortostatica poate aparea atunci cand bolnavul prezinta:

a. hipovolemie

b. hipervolemie

c. hiperhidratare

103.Insuficienta cardiaca dreapta se manifesta clinic prin:

a. dispnee

b. edem

c. hepatomegalie

104.Insuficienta cardiaca stanga se manifesta clinic prin :

a. dispnee

b. circulatie colaterala la nivel abdominal

c. tuse seaca iritativa

105.Turgescenta venelor jugulare apare in :

a. Insuficienta cardiaca dreapta

b. Insuficienta cardiaca stanga

c. hiperhidratare

106.Semnele de agravare a disfunctiei cardiace la pacientii cu insuficienta cardiaca


sunt:

a. cresterea in greutate

b. tuse seaca iritativa

c. aparitia insomniilor

107.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienta cardiaca severa va


fi:

a. hiposodat

b. hipoglucidic

c. hipolipidic
108.Hipoxemia reprezinta :

a.scaderea presiunii partiale a O2 in sangele arterial

b. scaderea presiunii partiale a O2 in sangele venos

c. scaderea presiunii partiale a O2 in aerul atmosferic

109.In insuficienta cardiaca dreapta semnele de staza venoasa caracteristice sunt:

a. hepatomegalie

b.frecvent edeme

c.splenomegalie

110.Regimul alimentar al pacientului cu insuficienta cardiaca este:

a. hiposodat ,hipolipidic,hipocaloric

b. hiposodat ,hiperlipidic,hipocaloric

c. hiposodat ,hipolipidic,hipercaloric

111. Poliuria reprezinta:

a. crestera cantitatii de urina emisa pe 24 ore

b. crestera nr. de mictiuni emisa pe 24 ore

c. crestera nr. de mictiuni pe noapte

112.Oliguria reprezinta scaderea volumului de urina eliminat pe 24 ore:

a. sub 1000 ml

b. sub 500ml

c. sub 100ml

113.Hematuria macroscopica poate aparea:


a dupa administrare de anticuagulante

b.dupa tratament renal

c.dupa administrare de aspirina

114.Bacteuria patologica se caracterizeaza prin:


a.mai mult dec 10.000 germeni/ml urina

b.mai mult dec 100.000 germeni/ml urina

c.mai mult dec 1.000.000 germeni/ml urina

115.Valoarea normala a ureei sanguine este:

a.20-40mg%

b.40-80mg%

c.10-20mg%

116.Factorii de risc pentru aparitia infectiei urinare includ:

a.diabetul zaharat

b.AVC cu incontinenta de urina

c.examinari radiologice ale aparatului urinar

117.Cauzele Insuficientei renale cronice includ:

a.glomerulonefrita

b.rinichi polichistic

c.afectiuni vasculare

118.Dieta hiposodata este indicata atunci cand pacientul prezinta :

a.retentie azotata

b.insuficienta cardiaca congestiva

c. HTA

119.Pulsul se masoara la nivelul :

a.arterei radiale

b..artera pedioasa

c.vena jugulara

120.Oxigenul se poate administra cu exceptia:

a.prin sonda nazala


b. prin masca

c.prin canula nazo-gastrica

d.prin cort de oxigen

121.Volumul deficitar de fluid (hipovolemie)se datoreaza:

a.administrarii diureticelor

b.varsaturilor

c.arsurilor

d.administrarii de solutii izotonic

122.Hemofilia este o afectiune carec se datoreaza :

a.lipsei unui factor de cuagulare

b.excesului unui factor de cuagulare

c. excesului de fier seric

123. Care sunt problemele de dependenta ale pacientilor cu hemofilie:

a.dispneea

b.tulburari de mobilitate

c.dificultatea de a se alimenta

124.In cazul unei insolatii pacientul poate prezenta:

a.ameteli,vajaituri in urechi

b. tegumente rosii,congestionate

c. cefalee puternica

d.HTA

125.Un bolnav cu anemie acuta prezinta urmatoarele manifestari de dependenta :

a. astenie

b.ameteli

c.bradicardie
126.Pacientul cu poliglobulie prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a.paloare tegumentara

b.hipertensiune arteriala

c.acufene

127.Pacientul cu leucemie prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a.febra,frison

b.astenie

c.bradicardie

128.Unui pacient cu anemie acuta severa i se administreaza:

a.concentrat trombicitar

b.plasma

c.masa eritrocitara

129.Unui pacient cu tulburari de coagulare i se administreaza:

a.plasma

b.masa eritrocitara

c.crioprecipitat

130.La pacientii cu anemie cronica,scaunul poate avea aspect inchis la


culoare,negricios

dupa administrarea de:

a.singe,produse din singe

b.preparate din fier pe cale orala

c.vitaminele B1,B6,B12

131.Examenul histopatologic al maduvei osoase hematogene se face dupa punctie


osoasa

la nivelul:
a.manubriului sternului

b.humerusului

c.ambele variante sunt corecte

132.Care dintre tipurile de celule de mai jos sunt celule sanguine:

a. hematiile

b. leucocitele

c. hepatocitele

d. plachetele sanguine

e. miocitele

133.Factorii de risc pentru aparitia leucemiei sunt:

a. expunerea la nivel crescut de radiatii si substante chimice

b.obezitatea

c.chimioterapia si radioterapia utilizate in tratamentul cancerului

d.factori genetici

134.Pentru administrarea corecta a citostaticelor este obligator:

a.acordul semnat al pacientului

b.cunoasterea caii de administrare conform prescriptiilor medicale

c.purtarea unui echipament de protectie

135.Scopul tratamentului chimoterapic este:

a.curativ

b.nutritiv

c.de substitutie

136.Efectele secundare pe termen scurt a chimioterapiei sunt:

a. greata

b.varsaturi
c.eritem cutanat de-a lungul venei

d.alopecie

137.Pentru prevenirea accidentelor transfuzionale grave,se face:

a. Proba Jean Breau

b. Proba Oilecker

c. Proba Blakemore

138.Accidentele din timpul unei transfuzii pot fi:

a. transfuzia unui sange alterat

b. transfuzia de sange neincalzit

c.incompatibilitatea de grup in sistem OAB

d. perforarea venei

139,Sindromul Cushing se caracterizeaza prin:

a.fata cu aspect de „luna plina”

b.depozite adipoase masive la nivelul abdomenului

c.masa musculara redusa,membre subtiri

d.intensificarea pigmentatiei tegumentare

140.Sindromul Cushing apare ca urmare a cresterii nivelului de hormoni corticoizi

secretati de:

a.glanda tiroida

b. glandele suprarenale

c.glanda hipofiza

141.Boala Addison se datoreaza scaderii secretiei de hormoni suprarenali si se


manifesta

prin :

a.intensificarea pigmentatiei mucoaselor si a tegumentelor


b.scadere ponderala

c.cresterea T.A.

d.scaderea apetitului

142.Gigantismul se caracterizeaza prin :

a.cresterea perimetrului capului

b.retard mental

c.cresterea in dimensiuni a organelor interne

143.Diabetul insipid se caracterizeaza prin :

a.sete intensa

b.diureza cuprinsa intre 3-15 l 24ore

c. glicemii >160mg%

144.Bolnavul cu hipotiroidism prezinta :

a. par uscat si subtire

b. crestere ponderala

c. diaree

d. bradicardie

145.Bolnavul cu hipertiroidism prezinta:

a. puls rapid/neregulat

b.nervozitate

c.constipatie

d.exoftalmie

146.Obezitatea este un factor de risc pentru:

a.afectiuni cardio vasculare

b.afectiuni renale

c.afectiuni ale aparatului locomotor


147.Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere:

a. este uneori dureroasa la efort

b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei

c. este obisnuita(80%)

148. Tulburarile digestive ce pot aparea in hepatita cronica sunt urmatoarele:

a. tulburari dispeptice biliare

b. tulburari pancreatice

c. colon iritabil

149.Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici:

a. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice

b. in 75% din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente

c. in 30% din cazuri se instaleaza dupa administrarea de cortizon

150 .Analizele hematologice cuprind determinarea:

a. numarului de hematii

b. numarului de trombocite

c. formulei leucocitare

d. proteinei C reactive

151.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni:

a. poliglobulie esentiala

b. soc septic si alergic

c. scleroze pulmonare

152. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii:


a. soc hemoragic si traumatic

b.aport mare de lichide :apa,bere

c.diabet zaharat,diabet insipid

153.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni:

a.diabet insipid

b.insuficienta renala acuta

c. soc cu hipovolemie si hipotensiune

154.Dupa intepaturile unor insecte (viespi,albine) pot aparea urmatoarele


fenomene:

a. insuficienta respiratorie acuta,edem glotic

b.oligoanurie cu insuficienta renala acuta

c.fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului,cefalee

155.In cazul muscaturii de sarpe se va face:

a. aplicarea garoului pentru impiedicarea difuziunii

b. perfuzii cu ser fiziologic

c.pansament compresiv

156.Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici:

a. apar adesea precoce

b. apar in puseuuri,care coincid cu exacerbarea icterului

c. apar adesea tardiv

157.Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect:


a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa

b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida

c. spongios ,asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie

158.Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii:

a. socul prin arsuri

b.anemia hemofilicilor in criza hemoragica

c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice

159.Accidente posttransuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii


bolnavi:

a.bolnavii astenici

b. bolnavii anemici

c. bolnavii hipertensivi

160. Toracocenteza permite:

a.evcuarea de lichid din cavitatea peritoneala

b. aspirarea de lichid pleural in scop diagnostic

c. administrarea de medicamente in cavitatea pleurala

161.Socul hipovolemic poate fi consecinta a:

a.infectii cu poarta de intrare urinara

b. intoxicatii cu barbiturice

c. infarct miocardic

d. hemoragii externe sau interne

e . diaree grava

162.Locul de electie pentru efectuarea unei injectii intravenoase poate fi cu exceptia :


a.venele epicraniene

b.vena jugulara

c. venele de la plica cotului

d. artera radiala

163.Incidentele ce pot aparea la o i.v.sunt cu exceptia:

a. flebalgia

b. lombalgia

c. embolia gazoasa

164. in cazul unei injectii intramusculare pot aparea urmatoarele accidente cu


exceptia:

a. hematomul

b. flebalgia

c. durere violenta

165. In functie de cauza determinata ,HTA se clasifica in:

a.HTA medie

b. HTA esentiala

c. HTA esentiala

166. In stadiul al III-lea,HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor:

a. complicatii cardiace,coronariene

b. complicatii cerebrale si renale

c. complicatii abdominale

167. Modificarile fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt:

a. vasoconstrictia arteriala

b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare


c. vasodilatatia arteriala

168. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza:

a. ascedentei ereditare hipertensive

b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare

c. fara ascendenta ereditara

169. In HTA benigna,complicatiile se datoreaza:

a. trombozei cerebrale

b. infarctului de mezenter

c. infarctul miocardic

170. In HTA maligna se intalnesc frecvent:

a. diabetul zaharat

b. encefalopatia hipertensiva
c. hemoragia cerebrala
d. insuficienta cardiaca si insuficienta renala

171. Care din urmatoarele formulari sunt corecte ,cu referire la caracterele urinei
,cand

este prezenta o ingestie mare de lichide:

a. densitate crescuta 1020-1040, culoare deschisa,poliurie

b.densitate scazuta 1001-1002 ,culoare deschisa,oligurie

c. densitate normala 1015-1020,culoare inchisa anurie

d. densitate scazuta 1001-1002,cculoare deschisa,poliurie

172. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:

-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory

-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate

-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat


-d.nisa are contururi neregulate

173. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina

-b.TGO,Amilazemie,GGT

-c.TGO,TGP,GGT

-d.toate raspunsurile sunt corecte

174.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:

-a. ciroza hepatica decompensata

-b. ciroza hepatica compensata

-c. infarctul de miocard

-d. colecistlita cr alitiazica

175.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie

b.-perforatie

c.-penetratie

d.-malignizare

e.-toate de mai sus

176.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat

b.-traumatismul

c.-alcoolul
d.-medicamentele

e.-infectiile

177.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii

b.-diabet zaharat

c.-ascita

d.-litiaza biliara

e.-peritonita

178.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:

a.-febra

b-icter

c-durere

d.-scadere ponderala

e.-varsaturi

179.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva

b.-encefalopatia portala

c.-hipertensiunea portal

d.-hipertensiunea intracraniana

e.-ascita
180.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-
esofagian:

a.-durere retrosternala

b.-pirozis

c.-hemoragie digestive

d.-regurgitatii acide

e.-pneumonia de aspiratie

181.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”

b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale

c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu

d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal

e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

182.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt


urmatoarele cu exceptia:

a.-examene de sange

b.-examene de saliva

c.-ph-metrie esofagiana

d.-examen materii fecale

e.-examen LCR

183.Rectoragia poate avea drept cauza:


a.-boala renala

b.-boala genital

c.-hemoragia digestiva

d.-colostomia

e.-ileostomia

184.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis

b.-emfizem

c.-encoprezis

d.-melena

e.-hematemeza

185. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatalaă

b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori abdominale


gigante);

c- tulburaă rile motorii esofagiene

d.-toate intrebarile sunt corecte

186.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian sunt


urmatoarele cu exceptia:

a.-evitarea alimentelor iritante

b.-oprirea fumatului

c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial


d-regim alimentar preponderant din legume si fructe

e.- scaă derea ponderalaă la pacienţii cu obezitate;

187. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:

a.- indigestie.

b.-digestie groaie

c-meteorism

d.-inapetenta

188. Stopul cardiac:

a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;

b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.

c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

189. Deficitul motor apare îîn:

a. sindromul hemiplegic

b. sindromul paraplegic si tetraplegic

c. nevralgia sciatica

190. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:

a. miopatia

b. miotonia

c. radiculitele
191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si îîn:

a. poliradiculonevrita

b. "sindromul de coada de cal"

c. sindromul meningian

192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:

a. timp scurt

b. care au o putere calorica moderata

c. timp îîndelungat

193.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:

a. distrugerea tuturor straturilor epidermului

b. eritem, edem, caldura locala, usturime

c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

194. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului

b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente

c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

195. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie

b. scaderea numarului de hematii si leucocite

c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

196. IÎn caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :

a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie

c. infectia arsurilor

197. Ce complicatii pot aparea îîntr-o arsura îîntinsa?

a. soc hipovolemic

b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva

c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta,


paralizii

198. Acordarea primelor îîngrijiri la bolnavii cu arsuri îîntinse se va face:

a. la locul accidentului

b. la dispensarul medical

c. îîn sala de operatii, îîn conditii de asepsie si antisepsie

199. IÎndepartarea victimei de curentul electric se va face:

a. cu maî inile, neexistaî nd nici un pericol

b. îîmpingerea victimei de laî nga sursa de curent cu o bucata de lemn

c. îîmpingerea prin intermediul unei haine groase, îîmpaturite

200. Tratamentul îîn arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin
spalaturi abundente cu:

a. apa si sapun

b. solutii antiseptice

c. solutii acide slabe

201.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :


a. bolile cu raspandire in populatie ;

b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica,


perturband dezvoltarea normala a societatii;

c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.

202. Profilaxia generala presupune :

a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;

b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;

c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

203.Profilaxia speciala se refera la :

a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;

b. prevenirea unor noi cazuri secundare;

c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

204. Triajul epidemiologic presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;

b. masurarea T.A. puls, diureza;

c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

205.Triajul epidemiologic se efectueaza :

a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;

b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;

c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

206.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :


a. de catre asistenta medicala ;

b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;

c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

207.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;

b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;

c. radiatii ultraviolete .

208.Metodele fizice de dezinfectie :

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;

b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;

c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

209.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;

b. scufundarea in substante dezinfectante;

c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :

a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;

b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;

c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

211.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;

b. inflamatii ale istmului faringian;

c. afectiuni intalnite numai la copii .

212 .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a. odinofagia;

b. congestia intensa a fundului de gat ;

c. false membrane .

213.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

a. 1-2 zile ;

b. 1-10 zile;

c. 3-6 zile .

214.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si


pot fi :

a. glomerulonefrita difuza acuta;

b. reumatismul articular acut ;

c. colica biliara .

215.Profilaxia scarlatinei include :

a. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al


purtatorilor ;

b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in


locuinte ;

c. supraveghere facultativa a bolnavului .


216. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a. aplicarea de comprese reci pe frunte;

b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;

c. regim hiperprotidic.

217. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :

a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;

b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;

c. hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

218.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu


scarlatina constau in :

a. combatarea pruritului ;

b. ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c. repaus la pat, cel putin 7 zile .

219.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :

a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;

b. continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;

c. administrarea de hidrocortizon acetat .

220. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;

b. catar nazal, febra inalta, diaree;

c. febra +catar + semnul Koplick.

221. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a. cresterea mare a febrei;


b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;

c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

222. Patagnomonic pentru rujeola este :

a. semnul Barsieri;

b. semnul Koplick;

c. catar ocular, nazo-bronsic.

223.In rujeola eruptia :

a. este insotita de prurit ;

b. nu este insotita de prurit;

c. nu produce prurit.

224.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;

b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;

c. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

225.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt:

a. febra, frisoane, tahipnee;

b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;

c. apatie, imobilitate.

226.In perioada eruptiva din rujeola apare:

a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);

b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;


c. tegumente palide, reci.

227.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :

a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;

b. reechilibrarea hidro-electrolitica;

c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

228.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra;

b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;

c. hipotermie .

229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei,


polipneei constau in:

a. aplicarea compreselor hipotermizante ;

b. umidificarea aerului din incapere;

c. administrarea medicatiei prescrise de medic .

230.Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si


febra inconstanta ;

b. cu izolare la domiciliu ;

c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

231.In rubeola, modul de transmitere este :

a. aerogen;

b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;


c. digestiv.

232.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliadenopatia;

b. febra inalta la adulti;

c. ciclul lingual .

233.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a. poliartrita;

b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;

c. reumatismul articular acut .

234.Tratamentul rubeolei este :

a. simptomatic;

b. etiologic;

c. igienic .

235. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

a. fete;

b. baieti;

c. dupa pubertate .

236. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :

a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;

b. digestiva, prin maini murdare ;

c. prin obiecte recent contaminate .


237. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

a. iernii;

b. primaverii;

c. verii.

238.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind :

a. fecal-orala;

b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;

c. parenterala.

239.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :

a. cu declarare nominala obligatorie;

b. internare si tratament obligatoriu in spital ;

c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

240.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :

a. meningita tuberculoasa;

b. meningita seroasa ;

c. tetanos .

241.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente


la :

a. copii;

b. adulti peste 40 ani;

c. tineri .
242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a. hematogena ;

b. prin contiguitate ;

c. aerogena .

243. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a. febra, cefalee puternica, fotofobie;

b. varsaturi si somnolenta pana la coma;

c. subfebrilitate, agitatie, greata.

244.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:

a. rujeola;

b. varicela;

c. hepatita virala A.

245. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu;

b. convulsii, diverse paralizii ;

c. greturi, varsaturi, oligurie.

246.Tratamentul encefalitei consta in :

a. chimioterapie antivirala;

b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;

c. imunoterapie cu imonoglobuline specifice .


247. Profilaxia encefalitelor virale :

a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;

b. urmareste combaterea vectorilor;

c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate
cu diverse bacterii se numeste:

a. rujeola;

b. toxiinfectie alimentara;

c. parotidita epidemica.

249. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment;

b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate;

c. in parazitoza intestinala .

250.Febra tifoida este o boala:

a. transmisibila cu declarare obligatorie;

b. specifica omului ;

c. produsa de Rickettsia Prowazekii.

251. In febra tifoida este obligatorie:

a. spitalizarea;

b. declararea nominala;

c. imobilizarea pacientului.

252. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :


a. copii sub 5 ani;

b. varstnici;

c. barbati.

253. Tetanosul impune :

a. izolarea obligatorie in spital ;

b. declararea nominala obligatorie;

c. regimul alimentar strict .

254.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;

b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate

c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;

255. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;

a. integritatea fiolei;

b. integritatea seringii si data valabilitatii;

c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

256. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:

a. alcoolul;

b. toxice industriale;

c. medicamente hepatotrofice;
257. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;

a. ciroza atrofica;

b. ciroza hipertrofica;

c. ciroza splenogena;

258.In ciroza hepatica icterul poate fi:

a. episodic;

b. cu carecter permanent;

c. nu apare icter;

259. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:

a. stadiu compensat;

b. stadiul decompensat;

c. stadiul vascular;

260. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :

a. ascita;

b. edemul membranelor inferioare;

c. icter;

261.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :

a. varice esofagiene care se rup;

b. scaderea factorilor de coagulare in sange;

c. ingestia de medicamente;

262. Etiologia cirozei atrofice poate fi:


a. etiologie alcoolica;

b. etiologie virala;

c. etiologie necunoscuta;

263.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:

a. hemoragia digestive superioara

b. encefalopatia portala;

c. HTA;

264. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:

a. rezervat;

b. este o stare trecatoare;

c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

265. Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;

a. insuficientei hepatice;

b. in encefalopatia hepatoportala;

c. in insuficienta renala;

266. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:

a. tratamentul corect al hepatitei;

b. dispensarizarea indelungata;

c. interventia chirurgicala;

267. In cazul ascitei dieta va fi:

a. desodata;
b. hipersodata;

c. bogata in potasiu;

268 Splenectomia este indicata:

a. profilactic;

b. in ciroza de tip Bantian;

c. in hipersplenismul sever;

269. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita;

b. numai de necessitate;

c. daca afecteaza functiile respiratorii;

270.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:

a. izolarea bolnavului;

b. aerisirea camerei;

c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

271. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. echilibrat ;

b. hiperhidratare;

c. parenteral si peros;

272. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:

a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;

c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

273.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. îîntindere a ligamentelor si capsulei articulare

b. rupturi a ligamentelor

c. afectiune cronica a articulatiei

274.Entorsele sunt afectiuni:

a. simple

b. îîn care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare

c. lipsite de importanta

275. Simptomele entorsei sunt:

a. durerea

b. impotenta functionala

c. febra

276. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta saî ngelui îîn cavitatea articulatiei

b. prezenta apei îîn cavitatea articulatiei

c. apare numai îîn articulatia genunchiului sau îîn orice articulatie

277.Echimoza apare in:

a. numai caî nd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase


b. smulgeri de fragmente osoase

c. orice entorsa

278.Masurile de urgenta îîntr-o entorsa constau îîn:

a. calmarea durerii

b. imobilizarea articulatiei îîntr-o fasa simpla sau gipsata

c. aplicarea unei atele

279.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. îîn cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari

b. îîn cazul rupturilor de menisc

c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

280. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza îîn articulatia respectiva

b. limitarea mobilitatii articulatiei

c. durere

281.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:

a. violent

b. mai putin violent

c. nu are importanta intensitatea traumatismului

282.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia

b. diastazis
c. deformarea regiunii

283.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala

b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare

c. febra

284.Examenul radiologic este obligatoriu îîn luxatii:

a. arata pozitia îîn care se afla segmentele luxate

b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu

285. Tratamentul luxatiei se va face:

a. caî t mai urgent posibil

b. se face sub anestezie generala

c. se face dupa ce se administreaza calmante

286.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesaî ngeraî nda)

b. chirurgicala (saî ngeraî nda)

c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se va face pe cale
chirurgicala (saî ngeraî nda)

287. Dupa o perioada de imobilizare îîn cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-
fizio-kinetoterapie este:

a. indicat
b. contraindicat

c. indicat si asociat cu tratamente specifice

288.Care sunt cauzele de origine bronhopulmonaraă din insuficientșa respiratorie acutaă ?

a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutitșie
b. crize de astm bronsș ic
c. cordul pulmonar acut

289.Cauzele de origine cardiacaă din insuficientșa respiratorie acutaă sunt urmaă toarele, cu
exceptșia:

a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonaraă
c. hipertensiunea arterialaă

290.Dispneea din insuficientșa respiratorie acutaă poate apaă rea sub formaă de:

a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respiratșie Kussmaul
c. respiratșie Cheyne-Stokes

291.Care sunt factorii determinantși sș i predispozantși din astmul bronsș ic:

a. praful de casaă
a. pulberile
b. ceatșa
c. factorii infectșiosș i

292. Tabloul clinic îîn starea de raă u astmaticaă este reprezentat de:

a. bradipnee cu expiratșie prelungitaă sș i tiraj


a. cianozaă
b. prezentșa tusei sș i expectoratșiei
c. raluri bronsș ice mari sș i mici

293. Simptomele din pneumotoraxul spontan sunt urmaă toarele cu o exceptșie:


a. junghi toracic violent
a. hemoptizie
b. anxietate,cianozaă
c. tuse chintoasaă

294.Care sunt semnele fizice din pneumotoraxul spontan:

a. bombare sș i imobilizare a hemitoracelui interesat


a. hiposonoritate
b. abolirea murmurului vezicular
c. hipersonoritate cu disparitșia matitaă tșii cardiace

295.Termenul de bronhopneumopatie obstructivaă cronicaă se referaă la bolnavii cu:

a. bronsș itaă acutaă


b. emfizem pulmonar
c. bronsș itaă cronicaă
d. astm bronsș ic

296.Decompensarea respiratorie a BPOC se asociazaă cu decompensarea hemodinamicaă cu:


a. bradicardie
a. tuburaă ri de ritm
b. hepatomegalie nedureroasaă
c. meteorism abdominal

297. Care sunt metodele de combatere a obstructșiei din BPOC.

a. drenaj postural
a. aspiratșie bronsș icaă
b. administrare de oxigen
c. spaă laă turaă bronsș icaă

298.IÎn edemul pulmonar acut se îîntaî lnesc urmaă toarele manifestaă ri clinice:

a. dispneea intensaă severaă


a. anxietate extremaă
b. transpiratșii, cianozaă
c. tahicardie, raluri subcrepitante

299.Conduita de urgentșaă din edemul pulmonar acut :

a. instalarea bolnavului îîn decubit lateral


a. aplicarea garoului la raă daă cina a trei membre cu comprimarea arterelor
b. oxigen
c. la nevoie intubatșie
300.IÎn edemul pulmonar acut cu tensiune scaă zutaă snut contraindicate:

a. emisiunea de saî nge


a. morfina
b. hipotensoarele
c. oxigenul

301.Manifestaă rile clinice din embolia pulmonaraă cuprind:

a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterialaă
d. turgesș centșa jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea arterialaă din:

a. glomerulonefrita acutaă
a. insuficientșa renalaă acutaă
b. toxemia gravidicaă
c. feocromocitomul

303. Encefalopatia hipertensivaă se asociazaă cu modificaă ri hemodinamice:

a. scaă derea bruscaă a T.A.


b. cresterea fluxului sangvin cerebral
a. vasoconstrictșia arteriolaraă cerebralaă
c. cresș terea bruscaă a T.A.

304. Cauzele majore ale hemopericardului:

a. leziuni toracice penetrante sș i nepenetrante


b. ruptura mezenterului
c.ruptura inimii îîn cursul evolutșiei infarctului miocardic acut
d. contuzii cardiace violente sș i ruptura de atriu

305. Simptomele sș i semnele din tamponada cardiacaă sunt îîn raport cu etiologia tamponadei
cardiace:

a. hipertensiune arterialaă , provovataă de cresș terea debitului cardiac


b. dispnee-polipnee,ortopnee
c. anxietate extremaă
d. cresș terea ariei matitaă tșii cardiace

306. Cum se face respiratșia artificialaă ,, guraă la guraă ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea caă ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului

307.Aritmii atriale sunt tulburaă ri de ritm ale inimii ,îîn care mecanismul de producere a
acestora actșioneazaă îîn atrii fie:

a. îîn nodul sinoatrial


b. îîn nodul sinuzal
c. îîntr-un focar ectopic,situat îîn afara nodulului sinuzal
d. îîn nodulul atrio-ventricular

308.Tulburaă rile functșionale care pot saă aparaă îîn aritmii sunt:

a. ametșeli
b. dureri precordiale,jenaă retrosternalaă
c. tulburaă ri de auz
d. semne de excitatșie neuro-psihicaă

309.Extrasistolele ventriculare :

a. sunt baă taă i premature provocate de stimuli care iau nasș tere îîn atrii
b. pot saă aparaă la persoanele cu inimaă saă naă toasaă
c. pot saă aparaă la persoanele cu afectșiuni organice de inimaă
d. pot saă aparaă izolate sau cu o anumitaă regularitate

310.Tahicardia ventricularaă paroxisticaă :

a. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o


frecventșaă de 100-250/ minut
b. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu
o frecventșaă de 90-200/ minut
c.este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o
frecventșaă de 120-300/ minut
d. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu
o frecventșaă de 150-250/ minut

311.Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul

312. Ocluzia intestinalaă mecanicaă poate saă survinaă fie:

a. prin obstructșie
b. prin sș trangulare
c. prin inflamatșii ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului

313.Conduita de urgentșaă la un bolnav cu ocluzie intestinalaă :

a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspiratșie nazogastricaă
d. corectarea tulburaă rilor hidroelectrolitice

314.Hemoragia digestivaă superioaraă este saî ngerarea care are loc îîn:

a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal

315.Hematemeza din hemoragia digestivaă superioaraă este precedataă de:

a. greutate epigastricaă
b. greatșaă
c.ametșeli
d. slaă biciune,transpiratșii
316.Cauzele cele mai importante îîn aparitșia hemoragiei digestive superioare:

a. boli ale esofagului


b. boli ale stomacului sș i duodenului
c.boli ale intestinului subtșire
d. boli ale pancreasului

317.Simptomatologia îîn colica renalaă este urmaă toarea cu o exceptșie :

a. durere intensaă profundaă ,are caracter de rupturaă


b. nelinsș te,agitatșie,anxietate
c.disurie,polakiurie
d. dispnee

318.Diagnosticul diferentșial al comelor se face cu:


a. obnubilarea
b. starea de sopor
c.carus
d. letargia

319.Prevenirea sș i combaterea obstructșiei caă ilor aeriene , la un pacient îîn comaă ,se face prin:

a. asș ezarea bolnavului îîn tredelenburg


b. hiperextensia capului
c.introducerea unei canule orofaringiene
d. administrarea de oxigen

320.Coma diabeticaă poate fi declansș ataă de:

a. eroare dieteticaă
b. surmenaj,factori psihici
c.infectșii,intoxicatșii
d. hipertensiune arterialaă

321.Coma diabeticaă este precedataă clinic prin:

a. gretșuri ,vaă rsaă turi,


b. poliuri, polidipsie
c.lipotimie
d. stupoare

322.IÎn coma diabeticaă acido-cetonicaă existaă 3 semne majore , cu o exceptșie:

a. respiratșie Kussmaul
b. tulburaă ri de cunosș tintșaă
c.deshidratare globalaă
d. miozaă

323. Tetraplegia reprezintaă :


a. paralizia celor 4 membre
b. paralizia tuturor extremitaă tșilor
c. paralizia picioarelor

d. paralizia membrelor inferioare


324.Tratamentul bolnavilor cu colicaă biliaraă constaă îîn administrarea de:

a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulaă rilor hidroelectolitice
d. antispastice

325. Cauzele colapsului hipovolemic:

a. hemoragii (interne ,externe)

b. arsuri

c. maă rirea patului vascular

d. meningite

326. Premergaă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmaă ,care constaă
îîn:

a. astenie cu stare de somnolentșaă

b. vaă rsaă turi

c. dureri epigastrice sub formaă de baraă

d. cefalee persistente

327. Urmaă toarele simptome formeazaă triada clasicaă îîn diabetul zaharat, cu exceptia:

a. polipnee

b. polifagie

c. poliurie

d. polidipsie

328. Atelectazia inseamnaă :

a. o metodaă de investigaţie a plaă manului;

b. o modificare a respiraţiei;

c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea caă ilor aeriene intrapulmonare.


d. respiraţie foarte slabaă

329. Spasmul bronşiolar se manifestaă prin:

a. inspir normal şi expir scurt;

b. inspir prelungit;

c. inspir prelungit, expir prelungit greoi;

d. inspir scurt, expir prelungit greoi

330.Semnele cutanate din sș ocul anafilactic cuprind:

a. eriteme difuze
b. edem al fetșei,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie

331.Localizarea corpului straă in îîn interiorul globului poate fi:

a. îîn camera anterioaraă


b. îîn cristalin
c.îîn corpul ciliar
d. îîn peretele globului

332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterinaă care are urmaă toarele
caractere:

a. apare îîn ultimele 6 luni


b. este dureroasaă
c.saî nge rosș u,viu,arterial
d. de obicei survine noaptea

333.Sindromul muscarinic din intoxicatșiile cu insecticide organofosforate se manifestaă prin:

a. sialoree
b. miozaă
c.tahicardie
d. transpiratșii abundente
334.Convulsia este un simptom al unui proces patologic manifestat prin:

a. contractșii voluntare
b. contractșii brusș te
c.contractșii tonice,
d. contractșii clonice

335.Convulsiile tonico-clonice generalizate la copii evolueazaă îîn trei faze :

a. faza tonicaă
b. faza clonicaă
c. faza de rezolutșie
d. faza tonico-clonicaă

336.Infarctul cerebral poate fi dat de:

a. tromboza arterelor cerebrale


b. embolia arterelor cerebrale
c.pareze sau parestezii
d. tulburaă ri de vedere

337. Arsurile se clasificaă din punct de vedere al profunzimii îîn patru grade:

a. gradul I: escaraă dermicaă totalaă


b. gradul II: flictenaă ,, albaă ’’
c.gradul III: flictenaă rosș ie
d. gradul IV: eritem , edem, hipertermie, usturime

338.Prin ce se manifestaă henoragiile uterine:

a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii

339.Caî nd pacientul prezintaă corpi straă ini faringieni bolnavul este:

a. linisș tit
b. senzatșie de arsuraă
c.disfagie
d. disfonie

340.Cauzele trumatismelor esofagiene sunt:


a. manevre endoscopice
b. tentative nereusș ite de extragere a unui corp straă in
c. traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plaă gi penetrante sau perforatșii

341.Maă surile de urgentșaă îîn cazul hemoragiilor traheobronsș ice sunt urmaă toarele :

a. repaus fizic absolut, repus vocal


b. asș ezarea pacientului îîn decubit dorsal
c. calmarea tusei sș i anxietaă tșii
d. pensarea sau ligatura vasului

342.Sș ocul anafilactic cel mai frecvent survine îîn urmaă toarele circumstantșe etiologice cu o
exceptșie:

a. alergie medicamentoasaă
b. îîntșepaă turaă de insectaă
c.alergie alimentaraă
d. alergie la praf

343. Sindromul nicotinic din intoxicatșiile cu insecticide organofosforate se manifestaă prin:

a. fasciculatșii musculare
b. miozaă
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice

344.IÎn intoxicatșiile cu insecticide organoclorurate se îîntaă lnesc fenomene nervoase :

a. parestezii localizate initșial la limbaă ,buze sș i membre


b. tremuraă turi
c.convulsii sș i comaă
d. gretșuri, vaă rsaă turi

345.Tratamentul de durataă îîn cazul anginei pectorale cuprinde:

a. cresș terea aportului caloric


b. reducerea consumului de alcool,tutun ,cafea
c.îîndepaă rtarea stresului psihic
d. medicatșie antianginoasaă
346.Criza dureroasaă din angina pectoralaă apare dupaă :

a. efort
b. emotșii
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerinaă

347.Cauzele determinante îîntaî lnite îîn angorul pectoral sunt:

a. ateroscleroza coronarianaă
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismalaă
d. tromboageita obliterantaă

348.Semnele locale de certitudine îîn cazul fracturilor îînchise sunt:

a. mobilitate normalaă
b. crepitatșii osoase
c.lipsa transmiterii misș caă rilor dincolo de fracturaă
d. îîntreruperea continuitaă tșii unui os

349.Semnele de probabilitate îîntaă lnite îîn fracturile îînchise sunt urmaă toarele cu o exceptșie:

a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormalaă

350.Cele mai frecvente forme de hemoragii exteriorizate sunt:

a. epistaxis- hemoragie din nas


b. hemoptizie- eliminarea prin cavitatea bucalaă a saî ngelui provenit din
stomac
c.hematemezaă - hemoragie din arborele respirator, rosș u aerat
d. hematurie- saî ngerare care provine din arborele urinar

351.IÎn raport cu gravitatea leziunilor, degeraă turile sunt clasificate îîn 4 grade:

a. gradul I -eritem , usș or edem,prurit local


b. gradul II –III- flictene cu contșinut clar sanguinolent
c. gradul IV- gangrenaă uscataă
d. toate raă spunsurile sunt corecte

352.Ce îîntșelegem prin anopsie:

a. vedere dublaă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totalaă a simtșului mirosului

353.Contraindicatșiile provocaă rii de vaă rsaă turi :

a. îîn staă ri comatoase


b. la cardiaci
c.îîn intoxicatșii cu ciuperci
d. îîn convulsii

354.Aspectul saî ngelui îîn metroragii poate fi:

a. rosș u viu îîn fibromul uterin,polipul uterin


b. spaă laă cit apos îîn neoplasmul de col uterin, fibroame uterine necrozate
c.rosș u cremos îîn procese inflamatorii
d. saî nge negricios

355.Glaucomul este o afectșiune foarte gravaă ,caracterizataă prin:

a. corneea este tulbure, opacaă


b. cresș terea tensiunii intraoculare
c.scaă derea vederii
d. modificaă ri ale caî mpului vizual

356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal îîn perioada de linisș te cuprinde urmaă toarele alimente
:

a. lapte dulce, unt proaspaă t sș i nesaă rat


b. ouaă fierte moi
c.fructe sub formaă de compoturi
d. toate cele de mai sus

357.Atitudinea de urgentșaă din pancreatita acutaă constaă îîn:

a. calmarea dureriii prin administrarea de morfinaă sau mialgin


b. gheatșaă pe abdomen
c.perfuzie cu solutșie macromolecularaă
d. raă spuns corect a,b
358.Cauzele peritonitelor acute sunt :

a. perforatșii ale organelor cavitare digestive


b. infectșii ale organelor genitale
c.supuratșii hepatice,
d. plaă gi abdominale penetrante

359.IÎn raport cu tulburarea predominantaă , sindroamele hemoragice se grupeazaă îîn:

a. sindroame hemoragice prin tulburaă ri vasculare


b. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de aspect
c.sindroame hemoragice prin tulburaă ri trombocitare
d. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de coagulare
360.Care sunt cauzele de origine cardiacaă ,din insuficientșa respiratorie acutaă :

a. cordul pulmonar acut


b. infarctul miocardic
c.cardiopatia ischemicaă
d. embolia pulmonaraă

361.Manifestaă rile clinice din edemul pulmonar acut sunt:

a. dispnee survenitaă la efort


b. ortopnee
c.tuse uscataă , apoi cu sputaă spumoasaă rozataă
d. bradicardie

362.IÎn hemoragiile digestive mici semnele clinice îîn general sunt absente dar pot apaă rea
uneori:

a. slaă biciune
b. transpiratșii reci
c.hipertensiune arterialaă
d. lipotimie

363.IÎn hemoragiile digestive moderate se observaă urmaă toarele cu o exceptșie:

a. bradicardie
b. ametșeli
c.hipotensiune arterialaă
d. lipotimie
364.IÎn hemoragiile digestive masive apar uneori semne de sș oc hipovolemic :

a. paloare intensaă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate raă spunsurile sunt gresș ite

365.IÎntr-o sș edintșaă de hemodializaă se pot elimina din organism:

a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree

366.Metodele de epurare extrarenalaă folosesc:

a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza

367.Simptomatologia din retentșia acutaă de urinaă este urmaă toarea:

a. durerea sub formaă de junghi


b. paloare,transpiratșii
c.stare de nelinisș te,anxietate
d. glob vezical

368.Semnele prodromale din ischemia cerebralaă sunt urmaă toarele cu o exceptșie:

a. pareze sau parestezii


b. defecte de vorbire
c.tuburaă ri de deglutitșie
d. vertij

369.Ischemia prin embolie apare mai frecvent la:

a. bolnavii mai tineri sau de vaî rstaă mijlocie


b. îîn fibrilatșii atriale
c.dupaă traumatisme
d. toate de mai sus

370.IÎn perioada de stare hemoragia subarahnoidianaă se caracterizeazaă prin:


a. cefalee violentaă
b. encefalitaă
c.sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic

371.IÎn concentratșii de peste 50% de carboxihemoglobinaă apar urmaă toarele simptome:

a. pierderea cunosș tintșei


b. îîncaă rcare traheo-bronsș icaă
c.convulsii
d. tahicardie, hipotensiune

372.Care este antidotul din intoxicatșia cu monoxid de carbon:

a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. caă rbunele

373.IÎn intoxicatșia cu ciuperci apar urmatoarele simptome cu exceptșia:

a. laă crimare
b. furnicaă turi ale extremitaă tșilor
c. stare de agitatșie,confuzie,halucinatșii
d. comaă cu miozaă

374.Semnele intoxicatșiei acute cu alcool etilic evolueazaă îîn trei faze :

a. faza de excitatșie
b. faza de îîncordare motorie
c. faza de comaă metilicaă
d. faza de comaă etilicaă

375.Barbituricile îîngerate îîn doze mari provoacaă :

a. pierderea cunosș tintșei


b. tahicardie cu respitatșie agonicaă
c. cianozaă , hipotermie
d. hipertensiune arterialaă

376.Cauzele insuficientșei cardiace la sugar pot fi date de :

a. tulburaă ri de respiratșie
b. boli congenitale de inimaă
c. tulburaă ri de ritm
d. boli endomiocardice

377.Ce îîngrijiri se acordaă îîn spital la bolnavii arsș i:

a. combaterea durerii sș i profilaxia antitetanicaă


b. pregaă tirea bolnavului pentru toaleta localaă primaraă
c. aplicarea pansamentului
d. instalarea sondei vezicale

378.Sș ocul septic se recunoasș te prin:

a. prezentșa unei infectșii localesau generale


b. tegument la îînceput uscat sș i cald
c. extremitaă tși cianotice,
d. poliurie

379.Semnele neurologice inconstante din contuzia cerebralaă :

a. modificaă ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal

380. Factorii etiologici principali din edemul pulmonar acut sunt:

a. insuficientșa ventricularaă stg.


b. infarctul miocardic acut
c. cardiopatiile valvulare
d. tulburaă ri de ritm paroxistice

381.Tratamentul edemului pulmonar acut de cauze neurologice constaă îîn:

a. tratament simptomatic
b. saî ngerare abundentaă
c. diurezaă osmoticaă cu manitol sș i furosemid
d. morfinaă pentru calmarea durerilor

382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisaă de bolnavi ca:

a. o senzatșie de pirozis
b. o senzatșie de constrictșie
c. o senzatșie de presiune
d. o senzatșie de arsuraă

383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:

a. stenozaă esofagianaă
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian

384.Perforatșiile intestinale pot fi date de :

a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale

385.Colica renalaă - nefreticaă poate fi cauzataă de:

a. litiazaă reno-ureteralaă
b. tumori vezicale
c. pielonefritaă
d. pionefrozaă

386.Conduita de urgentșaă îîn colica renalaă :

a. aplicatșii locale de comprese reci


b. repaus la pat
c. analgezice
d. antispastice

387.Obstacolele extravezicale sș i extrarenale din retentșia acutaă de urinaă sunt date de:

a. adenom sau cancer de prostataă


b. inflamatșia acutaă a prostatei
c. tumori pelvienesau perineale
d. toate raă spunsurile sunt incorecte

388.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantaă include:

a. atrofia fanerelor

b.tegumente palide, reci


c. dilatarea venelor superficiale

389.Tabloul clinic al insuficienţei cardiace include:

a. cianoza perioronazalaă şi a extremitaă ţilor

b. edeme

c.hemoptizia

390.Factorii favorizanţi de apariţie a infarctului miocardic acut includ:

a. efortul fizic exclusiv

b. situaţiile stresante, emoţiile puternice

c. imobilizarea prelungitaă la pat

391.IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri clinice:

a. epistaxisul

b. gingivoragiile

c.hematuria, disuria, oligoanuria

392.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternalaă ce iradiazaă îîn umaă rul staî ng

b. durerea retrosternalaă localizataă îîntr-un punct fix ce poate fi indicat cu degetul

c.durerea retrosternalaă cu caracter de apaă rare


393.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:

a. acufene

b. fosfene

c.pirozis

394.Educaţia pentru saă naă tate a pacientului cu anginaă pectoralaă vizeazaă :

a. renunţarea la fumat

b. restraî ngerea la maxim a activitaă ţilor fizice

c. cunoaşterea regulilor de administrare a nitroglicerinei

395. Durerea precordialaă poate apaă rea îîn:

a. afecţiuni cardiace

b. afecţiuni hematologice

c.afecţiuni osteoarticulare

396.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:

a. hipovolemia

b. terapia diureticaă excesivaă

c. hipervolemia
397. In tratamentul unui pacient cu pericarditaă se pot administra:

a. antibiotice

b. hemostatice (adrenostazin, amiodaronaă )

c. antialgice

398.Insuficienţa cardiacaă dreaptaă se manifestaă clinic prin:

a. dispnee

b.edeme

c. hepatomegalie

399.Insuficienţa cardiacaă staî ngaă se manifestaă clinic prin:

a. dispnee

b. circulaţie colateralaă la nivelul abdomenului

c. tusea seacaă , iritativaă

400.Turgescenţa venelor jugulare apare îîn:

a. insuficienţa cardiacaă dreaptaă

b. insuficienţa cardiacaă staî ngaă

c.hiperhidratare
401.Terapia cu diuretice este indicataă la pacienţii cu:

a. insuficienţa cardiacaă dreaptaă

b. hipertensiune arterialaă

c. arteriopatie obliterantaă cronicaă

402. Semnele de agravare a disfuncţiei cardiace la pacientul cu insuficienţaă cardiacaă sunt:

a. creşterea îîn greutate

b. tuşea seacaă iritativaă

c. apariţia insomniilor

403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţaă cardiacaă severaă va fi:

a. hiposodat

b. hipoglucidic

c.hipolipidic

404. Durerea din cardiopatia ischemicaă dureroasaă cedeazaă la:

a. nitroglicerinaă

b. repaus

c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
405. Pericardita se manifestaă clinic prin:

a. dureri precordiale neinfluenţate de poziţie

b.dureri precordiale ce se amelioreazaă atunci caî nd pacientul staă îîn poziţie şezaî ndaă cu
toracele aplecat anterior

c. frecaă turaă pericardicaă

406. Cauzele cardiopatiei ischemice includ:

a. stenoza mitralaă

b. diabetul insipid

c. ateroscleroza

407. Tratamentul îîn infarctul miocardic acut vizeazaă :

a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;


b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.

408 . Oxigenoterapia in EPA este:

a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole;

b. se practica pe respiratie asistata;

c. se administreaza numai dupa umidificare .

409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :

a. stresurile emotionale;
b. hipertiroidismul;

c. dieta hiperlipidica;
410. Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:

a. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani;

b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani;

c. asocierea mai multor factori de risc, mareste riscul de aparitie al bolii;

411. Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele :

a. crizele dureaza citeva ore;

b. crize paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau emotii;

c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor;

412. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice;

b. se manifesta prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal;

c. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana;

413. Durata crizelor din angina pectorala nu este de :

a. citeva minute;

b. citeva ore;

c. 1-2 zile;

414. Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici :

a. sunt paroxistice;

b. sunt cu sediu epigastric;

c. apar la efort sau emotii;


415. Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele :

a. este insotita uneori de anxietate;

b. este variabila, de la jena sau disconfort, la durere atroce;

c. sediul durerii este epigastric;

416. Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme;

b. este aratat de bolnav cu degetul;

c. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala:

417. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele :

a. in ambele membre superioare;

b. in regiunea cervicala posterioara;

c. in regiunea cervicala anterioara si mandibula;

418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :

a. poliurie, tuse seaca,somnolenta;

b. palpitatii, transpiratii, paloare;

c. lipotimie, lipsa de aer, regurgitatii;

419 .Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. are caracter constrictiv;

b. nu poate fi variabila;

c. este insotita uneori de anxietate;


420 . Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente :

a. nitroglicerina;

b. nitrit de amil;

c. oxigenoterapie;

421. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele :

a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare;

b. administrarea de nitroglicerina sublingual;

c. administrarea de miofilin;

422 .Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin:

a. evitarea circumstantelor declansatoare;

b. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene;

c. tratament anticoagulant;

423. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane :

a. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala;

b. persoane fara antecedente coronariene;

c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare


cerebrale,cardiopatii ischemice;

424. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade :

a. prodromala, de debut;

b. perioada de stare si de convalescenta;

c. perioada de cruditate si de coctiune;


425 .Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici :

a. dureaza mai multe ore, uneori chiar zile;

b. se insoteste de o stare de anxietate, agitatie ,zbucium, senzatie de moarte iminenta;

c. se calmeaza, prin repaus si administrare de nitriti ;

426. In perioada de debut a infarctului miocardic, pot apare urmatoarele semne :

a. semne de insuficienta respiratorie acuta;

b. semne de insuficienta ventriculara stinga;

c. semne de insuficienta cardiaca globala, mai rar;

427. Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele :

a. cresterea fibrinogenului, accelerarea VSH si hiperleucocitoza;

b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut;

c. scaderea glicemiei;

428. Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente:

a. mialgin;

b. morfina, in cazul unor dureri severe;

c. nitroglicerina;

429. Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala, sint urmatoarele :

a. cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire;

b. somnolenta;

c. tulburari de memorie si concentrare;

430. Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :


a. este localizata occipital;

b. apare de obicei nocturn;

c. are caracter pulsatil;

431. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele :

a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul;

b. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca;

c. procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul;

432. Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele :

a. cardiopatia ischemica;

b. hipertiroidia;

c. insuficienta mitrala;

433. Clinic, bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome :

a. tahicardie, ritm de galop;

b. bradicardie;

c. la nivelul plaminilor raluri crepitante ,la baze cu extindere spre virfuri;

434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :

a. se datoreaza stazei pulmonare;

b. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa;

c. apare in repaus sau ziua;

435 . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele :

a. dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale;


b. anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie;

c. bradicardie accentuata, uneori tuse umeda;

436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :

a. apar la eforturi fizice mici;

b. sint violente, constrictive;

c. au caracter coronarian;

437. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu :

a. stopul cardiac;

b. stopul respirator;

c. incetarea functiilor cerebrale;

438. Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice :

a. absenta batailor inimii;

b. midriaza cu globi oculari imobili;

c. pierderea cunostintei;

439. In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca, prin urmatoarele:

a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar;

b. controlul respiratiei;

c. controlul tensiunii arteriale;

440 . Reanimarea respiratorie :

a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac;


b. se poate practica fara masaj cardiac;

c. trebuie efectuata intr-un interval de 12- 15 minute pentru a avea succes;

441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prinurmatoarele :

a. caderea limbii, daca acesta este culcat pe spate;

b. prezenta corpilor straini( singe, secretii, varsaturi);

c. caderea limbii , daca acesta este in decubit ventral;

442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:

a. obstructia cailor respiratorii;

b. fracturi de coloana;

c. unele leziuni ale peretelui toracic;

443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:

a. decolorarea tegumentelor;

b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida , femurala);

c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina;

444. Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele :

a. leziuni grave ale peretelui toracic, cu fracturi costale;

b. embolie grasoasa;

c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;

445 . Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze:

a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;

c. tulburari de ritm paroxistice;

446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional inurmatoarele situatii:

a. in intoxicatii;

b. la inecati;

c. la uremici;

447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele situatii :

a. astm bronsic;

b. accident vascular cerebral;

c. hipertensiune arteriala;

448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata, inurmatoarele situatii :

a. infarct miocardic acut;

b. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala;

c. insuficienta ventriculara stinga;

449. In edemul pulmonar acut cardiogen, cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele :

a. misiunea de singe( venesectie);

b. morfina;

c. oxigenoterapia;

450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :

a. diureticele;

b. singerarea;
c. oxigenoterapie masiva, 10- 12 l/ minut;

451. Cauza principala a anginei pectorale este:

a. coronarita;

b. ateroscleroza coronariana;

c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare;

452. Crizele din angina pectorala nu dispar la :

a. incetarea cauzelor;

b. administrarea de nitroglicerina;

c. administrarea de miofilin;

453. Durata crizelor din angina pectorala este de :

a. citeva minute;

b. citeva ore;

c. 1 - 2 zile;

454. Simptomul principal al anginei pectorale este:

a. tusea seaca;

b. dispneea;

c. durerea;

455. Caracterul durerii din angina pectorala este:

a. constrictiv, ca o" gheara, arsura sau sufocare";

b. restrictiv;

c. continuu;
456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:

a. nu este insotita de anxietate;

b. iradierile nu sint obligatorii;

c. dureaza peste 15 minute;

457. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza:

a. intravenos;

b. sublingual;

c. peros;

458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:

a. nitroglicerina;

b. propanolol;

c. nitropector;

459. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;

b. inflamatia miocardului;

c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;

460. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :

a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;

b. obstruarea brusca a unei artere coronare;

c. obstruarea brusca aunei artere carotide;


461. Ce este dezinfectia:

a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;

b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;

c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plostiurinare;

462. Infarctul miocardic este:

a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice;

b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard;

c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare

463. Cauza principala a infarctului miocardic este:

a. aortita luetica ;

b. coronarita reumatica ;

c. ateroscleroza 90 - 95 % .

464. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :

a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;

b. o perioada de debut, de stare si de convalescent

c. o perioada prodromala, de debut si de convalescent

465. Febra in infarctul miocardic

a. dureaza 8-10 zile ;

b. apare la 6 - 12 h dupa debut ;

c. este de obicei moderata.


466. Leucocitoza in infarctul miocardic:

a. scade dupa o luna;

b. apare din primele ore;

c. ramane constanta timp de 1 saptamana.

467. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este :

a. leucocitoza ;

b. cresterea fibrinogenului ;

c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut.

468. LHD - ul in infarctul miocardic

a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala ;

b. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.i);

c. se normalizeaza in 3-5 zile.

469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :

a. tulburarile de ritm ale inimii ;

b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian ;

c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.

470. Criza dureroasa din angorul pectoral :

a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;

b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;

c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.


471. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;

b. cardiopatiile valvulare;

c. hipertensiunea arteriala .

472. Localizarea durerii in angorul pectoral:

a. in umarul stang;

b. in regiunea toracica anterioara;

c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala

473. Manifestarile clinice ale EPA sunt :

a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;

b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;

c. bradipnee.

474. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :

a. emisiunea de sange, morfina ;


b. pozitia trendelenburg ;

c. ventilatia mecanica.

475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :

a. morfina i.m, i.v. ;

b. mialgin i.m, i.v. ;

c. ambele.

476. Conduita de urgenta in IMA este:

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;

b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;

c. mobilizare precoce.

477. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :

a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica,ECG)

b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;

c. instituirea regimului igieno-dietetic.

478. Insuficienta cardiaca este :


a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ;

b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ;

c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.

479. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt :

a. valvulopatii dobandite si congenitale, HTP ;

b. HTA ;

c. gripa.

480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:

a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;

b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;

c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

481. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :

a. pastrarea cunostintei;

b. mobilitatea globilor oculari;

c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale.

482. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:

a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii ;

b. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice;

c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare.


483. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator:

a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular ;

b. la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale;

c. la hipertensivi.

484. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :

a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;

b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale, cardiopatiiischemice sau


arterite ale arterelor pelvine ;

c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

485 . Infarctul miocardic :

a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene

b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.

c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.

486. In infarcul miocardic perioada prodromala:

a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;

b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi


anginos.

c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.

487. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :

a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;

b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;


c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica

488. Semnul major precoce al apendicitei acute este:

a. anorexia

b. varsaturile

c. febra

d. diareea

e. dureri îîn fosa iliaca dreapta

489. Ce elemente ale sangelui cresc in cazul unei infectii acute?

a. hematiile;

b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;

c. monocitele;

d. trombocitele;

e. limfocitele

490. Manevra Heimlich se efectueazaă îîn cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie îîn
cazul:

a. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;

b. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;

c. îîn cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp straă in;

d. îînainte de instituirea intubaţiei orotraheale;

e. îînainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

491. Peritonita:
a. se asociazaă de la îînceput cu distensie abdominalaă importantaă

b. nu se asociazaă cu distensie abdominalaă nici maă car îîn stadiile tardive;

c. se asociazaă cu apaă rare muscularaă sau contracturaă ;

d. dacaă este primitivaă , atunci este îîn mod caracteristic plurimicrobianaă ;

e. dacaă este secundaraă , nu necesitaă tratament chirurgical.

492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:

a. Endoscopie cu biopsie

b. Ecografia abdominala

c. Tomografie computerizata cu contrast

d. Rezonanta magnetica nucleara

493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind
urmaă toarele, cu exceptșia:

a) Necesitatea verificarii periodice a coagularii

b) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand calea intravenoasaă

c) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala interventie

d) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte tratamente administrate in paralel

e) Riscul de a dezvolta edeme gambiere

494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in
timpul transfuziei de sange este:

a) cheama de urgenta medicul

b) administreaza corticosteroizi intravenos

c) administreaza lichide intravenos

d) intrerupe transfuzia

e) administreaza oxigen
495. Explorarea radiologicaă a stomacului se face cu:

a. lipiodol

b. bariu sulfat

c. odiston sau urografin

d. iopamiro

e. faă raă substanţaă de contrast

496. Invaginatia intestinala:

a. consta in torsiunea ansei intestinale pe o brida

b. nu afecteaza vascularizatia segmentului invaginat

c. este mai frecventa la copil

497. La un pacient cu ulcer gastric perforat, radiografia abdominala pe gol va evidentia :

a. pneumoperitoneu;

b. hemoperitoneu;

c. lichid de ascita.

498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:

a. ale ficatului

b. ale pancreasului

c. ale splinei

499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si


tegumentelor poate fi data de:

a. inflamatia peretului colecistic

b. prezenta unui obstacol in coledoc


c. un proces inflamator al cailor biliare

500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale


mecanice,consta in:

a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei

b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la


reluarea tranzitului

c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

501. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii

b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia

c) calmarea durerii

502. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a) la apariţia gingivoragiilor

b) la apariţia episoadelor de epistaxis

c) cand LCR-ul este sanguinolent

503. Crearea unei guri chirurgicale se numesș te:

a. plastie

b. stomie

c. tomie

504. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:

a. streptococci

b. stafilococi
c. gonococi

d. chlamidii

e. virusurile hepatitice

505. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a) ligatura vaselor lezate;

b) pansament compresiv;

c) compresiune la distanţaă ;

d) aplicarea garoului;

e) administrarea medicaţiei hemostatice.

506. Care din urmaă toarele manevre se practicaă îîn cazul muşcaă turilor de şarpe veninos:

a) incizia şi excizia ţesutului cutanat îîn zona lezataă ;

b) aplicarea garoului deasupra leziunii;

c) aspiraţie localaă şi administrare de ser antiveninos.

507. Rectosigmoidoscopia reprezintaă examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv,


care poate avea:

a) scop explorator

b) scop terapeutic

c) ambele

508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra
formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:

a. ultrasonografia

b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala

d. laparoscopia

e. colangiopancreatografia retrograde

509. Scaă derea volumului circulant este caracteristica şocului:

a. cardiogen

b. hipovolemic

c. anafilactic

d. septic

510. Firele de suturaă chirurgicalaă disponibile chirurgical sunt identificate pe baza


caracteristicilor de mai jos, cu excepţia:

a. monofilament sau îîmpletit;

b. resorbabil sau neresorbabil;

c. volumul firului;

d. grosimea firului;

e. prezenţa sau absenţa unui ac şi caracteristicile acestuia

511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:

a) luesul

b) malaria

c) infectia cu virusul urlian

d) infectia cu virusul imunodeficientei umane

e) infectia cu virusul hepatitei B

512. Vaă rsaă turi fecaloide apar îîn:

a. hepatite
b. infarct miocardic

c. ocluzie intestinalaă

d. pneumonii

e. gastrite

513. Pneumotoraxul se definiste ca :

a. aer in cavitatea mediastinala

b. aer in cavitatea pleurala

c. nici o varianta un este corecta.

514. Tratamentul in plastronul apendicular consta in:

a. se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical

b. se intervine chirurgical de urgenta

c. se trateaza medical

515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmaă toarele accidente vitale:

a) tromboflebitaă profundaă a membrelor superioare

b) stop cardio-respirator reflex

c) crizaă de astm bronşic

d) anuria

516. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:

a. roseata

b. caldura

c. ischemia

d. durerea
e. functio laesa

517. Degeraturile de gradul I se caracterizeazaă prin.

a) eritem;

b) flictene;

c) gangrene

518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente? a.
absorbant;

b. protector;

c. compresiv;

d. antiflogistic;

e. umed.

519. Semnele clinice de şoc includ urmaă toarele, cu excepţia:

a. scaă derea TA (sistolice < 90 mmhg şi ta medii < 50-60 mmhg);

b. tahicardie;

c. tahipnee;

d. creşterea debitului urinar cu poliurie;

e. alterarea staă rii de conştienţaă , paî naă la coma

520. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:

a. Traumatisme

b. Tumori pancreatice

c. Medicamente

d. Alcool
521. Melena este:

a) sputa cu sange

b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestiva

c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestiva

d) varsatura cu sange

e) scaun cu puroi si sange

522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va include in
mod obligatoriu si determinarea:

a. grupului sanguin

b. proteinemiei

c. glicemiei

523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat
sa se administreze:

a. barbiturice

b. antialgice

c. antialgice majore (morfina, mialgin)

524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul
digestiv, in caz de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:

a. se administreaza medicatie antiemetica

b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz
si medicatie antiemetica

c. se reia treptat alimentatia

525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominalaă :

a) paracentezaă
b) laparotomie

c) celiotomie

d) laparoscopie

526. Care din urmaă toarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinicaă :

a) delirul, şocul anafilatic;

b) tahicardia;

c) febra mare şi mucoasele uscate;

d) dilataţia pupilaraă

527. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) sputaă cu saî nge;

b) durere toracicaă surdaă ;

c) absenţa mişcaă rilor toracice îîn timpul respiraţiei

528. Durerea îîn ocluzia intestinala strangulata poate fi:

a. continua, puternica, dramatica

b. continua si îîntrerupta

c. doar o senzatie de vaga durere difuza

d. intermitenta sub forma de "colici de lupta"

e. o durere violenta la debut, urmata de acalmie

529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?

a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;

b. administrarea de hemostatice: vitamina k, venostat, adrenostazin;

c. ligatura si sutura vaselor;


d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;

e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmaă toarele, cu excepţia:

a. paloarea mucoaselor şi tegumentelor;

b. raă cirea extremitaă ţilor;

c. diaree

d. respiraţia rapidaă şi superficialaă ;

e. agitaţie sau obnubilare

531. Pentru examenele bacteriologice:

a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul
frisoanelor;

b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau
chimioterapice;

c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot
fi pusi in evidenta prin hemocultura;

d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele


circulant;

e) nici un raspuns corect.

532. Betadina face parte din grupul de:

a) Compuşi ce elibereazaă halogeni

b) Compuşi ce elibereazaă iod

c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice

e) Tenside cationice

533. Hemotoraxul inseamna :

a. sange in cavitatea mediastinala

b. sange in cavitatea pleurala

c. nici o varianta un este corecta.

534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia
chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:

a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita

b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita

c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita

535. Care din urmaă toarele definiţii caracterizeazaă ileusul:

a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze

b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile

c) eliminarea frecventaă a gazelor intestinale

536. Dupaă tipul de actșiune a agentului vulnerant, plaă gile pot fi:

a. mecanice

b. termice

c. iatrogene

537. Primul ajutor îîn caz de arsuraă constaă îîn:

a) administrarea de antialgice;

b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

538. Ce intelegem prin furuncul antracoid?

a. mai multi furunculi diseminati la distanta;

b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:

c. furuncul al cefei;

d. agentul patogen este bacilus anthracis;

e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilei

539. Traumatismele splinei:

a. se pot asocia cu hemoperitoneu;

b. sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;

c. cel mai frecvent nu necesitaă intervenţie chirurgicalaă

d. prezintaă balans mediastinal;

540. Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul socului


anafilactic?

a) atropina

b) metoprololul

c) heparina

d) adrenalina

e) fibrinoliticele

541. Radioscopia toracicaă se face:

a. cu bolnavul nemaî ncat

b. cu bolnavul sedat îîn prealabil

c. faă raă o pregaă tire prealabilaă a bolnavului


d. cu bolnavul clismat îîn prealabil

e. dimineaţa aà jeun

542. Investigatia paraclinica obligatorie pentru diagnosticul de apendicita acuta este:

a. numarul de leucocite

b hemoglobina

c. hematocritul

543. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:

a. inaintea declansarii simptomatologiei apendiculare

b. odata cu peritonita plastica localizata

c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare

544. O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta

b) tuse cu expectoratie sanguinolenta

c) greturi si varsaturi

545. Absentșa pulsului arterial sș i raă cirea extremitaă tșilor afectate sunt caracteristice:

a. sindromului de ischiemie perifericaă acutaă

b. tromboflebitelor

c. bolii varicoase

546. IÎn cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea îîn acordarea primului ajutor constaă îîn:

a) oprirea hemoragiei externe;


b) permeabilizarea caă ilor respiratorii superioare;

c) imobilizarea fracturilor osoase.

547. Conduita de urgenţaă îîn cazul corpilor straă ini esofagieni este:

a) provocarea de vaă rsaă turi pentru eliminarea corpului straă in;

b) suprimarea alimentaţiei pe cale oralaă ;

c) extragerea sau îîmpingerea corpului straă in prin procedee oarbe.

548. Pierderea a 1000-1500 ml saî nge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:

a. hemoragia digestiva oculta

b. hemoragia digestiva superioara mica

c. hemoragia digestiva superioara medie

d. hemoragia digestiva superioara masiva

e. hemoragia digestiva cataclismica

549. Ce intelegem prin incizie?

a. extirparea unui tesut;

b. sectionarea unui tesut;

c. patrunderea intr-o cavitate naturala;

d. golirea unei colectii purulente;

e. nici una de mai sus.

550. Hematemeza:

a. reprezintaă exteriorizarea prin vaă rsaă turaă a hemoragiei produsa îîn tubul digestiv distal de
unghiul Treitz;

b. are indice de gravitate crescut faţaă de melenaă ;


c. reprezintaă hemoragia de origine bronho-pulmonaraă exteriorizataă la nivelul caă ilor respiratorii
superioare;

d. exteriorizeazaă saî nge aerat, spumos, roşu aprins;

e. reprezintaă saî ngerare exteriorizataă prin caă ile biliare cu punct de plecare hepatic.

551. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:

a) dupa terminarea frisonului;

b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare;

c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;

d) doar cand temperatura > 40,50 ;

e) doar cand temperatura < 37 grade .

552. Irigografia permite

a. explorarea radiologicaă a colonului

b. explorarea radiologicaă a stomacului

c. explorarea radiologicaă a bronhiilor

d. explorarea endoscopicaă a stomacului

e. explorarea endoscopicaă a colonului

553. Medicamentele hemostatice utilizate in tratamentul unui pacient cu HDS sunt:

a. vitamina K

b. vitamina C

c. vitamina B1

554. Volvulus- ul intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale

b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala


c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

555. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii

b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia

c) calmarea durerii

556. Apa oxigenataă este o solutie:

a. preparataă din perhidrol

b. paă strataă îîn sticle de culoare îînchisaă

c. utilizataă îîn concentratșie 3%

557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:

a) cu stare de şoc hipovolemic;

b) faă raă complicaţii;

c) cu stare de şoc toxicoseptic.

558. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:

a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;

c) se deprima coastele cu 2-3 cm;

d) sternul se deprima cu 5-8 cm

559. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:

a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;

c) fibrilatia ventriculara;

d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.

560. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;

b) asigurarea hemostazei;

c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti


hipovolemici;

d) tratament sedativ si hemostatic.

561. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:

a) antibioterapie bacteriostatica;

b) antibioterapie bactericida;

c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;

d) administrarea de vasoconstrictoare;

562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:

a) scaderea TA sub 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;

b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;

c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;

d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice

563. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;

b) soc traumatic, soc prin arsuri;


c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );

d) in orice traumatism generator de soc

564. IÎn insuficienţa respiratorie acutaă oxigenoterapia se aplicaă îîn toate formele respectaî nd
urmaă toarele principii:

a) dezobstruarea caă ilor respiratorii;

b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;

c) umidificarea oxigenului;

d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distanţa dintre tragus şi fosa nazalaă ;

e) stabilirea debitului pe minut

565. Accesul eclamptic îîn faza de convulsii tonice se caracterizeazaă prin:

a) convulsii cu durata de 30";

b) contractura generalizataă - inclusiv a muşchilor respiratori;

c) trismus;

d) hipotensiune;

e) relaxare musculara

566. In pozitia Trendelenburg, cu inclinare maxima de 10-15 grade, pot fi transportati:

a) accidentatii in stare de soc;

b) pacientii in stare de colaps;

c) accidentatii cu fracturi ale bazei craniului;

d) pacientii in coma

567. Mobilizarea se face in functie de:

a) natura bolii;

b) starea generala;
c) tipul de reactivitate a pacientului;

d) raspunsul fiziologic al pacientului.

568. Dupa circumstantele de producere, plagile pot fi:

a) iatrogene;

b) intentionate;

c) accidentale;

d) penetrante.

569. In cazul plagilor aseptice, se procedeaza astfel:

a) se rade parul din jur pana la o distanta de 6 cm de marginile plagii;

b) se dezinfecteaza in spirala de la interior la exterior;

c) se dezinfecteaza in spirala de la exterior la interior;

d) se utilizeaza apa oxigenata.

570. Pacientul cu stare de constienta alterata (GCS sub 9):

a) necesita supraveghere;

b) necesita gesturi specifice;

c) necesita pozitie de siguranta;

d) nu necesita supraveghere si gesturi specifice.

571. Edemul pulmonar acut raspunde la tratament dupa:

a) administrare de oxigen si diuretice;

b) administrare de vasodilatatoare si sedative;

c) vasodilatatoare, diuretice, anxiolitice;

d) EPA nu raspunde la tratament.


572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv de sindrom
coronarian acut?

a) LDH;

b) TGP;

c) Troponina;

d) toate de mai sus.

573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie
pulmonara?

a) vertijul si palpitatiile;

b) tusea si expectoratia;

c) dispneea si cianoza;

d) dispneea si tusea.

574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?

a) dispnee expiratorie;

b) Wheezing-ul;

c) expectoratia perlata;

d) toate raspunsurile sunt corecte.

575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?

a) durerea nu cedeaza la Nitroglicerina;

b) durerea este precordiala;

c) durerea este retrosternala;

d) durerea depaseste o ora ca durata.


576. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive, cu exceptia:

a) pe canula nazala;

b) pe masca;

c) pe sonda Yankauer;

d) aparatul de ventilatie mecanica.

577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de infectie la unul
din pacientii aflati in ingrijirea sa:

a. medicul curant

b. medicul sef de sectie

c. directorul de ingrijiri

d. celelalte asistente din tura

578. Sterilizarea este operatiunea de :

a. distrugerea doar a microorganismelor

b. distrugerea tuturor microorganismelor

c. distrugere a biofilmului

d. distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni

579. Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt considerate semicritice, daca:

a. vin in contact cu mucoasa intacta

b. vin in contact cu tesuturile

c. penetreaza bariera tegumentara

d. nu penetreaza bariera tegumentara

580. Inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat, dispozitivele medicale:

a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate

c. trebuie uscate

d. nu este nevoie de nici o operatiune preliminara

581. Controlul sterilizarii se efectueaza:

a. cu indicatori biologici

b. cu indicatori fîízico-chimici

c. cu teste de verificare a penetrarii aburului

d. cu testul Bowie& Dick

582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a sterilitatii de:

a. o luna

b. doua luni

c. 24 de ore

d. sase luni

583. Testele efectuate de spital pentru cunoasterea circulatiei germenilor sunt:

a. teste de aeromicroflora

b. teste de sanitatie

c. teste de sterilitate

d. teste de screening

584. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se face:

a. prin frecare cu antiseptic alcoolizat

b. prin spalare cu apa sterila


c. prin spalare cu sapun lichid

d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza de alcooli

585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu suporta


autoclavare, este valabila:

a. 72 ore

b. 24 ore

c. 48 ore

d. 7 zile

586. Procedurile de dezinfectie inalta se consemneaza in:

a. raportul de activitate

b. registrul zilnic de proceduri

c. registrul unic de sterilizare

d. registrul de sterilizare inalta a instrumentarului

587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu colier:

a. 48 ore de la sterilizare

b. 72 ore de la sterilizare

c. 24 ore de la sterilizare

d. se schimba casoleta dupa fiecare sterilizare.

588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:

-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory

-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate


-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat

-d.nisa are contururi neregulate

589. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina

-b.TGO,Amilazemie,GGT

-c.TGO,TGP,GGT

-d.toate raspunsurile sunt corecte

590.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:

-a. ciroza hepatica decompensata

-b. ciroza hepatica compensata

-c. infarctul de miocard

-d. colecistlita cr alitiazica

591.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie

b.-perforatie

c.-penetratie

d.-malignizare

e.-toate de mai sus

592.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat

b.-traumatismul

c.-alcoolul
d.-medicamentele

e.-infectiile

593.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii

b.-diabet zaharat

c.-ascita

d.-litiaza biliara

e.-peritonita

594.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:

a.-febra

b-icter

c-durere

d.-scadere ponderala

e.-varsaturi

595.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva

b.-encefalopatia portala

c.-hipertensiunea portal

d.-hipertensiunea intracraniana

e.-ascita
596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-
esofagian:

a.-durere retrosternala

b.-pirozis

c.-hemoragie digestive

d.-regurgitatii acide

e.-pneumonia de aspiratie

597.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”

b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale

c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu

d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal

e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt urmatoarele cu


exceptia:

a.-examene de sange

b.-examene de saliva

c.-ph-metrie esofagiana

d.-examen materii fecale

e.-examen LCR

599.Rectoragia poate avea drept cauza:

a.-boala renala

b.-boala genital

c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia

e.-ileostomia

600.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis

b.-emfizem

c.-encoprezis

d.-melena

e.-hematemeza

601. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatalaă

b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori abdominale gigante);

c- tulburaă rile motorii esofagiene

d.-toate intrebarile sunt corecte

602.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian sunt


urmatoarele cu exceptia:

a.-evitarea alimentelor iritante

b.-oprirea fumatului

c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial

d-regim alimentar preponderant din legume si fructe

e.- scaă derea ponderalaă la pacienţii cu obezitate;

603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:

a.- indigestie.

b.-digestie groaie
c-meteorism

d.-inapetenta

604.Bolile care nu sunt cauzate de infectia cu Helicobacter Pylori sunt:

a.-gastrita

b.-ulcerul gastric

c.- cancerul gastric

d.-colopatia functionala

e.-ulcerul duodenal

605.Disfagia poate avea urmatoarele cauze ,cu exceptia:

a.secundara unei afectiuni oro-faringiene

b.secundara unei afectiuni laringiene

c.secundara unei afectiuni esofagiene

d.angina eritematoasa

606.Examenul coprologic consta in urmatoarele investigatii ale materiilor fecale,cu exceptia:

a.macroscopic

b.microscopic

c.biochimie

d.bacteriologic

e.scintigrafic

607.Explorarea paraclinica a aparatului digestiv include urmatoarele investigatii cu exceptia:

a.radiografia abdominala ,,pe gol”

b.radiografia cu substanta de contrast


c.ecografia abdominala

d.explorari endoscopice

e. inspectia,palparea,percutia abdomenului

608.particularitatile de ingrijire postoperator pe tub digestive constau in:

a. mobilizare precoce initial pasiv,apoi active(prevenirea trombemboliilor)

b.se indica alimentele flatulente

c.se indica bauturile carbogazoase

d.regim hydric 7-10zile

609.Meteorismul abdominal poate avea drept cauze:

a.afectiuni digestive

b.afectiuni renale

c.afectiuni ale aparatului respirator

d.glosodinia

e. disfagia

610.Sughitul poate avea drept cause:

a.intoxicatii de orice tip

b.boli respiratorii

c.tumori tub digestive inferior

d.tumori esofagiene

e. nu are cauza

611.Printre complicatiile paracentezei nu se regaseste:

a. hemoperitoneul
b.punctionarea accidentala a colonului

c. insuficienta renala acuta functionala

d. insuficienta cardiaca

612.Contraindicatiile paracentezei nu includ:

a. ocluzia intestinala

b.prezenta lichidului de ascita in cantitate mare, sub tensiune

c.coma hepatica

d.infectii ale peretelui abdominal

613.Printre contraindicatiile punctiei biopsiei hepatice nu se regaseste:

a. coma hepatica

b.refuzul explorarii

c.trombocitopenia

d.hepatita cronica active

614.Pozitia pacientului pentru colonoscopie este:

a.decubit ventral

b.decubit dorsal

c.decubit lateral drept cu genunchii la piept

d.decubit lateral stg cu genunchii la piept

e.Trendelemburg

615.Urmatoarele afirmatii referitoare la endoscopia digestiva superioara sunt adevarate,cu o


exceptie:

a. necesita post alimentar 6-8 ore postprocedural

b.permite recoltarea de material bioptic


c.se poate administra atropina preprocedural

d. reluarea alimentatiei nu este permisa 24 ore

616.Urmatoarele alimente sunt premise in boala celiaca cu exceptia:

a. paine de grau

b.mamaliga

c.pilaf de orez

c.carne de orice fel

d.branzeturi

617.Din sdr esofagian fac parte urmatoarele simptome:

a.disfagia

b.pruritul

c.febra

d.disuria

e.telekinezia

618.Diagnosticul ulcerului gastric:

a. se bazeaza exclusive pe date clinice

b.include endoscopie si biopsie

c.implica neaparat indicatie de tratament chirurgical obligatoriu

d. se face doar analiza sucului gastric

619.Diagnosticul de HDS este sustinut de urmatoarele cu o exceptie:

a.scaderea valorilor hb si ht

b.hematemeza
c.rectoragie

d.melena

e.tahicardie

620.Diagnosticul de certitudine in HDS,este stability prin:

a.radiografie gastrica cu substanta de contrast

b.CT abdominall

c.EDS

d.echo abdomen

e.radiografie abdominala simpla

621.Diagnosticul de ocluzie intestinala mecanica este sustinut de urmatoarele cu exceptia:

a.absenta tranzitului pentru materii fecale si gaze

b.distensie abdominala

c.prezenta nivelelor hidroaerice la rgf abdominal pe gol

d.contractura abdominala musculara

a. accentuarea zgomotelor intestinale la ascultatia abdomenului

622.Complicatia cea mai frecventa a bolii Crohn este:

a. malignizarea

b.ocluzia intestinala

c.hemoragia

d.icterul mecanic

e.megacolonul toxic

623.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele cu exceptia:


a.hemoragia

b.perforatia

c.malignizarea

d.stenoza

e.penetratia

624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoniala:

a.paracenteza

b.laparotomie

c.celiotomie

d.laparoscopie

e.paracecala

625.Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:

aThieman

b.Petzer

c.Einhorn

d.ub Faucher

e.Foley

626.Tratamentul ulcerului duodenal presupune administrarea de:

a. furosemid

b.anticolinergice

c.inhibitori de pompa de protoni

d.acidifiante sangvine

e.transfuzii de plasma
627. Ciroza hepatica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a. consumul cronic de alcool

b.infectii virale cu VHB,VHC

c. neglijarea formelor de hepatita cronica

d.infectii cu Helicobacter Pylori

e.lipsa tratamentului afectiunilor premergatoare afectiunilor hepatice

628.Angiocolita este infectia :

a .cailor biliare

b.pancreasului

c.co9lecistului

d.ficatului

e.rinichiului

629.Tratamentul igieno-dietetic al afectiunilor hepatice cornice nu includ urmatoarele cu


exceptia:

a. repaos la pat

b. regim alimentar fara dulciuri

c. dusuri calde de 2ori/zi

d.respectarea partiala a indicatiilor

630.Factorii implicate in etiologia ulcerului gastric sunt urmatorii cu exceptia:

a.infectia cu helicobacter pillory

b. consumul de sucuri carbogazoase,legume si fructe crude pe un teren sensibil

c.infectiile intercurente

d.predispozitia familiala
631.Care din urmatoarele medicamente nu pot fi administrate in ulcerul bulbar:

a. omeprazol

b.gaviscon

c.metoclopramid

d.nitropector

e.alte alcaline

632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:

a. pancreatita acuta

b.colecistita cronica

c.cancerul hepatic

d. ulcerul bulbar

e. infectiile urinare

633.Pancreatita acuta are drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a.cresterea nivelului trigliceridelor serice

b.consumul cronic de alcool

c.consumul de grasimi de origine animala

d.consumul de medicamente in exces

634.Investigatia care pune cu certitudine dg de adenocarcimom de colon este:

a.irigografia

b.radiografia abdominala

c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia

635.Valoarea transaminazelor hepatice poate creste in urmatoarele afectiuni exceptand:

a. IMA

b.hepatite acute virale

c.hepatite acute toxice

d.HTA

636.Eliminarea de sange rosu provenit di tubul digestive se numeste:

a.hematochezie

b.hematemeza

c.hemoptizie

d.hematosialoree

637.Pozitia pacientului pentru EDS este:

a.decubit ventral

b.decubit dorsal

c.decubit lateral drept

d. decubit lateral stg

e. pozitia,, cocos de pusca”

638.Regurgitatiile acide sunt apanajul urmatoarelor boli cu exceptia:

a. Boala de reflux gastoesofagian

b.gastrita hiperacida

c.ulcerul de gamba

d.hiperaciditate temporara produsa de varsatura


639.Prin clisma picatura cu picatura in 24ore,se pot administra:

a.100-200ml solutie medicamentoasa

b.1000-2000 ml solutie medicamentoasa

c.250-500ml solutie medicamentoasa

d. nici un raspuns correct

640.Pentru pacientul cu intoleranta digestiva,calea de administrare a medicamentelor este:

a. calea parenterala

b.calea orala

c.calea respiratorie

d.calea rectala

641. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:

a. accentueaza spasmul cailor biliare

b.mascheaza simptomatologia

c. favorizeaza aparitia icterului

d. nu are nici o reactive adversa

642.Diskineziile biliare reprezinta:

a.tulburari date de parazitozele intraveziculare

b.tulburari ale cailor biliare

c.tulburari ale motricitatii veziculei biliare

d.tulburari de transit
643.Volvulusul intestinal se traduce prin:

a.rasucirea anselor iontestinale

b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala

c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

d.nici un raspuns correct

644.Hematemeza reprezinta:

a.varsatura cu sange

b.sputa cu sange

c.urina cu sange

d.scaunul cu sange

645.Preparatele alimentare ce urmeaza a fi administrate pe gastrostoma pentru alimentarea


unui pacient cu neoplasm esofagian in stadiul avansat vor fi:

a.la temperature camerei

b.la temperature corpului

c.la temperature scazute pentru a creste toleranta digestive a pacientului

d.la temperatura dorita de pacient

646.Pancreatita acuta este un sdr dureros abdominal acut caracterizat prin:

a.dureri abdominale violente in etajul sup cu iradiere in bara”

b.dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi

c.dureri abdominale difuze cu stare generala buna

d. dureri epigastrice aparute in timpul noptii

647.Masurile terapeutice effectuate de asistenta medicala la indicatia medicului la un pacient cu


HDS constau in:
a.repaos la pat,punga cu gheata in regiunea epigastrica si sonda de aspiratie gastrica

b.administrare de hemostatice doar daca e cazul

c.repaos la pat cu reluarea alimentatiei

d.tratament antiinflamator si analgesic

648.Prin colica biliara se intelege o durere acuta ,violenta localizata in:

a.hipocondryul dr cu iradiere pina in coloana vertebrala

b.hipocondrul dr cu iradiere in hipocondrul stg

c.hipocondrul stg cu iradiere in omoplat

d. durere in bara

649.Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a.cantitatea de sange pierdut

b.modificarile de culoare a sangwelui

c.felul hemoragiei si organul afectat

d.timpul aparitiei hemoragiei

650.Gradul de severitate in sdr diareic este dat de:

a.dezechilibrul H-E antrenat de pierderile prin varsaturi si scaune

b.starea generala

c.febra

d.cefalee

651.Caracteristic pentru hematemeza sunt urmatoarele:

a. sange rosu aerat

b.sange negru cu cheaguri


c.sange asemanator “zatului de cafea”

d.sange care curge in jet

652.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a.irigator,solutie pt irigare,manusi sterile

b. irigator,solutie pt irigare,manusi nesterile, ploscar

c.irigator,solutie de irigare ,sonda urinara

d.irigator si restul materialelor auxiliare prevazute de procedura dupa care se lucreaza

653. Hematemeza este:

a. vaã rsaã tura cu aspect de „zatș de cafea"

b. vaã rsaã tura cu aspect negru, lucios, „ca paã cura"

c. ambele variante sunt corecte

654.Paracenteza abdominalaã se efectueazaã :


a. îîn hipocondrul drept

b. îîn hipocondrul staî ng

c. ambele variante sunt incorecte

d. in abdomenul inferior

655. Administrarea de saî nge sau produse de saî nge se recomandaã la pacientșii cu:

a. anemie severaã ,in HDS

b. deshidratare severaã

c. stare de nutritșie deficitaraã

d. in hemoptizii mici si repetate


656. Se recomandaã administrarea PPC unui pacient cu:

a. cirozaã hepaticaã

b. tulburaã ri de coagulare

c. in trombocitopenii

d. toate variante sunt corecte

657. Interventșiile asistentei medicale îîn alimentarea unui pacient cu disfagie includ;

a. pregaã tirea pacientului asezaî ndu-l îîn pozitie de decubit dorsal

b. pregaã tirea echipamentului de aspiratșie si verificarea functionalitaã tiiii acestuia

c. evaluarea reflexului de tuse

d.luarea tuturor masurilor ce implica respectarea procedurii

658. Disfagia

a. este o tulburare îîn sensul pierderii apetitului pacientului

b. este o deglutitie cu dificultate

c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente semisolide si
lichide

d.este o pierdere a mirosului

659. IÎnainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verificaã identitatea pacientului

b. verifica bonul de comandaã pentru saî nge sau produse de saî nge

c. toate variantele sunt corecte

d. verifica materialul de transfuzat

660. In regimul alimentar al unui pacient cu pancreatitaã acutaã se vor evita:


a. alcoolul

b. alimentele bogate îîn proteine

c. alimentele saã rate

d.alimentele solide

661. Tabloul clinic al colecistitei acute include:


a. dureri îîn hipocondrul drept,febra

b. febraã ,cefalee,dureri in flancul stg

c. hematemezaã

d.scaune negre ca pacura

662. In îîngrijirea unui pacient cu boalaã ulceroasaã , asistenta medicalaã îîi va recomanda:
a. evitarea condimentelor

b. limitarea activitaã tșilor fizice

c. repaus la pat si nutritie parenteralaã

d. alimentatie usoara cu legume si fructe

663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:

a. cantitati mici de ceai, din ora in ora

b. lapte, smaî ntaî na,iaurt

c. ambele variante sunt corecte

d. smantana,carne cu sos dietetic

664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala IÎi va administra o
dieta :

a. hidrica (lichide reci.


b. hodro-lacto-zaharata calde

c. hipoglucidica ,hipocalorica

d. nu are indicatie speciala

665 Pacientii cu stenoza pilorica prezinta :

a. varsaturi cu continut alimentar vechi

b. varsaturi explozive in jet neprecedate de greata

c. varsaturi bilioase

d. varsaturi ivite imediat dupa servirea mesei

666. Hemostaza provizorie in HDS este:

a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie

b.oprirea fara interventie a unei hemoragii

c. oprirea definitiva a hemoragiei

d. nu exista asa un termen

667. Factori declansș atori ai encefalopatiei hepatice sunt :

a. dezechilibrele hidroelectolitice provocate de diuretice;

b. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor;

c. efectuarea zilnicaă a bilantșului hidric.

d.nerespectarea regimului alimentar indicat

668. Alimentatșia prin gastrostomaă este indicataă :

a. postoperator pentru prevenirea vaă rsaă turilor;

b. caî nd alimentarea artificialaă se impune vreme mai îîndelungataă ;

c. numai la bolnavii inconsș tientși.


d. nu se recomanda in afectiunile gastrice

669. Colica biliara survine in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

a. colecistita;

b. ulcerul gastric;

c. litiaza biliara.

670. La orice pacient cu hemoragie digestiva, alimentatia:

a. se face in functie de preferintele pacientului

b. se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita

c. se va alimenta ca si inainte de sangerare

d. se face obisnuit functie de toleranta

671. Medicamentele pentru calmarea dureri se administreaza :

a. la indicatia asistentului medical

b. la cerinta bolnavului, conform indicatiilor

c. numai la indicatia medicului

d.in functie de afectiune

672. Cind vorbim de melena vorbim de :

a.hemoragie digestiva

b.hemoragie nazala

c.hemoragie din rect

673. Factorii de risc in AVC sunt:

a. hipertensiunea arterialaă
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditaraă

674. Pentru evaluarea senzorialaă a pacientului se folosesc:

a. modalitaă ţi superficiale de testare


b. modalitaă ţi de testare a sensibilitaă ţii profunde
c. modalitaă ţi de testare numai a paă rţii afectate

675. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:

a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul

676. Neuronul reprezintaă :

a. celula nervoasaă propriu-zisaă


b. nevralgia trigeminalaă
c. neuropatia diabeticaă

677. Reflexul Babinski reprezintaă :

a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat

678. Lezarea nervului spinal produce:

a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez

679. Lezarea nervului hipoglos determinaă :

a. amiotrofia limbii
b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. tulburaă ri de fonaţie

680. Hiperpneea reprezintaă o metodaă de activare:

a. electrocardiograficaă
b. electroencefalograficaă
c. electromiograficaă
681. Pacientul prezintaă alexie caî nd:

a. nu îînţelege ce i se spune
b. nu îînţelege ceea ce este scris
c. nu îînţelege cuvaî ntul vorbit

682. Pacientul prezintaă surditate verbalaă caî nd:

a. executaă corect gesturile


b. utilizeazaă corect obiectele
c. aude dar nu îînţeleg

683. Scaderea brusca a valorilor TA la un pacient cu ATS avansata conduce la:

a. ameliorarea starii generale


b. accedende vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

684. Mioclonia reprezintaă :

a. contracţia bruscaă a unui muşchi


b. mişcarea involuntaraă
c. relaxarea muscularaă

685. Mişcaă rile coreice reprezintaă :

a. tremuraă tura involuntaraă


b. mişcaă ri involuntare bruşte care dispar îîn somn
c. fasciculaţii involuntare

686. Convulsia reprezintaă :

a. pierderea conştientei
b. mişcaă ri neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare

687. Pareza reprezintaă :

a. contractura muscularaă
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vascularaă

688. Hemiplegia reprezintaă :


a. absenţa forţei musculare
b. paralizie generalizataă
c. paralizia unei jumaă taă ţi de corp

689. Paraplegia reprezintaă :

a. paralizia unui singur membru


b. paralizia paă rţii inferioare a corpului
c. paralizia celor patru membre

690. Hemibalismul reprezintaă :

a. mişcaă ri ample, dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte


b. mers ca de beţiv - „mers ebrios"
c. mers cu paşi mici, taî rşiţi

691. Acalculia reprezintaă :

a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii

692. Afazia reprezintaă :

a. dificultatea îîn articularea cuvintelor


b. incapacitatea de a-şi coordona mişcaă rile
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris

693. Agrafia reprezintaă :

a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv

694. Lezarea nervului olfactiv produce:

a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplaă cute


b. hiperosmia = exacerbarea mirosului
c. anosmia = absenţa mirosului
695. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuitaă ţii vizuale
c. scotom = pierderea parţialaă a caî mpului vizual

696. Lezarea nervului trigemen produce:

a. trismus = îîncleştarea maxilarelor


b. paralizie masticatorie
c. caă derea maxilarului

697. Lezarea nervului facial produce:

a. tulburaă ri de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale

698. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a. lipsa posibilitaă ţii de a fluiera


b. tulburaă ri de echilibru
c. paralizie masticatorie

699. Lezarea nervului glosofaringian produce:

a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii


b. neperceperea culorilor
c. tulburaă ri gustative

700. Lezarea nervului vag produce:

a. disfazie = tulburaă ri de vorbire, voce nazonataă , ştearsaă


b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. spasm facial

701. Durerea spontanaă a extremitaă ţilor cefalice reprezintaă :

a. migrena
b. cefalee nevroticaă
c. durere de cap (cefalee)

702. Apariţia convulsiilor poate fi cauzataă de:


a. febraă
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme

703. IÎnceputul convulsiilor este precedat de:

a. mişcaă ri de supinaţie (îîntoarcerea palmei îîn sus)


b. tulburaă ri de scris
c. prodrom şi auraă

704. Tremuraă tura degetelor maî inii la un parkinsonian seamaă naă cu:

a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numaă rare a banilor
c. mişcarea de îîntors ceasul

705. Tremuraă tura parkinsonianaă dispare:

a. îîn timpul mişcaă rilor voluntare


b. îîn timpul somnului
c. dacaă pacientul este destins şi liniştit

706. Tremuraă tura picioarelor la un parkinsonian imitaă :

a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a maă surilor muzicale
c. mişcarea de balansare

707. Tremuraă tura pacientului cu etilism cronic se amelioreazaă :

a. dupaă abstinenţa prelungitaă


b. dupaă consumul de alcool
c. dupaă consumul de droguri

708. Tulburaă rile de mers, isterice, au caracter:

a. psihogen
b. endocrin
c. renal

709. Scaă derea bruscaă a valorilor TA la pacient cu ATS avansataă conduce la:

a. ameliorarea staă rii generale


b. accidente vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

710. Starea confuzionalaă poate fi provocataă de:

a. îîntreruperea consumului de alcool cu abstinenţaă prelungitaă


b. abuz de medicamente
c. consum de narcotice

711. Narcolepsia reprezintaă :

a. nevoia bruscaă de somn


b. somn superficial cu treziri dese
c. somn cu durataă peste limitele normale

712. In timpul crizei convulsive generalizataă :

a. imobilizaă m forţat pacientul


b. poziţionaă m postural pacientul
c. aşteptaă m saă se termine criza

713. Pacientul cu miastenie prezintaă :

a. obosealaă muscularaă exagerataă


b. tulburaă ri oculare
c. tulburaă ri de vorbire

714. Pacientul cu parkinson prezintaă :

a. tremuraă tura
b. rigiditate
c. mers îîncet cu paşi mici

715. Tremuraă tura la un pacient cu parkinson:

a. dispare îîn timpul somnului


b. este tremuraă tura de repaus
c. dispare îîn timpul mişcaă rilor voluntare

716. Pacientul cu sclerozaă multiplaă prezintaă :


a. tulburaă ri oculare
b. tulburaă ri vestibulare
c. tulburaă ri motorii

717. Hipertensiunea intracranianaă este prezentaă îîn:

a. tumori cerebrale
b. acumulare îîn exces de LCR
c. edem cerebral generalizat

718. Pacientului cu neuroinfecţii îîi asiguraă m:

a. repaus obligatoriu la pat


b. luminozitate scaă zutaă
c. izolare

719. Paralizia facialaă perifericaă este precedataă de:

a. deficit motor al membrelor superioare


b. dureri auriculare
c. redoare de ceafa

720. Criza epilepticaă majoraă se caracterizeazaă prin:

a. epistaxis
b. criza convulsivaă generalizataă
c. deficit motor

721. Accesul epileptic major are ca manifestaă ri:

a. relaxare sfincterianaă
b. incontinenţaă de fecale
c. muşcarea limbii

722. IÎn timpul crizei grand-mal pacientul prezintaă :

a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale

723. Pacientul cu hemoragie cerebralaă :

a. este poziţionat şezaî nd îîn primele 24 h


b. prezintaă repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caă ruciorul pentru investigaţii
724. Pacientului cu hemoragie cerebralaă i se pot administra:

a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice

725. Evaluarea alteraă rii nivelului de conştientaă se realizeazaă prin:

a. determinarea reacţiei pacientului prin stimuli


b. descrierea comportamentului îîn momentul reacţiei
c. descrierea raă spunsului verbal şi motor al pacientului

726. IÎn A VC semnele de debut sunt:

a. vertij
b. cefalee occipitalaă
c. valori tensionale crescute

727. La pacienţii cu AVC nu efectuaă m:

a. trecerea rapidaă îîn ortostatism


b. mişcaă ri bruşte necontrolate ale capului
c. transport pe distanţe mari

728. Edemul cerebral reprezintaă :

a. creşterea de volum a creierului


b. paă trunderea microbilor îîn substanţa cerebralaă
c. evacuarea îîn exces de LCR

729. Pacientului epileptic nu îîi sunt recomandate:

a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacaă nu mai face crize o lunaă de zile
c. reducerea dozelor faă raă recomandare medicalaă

730. Neuroluesul este transmis:

a. pe calea genitalaă
b. transplancentar
c. la naştere

731. Evoluţia sclerozei multiple este:


a. cronicaă , ciclicaă îîn puseuri
b. acutaă , faă raă recidivaă
c. alternantaă cu remisie completaă

732. Pacientul parkinsonian are:

a. mers cu supleţe şi paşi mari


b. mers faă raă supleţe cu paşi mici
c. mers cu pasul şi trunchiul îînclinat pe spate
733. Migrena reprezintaă :

a. durerea paroxisticaă a capului de obicei unilateralaă


b. acuze dureroase ale capului dupaă traumatisme
c. criza de pierdere a conştientei

734. Ptoza palpebralaă din miastenie reprezintaă :

a. caă derea ploapelor


b. privirea saşie
c. vederea dublaă

735. Neuroinfecţiile primitive reprezintaă :

a. proces infecţios la nivel circulator


b. proces infecţios la nivel respirator
c. proces infecţios asupra S.N.C.

736. Hiperpneea reprezinta o metoda de activare:

a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica

737. Sindromul encefalitic se manifestaă cu:

a. tulburaă ri neurologice
b. tulburaă ri psihice
c. tulburaă ri senzitivo-senzoriale

738. Pentru examinarea radiologicaă a pacientului:

a. paă rul lung îîl vom lega pe creştet


b. îîndepaă rtaă m obiectele radioopace
c. dezbraă caă m regiunea de examinat
739. Pentru examinaă rile cu substanţaă de contrast efectuaă m:

a. supravegherea funcţiilor vitale


b. testul de toleranţaă a substanţei de contrast
c. radem zona de examinat, la nevoie

740. Pentru angiografie cerebralaă :

a. pacientul va fi nemaî ncat


b. pacientul va fi sedat (medicaţie anxioliticaă )
c. pacientul va fi pregaă tit psihic

741. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie saă fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi îîn ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombaraă este:

a. decubit lateral;
b. şezaî nd
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale

743. Dupaă puncţia lombaraă pacientul are voie:

a. saă se mobilizeze dupaă 15 minute de repaus


b. nu are voie saă se mobilizeze aproximativ 24 h
c. saă fumeze şi saă consume baă uturi alcoolice

744. Asistenta medicalaă dezinfecteazaă locul puncţiei cu:

a. apaă şi saă pun


b. tincturaă de iod
c. alcool sanitar

745. Mioclonia reprezinta:

a. contractia brusca a unui muschi


b. miscarea involuntara
c. relaxarea musculara

746. Asistenta medicalaă comprimaă dupaă efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:

a. o compresaă sterilaă
b. un tampon de vataă
c. o compresaă nesterilaă

747. Asistenta medicalaă menţine mandrenul acului spinal îîn timpul puncţiei:

a. steril
b. nesteril
c. îîl depune îîn sacul colector

748. Asistenta medicalaă oferaă medicului pentru efectuarea puncţiei:

a. maă nuşi de unicaă folosinţaă , nesterile


b. maă nuşi sterile
c. maă nuşile nu sunt necesare

749. Puncţia lombaraă se executaă de caă tre:

a. asistenta medicalaă de salon


b. asistenta medicalaă de laborator
c. medic

750. Dupaă efectuarea puncţiei occipitale:

a. se asiguraă 8 h repaus total pacientului


b. pacientul se poate mobiliza dupaă circa 15 minute
c. se asiguraă pacientului repaus fizic 60 minute

751. Biopsia muscularaă se executaă îîn:

a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor

752. Examinarea oftalmoscopicaă este necesaraă unui pacient cu afecţiune neurologicaă :

a. da
b. nu
c. da, numai îîn cazul HTA
d. numai dacaă pacientul acceptaă

753. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. caî nd LCR-ul este sanguinolent
754. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:

a. 60-70 picaă turi/min.


b. 40 picaă turi/min.
c. 70-80 picaă turi/min

755. Hipertensiunea intercraniana este prezenta in :

a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apaă distilataă edem cerebral generalizat

756. In planul de îîngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebralaă , asistenta îîşi va fixa ca
obiective:

a. evitarea mobilizaă rii pacientului faă raă aviz medical


b. supravegherea funcţiilor vitale
c. prevenirea complicaţiilor generale
d. mobilizarea precoce activaă
e. repaus absolut la pat, aproximativ o saă ptaă maî naă

757. Monitorizarea şi combaterea vaă rsaă turilor realizataă de asistentaă se referaă la:

a. respiraţii profunde ale bolnavului, ce reduc greaţa


b. poziţionarea lateralaă
c. evaluarea volumului şi caracterului vaă rsaă turilor
d. poziţionarea semi-şezaî ndaă cu douaă perne
e. claă tirea gurii dupaă vaă rsaă turi

758. IÎngrijirea cavitaă ţii bucale a pacientului imobilizat la pat:

a. se efectueazaă dimineaţa şi seara


b. se folosesc tampoane de vataă îînmuiate îîn sol. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel
c. mucoasele şi limba se badijoneazaă cu glicerina boraxataă de 3 ori pe zi

759. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmaă toarele profesiuni, cu excepţia:

a. conducaă tor auto;


b. macaragiu;
c. conducaă tor metrou;
d. economist.

760. Reeducarea tulburaă rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:

a. asigurarea colaboraă rii familiei pacientului


b. stabilirea interrelaţiei stimulare-raă spuns
c. îînceperea precoce a intervenţiilor de reeducare
d. efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte

761. Autonomia de deplasare este asigurataă prin:

a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezaî nd
c. mers

762. Capacitatea de autoservire generalaă constaă îîn:

a. igienaă personalaă
b. activitaă ţi manuale diverse
c. îîmbraă cat-dezbraă cat

763. Pacientul cu hemoragie cerebrala:

a. este pozitionat sezand in primele 24 de ore


b. repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caruciorul pentru investigatii

764. Reeducarea funcţionalaă a membrului paralizat trebuie îînceputaă :

a. dupaă 30 de zile de la debut


b. îîn perioada acutaă
c. nu conteazaă momentul ales

765. Pacientul cu deficit motor parţial se îîmbracaă :

a. îîncepaî nd cu membrul saă naă tos


b. îîncepaî nd cu membrul plegic
c. nu conteazaă

766. Pentru mobilizarea pasivaă a membrului superior poziţia pacientului îîn pat este:

a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral

767. Pacientul cu scleroza multipla prezinta:

a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii

768. Pacientul îîncepe saă manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este
explicat astfel:

a. respiraţie completaă neregulataă , cu amplitudine superficialaă şi adaî ncaă


b. inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii
c. respiraţie cu amplitudini crescaî nde paî naă la maxim şi apoi scaă zaî nd paî naă la apnee, ce
dureazaă 10-20 sec
d. respiraţii rapide, regulate susţinute cu creşterea îîn amplitudine

769. Criza epileptica majora se caracterizeaza prin:

a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor

770. Care din urmaă toarele va fi acţiunea prioritaraă caî nd Ioana va avea o altaă crizaă , îîn timp ce
urmaă reşte un program la TV îîn holul secţiei:

a. o poziţionaă m postural pe podea, îîndepaă rtaî nd obiectele traumatizante din apropiere


b. o aşezaă m îîn decubit ventral pe podea şi solicitaă m urgent o sursaă de ajutor
c. o aşezaă m îîn decubit dorsal, capul va fi îîntors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor
şi rugaă m celelalte persoane saă paă raă seascaă îîncaă perea

771. Care din urmaă toarele arataă ordinea corectaă a etapelor crizelor de epilepsie:

a. tonic, clonic, automatism, comaă


b. auraă , clonic, tonic, somn
c. clonic, tonic, somn, automatism
d. auraă , tonic, clonic, somn

772. Imobilizarea prelungitaă la pat a pacientului determinaă :

a. complicaţii pulmonare

b. agravarea tulburaă rilor cardio-vasculare


c. tulburaă ri trofice cutanate

773. Crepitatiile osoase:

a. pot fi percepute ca niste zgomote asemnatoare mersului prin zapada


b. pot fi cauzate de miscarea fragmentelor in focarul de fractura

c. sunt acumulari excesive de lichid in tesuturi

774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei fracturii
presupune :

a. explicarea necesitatii imobilizarii fracturii


b. obtinerea consimtamantului pacientului

c. explicarea modului de desfasurare al procedurii

775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:

a. aparitia unor leziuni cutanate sub gips


b. captarea prosata a fragmentelor

c. comprimarea unui nerv pe plan osos

d. calitatea feselor gipsate

776. Imobilizarea in aparat gipsat trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati, cu exceptia:

a. sa fie bine mulat


b. sa cuprinda articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura

c. sa nu lase extremitatile membrelor libere

777. Ortopneea se defineşte ca:

a. expectoratșie seroasaă ;
b. respiraţie îîn poziţie verticalaă a corpului;

c. respiraţie îîn poziţie orizontalaă a corpului

d. respiratie dificila in ortostatism

778. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in


urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt intalnite mase mari vasculare si tendoane

c. plagi cu leziuni osteo-articulare

779. Entrosa tratata incorrect poate produce:

a. artroza in articulatia respective


b. durere

c. limitarea mobilitatii articulatiei

780. Luxatia poate sa apara datorita unui traumatism:

a. vilent
b. mai putin violent

c. nu are importanta intensitatea traumatismului

781. In cazul unei fracture apar urmatoarele semne locale, cu exceptia:

a. intreruperea continuitatii osului


b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase

c. hipotermie

782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:

a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului


b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare
(soneria)

c. schimbarea pozitiei in pat

783. Artroscopia reprezinta:

a. examenul endoscopic articular


b. examenul histopatologic articular

c. examneul radiologic articular


784. Neuropatia diabetic se localizeaza predilect la nivelul:

a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare

c. ambele variante sunt corecte

785. Complicatiile locale ale unei fracture pot fi:

a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)

c. degenerative (porcese neoplazice)

786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la pat sunt:

a. escarele
b. embolia pulmonara

c. diabet zaharat

787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele interventii
vor fi aplicate de asistenta medicala:

a. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute


b. intoarce bolnavul din doua in doua ore, exceptand decubit lateral pe partea operata si-I
va aseza o perna intre membrele inferioare

c. previne eventualele miscari ale gambei, piciorului si degetelor

788. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. infectia plagii operatorii


b. infectie urinara

c. septicemia postoperatorie
789. Care din urmaă toarele misș caă ri sunt de flexie, extensie:
a. misș caă ri de apropiere sau îîndepaă rtate a douaă segmente apropiate;
b. mişcaă ri de îîndepaă rtare faţaă de axul median al corpului;

c. mişcaă ri de apropiere faţaă de axul median al corpului.

790. La ce se referaă suportul psihic oferit de asistentaă pacientului cu amputaţie:

a. îîncurajarea saă -sș i priveascaă bontul;


b. existenţa posibilitaă ţii de protezare;

c. necesitatea tracţiunii pentru vindecare;

791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator
necesare unei intervenţii chirurgicale:

a. saă recolteze corect probele prescrise;


b. saă interpreteze rezultatele;

c. saă aducaă rezultatele de la laborator;

792. Bursita se manifestaă prin:

a. sindrom inflamator;
b. febraă ;

c. greata si varasaturi

793. Care din urmaă toarele probleme vor face parte din planul de îîngrijire îîntocmit de asistentaă ,
unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:

a. potentșial de complicatșii;
b. deficit de autoîîngrijire;

c. durere.

d. toate variantele sunt corecte


794. Redoarea articularaă reprezintaă :

a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.

c. reducerea mobilitaă ţii articulare;

795. Pustula este o formatiune cutanata plina de :

a. plasma
b. sange

c. puroi

796. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste:

a. entorsa
b. luxatie

c. plaga

d. toate variantele sunt corecte

797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca


acesta:
a. sș i-a îîndepaă rtat proteza dentaraă
b. sș i-a îîndepaă rtat bijuteriile sș i lacul de unghii

c. s-a pregatit suprafata operatorie

d. toate variante sunt corecte

798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:

a. pot sa apara leziuni la nivelul vezicii urinare;


b. bolnavul cu fractura de bazin are si imoptenta functionala relativa a membrelo
inferioare
c. mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa

d. este interzis transportul pe o patura a unui pacient cu fractura de bazin

799. In cazul unei fracturi cu deplasare :

a. linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului


b. fragmentele osoase sunt deplasate intre ele: longitudinal, lateral, prin rasucire,
etc.

c. ambele variante sunt corecte

800. Semnele clinice ale unei entorse sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. edem
b. echimoze

c. escare

801. Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”
sau cu „F” fals .

a. Datele necesare cunoasș terii pacientului se obtșin numai prin interviu.


b. Interviul este un instrument care permite personalizarea îîngrijirilor.
c. Obsrevaţia, ca metodaă de culegere a datelor, determinaă antrenarea tuturor simţurilor.
d. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapaă a procesului de îîngrijire, presupune formularea
diagnosticului de îîngrijire.
e. Planificarea îîngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
îîn îîngrijirea pacientului.
f. Pentru aplicarea intervenţiilor de îîngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îîngrijire.
g. IÎn timpul aplicaă rii intervenţiilor de îîngrijire asistenta medicalaă se concentreazaă numai
asupra tehnicii pe care o executaă .
h. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apaă rea îîn cursul îîngrijirii.
i. Evaluarea îîngrijirilor este o judecataă a progresului pacientului îîn raport cu intervenţiile
aplicate.
j. Evaluarea îîngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îîngrijire.
Raspuns.

802. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de orienteazaă asistenta spre interventșii autonome


independentșaă

2 Problemaă de flexie/extensie
dependentșaă

3 Sursaă de dificultate orienteazaă practicianul spre tratament medical

4 Diagnostic de îîngrijire alimentatșie inadecvataă prin deficit

5 Diagnostic medical alterarea parenchimului renal

803. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor analiza rezultatului obţinut

2 Analiza şi interpretarea observaţia, interviul


datelor

3 Planificarea îîngrijirilor utilizarea planului de intervenţii elaborate

4 Executarea îîngrijirilor elaborarea diagnosticului de îîngrijire

5 Evaluarea stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare a


obiectivelor

804.Asistenta medicală este profesionista care:


a. respectaă fiinţa umanaă ca entitate bio-psiho-socialaă îîn interrelaţii cu mediul îînconjuraă tor,
cu valorile şi principiile sale de viaţaă ;
b. acordaă îîngrijiri îîntr-un mediu terapeutic securizant;
c. realizeazaă cu familia şi aparţinaă torii o relaţie functionalaă de colaborare.

805.Responsabilităţile care definesc direcţiile importante, descrise de,, Codul pentru


asistentele medicale" sunt:
a. promovarea saă naă taă ţii;
b. prevenirea îîmbolnaă virilor;
c. restabilirea saă naă taă ţii;
d. îînlaă turarea suferinţei.

806.Nursa generalistă presupune:


a. o pregaă tire pluridisciplinaraă ;
b. îînsuşirea competentelor de bazaă şi nu numai cunoştinţele;
c. saă aibaă cunoştinşe de psihologie;
d. saă aibaă atitudine pozitivaă faţaă de pacient şi familia sa ;
e. saă aibaă capacitate de empatie.
R. a,b,c,d,e

807.Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :


a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.

808.Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :


a. independentaă ;
b. dependentaă ;
c. interdependentaă .

809.Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:


a. stabilirea relaţiilor de îîncredere cu persoana îîngrijitaă şi cu aparţinaă torii;
b. aplicarea metodelor de observaţie, de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţaă şi saă naă tate.
810.Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a modificaă rilor produse de boalaă sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.

811.Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:


a. actiuni de depistare a tulburaă rilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. acţiuni de educaţie pentru saă naă tate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.

812.Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:


a. cunoaşterea unui model de îîngrijire (nursing);
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific;
c. cunoaşterea pacientului.

813. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;


b. rolul asistentei medicale;
c. natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.

814. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

a. ştiinţificaă , tehnicaă , relaţionalaă ;


b. etice, legislative;
c. ambele.

815. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

a. un instrument de investigaţii, analizaă ;


b. un instrument de planificare şi evaluare a îîngrijirilor;
c. un scop îîn sine.

816. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

a. îîncredere, demnitate, respect;


b. comunicare afectivaă , colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaşesc limitele de competenţaă .

817. Funcțiile autonome ale asistentei medicale constau în:

a. asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;


b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de îîncredere cu pacientul şi aparţinaă torii;
d. transmiterea de informaţii şi îînvaă ţaă minte pacientului pentru paă strarea saă naă taă ţii.

818. Rolul asistentei medicale este:

a. saă asigure îîngrijirea pacientului numai îîn raport cu indicaţiile medicului;


b. saă ajute persoana bolnavaă saă -şi recapete saă naă tatea;
c. saă suplineascaă persoana bolnavaă pentru satisfacerea nevoilor sale.

819. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:

a. îîngrijiri centrate pe sarcini;


b. îîngrijiri centrate pe persoana îîngrijitaă ;
c. ambele.

820. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a. paă strarea independenţei individului îîn satisfacerea nevoilor sale;


b. suplinirea individului îîn ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.
821. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a. promovarea saă naă taă ţii şi prevenirea îîmbolnaă virilor;


b. îîngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea saă naă taă ţii, prevenirea îîmbolnaă virilor, îîngrijirea persoanelor bolnave fizic şi
psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitaraă .

822. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a. individul este un tot;


b. individul este un tot prezentaî nd 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentaî nd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie saă şi le satisfacaă .

823. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

a. punctajul obţinut actualizaî nd satisfacerea fiecaă rei nevoi;


b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.

824. Procesul de îngrijire reprezintă:

a. metodaă care permite acordarea îîngrijirilor;


b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raă spunde nevoilor sale
fizice, psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare îîn serie a îîngrijirilor acordate pacientului.

825. Interviul reprezintă:

a. forma specialaă de interacţiune verbalaă ;


b. metodaă de culegere a datelor variabile şi stabile;
c. instrument de personalizare a îîngrijirilor.

826. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:


a. capacitatea de a formula îîntrebaă ri inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activaă a pacientului şi de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute.

827. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire:

a. culegerea datelor – assesmentul;


b. planificarea îîngrijirilor;
c. analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.

828. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;


b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii îîn funcţie de
gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.

829. Manifestarea de dependenţă este:

a. semn observabil care permite identificare staă rii de dependenţaă ;


b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului îîn care saă -şi satisfacaă nevoile
fundamentale.

830. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a. actualaă , potenţialaă ;
b. descrescaî ndaă , permanentaă ;
c. ambele.

831. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:


a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c.ambele.

832. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecaă ;


b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecaă ;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecaă sau extrinsecaă ce influenţeazaă negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.

833. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei în


raport cu:

a. anturajul saă u;
b. partenerul de viaţaă ;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncaă .

834.Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient
sunt:

a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.

835.Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:

a. subiectivismul;
b. judecaă ţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.

836.Interviul:

a. este o formaă de interacţiune verbalaă îîntre asistentaă şi pacient;


b. permite depistarea nevoilor nesatisfaă cute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a îîngrijirilor.
837.Dificultatea în analiza şi interpretarea datelor provine din:

a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaţii;


b. caracterul schimbaă tor al unui numaă r mare de date;
c.subiectivitatea persoanei care culege datele.

838.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a. descrierea procesului patologic;


b. enunţul problemei de dependenţaă , a sursei de dificultate şi a manifestaă rii de dependenţaă
c. enunţul manifestaă rii de dependenţaă .

839.Diagnosticul de îngrijire:

a. orienteazaă asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de saă naă tate îîn sine
a pacientului;
b. orienteazaă practicianul spre tratament.

840.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

a. stabilirea unui plan de intervenţie;


b. prevederea etapelor şi a mijloacelor de desfaă şurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie luate.

841.Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.

842.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii


care:

a. raă spund nevoilor specifice ale pacientului;


b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.

843.Intervenţiile trebuie să fie:


a. novatoare, personalizate;
b. observabile, maă surabile (evaluabile);
c. ambele.

844.Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:

a. îînainte de intervenţie;
b. îînainte, îîn timpul şi dupaă intervenţie;
c.dupaă intervenţie.

845.Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.

846.În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple


circumstanţe:

a. caî nd acesta ajunge la spital;


b. caî nd se face interviul pentru culegerea datelor;
c. caî nd se executaă îîngrijirile zilnice.

847.Evaluarea îngrijirilor:

a. este o condiţie absolutaă a calitaă ţii îîngrijirilor;


b. trebuie saă se facaă cu regularitate, la diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului îîn raport cu intervenţiile asistentei
medicale.
848.Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals .

1. Respiratșia este influentșataă de posturaă , somn,exercitșiul fizic;


2. Respiratșia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintaă accelerarea respiratșiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arataă lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 37 0-
380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura.

849. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Subfebrilitate 36-370C

2 Afebrilitate 38-390 C

3 Febra ridicata 37-380 C

4 Hiperpirexie Peste 400 C

5 Febra moderata 39-400C


850. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei Poliurie

2 Tulburari de emisie urinara Hematurie

3 Tulburari cantitative ale urinei Polakiurie

4 Independenta in a se misca Atrofie musculara

5 Dependenta in a se misca Miscari de flexie si extensie

851. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare

2 Alterarea tegumentelor B Vomica

3 Eliminare inadecvata C Disfonie

4 Limitarea miscarilor D Anorexie

5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza

852. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;

b) 16-18 respiratii/min;

c) 18-22 respiratii /min.

853. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;

b) 15-16%;

c) 24%.

854. Hipoxia reprezinta :

a) scaderea cantitatii de O2 in sange;


b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;

c) scaderea cantitatii de O2 in sange.

855. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;

b) pozitia sezand si clinostatica;

c) pozitia decubit lateral.

856. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;

b) senzatie de voma;

c) varsatura.

857. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;

b) hemoptizie;

c) hematurie.

858. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;

b) emotiile si plansul;

c) varsta.

859. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;

b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;

c) pulsatii abia perceptibile


860. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;

b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;

c) 10%

861.Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;

b) anuria,polachiuria,nicturia;

c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.

862. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;

b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;

c) mictiuni incoluntare nocturne.

863. Hipostenuria reprezinta:

a) urina in sange;

b) urina cu densitate scazuta sub 1010;

c) urina in cantitate redusa/24h.

864. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:

a) stenoza pilorica;

b) la gravide;

c) in colecistite.

865. Vomica reprezinta:


a) varsatura cu continut alimentar;

b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;

c) varsatura fecaloida.

866. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;

b) oligomenoree;

c) hipermenoree.

867. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;

b) 12-14h/24h;

c) 6-8h/24h.

868. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:

a) 0,8- 10C;

b) 0,5- 0,80C;

c) 0,3- 0,50C.

869. Subfebrilitatea reprezinta:

a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;

b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;

c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.

870. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;


b) cresterea arderilor din organism;

c) intensificarea metabolismului.

871. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;

b) frisoane,piele calda,rosie;

c) ambele.

872. Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:

a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;

b) vasodilatatia,vasoconstrictia;

c) reducerea proceselor metabolice din organism.

873. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a) clima, emotiile,cultura,credinta;

b) varsta, activitatea,cultura;

c) varsta,activitatea,talia,statura.

874. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;

b) de absorbtie,de respiratie;

c) toate.

875. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;

b) alopecie;
c) vitiligo.

876.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;

b) paralizie;

c) cecitate,hipoestezie.

877.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;

b) tulburarea sensibilitatii pielii;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

878. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;

b) tulburare de gandire;

c) tulburare de perceptie.

879. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;

b) unei jumatati laterale a corpului;

c) unui membru.

880. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;

b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;

c) a constientei, mobilitatii sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.


881. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:

a) agresivitate, euforia,egocentrism;

b)fobie,apatie;

c) disartrie,dislalie.

882. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:

a) satisfactie,placere;

b) destindere, amuzament;

c) ambele.

883.Frecventa respiratiei variaza in functie de:

a) varsta, sex;

b) pozitie,temperatura mediului ambiant;

c) starea de veghe sau somn.

884. Dispneea Kussmaul este:

a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;

b) o respiratie accelerata;

c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.

885. Dispneea Cheyne- Stockes este:

a) o respiratie accelerata;

b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;


c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.

886. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu


exceptia:

a) respiratie dificila pe nas;

b) secretii nazale abundente;

c) respiratie ritmica.

887. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;

b) emotiile;

c) inaltimea corporala.

888. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;

a) debitul cardiac;

b) forta de contractie a inimii;

c) elasticitatea si calibrul vaselor.

889. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;

b) activitatea;

c) climatul.

890. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

a) polakiuria;

b) disuria;

c) hematuria.
891. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:

a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:

b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;

c) pacientul sa beneficieze

892. Pentru cresterea temperaturii la nou-nascut , se pot folosi:

a) termoforul;

b) paturile calde;

c) impachetari cu parafina.

893. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;

a) temperatura corporala;

b) scaunul;

c) aspectul tegumentelor.

894. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:

a) expresia nonverbala;

b) functionarea normala a organelor de simt;

c) reactiile afective in exces.

895. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;

b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;

c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea

896. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:


a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;

b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei panaă la urechea opusaă de partea unde se practicaă puncţia;

c) şezand cu braţele pe langaă corp.

897.Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:

a) caî nd se suspecteazaă o bacteriemie;

b) caî nd se suspecteazaă o septicemie;

c) ori de caî te ori pacientul are febraă .

898.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purtaă torilor saă naă toşi de germeni;

b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;

c) depistarea unor afecţiuni digestive.

899. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:

a) amigdalele;

b) orofaringele;

c) valul palatin.

900.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit dorsal;

b) decubit lateral stg;

c) decubit lateral dr.

901.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:

a) recoltarea unei cantitaă ţi de urinaă pentru examenul de laborator;

b) depistarea unor modificaă ri patologice ale uretrei şi vezicii urinare;


c) evacuarea conţinutului (caî nd aceasta nu se face spontan).

902.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumaticaă a mucoasei uretrale:

b) crearea unei caă i false prin forţarea sondei;

c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.

903.Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicaţii cu substanţe caustice;

b) hepatite cronice, varice esofagiene;

c) staza gastricaă îînsoţitaă de procese fermentative.

904. Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determinaă prezenţa microbilor;

b) arataă sensibilitatea microbilor faţaă de antibioticul respectiv;

c) nu arataă decat creşterea germenilor.

905. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;

b) substanţe medicamentoase hipertonice;

c) substanţe medicamentoase uleioase.

906. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externaă a braţului;

b) faţa supero-externaă a coapsei;

c) regiunea deltoidianaă .
907. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:

a) soluţii izotonice;

b) soluţii hipertonice;

c) soluţii uleioase.

908. Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice;

b) substanţe hipertonice;

c) substanţe uleioase.

909. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele, cu excepţia:

a) durere violentaă prin lezarea unei terminaţii nervoase;

b) hematom prin perforarea unui vas;

c) flebalgia.

910. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important
să se:

a) umecteze aerul respirat de bolnav;

b) punaă cateva picaă turi de apaă distilataă periodic in tub;

c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresaă umezitaă cu ser fiziologic.

911. Paracenteza abdominală se efectuează:

a) îîn fosa iliacaă staî ngaă , linia Monroe - Richter;

b) îîn fosa iliacaă dreaptaă ;

c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubianaă .

912. Puncţia articulară este indicată în:


a) artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;

b) hemartroza;

c) coxartroza.

913. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea caî t mai precoce a articulaţiei puncţionate;

b) imobilizarea articulaţiei îîn poziţie fiziologicaă timp de douaă -trei zile;

c) nu necesitaă îîngrijire specialaă .

914. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr;

b) decubit lateral stg;

c) decubit dorsal.

915. Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:

a) pierderilor excesive (vaă rsaă turi, aspiraţie, diaforezaă , diuretice);

b) mişcaă rii fluidului (acumulare anormalaă de fluid îîn diferite zone ale organismului (ascitaă , edem
periferic);

c) ambele

916.Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin :

a)punctie osoasa

b) punctie splenica

c) scintigrama hepatica si splenica.

917. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este
de:

a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;

c) 6-10 l/min.

918. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unor hematii si leucocite de tip special;

b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;

c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.

919. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;

b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;

c) modificaă rile ritmice ale circulaţiei sanguine.

920. Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;

b) 30 cal./kg corp/24 h;

c) 35 cal./kg corp/24 h.

921.Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepția:


a) frison solemn;

b) tuse seacaă persistentaă ;

c) febraă (39 -41°C);

d) junghi toracic.

e) expectoratșie mucopurulentaă

922. În BPOC combaterea obstrucției vizează :

a) drenaj postural, aspiratșie bronsș icaă , spalaturaă bronsș icaă ;


b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
923. Sputa din astmul bronşic este:

a) mucopurulentaă ;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.

924. Conduita de urgență in astmul bronşic vizează:

a) administrarea de bronhodilatatoare ,antispastice simpaticomimetice;


b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.

925. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a) vomicaă , febraă 37,5 – 38 grade, greatșaă;


b) expectoratșie mucopurulentaă , febraă îîn platou;
c) frison unic , febraă 39-40, junghi toracic.

926. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxisticaă expiratorie;


b) dispnee inspiratorie sș i expiratorie;
c) dispnee paroxisticaă inspiratorie.

927. Disfuncția respiratorie din astmul bronşic este:

a) restrictivaă ;
b) obstructivaă ;
c) mixtaă .

928. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în :


a) scleroemfizem pulmonar;

b) corp straă in îîn laringe sau trahee;


c) astm bronsș ic.

929. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:

a) turgescenta jugularelor;

b) cresterea ariei matitatii cardiace;

c) durere abdominala.

930. Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?

a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;

b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;

c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;

d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.

931. Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie superficiala, accelerata, semne
de soc hipovolemic, temperatura crescuta, abdomen sensibil si destins, lipsa eliminarilor de gaze -
corespund perioadei dupa perforatie:

a. de pseudoameliorare

b. de soc

c. peritonitei difuze

d. perioadei care precedeaza perforatia

e. perioadei de debut al bolii

932. Durerea în ulcerul duodenal este:

a. permanenta

b. are caracter colicativ

c. dependenta de alimentatie

d. calmata de spalaturi gastrice


e. cedeaza îîn cursul noptii

933. Cel mai informativ procedeu în depistarea ulcerului perforat este:


a. gastrografia cu contrast îîn ortostatism

b. pneumogastrografia

c. radiografia de ansamblu

d. laparoscopia

e. gastrografia cu contrast îîn decubit lateral

934. Pierderea a 1000-1500 ml sânge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
a. hemoragia digestiva oculta
b. hemoragia digestiva superioara mica
c. hemoragia digestiva superioara medie
d. hemoragia digestiva superioara masiva
e. hemoragia digestiva cataclizmica

935. Durerea în ocluzia intestinala strangulata poate fi:


a. continua, puternica, dramatica
b. continua si îîntrerupta
c. doar o senzatie de vaga durere difuza
d. intermitenta sub forma de "colici de lupta"
e. o durere violenta la debut, urmata de acalmie

936. Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este:


a. tumorile capului pancreasului
b. coledocolitiaza
c. strictura cailor biliare
d. tumorile cailor biliare
e. papilita stenozanta

937. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu
asupra formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a
peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograda

938. Manevra Blumberg în apendicita acuta consta în:


a. durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte
b. durere provocata la palparea fosei iliace drepte
c. durere îîn fosa iliaca dreapta la extensia trunchiului
d. durere la palpare îîn fosa iliaca dreapta cu iradiere îîn epigastru
e. durere îîn fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului îîn rect

939. Care este clasificarea hemoragiilor dupã sediul sângerãrii?


a. arteriale, venoase, capilare, mixte;
b. externe, interne, exteriorizate;
c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;
d. mici, mijlocii, mari, cataclismice
e. fistule arteriale, plagi venoase, hematoame

940. Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei în doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenicaã , mentinutaã de rezistenta capsulei:
b. infectia splinei;
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revaã rsarea saî ngelui îîn peritoneu;
d. fragilitatea vascularaã ;
e.nici un raspuns corect

941. Cãror factori se datoreazã mentinerea sau chiar o usoarã crestere a T.A. în faza de
început a hemoragiei?
a. vasoconstrictiei periferice;
b. mobilizarea saî ngelui din depozite (ficat, splinaã , muschi);
c. acumulaã rii de co2;
d. unei oxigenaã ri deficitare a tesuturilor
e. hipoxiei cerebrale

942. Care este cauza tahipneei în cazul unei hemoragii?


a. scaã derea CO2 din saî nge si tesuturi;
b. cresterea CO2 îîn saî nge si excitarea centrului respirator din bulb;
c. vasoconstrictia arterialaã ;
d. scaã derea hematocritului;
e. vasodilatatia venelor

943. In cazul unei hemoragii mari, când T.A> scade sub 60-80 mm hg, cum reactioneazã
rinichiul?
a. functioneazaã normal, urina este hiperconcentrataã ;
b. îînceteazaã filtrarea renalaã si se acumuleazaã metaboliti îîn saî nge;
c. apare insuficienta renalaã cronica, ce necesita hemodializa imediata;
d. acumularea de metaboliti creste volumul saî ngeraã rii;
e. nici una de mai sus

944. Ce intelegem prin fagocitoza?


a. etapa in batalia dintre factorii de aparare a organismului si germeni;
b. proprietatea leucocitelor de a ingloba si de a distruge microbii in interiorul lor;
c. iesirea leucocitelor din capilare in tesutul interstitial;
d. capacitatea trombocitelor de a forma cheagul alb;
e. proprietatea sistemului imun de a sintetiza anticorpi

945. Cel mai frecvent ritm întâlnit la stopul cardio-respirator la adulți este:
a activitate electrica fara puls

b fibrilatșia atrialaă
c asistolia
d fibrilatșia ventricularaă
e.tahicardia supraventriculara

946. Glomerulonefrita acută :

a) apare in timpul unei infectșii streptococice;

b) se caracterizeazaă prin leziuni renale datorate reactșiei antigen-anticorp, cu fixare de complement la


nivelul membranei bazale glomerulare;

c) se caracterizeazaă prin hematurie, hipertensiune arterialaă sș i edeme.


947. Edemele de origine renală :

a) apar initșial localizate la nivelul pleoapelor sș i retromaleolar sunt mai accentuate dimineatșa sș i au
tendintșa la regresie îîn timpul zilei;

b) sunt albe, moi, pufoase (paă streazaă godeu);

c) apar in glomerulonefrite acute sș i cronice, îîn sindroamele nefrotice sș i in insuficientșa renalaă cronicaă .

948. Urografia intravenoasă :

a) apreciazaă secretia sș i excretșia renalaă ;

b) aprecieazaă anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal sș i vezicii urinare (calculii, dilatatșii,
malformatșii);

c) presupune testarea obligatorie a sensibilitaă tșii la iod.

949. Glomerulonefritele sunt afecțiuni renale caracterizate prin :

a) afectarea interstitșiului renal ;

b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;

c) prezentșa germenilor îîn urinaă ( peste 100.000 germeni pe ml)

950. Educația pacientului pentru prevenirea afecțiunilor locomotorii cuprinde:

a) asigurarea unei alimentatșii echilibrate;

b) expunerea prelungitaă la frig;

c)efort fizic;

d) pozitșionarea corectaă a corpului îîn timpul unor activitaă tși;

e) tratarea corectaă a infectșiilor microbiene sș i virale.

951. Fracturile cominutive se tratează astfel:

a) imobilizare îîn aparat gipsat;

b) interventșie chirurgicalaă sș i imobilizare îîn aparat gipsat;

c) extensie continuaă .
952. Osteoporoza se produce:

a) la baă traî ni;

b) dupaă corticoterapie;

c) la copii îîn perioadele de cresș tere accelerataă ;

d) la femeile îîn menopauzaă .

953. Semnele de recunoaştere a unei luxații sunt următoarele, cu excepția:

a) febrei ridicate sș i congestiei la nivelul articulatșiei;

b) tumefactșiei locale sș i deformarea regiunii;

c) durerii vii care nu cedeazaă la calmante;

d) impotentei functșionale.

954. Diagnosticul corect al unei luxații şi a unei fracturi se pune prin:

a) semnele de probabilitate;

b) prin examenul radiologie fatșaă sș i profil aJ osului interesat;

c) aprecierea mobilitaă tșii membrului afectat.

955. În educația pentru sănătate privind prevenirea RAA şi complicațiilor sale se va avea în vedere:

a) tratarea corectaă a anginelor streptococice;

b) evitarea ortostatismului prelungit;

c) asanarea focarelor de infectșie - amigdaliene, dentare.

956. Examenul endoscopic articular poartă numele de:

a) endoscopie;

b) artroscopie;

c) sinovialoscopie.
957. Pentru prevenirea artrozelor fiecare individ trebuie să cunoască factorii predispozanți:

a) alimentatșia echilibrataă ;

b) factorii poluantși din mediul îînconjuraă tor;

c)traumatismele sș i suprasolicitaă rile mecanice.

958. Faceți corespondența datelor din prima şi a doua coloană:

a) RAA 1. dureri articulare la maî ini sș i picioare

b) PR 2. dureri la articulatșiile mari cu caracter migrator

c) SA 3. imobilitatea coloanei vertebrale

4. febraă .

959. Durerile în RAA au următoarele caracteristici:

a) afecteazaă articulatșiile mici de la maî ini sș i picioare;

b) au caracter migrator afectaî nd articulatșiile mari;

c) se instaleazaă numai la mobilizare.

960. Problemele pacientului cu spondilită anchilozantă, în fazele terminale sunt următoarele, cu


excepția:

a) alterarea mobilitaă tșii;

b) instalarea staă rii comatoase;

c) reducerea autonomiei.

961. Ca intervenții de urgență în criza de astm bronşic se vor aplica:

a) administrarea medicatșiei bronhodilatatoare sș i antialergice;

b) educatșia pacientului cum saă previnaă crizele de astm;

c) oxigenoterapie.
962. Faceți corespondența datelor din prima şi a doua coloană:

a) insuficientșaă cardiacaă ; 1. tegumente palide, reci, fanere atrofiate;

b) arteriopatie obliterantaă ; 2. tegumente cianotice la extremitaă tși, edeme;

c) boala varicoasaă ; 3. edem dupaă ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate.

963. IMA apare în următoarele circumstanțe, cu excepția:

a) mesele copioase, efortul fizic, expunerea la frig;

b) dupaă infectșii aerogene;

c) dupaă imobilizarea prelungitaă la pat.

964. Obiectivele imediate în îngrijirea pacientului cu IMA vizează:

a) combaterea durerii sș i anxietaă tșii;

b) prevenirea complicatșiilor;

c) recuperarea sș i reintegrarea socialaă a pacientului.

965.În şocul cardiogen, pacientul prezintă următoarele manifestări de dependență:

a) nelinisș te;

b) tegumente reci;

c) poliurie;

d) hipotensiune arterialaă ;

e) gretșuri;

f) vaă rsaă turi.

966. Intervențiile autonome ale asistentei pentru îngrijirea pacientului cu HTA constau în:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;

b) educatșia pacientului pentru suprimarea fumatului;

c) administrarea medicatșiei antihipertensive

967. Dnul l.S. de 54 de ani, fumător, lucrător în construcții, afirmă că de două luni prezintă dureri la
mers în gamba stângă, care s-au accentuat, determinându-l să întrerupă mersul pentru a-i ceda
durerea. Care poate fi cauza durerii?

a) alterarea circulatșiei venoase;

b) alterarea circulatșiei arteriale periferice;

c) ambele.

968.Dnul A.l. este internat cu tromboflebita gambei drepte, l se acordă următoarele îngrijiri:

a) repaus la pat îîn pozitșie Trendelenburg;

b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de bazaă ;

c) repaus la pat, cu membrul inferior drept ridicat pe o atelaă Braun.

969. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroză hepatică, cu varice esofagiene, prezintă la domiciliu
hemoragie digestivă superioară - hematemeză şi melenă. Asistenta medicală instituie următoarele
măsuri:

a) repaus la pat, repaus alimentar, pungaă cu gheatșaă îîn regiunea epigastricaă ;

b) îîi administreazaă cantitaă tși mici de lichide reci;

c)repaus la pat, pungaă cu gheatșaă îîn regiunea sternalaă .

970. Rolul apei în organism este:

a) solvent al tuturor substantșelor organice sș i anorganice;

b) mentșine îîn solutșie o serie de saă ruri minerale;

c)mentșine presiunea osmoticaă a lichidelor din organism.


971. Pentru îngrijirea pacientului care prezintă exces de volum lichidian asistenta aplică
următoarele intervenții autonome:

a. alimentatșie desodataă ;

b. maă soaraă zilnic ingesta sș i excretia;

c. administreazaă diuretice.

972. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii


hiperglicemianți sunt:

a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;

b) insulina, ACTH, cortizonul;

c) ACTH, cortizon

973. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependență:

a) halenaă acetonicaă ;

b) tremuraă turi, transpiratșii;

c)semne de deshidratare.

974.Cum se realizeaza masajul cardiac extern:


a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.

975.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:


a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
976.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

977. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.

978.Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:


a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii

979.Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:


a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare

980.Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:


a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.

981.Gravitatea socului electric depinde de:


a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.

982.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensat?


a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata

983.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.

984.Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;


b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.

985.Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:


a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.

986.Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:


a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.

987.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:


a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.

988.In ce tipuri de soc este indicata administrarea de antibiotice:


a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.

989.In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;


b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.

990.Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:


a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.

991.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două
persoane. Care este prima măsură luată?

a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) îînchiderea surselor de îîncaă lzire.

992.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. Asistenta sosită
cu salvarea constatăprezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele sunt arse pe toracele
anterior. Execută imediat:

a) dezbraă carea hainelor arse;


b) acoperirea suprafeţelor arse ale maî inilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.

993.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:


a) suprafaţa arsaă , cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsaă şi profunzimea arsurii.

994.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând


următoarele principii:

a) dezobstruarea caă ilor respiratorii;

b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;

c) umidificarea oxigenului;

d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distanţa dintre tragus şi fosa nazalaă ;

e) stabilirea debitului pe minut.

995.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:

a) convulsii cu durata de 30";


b) contractura generalizataă - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscularaă .

996.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:

a) fixare suplimentaraă pe targa a capului faţaă de trunchi;


b) confecţionarea unui guler rigid aşezat îîn jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezaî nd.

997. În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) caă rbune animal;

b) atropinaă ;

c) apaă bicarbonataă 10%.

998. Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:

a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei

999. În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:

a) cei care ţipaă , strigaă dupaă ajutor;


b) cei inerţi;
c) nu au importanţaă aceste elemente.

1000. In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:

a) saă opreascaă motorul;

b) saă controleze respiraţia;

c) saă scoataă persoana afaraă din garaj.