Sunteți pe pagina 1din 73

Teste grila - Cardiologie 1. CS.

Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. nfarct miocardic

!. "iocardita difuza #. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara st$nga cu diminuarea volumului sistolic: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. nfarct miocardic

!. "iocardita %. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice $n urma fi&rozei accentuate: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. nfarct miocardic

!. "iocardita '. CS. Principala veriga patogenetica $n dezvoltarea cordului pulmonar cronic este: A. (ipertensiunea arteriala B. (ipotensiunea arteriala

C. (ipertensiunea pulmonara D. Cresterea presiunii venoase !. )ici una din aceste variante *. CS. Profila+ia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta $n urmatoarele, cu e,ceptia: A. -educerii intervalului de de&ut a infarctului miocardic acut.spitalizare B. Aplicarii terapiei trom&olitice c/t mai precoce C. Profila,iei si corectiei dereglarilor de ritm D. Corectiei dereglarilor volumului de s/nge circulant !. Administrarii de agenti vasopresori 0. CS. 1n socul cardiogen, Dopamina $n doze mici nu provoaca: A. Dilatarea arterelor coronariene B. Dilatarea arterelor cere&rale C. Dilatarea arterelor renale D. Stimularea receptorilor dopaminergici !. Stimularea alfa receptorilor 2. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe st/nga: A. 3usea B. (emoptizia C. Dispneea D. Astenia !. -espiratia Che4ne.Sto5es 6. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa: A. Cianoza rece si generalizata

B. !deme generalizate C. cter

D. (ipertensiunea arteriala !. (ipertensiunea venoasa 7. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic: A. 3urgescenta jugularelor B. Accentuarea pulsatiei arterelor carotide C. Accentuarea pulsatiei arterelor femurale D. A&senta pulsatiei pe arterele radiale !. Pulsatia venelor mem&relor inferioare 18. CS. Care este criteriul ce sta la &aza clasificarii insuficientei cardiace )9(A A. 3ahicardia B. Dispneea C. Bradicardia D. Astenia !. 3usea 11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica $n capilarele pulmonare: A. Analgezice opioidee B. Diuretice C. Adrenomimetice D. Bronholitice !. Antiinflamatoare nesteroidene 1#. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale:

A. Stenoza aortica B. (ipertensiunea arteriala C. Ateroscleroza coronariana D. Cardiomiopatia hipertrofica !. (ipertireoidia 1%. CS. :ocalizarea tipica a durerii anginoase A. Precordial B. !pigastru C. -etrosternal D. nterscapular

!. ;marul st/ng 1'. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma $n acces de angina pectorala este: A. ;nda P &ifazica B. "odificarile segmentului S3 C. ;nda P negativa D. "odificarile segmentului P< !. "odificarile comple,ului <-S 1*. CS. )u este contraindicatie a&soluta a efectuarii testului de efort, $n caz de: A. nfarct miocardic acut

B. Angina pectorala insta&ila C. (ipertensiune arteriala sistemica D. !ndocardita infectioasa !. 3ul&urari severe de ritm cardiac

10.

CS. Creatinfosfochinaza, $n infarctul miocardic acut se majoreaza: A. :a # ore de la de&ut, atinge un ma,im la 1# ore si revine la normal $n 1.# zile B. :a '.6 ore de la de&ut , atinge un ma,im la %0.'6 ore si revine la normal $n %.* zile C. :a 6.18 ore de la de&ut, atinge un ma,im la %0.'6 ore si revine la normal $n *.2 zile D. :a * ore de la de&ut, atinge un ma,im la 0 ore si revine la normal $n # zile !. Creste la * ore de la de&ut, atinge un ma,im la #ore si revine la normal $n # zile

12.

CS. Cea mai efectiva metoda a $nlaturarii durerii $n infarct miocardic acut este: A. Administrarea nitratilor B. Analgezice neopioidee C. Anagezice opioide D. )euroleptanalgezia !. Administrarea &eta.adreno&locantelor

16. CS. (ipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de: A. 1%8=68mm(g B. 1'8=78mm(g C. 1*8=188mm(g D. 108=188mm(g !. 1**=118mm(g 17. CS. >alorile tensiunei arteriale sistolice 108.127 mm(g si tensiunei arteriale diastolice 188.187 mm(g sunt caracteristice pentru: A. (ipertensiunea arteriala gradul B. (ipertensiunea arteriala gradul C. (ipertensiunea arteriala gradul

D. (ipertensiune arteriala sistolica izolata !. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic #8. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung $n tratamentul hipertensiunei arteriale: A. "anifestari alergice B. >asculite C. )efrita interstitiala D. ?inecomastie !. Diminuarea li&idoului #1. CS. )umiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A. @i,area si limitarea miscarilor e,cesive ale inimii B. -educerea frictiunii inimii fata de structurile vecine C. :imitarea dilatarii acute a cordului D. Participarea la distri&uirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi ventriculi !. @unctia de pompa ##. CS. :a &olnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta: A. >alvuloplastia cu &alonA B. 3ratamentul cu anticoagulanteA C. -estrictia de sare si administrarea diureticelorA D. Comisurotomia pe cord $nchisA !. Comisurotomia pe cord deschisA #%. CS. Simptomul cel mai frecvent $n clinica miocarditei de orice etiologie este: A. DispneeaA B. CardialgiaA C. PalpitatiileA D. SincopaA !. @atiga&ilitatea #'. CS. De&utul reumatismului articular acut apare: A. :a 1.* saptam/ni de la o infectie streptococica faringiana B. :a 1.# zile dupa supraraciala fara legatura cu infectia C. :a #.% luni dupa gripa

#*.

#0.

#2.

#6.

#7.

%8.

D. :a 1 an de la $nceputul manifestarilor sindromului articular !. :a #.% ani dupa herpesul suportat CS. "anifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin: A. Caracterul BmigratorB al poliartritei B. Afectarea asimetrica a articulatiilor mari C. Afectarea simetrica a articulatiilor mici D. Durata durerilor mai mult de ' saptam/ni !. Durata durerilor pe parcursul a #.% luni CS. -eumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin: A. :eucocitoza neutrofilaA B. Anemia hipocromaA C. >S( 08.68 mm=oraA D. :eucopenia moderataA !. "icsorarea titrelor AS:.CA ASD, AS?. CS. >alorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor: A. )u reflecta gradul de activitate al reumatismului B. -eflecta indirect gradul de activitate al reumatismului C. )u reflecta gradul de sensi&ilitate cu antigenii streptococici D. )u se modifica $n dinamica !. )u este criteriu de diagnostic CS. Cel mai important semn electrocardiografic al &locului atrioventricular gradul este: A. Prelungirea intervalului P.< E-F mai mult de 8,#8 sec. B. Prelungirea duratei comple,ului <-S mai mult de 8,1# sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial EPF si cel venrticular E<-S3F si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 08.%8 min D. :ipsa unor comple,e ventriculare <-S3 !. Devierea a,ei electrice cordului spre st/nga CS. Cel mai important semn electrocardiografic al &locului atrioventricular gradul este: A. Prelungirea intervalului P.< E-F mai mult de 8,#8 sec. B. Prelungirea comple,ului <-S mai mult de 8,1# sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial EPF si cel ventricular E<-S3F si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 08.%8 = min D. Decaderea unor impulsuri atriale, $n timp ce celelalte sunt conduse !. Devierea a,ei electrice cordului spre st/nga CS. Cel mai important semn electrocardiografic al &locului atrioventricular gradul este: A. Prelungirea intervalului P.< E-F mai mult de 8,#8 sec. B. Prelungirea duratei comple,ului <-S mai mult de 8,1# sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial EPF si cel ventricular E<-S3F si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 08.%8 = min D. :ipsa unor comple,e ventriculare <-S3 !. Devierea a,ei electrice cordului spre st/nga CS. Caracteristica anginei pectorale clasa conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica o&isnuita nu provoaca anginaA aceasta apare la efort intens

%1.

B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers o&isnuit, sau la urcatul scarilor $n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si $n repaos !. Angina lipseste %#. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa conform clasificarii canadiene prezinta:

A. Activitatea tipica o&isnuita nu provoaca anginaA aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers o&isnuit, sau la urcatul scarilor $n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si $n repaos !. Angina lipseste %%. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa conform clasificarii canadiene prezinta:

A. Activitatea tipica o&isnuita nu provoaca anginaA aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers o&isnuit, sau la urcatul scarilor $n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si $n repaos !. Angina lipseste %'. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa > conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica o&isnuita nu provoaca anginaA aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers o&isnuit, sau la urcatul scarilor $n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si $n repaos !. Angina lipseste %*. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paro,istica:

A. -itmul cordului regulat, 78 &atai=min B. -itmul cordului regulat, 1#8 &atai=min C. -itmul cordului regulat, ##8 &atai=min D. -itmul cordului neregulat !. Deficit de puls %0. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale $n insuficienta cardiaca: A. Aminofilina B. Propranololul C. Digo,ina D. >erapamilul !. Dopamina %2. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul e,trasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului st/ng: A. Digo,ina B. (idroclorotiazida C. @urosemida D. Propranalolul !. Aminofilina %6. CS. 1n ce forme de &locuri se int/lneste puls aritmic: A. Bloc atrio.ventricular gradul B. Bloc atrio.ventricular gradul , tip "o&itz C. Bloc atrio.ventricular gradul , cu conducerea #=1 D. Bloc atrio.ventricular complet !. Bloc de ramura st/nga fasciculul (is

%7. CS. Dimensiunile cordului $n cardiomiopatie dilatativa sunt: A. 1ntotdeauna normale B. 1ntotdeauna deplasate C. Deplasate spre st/nga D. Deplasate spre dreapta !. Pot fi at/t majorate c/t si normale '8. CS. Dimensiunile cordului $n cardiomiopatia hipertrofica: A. 1ntotdeauna normale B. 1ntotdeauna majorate C. "ajorate spre st/nga D. "ajorate spre dreapta !. Pot fi at/t majorate c/t si normale '1. CS. Care este metoda de &aza $n diagnosticul cardiomiopatiilor: A. !lectrocardiografia B. nvestigatiile de la&orator

C. @onocardiografia D. !cocardiografia !. -adiografia toracelui '#. CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica: A. Prezenta anamnezei ereditare B. :ipsa anamnezei ereditare C. 3a&agismul D. Actvitatea fizica sporita

!. "odul sedentar de viata '%. CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru: A. (ipertensiunea arteriala esentiala B. Pielonefrita cronica C. ?lomerulonefrita cronica D. @eocromocitom !. (ipertensiunea renovasculara ''. CS. (ipertensiunea arteriala $n glomerulonefrita cronica este cauzata de: A. B. C. D. !. nsuficienta coronariana cronica nfarctul miocardic ctusul cere&ral nsuficienta cronica cardiaca nsuficienta cronica renala

'*. CS. "odificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru: A. (ipertensiunea arteriala B. Pielonefrita cronica C. ?lomerulonefrita cronica D. (ipertensiunea renovasculara !. Schim&arile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala '0. CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare $n urmatorul tip de hipertensiune arteriala: A. (ipertensiunea arteriala esentiala B. Pielonefrita cronica C. ?lomerulonefrita cronica

D. (ipertensiunea renovasculara !. 3ireoto,icoza '2. CS. 3ensiunea diastolica $n hipertensiunea arteriala la v/rstnici poate fi: A. "ai mica dec/t 68 mm(g B. "ai mica dec/t 6* mm(g. C. "ai mica dec/t 78 mm(g. D. "ai mica dec/t 7* mm(g. !. "ai mica dec/t 188 mm(g. '6. CS. 3ensiunea sistolica $n hipertensiunea arteriala la v/rstnici poate fi: A. !gala sau mai mare dec/t 1'8 mm(g. B. !gala sau mai mare dec/t 1*8 mm(g. C. !gala sau mai mare dec/t 108 mm(g. D. !gala sau mai mare dec/t 128 mm(g. !. !gala sau mai mare dec/t 168 mm(g. '7. CS. 1n stenoza valvulei aortale zgomotul A. Accentuat B. )u e schim&at C. Dedu&lat datorita ejectiei scazute a ventriculului st/ng D. Diminuat !. Dedu&lat la efort fizic *8. CS. 1n insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina: A. "ajorarea ventriculului st/ng, apoi a atriului st/ng B. "ajorarea atriului st/ng, apoi a ventriculului st/ng la &aza cordului este:

C. "ajorarea atriului drept, apoi a ventricului drept D. "ajorarea ventricului drept, apoi a atriului drept !. "ajorarea ventricului drept, apoi a ventriculului st/ng *1. CS. Deplasarea socului ape,ian spre st/nga $n insuficienta valvulei mitrale e cauzata de: A. Dilatarea si hipertrofia ventricului st/ng B. Dilatarea si hipertrofia atriului st/ng C. Dilatarea si hipertrofia atriului st/ng si ventricului st/ng D. Dilatarea si hipertrofia ventricului drept !. Dilatarea si hipertrofia atriului drept *#. CS. )umiti diametrul normal al atriului st/ng conform datelor ecocardiografice: A. #8.%8 mm B. %8.'8 mm C. *8.08 mm D. 28.68 mm !. 68.188 mm *%. CS. 1n stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina: A. socul ape,ian neschim&at B. Devierea socului ape,ian spre st/nga C. @reamatul sistolic D. @reamatul diastolic !. @reamatul sistolic si diastolic $n acelasi timp *'. CS. Primul simptom al stenozei mitrale este: A. !demul periferic

B. Durere $n cavitatea a&dominala cauzata de majorarea ficatului C. Palpitatiile D. Dispnea !. Durere $n regiunea cordului **. CS. :a &olnavii cu insuficienta mitrala socul ape,ian se determina: A. 1n spatiul intercostal > B. 1n spatiul intercostal > C. 1n spatiul intercostal > D. 1n spatiul intercostal > si deplasat spre st/nga !. 1n spatiul intercostal > si deplasat spre dreapta *0. CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este: A. Ateroscleroza B. !ndocardita septica C. -eumatismul articular acut D. Poate fi congenitala !. Degenerativa *2. CS. :a &olnavii cu stenoza mitrala zgomotul A. Atenuata B. )u se determina C. Accentuata D. )u este modificat !. Se asculta zgomotul accentuat si suflu diastolic de insuficienta pulmonara. pe artera pulmonara este:

*6. CS. Caracteristica electrocardiogramei $n stenoza mitrala:

A. "odificarea undei P Ecresterea duratei si forma crestataF B. "ajorarea duratei comple,ului <-S C. "ajorarea duratei comple,ului <.3 D. :argirea undei - mai mult de 8,1# sec. !. Aplatizarea undei 3 *7. CS. 1n insuficienta mitrala, suflul sistolic: A. 1nsoteste tremorul diastolic B. C. D. ntensitatea ma,ima e la &aza cordului ntensitatea ma,ima e $n zona tricuspidala ntensitatea ma,ima e $n zona pulmonarei

!. Suflul holosistolic cu ma,imum de intensitate la ape, si iradiere $n regiunea a,iala 08. CS. 1n stenoza mitrala freamatul diastolic: A. Se determina frecvent B. De o&icei nu se determina C. Se determina la ape, D. Se determina la artera pulmonara !. Se determina la aorta 01. CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale $n stenoza mitrala asociata: A. 1ntotdeauna se pastreaza B. @recvent nu se pastreaza C. Are tendinta spre accentuare D. 1nsoteste zgomotul accentuat

!. Se aude mai &ine la ape,

0#. CS. 1n stenoza mitrala asociata presiunea $n capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi: A. "ult mai $nalta dec/t $n stenoza mitrala BizolataB B. "ult mai $nalta dec/t $n stenoza mitrala pronuntata C. "ai joasa dec/t $n stenoza mitrala pronuntata D. :a fel ca si $n stenoza mitrala pronuntata !. )u depinde de gradul stenozei 0%. CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial: A. Suflu protodiastolic $n spatiile intercostale . > pe marginea st/nga a sternului este determinata de stenoza B. Suflu protodiastolic $n spatiile intercostale . > pe marginea st/nga a sternului

C. Suflu protodiastolic $n spatiile intercostale pe marginea st/nga a sternului este determinata de schim&arile functionale ale valvulelor arterei pulmonare D. Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei ,ifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal !. Suflu sistolic gr. #.% parasternal $n spatiul . >, generat de defect

0'. CS. Selectati particularitatea hemodinamicii $n canalul arterial deschis: A. :a un diametru mic si o presiune normala $n artera pulmonara ejectia s/ngelui din aorta $n trunchiul pulmonar are loc numai $n timpul sistolei B. :a un diametru mic si presiune normala $n artera pulmonara flu,ul de s/nge din aorta $n trunchiul pulmonar are loc numai $n timpul diastolei C. :a un diametru mic si presiune normala $n artera pulmonara flu,ul de s$nge din aorta $n trunchiul pulmonar are loc $n timpul sistolei si diastolei D. :a un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara $nalta flu,ul arterio. venos a s/ngelui se pastreaza ca si $n parametrii normali !. :a un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara $nalta nu apare insuficienta ventriculului st/ng si insuficienta cardiaca congestiva 0*. CS. !tiologia miocarditelor infectioase de regula este:

A. >irala B. Streptococica C. Pneumococica D. Stafilococica !. @ungica 00. CS. Pentru miocardite este caracteristica: A. (ipotensiune arteriala B. 3ensiune arteriala la&ila cu tendinta spre hipertensiune C. (ipertensiune arteriala moderata D. (ipertensiune arteriala severa !. (ipertensiune arteriala izolat sistolica 02. CS. :imitele cordului $n miocardite percutor si radiologic se manifesta prin: A. Permanent normale B. Permanent majorate C. Pot fi majorate sau normale D. Deplasate spre st/nga !. Deplasate spre dreapta 06. CS. "iocardita se caracterizeaza prin: A. Date de la&orator clinic $n limitele normei B. 3este pozitive ale activitatii procesului inflamator C. 3este negative ale activitatii procesului inflamator D. Schim&ari vizi&ile radiologice !. Aceste schim&ari sunt la&ile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardita

07. CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan $n miocardite consta $n utilizarea: A. Aminohinolone B. ?lucocorticoizi C. Preparate antiinflamatorii nesteroidiene D. Preparate ce amelioreaza meta&olismul miocardului !. Preparate de potasiu 28. CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor $n primele doua saptam/ni dupa de&ut si majora mortalitatea $n cazul: A. Cardiomegaliei pronuntate B. nsuficientei cardiace de staza

C. 3ul&urarilor severe de conducere D. "iocarditelor provocate de infectie virala !. 3ahiaritmiilor atriale 21. CS. 1n miocardite se utilizeaz/ corticoterapia $n doze: A. "ici B. "oderate C. "ari D. Pulsterapia !. )ici un raspuns nu e corect 2#. CS. Ce su&stanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda $n com&inare cu prednisolona Edin cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene $n s/ngeF: A. Acidul acetilsalicilic B. ndometacina

C. Diclofenacul

D.

&uprofena

!. Piro,icamul 2%. CS. Ce mecanism se afla la &aza tendintei de aparitie a efectelor to,ice $n tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace: A. Pierderea de catre cardiomiocite a calciului B. Pierderea de catre cardiomiocite a potasiului C. -etentia natriului $n organism D. !liminarea natriului din oragnism !. !fectul to,ic asupra cardiomiocitelor 2'. CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace $n miocardite e prefera&il de administrat glicozide cardiace: A. Cu actiune scurta, $n doze mici B. Cu actiune prelungita C. Per oral D. !. n doze medii n doze majore

2*. CS. Dimensiunile cordului $n cazurile aritmiilor cardiace pot fi: A. 1ntotdeauna normale B. 1ntotdeauna marite C. "ajorate spre st/nga D. "ajorate spre dreapta !. Pot fi at/t marite c/t si normale 20. CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut E "AF: A. -uptura peretelui li&er miocardic apare mai frecvent $n "A intins, cu unda <

B. Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice C. Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui li&er miocardic D. !cocardiografia doppler color este utila $n diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa !. Balonul de contrapulsatie intraaortic poate sta&iliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa 22. CS. Clasa Dillip caracterizeaza prin: de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se

A. A&senta semnelor de congestie venoasa pulmonara B. -aluri de staza la &azele pulmonare C. Prezenta zgomotului de galop > si a semnelor de insuficienta ventriculara dreapta D. !dem pulmonar acut !. soc cardiogen 26. CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos $n infarctul miocardic acut E "AF: A. :a de&utul "A , aspirina $n doze 108.%#* mg tre&uie mestecata pentru o a&sor&tie &ucala B. !ste &ine sa se evite administrarea nitratilor $n "A de ventricul drept C. D. nhi&itorii enzimei de conversie tre&uie administrati $n "A si insuficienta cardiaca nhi&itorii enzimei de conversie tre&uie administrati $n "A si &loc de ramura st/nga a f. (iss

!. Antagonistii canalelor de calciu tre&uie administrati de rutina $n "A 27. CS. ;rmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de &eta&locante, administrate postinfarct miocardic acut, cu !GC!PH A: A. Scad mortalitatea glo&ala B. Previn infarctul repetat

C. Previn moartea su&ita D. Beta.&locantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct !. storicul de astm &ronsic nu este o contraindicatie

68. CS. ;rmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara $n infarctul miocardic acut, cu !GC!PH A: A. Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate B. Beta.&locantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii C. Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina $n tratamentul pe termen lung D. !. nhi&itorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca :imitarea factorilor de risc ai aterosclerozei

61. CS. Creatinfosfo5inaza totala creste $n urmatoarele afectiuni, cu !GC!PH A: A. Boli musculare si traumatisme musculare B. Cardioversie electrica C. (ipotiroidism D. Pancreatita acuta !. Atacul vascular cere&ral 6#. CS. Cea mai o&isnuita acuza de prezentare a &olnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. Durere B. Palpitatii C. Iena precordiala D. 1ntepaturi precordiale !. :esin

6%. CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. !cocardiografia &idimensionala B. !cocardiografia unidimensionala C. -ezonanta magnetica nucleara D. 3omografia computerizata !. >entriculografia radioizotopica 6'. CS. ;n element esential $n tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut $l reprezinta: A. Digo,inul B. Chinidina C. :idocaina D. Diltiazemul !. Acidul acetilsalicilic 6*. CS. Analgezicul e,trem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: A. "orfina B. Paracetamol C. &uprofen

D. Diclofenac !. ndometacina

60. CS. "area majoritate a deceselor provocate de fi&rilatia ventriculara $n infarctul miocardic acut apar $n: A. Primele #' ore B. Primele % zile

C. Prima saptam/na D. 1n prima luna !. 1n primele % luni 62. CS. Care este agentul antiplachetar standard $n infarctul miocardic acutJ A. Dipiridamolul B. 3iclopidina C. Acidul acetilsalicilic D. Clopidogrelul !. Antiinflamatoriile nesteroidiene 66. CS. "orfina administrata $n controlul durerii din infarctul miocardic acut E "AF se caracterizeaza prin urmatoarele, cu !GC!PH A: A. !ste un analgezic e,trem de eficient pentru durerea asociata $n "A B. Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic C. Scaderea de&itului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii pentru folosirea morfinei D. Are efect vagotonic si poate cauza &radicardia !. Staza venoasa rezultata poate scadea de&itul cardiac si tensiunea arteriala 67. CS. Despre insuficienta de pompa $n infarctul miocardic acut E "AF sunt adevarate urmatoarele, cu !GC!PH A: A. -eprezinta principala cauza de deces $n spital B. Se coreleaza &ine cu e,tensia necrozei ischemice C. Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop K% si K' D. )u se coreleaza cu mortalitatea precoce !. Se coreleaza &ine cu mortalitatea tardiva 78. CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trom&olitice sunt:

A.

storic de hemoragie cere&rovasculara $n urma cu 18 ani

B. Diateza hemoragica cunoscuta C. Accident vascular nehemoragic $n ultimul an D. Suspiciune la disectie de aorta !. (emoragii interne active 71. CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trom&olizei este: A. -eactie alergica la strepto5inaza B. (ipotensiune arteriala C. @i&rilatie ventriculara D. (emoragie !. (ipertensiune arteriala 7#. CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei: A. :a doze de # . 18 ELg=DgF=min are efect cronotrop negativ B. )u este utila la pacientii cu insuficienta de pompa C. :a doze de # . 18 ELg=DgF=min are efect inotrop pozitiv D. -eprezinta un preparat &eta.adreno&locant !. :a doze mici EM# ELg=DgF=minF are efect vasoconstrictor renal si splahnic 7%. CS. Ccluzia trom&otica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de: A. !li&erarea de o,id nitric B. @isurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom C. Dezvoltarea unui aneurism D. !li&erarea de prostaglandina !# !. !li&erarea de endotelina

7'. CS. "ioglo&ina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: A. !ste eli&erata $n s/nge doar $n c/teva ore de la de&utul infarctului miocardic B. !ste foarte specifica pentru diagnostic C. )ivelurile ei pot ram/ne crescute timp de 2.18 zile dupa de&utul infarctului miocardic D. !ste utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la e,amenul medical dupa mai mult de #'.'6 de ore de la de&utul simptomelor !. Are o specificitate superioara troponinei 3 cardiac.specifice Ec3n3F si troponinei cardiac.specifice Ec3n F 7*. CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza $n urmatoarele zone, cu !GC!PH A: A. !pigastru B. Brate, &ilateral C. ;marul st/ng D. "andi&ula !. -egiunea hipogastrica 70. CS. :a de&utul infarctului miocardic acut E "AF, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, const/nd din &radicarie si=sau hipotensiune atriala are o incidenta de p/na la *8N la &olnavii cu: A. B. C. D. !. "A anterior "A inferior "A asociat cu fi&rilatie atriala "A asociat cu tahicardie ventriculara "A antero . septal

72. CS. nfarctul miocardic acut E "AF care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului S3 si ale undei 3, poate fi considerat drept: A. nfarct cu unda <

B. C. D.

nfarct transmural nfarct non transmural nfarct non . <

!. )ici un raspuns corect 76. CS. 3ratamentul anticoagulant cu heparina $n infarctul miocardic acut E "AFeste controlat si ajustat $n functie de: A. 3impul de trom&ina B. 3impul partial de trom&oplastina activat C. ndice de protrom&ina

D. 3imp <uic5 !. 3imp de s/ngerare 77. CS. Blocul atrio.ventricular de gradul evolueaza cu intervalul P.< mai mare de: A. 8,1# s B. 8,1' s C. 8,10 s D. 8,16 s !. 8,#8 s 188. CS. 3ratamentul de electie al &olnavilor cu fi&rilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: A. Cardioversia electrica B. 3erapia cu propranolol i.v. C. 3erapia cu verapamil i.v. D. 3erapia cu adenozina i.v. !. 3erapia cu lidocaina i.v

181. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. :idocaina B. >erapamil C. Captopril D. zoprenalina

!. Cardioversia electrica, cu energie mica E#*.*8 O.sF 18#. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. Digo,ina B. Chinidina C. Amiodarona D. !lectrocardioversia cu energie mica !. !lectrostimularea overdrive 18%. CS. Blocul atrioventricular de gradul A. Comple,ul <-S are 8,1' s. B. @recventa cardiaca este de '8.** &atai=min C. )u creste la efort D. )u creste la atropina !. -itmul de scapare este insta&il 18'. CS. Cel mai eficient medicament $n tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: A. Propranololul B. Digo,ina C. Procainamida D. Adenozina este localizat nodal daca:

!. >erapamilul 18*. CS. Suspendarea fi&rilatiei atriale se datoreaza: A. -evenirii la ritmul sinusal B. Blocului atrioventricular complet C. 3ahicardiei jonctionale D. 3ahicardiei ventriculare !. Blocului sino.atrial 180. CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa: A. B. C. D. !. 182. CS. (ipertensiunea arteriala E(3AF sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum &ataie cardiac crescut apare $n urmatoarele conditii etiologice cu e,ceptia uneia: A. 3ireoto,icoza B. nsuficienta mitrala A B C

C. @istula arteriovenoasa D. nsuficienta aortica

!. Canal arterial persistent 186. CS. (ipertensiunea arteriala E(3AF secundara renala din nefro&lastoame Etumori ale celulelor ju,taglomerulareF, se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una: A. Secretie $n e,ces de renina B. (ipo5aliemie

C. (ipersecretie de aldosteron D. @unctie renala normala !. Activitate plasmatica a reninei scazuta 187. CS. )umiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetoto+ic la o pacienta gravida hipertensiva: A. ?anglioplegie B. Diuretice C. "etildopa D. )itroprusiatul de sodiu !. nhi&itorii enzimei de conversie

118. CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavora&il al hipertensiunii arteriale: A. Se,ul feminin B. @umatul C. Dia&etul zaharat D. Consumul e,agerat de alcool !. >/rsta t/nara 111. CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o e,ceptie: A. (iperpotasemie B. (iperuricemie C. (iperglicemie D. (ipercolesterolemie !. (ipocalciemie 11#. CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:

A. Captopril B. !nalapril C. @osinopril D. :isinopril !. :osartan 11%. C". Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele: A. Durerile apar $n repaus B. Accesele dureroase sunt mai prelungite C. Durerile au un caracter mai intens D. -aspunsul la )itroglicerina este mai putin efectiv !. -aspunsul la )itroglicerina este imediat 11'. C". 1n insuficienta cardio.circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect: A. >asoconstrictie sistemica cu cresterea postsarcinii B. -etentie hidrosalina C. 3ahicardie D. !,cretie scazuta a ionilor de potasiu !. >asodilatatie sistemica 11*. C". Asupra carei cavitati a inimii.compresia e,terna $n tamponada cardiaca este mai marcata: A. Asupra atriului drept B. Asupra ventriculului drept C. Asupra atriului st/ng D. Asupra ventriculului st/ng !. Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

110. C". Care este cea mai des $nt/lnita cauza a pericarditei constrictive: A. )eoplasme B. Boli ale tesutului conjunctiv C. nfarct miocardic acut

D. Cardiomiopatii !. 3u&erculoza 112. C". socul cardiogen la persoanele $n v/rsta se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Cresterea &rusca a tensiunii arteriale B. nfarctul are adesea o e,tindere limitata

C. Are evolutie grava D. "ortalitate $nalta E68NF !. Se instaleaza la #.% zile de la de&utul infarctului 116. C". )umiti terapia com&inata $n angina pectorala cel mai frecvent folosita: A. Com&inatia nitrati si &locante de calciu B. Com&inatia nitrati si &eta &locante C. Com&inatia &eta &locante si &locante de calciu D. Com&inatia nitrati, &eta &locante, &locante de calciu !. )ici una din ele 117. C". Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut: A. 1n majoritatea cazurilor e localizata retrosternal B. radierea durerii $n umarul sau mem&rul superior st/ng

C. Caracterul durerii este de constr/ngere, apasare D. Durata durerii e de zeci de minute, ore

!. Durerea cedeaza la )itroglicerina sau la analgetice neopioide 1#8. C". Ameliorarea contractilitatii miocardului se o&tine prin urmatoarele: A. Scaderea volumului sangelui circulant B. Scaderea presarcinii C. Scaderea postsarcinii D. Cresterea tonusului vascular !. Ameliorarea functiei ficatului 1#1. C". !,amenul paraclinic $n insuficienta cardiaca include: A. !,amenul radiologic al cutiei toracice B. !lectrocardiografia C. !cocardiografia D. Spirografia !. Angiografia pulmonara 1##. C". Care sunt complicatiile pericarditei acuteJ A. 3amponada cardiaca B. -evarsat pericardic cronic C. Staza venoasa superioara D. !. nsuficienta respiratorie nsuficienta renala

1#%. C". !volutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de: A. Boala de &aza, care a determinat hipertensiunea pulmonara B. ?radul hipertensiunii pulmonare C. !lementele de reversi&ilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonare

D. ?radul insuficientei respiratorie !. (ipertensiunea arteriala sistemica 1#'. C". Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic: A. Accesul de durere apare mai frecvent noaptea B. -eactii vegetative pe fondalul sindromului algic C. Accesele sunt $nsotite de aritmii, uneori de sincopa D. Sindromul algic a&sent !. :ipsa schim&arilor electrocardiografice $n timpul accesului 1#*. C". )umiti posi&ilele simptoame asociate durerii anginoase: A. Dispnee B. 3ranspiratii C. Sincopa D. Dureri $n re&ordul costal drept !. >oma 1#0. C". !numerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica su&endocardica: A. Su&denivelarea segmentului S3 B. Supradenivelarea segmentului S3 C. ;nde 3 negative sau &ifazice D. ;nde 3 pozitive !. Devierea a ei cordului spre st/nga 1#2. C". )umiti efectele &eta &locantilor: A. -educerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii B. -educerea tensiunii arteriale sistolice de efort

C. "ajorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii D. "ajorarea constrictiei coronare la efort !. Scaderea duratei diastolei 1#6. C". Ce schim&ari sunt caracteristice pentru analiza generala de s/nge $n pericardita purulentaJ: A. :eucocitoza B. :eucopenia C. >S( crescut D. :imfocitoza !. !uzinofilia 1#7. C". Cele mai frecvent $nt/lnite simptoame $n clinica stenozei mitrale sunt: A. DispneeaA B. (emoptiziileA C. !m&oliile arterialeA D. 3usea !. Dureri $n re&ordul costal st/ng 1%8. C". Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice $n evolutia clinica a insuficientei mitrale: A. Dispnea la efortA B. CrtopneaA C. Dispnea paro,istica nocturna D. (emoptiziile !. !m&oliile periferice 1%1. C". Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta $n: A. -educerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deose&iteA B. Profila,ia endocarditei infectioase C. 3erapia cu tonicardiaceA D. 3erapia cu vasodilatatoareA !. 3ratamentul chirurgical. 1%#. C". Cele mai frecvente complicatii, ce apar $n prolapsul valvulei mitrale sunt: A. nsuficienta mitrala

B. !ndocardita infectioasa C. 3ul&urarile grave de ritm D. "oartea su&ita !. nfarctul miocardic acut 1%%. C". Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde: A. Dispneea B. Angina pectorala de tip clasic la efort C. Sincopa la efort D. (emoptiziile !. Astenia 1%'. C". 3ratamentul chirurgical la &olnavii cu stenoza aortica se indica $n: A. Aparitia anginei pectorale B. Aparitia sincopelor la efort C. Aparia insuficientei cardiace congestive D. :a orice &olnav cu stenoza aortica asimptomatica !. Aparitia semnelor endocarditei infectioase 1%*. C". Selectati cele mai rar $nt/lnite simptoame $n clinica insuficientei aortale: A. Sincope B. Dureri a&dominale C. Cefalee D. Angina pectorala !. (emoptizia 1%0. C". )umiti factorii fiziopatologici $n dezvoltarea socului cardiogen sunt: A. !,tinderea necrozei miocardice mai mult de '8N B. (ipovolemia C. 3ul&urari electrolitice D. Cresterea activitatii simpatice !. "odificari ale microcirculatiei $n organe 1%2. C". Caracterizati durerea $n angina pectorala sta&ila: A. Se manifesta prin aparitia acceselor B. )u cedeaza la nitroglicerina C. !ste similara $n timpul acceselor D. Difera de la un acces la altul !. Dureaza mai mult de 18.1* minute

1%6. C". )umiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasaJ: A. :ocalizarea B. radierea

C. Durata D. @recventa acceselor !. )eeficacitatea nitroglicerinei 1%7. C". Prin e,aminarea cordului $n hipertensiunea arteriala se o&serva: A. ?rade variate de cardiomegalie Epredominant a ventricolului st/ngF B. Accentul zgomotului C. Suflu sistolic la ape, D. Suflu diastolic la ape, !. Pulsatie diastolica a ventriculului drept 1'8. C". "ecanismul renal $n hipertensiunea arteriala include: A. Activarea sistemului renina.angiotensina.aldosteron B. -educerea e,cretiei de sodiu C. "ajorarea secretiei reninei D. "icsorarea secretiei prostaglandinei !# !. !liminarea intensa sodica si hidrica. 1'1. C". Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt: A. 3ensiunea arteriala diastolica mai mult de 1%8 mm (g B. (emoragii si=sau limforagii retiniene, edem papilar C. nsuficienta renala progresiva pe aorta

D. -aspuns &un la tratament

!. :ipsa insuficientei cardiace 1'#. C". !,amenul o&iectiv al cordului $n cord pulmonar cronic releva: A. Pulsatia sistolica a ventriculului drept $n regiunea epigastrica B. Kgomotul $nalt si dedu&larea lui $n BpunctulB arterei pulmonare

C. Suflu diastolic ?raham.Still $n BpunctulB arterei pulmonare D. Suflu sistolic la ape, !. Accentuarea zgomotului la ape, 1'%. C". Care sunt efectele Aminofilinei, folosite $n tratamentul cordului pulmonar cronicJ: A. Bronhodilatare B. >asodilatatie pulmonara C. Stimularea centrului respirator D. -educerea tahicardiei !. >asoconstrictie sistemica 1''. C". 1n infarctul miocardic acut E "AF :idocaina este indicata: A. !+rasistole ventriculare frecvente B. !,trasistole ventriculare de clasa :oPn %.* C. Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara $n anamntza D. :a &radicardie pronuntata !. Se administreaza profilactic la toti &olnavii cu "A 1'*. C". @actorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt: A. Antecedente familiare B. Aportul alimentar de sare majorat C. C&ezitatea

D. Consumul de cafea, ta&agismul !. !forturile fizice e,ceptionale 1'0. C". "arcati elementele clinice de hipertensiune arteriala E(3AF renovasculara: A. De&utul unei E(3AF severe la tineri sau dupa *8 ani B. Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensiv C. Durerea si suflurile lom&are aparute $n conte,tul unei (3A D. Sporirea &rusca a valorilor tensionale $n pofida tratamentului triplu adecvatA !. Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistoliceA 1'2. C". Simptoame si semne clinice de feocromocitom:

A. (ipertensiune paro,istica B. (ipertensiune persistenta C. (ipotensiune ortostatica D. Polidipsie, poliurie !. Convulsii


1'6. C". Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente $n feohromocitom sunt: A. Alfa &locantele neselective B. Alfa &locantele selective C. :a&etalolul D. Beta&locantele !. Antagonistii de calciu 1'7. C". A. B. C. D. !. ndicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala: Contraceptivele orale ?lucocorticoizi Antidepresive Preparate de &rom Preparate de potasiu

1*8. C". :a &olnavii compensati cu stenoza mitrala si fi&rilatie atriala pot fi utile: A. ?licozidele cardiace B. Beta&locantii C. Anticoagulantele D. >alvuloplastia cu &alonA !. Comisurotomia pe cord deschisA 1*1. C". Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt: A. Suflu telesistolic la ape, B. nsuficienta mitrala la Doppler.ecocardiografie , A>@ sau >*,>0 la elecrtocardiograma

C. ;nde 3 negative $n derivatiile

D. Anomalii ale cutei toracice, hipomastie !. Dispnee, vertij, sincope 1*#. C". 3ratamentul miocarditelor include:

A. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. 3erapia anti&acteriana a agentului infectios C. "edicatia imunosupresiva D. "edicatia insuficientei renale !. "edicatia insuficientei hepatice 1*%. C". Complicatiile miocarditelor sunt: A. Decesul B. nsuficienta cardiaca

C. Aparitia aritmiilor D. !. nsuficienta renala nsuficienta respiratorie

1*'. C". Cptiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt:

A. 3ransplant de cord
B. nhi&itori ai enzimei de conversie C. )itrati D. Diuretice !. Clonidina 1**. C". 1n patogenia aterosclerozei o importanta majora au: A. Colesterolul B. 3rigliceridele C. :ipoproteidele D. Protrom&ina !. ;reea 1*0. C". Clasificarea cardiopatiei ischemice: A. "oarte su&ita B. Angina pectorala C. nfarctul miocardic acut

D. Aritmiile cardiace !. ctusul cere&ral ischemic

1*2. C". Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt: A. ;nda P $nalta si ascutita $n derivatiile , , a>@

B. A,a electrica verticala si devierea spre dreapta C. Comple,ul <-S dilatat de tip -S-1 $n>1,># D. ;nda S ad/nca $n >1,>#,>% !. Su&denivelarea segmentului S.3 si unda 3 inversata $n derivatiile , , a>@, >1.>#

1*6. C". Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor: A. Procese inflamatorii ale miocardului B. Dereglari ale circulatiei coronariene C. "iocardioscleroza D. 3ireoto,icoza !. Cere&rastenia posttraumatica 1*7. C". Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm: A. 3ahicardia sinusala B. 3ahicardia supraventriculara paro,istica C. 3ahicardia ventriculara paro,istica D. @i&rilatia atriala !. Sindromul @rederi5 108. C". Selectati acuzele &olnavilor cu dereglari de ritm: A. Palpitatii B. regularitatea ritmului cardiac

C. Sla&iciune generala D. >oma !. Perosis 101. C". Kgomotele cardiace $n aritmii pot fi: A. De sonoritate crescuta B. De sonoritate varia&ila C. Kgomotul la ape, diminuat D. Accentuarea zgomotului la aorta

!. Accentuarea zgomotului

la artera pulmonara

10#. C". Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie ventriculara paro,istica: A. -itm cardiac regulat, #*8 &atai=min B. -itm cardiac regulat, 128 &atai=min C. Deficit de puls D. Comple,ul <-S dilatat !. Comple,ul <-S normal 10%. C". Determinati semnele clinice si electrocardiografice E!C?F, posi&ile $n fi&rilatia atriala: A. -itm cardiac accelerat B. Distanta -.- pe !C? varia&ila C. ;ndele P lipsesc D. ;ndele P se $nregistreaza !. Se determina undele @ 10'. C". Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial: A. -itm cardiac neregulat B. -itm cardiac regulat C. ;ndele atriale au forma de dinti de ferestrau $n unele deviatii D. 3ratamentul medicamentos este mai efectiv, dec/t $n fi&rilatie atriala !. ;ndele P se $nregistreaza 10*. C". ndicati semnele clinice si electrocardiografice posi&ile $n fi&rilatia atriala pe fon de stenoza mitrala: A. ;nda P $nalta si ascutita $n deviatiile , , A>@

B. Devierea a,ei electrice spre dreapta C. Devierea a,ei electrice spre st/nga D. Suflul presistolic se pastreaza !. Suflul presistolic dispare 100. C". ndicati semnele clinice si electrocardiografice posi&ile $n fi&rilatia atriala de etiologie aterosclerotica: A. Suflu sistolic la aorta B. Accentuarea zgomotului C. -v0Q-v' D. 3ensiunea sistolica $nalta si cea diastolica joasa la persoane de v/rsta $naintata !. ;nda S ad/nca $n >*, >0 102. C". Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena: A. Corvalol B. -ezerpina C. Propranolol D. Digoxin !. Aminofilina 106. C". Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale $n insuficienta cardiaca: A. Aminofilina B. "etoprololul C. Digo,ina D. >erapamilul !. Dopamina la artera pulmonara

107. C". Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paro,istice supraventriculare: A. >erapamil B. Digo,in C. :idocain D. )ovocainamid !. Propranolol 128. C". Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paro,istice ventriculare: A. Digo,in B. :idocain C. Propranolol D. Procainamid !. >erapamil 121. C". Selectati preparatele optimale pentru jugularea fi&rilatiei atriale, forma paro,istica: A. sosor&iddinitrat

B. >erapamil C. Digo,in D. )ovocainamid !. Propranolol 12#. C". Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fi&rilatie atriala: A. Digo,in B. Propranolol C. Amiodaron D. Chinidin

!. Aminofilina 12%. C". Selectati datele auscultative caracteristice pentru &locul atrioventricular complet: A. Kgomotul la ape, diminuat B. Kgomotul la ape, accentuat C. Suflu sistolic la ape, D. Sonoritate varia&ila a zgomotului la contractile ritmice ale ventriculelor !. Kgomotul clacant Strajes5o 12'. C". Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta $n &loc atrioventricular de tip pro,imal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut: A. Digo,in B. Atropin C. soprenalina

D. (idrocortison !. Prednisolon 12*. C". Selectati metodele de tratament ale &locului atrioventricular complet cronic de tip pro,imal: A. soprenalina

B. (idrocortison C. !lectrostimularea permanenta a cordului D. ?licozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace !. :idocain 120. C". Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta $n &loc atrioventricular acut complet de tip distal: A. Propranolol B. >erapamil

C. Do&utamina D. (idrocortison !. !lectrostimularea temporara a cordului 122. C". )umiti semnele clinice si electrocardiografice E!C?F, caracteristice pentru &locade intraventriculare: A. Kgomotul la ape, accentuat B. Kgomotul la ape, dedu&lat C. Comple,ul ventricular pe !C? neschim&at D. Comple,ul ventricular deformat, dilatat !. ntervalul P.< majorat

126. C". 3actica posi&ila si remediile tratamentului &locadelor picioruselor fasciculului (is: A. 3ratamentul maladiei de &aza B. !lectrostimulare a cordului C. ?locozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace D. >erapamil !. Propranolol 127. C". Care sunt semnele comune pentru tahicardii paro,ismale supraventriculare si ventriculare: A. De&ut acut B. De&ut treptat C. Puls ritmic cu frecventa mai mica de 1'8 &atai=min D. Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 1'8 &atai=min !. Puls aritmic frecvent 168. C". Cum se deose&este &locul atrioventricular complet distal EjosF de cel pro,imal. Prezentati semnele caracteristice pentru &locul distal:

A. Simptomatica sindromului "orgagni.Adams.Sto5es mai frecvent este mentionata B. (emodinamica progresiv se $nrautateste C. 3ratamentul medicamentos efectiv D. 3ratamentul medicamentos este neefectiv !. 3ratamentul cu atropina efectiv 161. C". Ce semne ne vor&esc $n favoarea hipertensiunii arterialeJ: A. Diminuarea zgomotului la ape, B. 3ip hipertensiv al reactiei sistemului cardio.vascular la efort fizic dozat C. 3ip distonic al reactiei sistemului cardio.vascular la efort fizic dozat D. 3ip astenic al reactiei sistemului cardio.vascular la efort fizic dozat !. !reditate agravata 16#. C". Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii: A. Cardiomiopatia dilatativa B. Stenoza su&aortala idiopatica C. Cardiomiopatia hipertrofica D. Cardiopatia ischemica !. Cardiomiopatia dishormonala 16%. C". Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare: A. nflamatie

B. "aladii endocrine C. nto,icatii

D. (ipovitaminoze !. Sedentarismul

16'. C". )umiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative: A. nfectie virala

B. Alcool C. Supraefort fizic D. !motii negative !. Dilatare varicoasa a venelor mem&relor inferioare 16*. C". Cele mai frecvent $nt/lnite tul&urari de ritm si conducere $n cardiomiopatia dilatativa sunt: A. @i&rilatia atriala B. !,trasistolia ventriculara frecventa C. 3ahicardia ventriculara paro,istica D. Blocurile ventriculare !. -itmul si conducti&ilitatea cordului nu sunt alterate 160. C". !numerati semnele auscultative $n cardiomiopatia dilatativa A. Suflu sistolic la ape, B. Suflu sistolic pe aorta C. Suflu sistolic la artera pulmonara D. -itm protodiastolic de galop !. Accentuarea zgomotului pe aorta

162. C". !numerati semnele auscultative $n cardiomiopatia hipertrofica o&structiva: A. Suflu sistolic la ape, B. Suflu sistolic la marginea st/nga a sternului C. Suflurile lipsesc D. Suflu sistolic pe aorta

!. Suflu sistolic la artera pulmonara 166. C". "entionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii: A. 3ahiaritmii B. -itmul cardiac nu e dereglat C. Deformarea comple,ului <-S D. ;ndele < sau <S patologice EpseudoinfarctF !. Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului 167. C". "entionati indicii ecocardiografici $n cardiomiopatia dilatativa: A. Dilatarea tuturor cavitatilor cardiace B. Dilatarea ventriculului st/ng C. Deformarea valvulei mitrale de tipul Bgura pesteluiB D. Stenoza valvulei aortale !. nsuficienta mitrala

178. C". )umiti cauzele principale ale decesului $n cardiomiopatii: A. @i&lilatia ventriculara B. nsuficienta cardiaca progresiva

C. 3rom&oem&olia D. (emoragiile pulmonare !. (emoragiile gastrointestinale 171. C". Care afectiuni ale miocardului au pronostic favora&il si tratament efectiv: A. Cardiomiopatia alcoolica B. Cardiomiopatia dishormonala C. Cardiomiopatia dilatativa

D. Cardiomiopatia hipertrofica !. Cardiomiopatia restrictiva 17#. C". Ce preparate se indica $n tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa: A. ?licozide cardiace B. Diuretice C. )itrati D. "etil,antine !. nhi&itori ai enzimei de conversie

17%. C". Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului: A. "aresc contractilitatea B. "icsoreaza contractilitatea C. "aresc e,cita&ilitatea D. "icsoreaza e,cita&ilitatea !. "icsoreaza conducti&ilitatea 17'. C". Actiunea glicozizilor cardiaci $n caz de supradozare asupra functiei cordului: A. "aresc contractilitatea B. "icsoreaza contractilitatea C. Brusc maresc e,cita&ilitatea D. Brusc micsoreaza e,cita&ilitatea !. Brusc micsoreaza conducti&ilitatea 17*. C". Care este actiunea &eta.&locantelor asupra cordului: A. "icsoreaza automatismului B. "aresc automatismul

C. "icsoreaza conducti&ilitatea D. "aresc conducti&ilitatea !. "icsoreaza e,cita&ilitatea 170. C". Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii: A. "icsoreaza tonusul venelor B. "aresc tonusul venelor C. "icsoreaza tonusul arterelor D. "aresc tonusul arterelor !. "aresc tonusul arteriolelor 172. C". )umiti afectiunile $n care e,ista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posi&ila into,icatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate: A. Cord pulmonar cronic B. Cardiomiopatie ischemica C. Cardiomiopatie inflamatorie D. "iocardita acuta !. Cardiomiopatii restrictive 176. C". Care sunt manipularile profilactice $n cardiomiopatii: A. !,cluderea alcoolului B. !,cluderea ta&agismului C. -espectarea regimului strict la pat D. Practicarea sportului !. Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac Bfara cauzaB 177. C". Ajutorul de urgenta $n into,icatii cu glicozizii cardiaci consta $n: A. Anularea glicozizilor cardiace

B. "icsorarea dozelor glicozidelor cardiace C. Administrarea preparatelor de potasiu D. Administrarea preparatelor de calciu !. Administrarea unitiolului #88. C". Care simptoame vor&esc despre cardiomiopatia dilatativa: A. Cardiomegalia $n lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice B. Cresterea presiunii telediastolice $n ventriculul st/ng C. Scaderea presiunii telediastolice $n ventriculul st/ng D. "icsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului st/ng !. "ajorarea fractiei de ejectie a ventriculului st/ng #81. C". Care simptoame vor&esc despre stenoza su&aortala idiopatica hipertrofica: A. :ipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate &ine, deseori la sportivi B. Suflu sistolic la ape, si punctul Bot5in C. (ipertrofia septului intraventricular la ecocardiografie D. Suflu sistolic pe artera pulmonara !. (ipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie #8#. C". !volutia maligna a hipertensiunii arteriale E(3AF se sta&ileste $n caz de: A. (3A esentiala B. (3A simptomatica C. 3ensiune arteriala diastolica mai $nalta de 1%8 mm(g D. -etinopatie hipertensiva de gradul sau >

!. -etinopatie hipertensiva de gradul sau #8%. C". n patogenia hipertensiunii arteriale $n pielonefrita cronica se implica:

A. Schim&ari organice ale arterelor renale B. !dem inflamatoriu al interstitiului renal C. nfiltratia interstitiului renal

D. Dilatarea &azinetelor si calicelor renale !. Procesele inflamatorii $n caile urinare #8'. C". (ipertensiunea arteriala $n pielonefrita cronica este: A. Asociata cu edeme B. Asociata cu leucociturie C. Creste $n timpul acutizarii pielonefritei D. 1n timpul acutizarii pielonefritei se micsoreaza !. Poate sa devina maligna #8*. C". (ipertensiunea arteriala este de sindromul urinar $n urmatoarele maladii: A. (ipertensiune renovasculara B. )efropatia gravidelor C. (ipertensiunea arteriala esentiala EprimaraF D. Pielonefrita cronica !. ?lomerulonefrita cronica #80. C". Proteinurie $nalta poate fi $n urmatoarele patologii: A. Coarctatia aortei B. ?lomerulonefrita cronica C. )efroscleroza dia&etica D. )efropatia gravidelor !. (ipertensiunea arteriala esentiala EprimaraF

#82. C". !volutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin: A. :a&ilitate B. Sta&ilitate C. -ezistenta la terapia medicamentoasa D. Pusee hipertensive frecvente !. Pusee hipertensive rare #86. C". Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic: A. Suflu sistolic asupra arterelor renale B. Suflu sistolo.diastolic asupra arterelor renale C. :ipsa unor simptoame fizicale D. (ipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasa !. Suflu sistolic la ape, #87. C". Suflu epigastric $n hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte: A. 1n o&ezitate B. "uschii a&dominali dezvoltati e,cesiv C. "eteorism D. 1n grade mici de stenoza !. 1n grad moderat de stenoza #18. C". @actori de &aza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la &atr$ni: A. Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiace B. Schim&ari $n sistemul capilar C. Cresterea rezistentei aortei sclerozate D. Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate

!. Schim&ari $n sistemele umorale presoare si depresoare #11. C". 3ensiunea diastolica $n hipertensiunea arteriala la &atr$ni poate fi: A. )ormala B. Scazuta C. "ajorata pentru scurt timp D. Permanent majorata !. Permanent scazuta #1#. C". Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale $n hipertensiunea arteriala la &atr$ni: A. 1nalt B. @recvent C. 1ncetinit D. 3ensiune de puls $nalta !. 3ensiune de puls joasa #1%. C". "entionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale: A. !ndocardita reumatica B. Sifilisul C. Ateroscleroza D. Anevrism disecant de aorta !. "iocarditele #1'. C". >olumul flu,ului retrograd $n insuficienta valvulei aortale depinde de: A. Suprafata orificiului B. Durata sistolei C. Durata diastolei

D. ?radientul tensiunii $n aorta si ventriculul st/ng $n timpul diastolei !. ?radientul tensiunii $n aorta si ventriculul st/ng $n timpul sistolei #1*. C". Sindromul algic $n insuficienta aortala: A. Dureaza scurt timp B. Poate dura ore C. Durerea strict localizata D. )itroglicerina are actiune analgetica sla&a !. )arcoticele juguleaza &ine durerea #10. C". )umiti simptomatica auscultativa posi&ila $n insuficienta valvulei aortale: A. Kgomotul la ape, accentuat B. Kgomotul la ape, diminuat C. Kgomotul D. Kgomotul !. Kgomotul pe aorta accentuat la etiologie reumatismala pe aorta diminuat $n etiologie reumatismala pe aorta diminuat $n etiologie sifilitica

#12. C". "entionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta $n insuficienta valvulei aortale: A. Se ausculta suflu diastolic B. Se ausculta suflu sistolic si diastolic C. Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul D. Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul !. Suflu diastolic se accentueaza la sf/rsitul diastolei #16. C". Determinati zonele auscultative $n care se propaga suflul pe aorta $n insuficienta valvulei aortale: A. Pe vasele g/tului

B. 1n spatiul interscapular C. 1n punctul Bot5in.!r& D. :a &aza procesului ,ifoid !. 1n regiunea ape,ului cardiac #17. C". Suflul determinat pe aorta $n insuficienta valvulei aortale se ausculta mai &ine: A. 1n pozitie orizontala B. 1n pozitie verticala C. 1n pozitie verticala cu m/inile ridicate D. :a inspiratie !. :a e,piratie ##8. C". Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la &olnavii cu stenoza istmului aortal: A. Se determina $n regiunea ape,ului cardiac B. Se determina $n spatiul intercostal C. Se determina $n spatiul intercostal pe dreapta pe st/nga

D. Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal !. Se determina pe vasele g/tului ##1. C". Prezentati caracteristica suflului sistolic $n stenoza aortala: A. :inistit nu dureaza mult, nu e &rutal B. 3are, $ndelungat, de tem&ru &rutal C. Se intensifica la retinerea respiratiei la e,pir D. Se intensifica $n tahiaritmii !. Se intensifica $n emfizem pulmonar ###. C". "entionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale $n stenoza aortala:

A. Pulsul $nalt B. Puls de amplitudine mica C. Puls frecvent D. Pulsul creste $ncet !. Pulsul descreste $ncet ##%. C". "entionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal: A. -itm sinusal B. @i&rilatia atriala se $nt/lneste rar C. -itm nesinusal D. (ipertrofia ventriculului st/ng !. (ipertrofia atriului st/ng ##'. C". "entionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale com&inate Einsuficienta aortala si stenoza istmului aortalF: A. !ndocardita septica B. Ateroscleroza C. -eumatismul D. Sifilisul !. Anevrismul disecant de aorta ##*. C". Semnele, ce caracterizeaza miocardita A&ramov.@idler sunt: A. B. nsuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratament nsuficienta cardiaca grava, $nsa &ine cura&ila

C. :ipsa cardiomegaliei D. Cardiomegalie pronuntata !. :ipsa dereglarilor serioase de ritm si conducti&ilitate

##0. C". Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din )eP 9or5 de diagnostic ale miocarditelor: A. Acuze la cardialgii si palpitatii B. @atiga&ilitate C. Su&fe&rilitate D. 3ahicardie sinusala !. Diminuarea zgomotului ##2. C". Schim&arile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt: A. Dinamica pozitiva pe parcursul zilelor B. Dinamica pozitiva pe parcursul saptam/nilor C. Dinamica lipseste D. :ipsa dereglarilor repolarizarii $n efectuarea testelor cu B.&locante si clorura de potasiu !. :ipsa reactiei pe electrocardiograma $n efectuarea testelor farmacologice ##6. C". 1n ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma $n miocardite: A. Scaderea amplitudei undei 3 B. ;ndele 3 &ifazice C. ;nda 3 negativa D. ;nda 3 nu este supusa schim&arilor !. Su&denivelarea segmentului S3 ##7. C". Care sunt schim&arile electrocardiografice E!C?F caracteristice pentru miocardite: A. Dereglarea repolarizarii ventriculare B. Aritmii si &locade C. "odificarea comple,ului <-S, deformarea lui

D. Scaderea voltajului !C? !. !C? fara modificari patologice #%8. C". Simptomatica auscultativa a miocarditelor: A. -itm de galop B. Sufluri sistolice $n toate punctele auscultative C. Suflu sistolic pe aorta D. 3onul deschiderii valvulei mitrale !. Suflu sistolic la ape, #%1. C". Pulsul $n miocardite poate fi: A. Alternant B. "ic C. Accelerat D. Aritmic, conform tipului e,trasistolelor !. )eschim&at #%#. C". :a pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente: A. @entolamina B. "etildopa C. -ezerpina D. ?uanetidina !. @urosemidul #%%. C". Selectati &etoadreno&locante selective: A. 3imolol B. Atenolol

C. "etoprolol D. :a&etolol !. Ace&utolol #%'. C". Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala: A. Clonidina B. ?uanitidina C. ?uanfacina D. Do,azosina !. "etildopa #%*. C". Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara: A. Porfiria intermitenta acuta B. Periarterita nodoasa C. (ipocalciemia D. Acromegalia !. Boala renala polichistica #%0. C". Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare $n sindromul Cushing: A. Determinarea metanefrinelor urinare=#'h B. Determinarea catecolaminelor urinare=#'h C. 3estul de supresie nocturna cu de,ametazona Edeterminarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg de,ametazona seara precedentaF D. Determinarea catecolaminelor plasmatice !. Determinarea cortizolului $n urina=#'h #%2. C". ?radul $n clasificarea retinopatiei hipertensive EDeit.Oagner.Bac5erF se caracterizeaza prin:

A. -aport diametrului arteriolar . venos 1:# B. Prezenta de e,udate C. Prezenta de hemoragii D. Prezenta de edem papilar !. Depresiuni sau proeminete ale venei #%6. C". Selectati preparate &locante ai canalelor de calciu, su&grupul dihidropiridine: A. Amlodipina B. Diltiazemul C. >erapamilul D. )ifedipina !. @elodipina #%7. C". )umiti preparatele medicamentoase de prima linie $n hipertensiunea arteriala: A. !nalaprilul B. Atenololul C. Diltiazemul D. Pentamina !. (idralazina #'8. C". Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavora&il al hipertensiunii arterialeJ A. @umatul B. Consumul de cafea C. Consumul e,agerat de alcool D. C&ezitatea !. >/rsta $naintata

#'1. C". Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavora&il al hipertensiunii arterialeJ A. Presiunea diastolica persistenta Q11*mm(g B. Consumul e,agerat de alcool C. Se,ul masculin D. nsuficienta cardiaca congestiva

!. >$rsta $naintata #'#. C". Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau e,ista precautii $n administrarea lor $n urmatoarele afectiuni: A. Dia&et zaharat B. (iperuricemie C. (iperaldosteronism primar D. @eocromocitom !. ;lcer peptic #'%. C". Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot $ncetini conducerea atrioventriculara J A. )ifedipina B. @elodipina C. Amlodipina D. Diltiazemul !. >erapamilul #''. C". Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata $n tratamentul hipertensiunii arterialeJ: A. !nalapril B. )itroprusiat

C. Diazo,id D. 3rimetafan !. -ezerpina #'*. C". Care din urmatoarele medicamente utilizate $n tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta: A. !nalapril B. Amlodipina C. )itroglicerina D. )ifedipina.retardata !. Captopril #'0. C". Care din urmatoarele medicamente utilizate $n tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala: A. )itroprusiatul de sodiu B. Diazo,idul C. 3rimetafanul D. (idralazina !. :a&etalol #'2. C". Care din urmatoarele medicamente se pot administra $n hipertensiunea arteriala la gravideJ A. "etildopa B. (idralazina C. :osartan D. )itroprusiatul de sodiu !. Captopril

#'6. C". Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhi&itorii enzimei de conversie a angiotensinei : A. @osinopril B. :isinopril C. <uinapril D. sradipina

!. :osartan #'7. C". (iperaldosteronismul primar poate fi determinat de: A. 3umoare unilaterala de suprarenala B. (iperplazie a suprarenalelor &ilaterala C. 3umoare a aparatului ju,taglomerular D. 3umoare de ganglioni simpatici !. 3umoare de hipofiza #*8. C". !ncefalopatia hipertensiva se manifesta prin: A. (ipertensiune arteriala severa B. 3ul&urari ale constientei C. -etinopatie cu edem papilar D. !dem pulmonar acut !. Afectarea functiei renale Cardiologie 1. #. %. '. R B S C

*. 0. 2. 6. 7. 18. 11. 1#. 1%. 1'. 1*. 10. 12. 16. 17. #8. #1. ##. #%. #'. #*. #0. #2.

! T S D A B B C C B C B D B B C ! C A A A A B

#6. #7. %8. %1. %#. %%. %'. %*. %0. %2. %6. %7. '8. '1. '#. '%. ''. '*. '0. '2. '6. '7. *8.

A D C A B C D C C D B B ! D A D ! ! D C A D B

*1. *#. *%. *'. **. *0. *2. *6. *7. 08. 01. 0#. 0%. 0'. 0*. 00. 02. 06. 07. 28. 21. 2#. 2%.

A B D D D C C A ! C B C ! C A A C ! C D U A B

2'. 2*. 20. 22. 26. 27. 68. 61. 6#. 6%. 6'. 6*. 60. 62. 66. 67. 78. 71. 7#. 7%. 7'. 7*. 70.

A ! B D ! ! C D A A ! A A C C D B D C B A ! B

72. 76. 77.

D B !

188. A 181. ! 18#. B 18%. B 18'. C 18*. B 180. C 182. B 186. ! 187. C 118. A 111. ! 11#. ! 11%. 11'. 11*. 110. 112. 116. 117. 1#8. 1#1. 1##. 1#%. 1#'. 1#*. 1#0. R,U,S,T A, B, C A, B A, B, ! B, C, D, ! R,B A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C A, C

1#2. 1#6. 1#7. 1%8. 1%1. 1%#. 1%%. 1%'. 1%*. 1%0. 1%2. 1%6. 1%7. 1'8. 1'1. 1'#. 1'%. 1''. 1'*. 1'0. 1'2. 1'6. 1'7. 1*8. 1*1. 1*#. 1*%. 1*'. 1**. 1*0. 1*2. 1*6. 1*7. 108. 101. 10#. 10%. 10'. 10*. 100. 102. 106. 107. 128. 121. 12#.

A, B A, C A, B, C A, B, C A, B A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B A, C A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C, D A, B, C, D A, B, C, D A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, D A, B, C, ! A, B, C B, ! A, C, D A, B, C B, C A, D, ! B, D B, C, D, ! A, B, C, D

12%. 12'. 12*. 120. 122. 126. 127. 168. 161. 16#. 16%. 16'. 16*. 160. 162. 166. 167. 178. 171. 17#. 17%. 17'. 17*. 170. 172. 176. 177. #88. #81. #8#. #8%. #8'. #8*. #80. #82. #86. #87. #18. #11. #1#. #1%. #1'. #1*. #10. #12. #16.

D, ! R, C A, C C, ! B, D A, C A, D A, B, D B, ! A, B, C A, B, C, D A, B A, B, C, D A, D A, B A, C, D, ! A, ! A, B, C A, B A, B, C, ! A, C, ! C, ! A, C, ! A, C C, D, ! A, B, D, ! A, C, ! A, B, D A, B, C B, C, D A, B, C A, B, C, ! B, D, ! B, C, D B, C, D B, C, D A, B, C, D C, D, ! A, B, C A, B, D A, B, C, D A, C, D B, C, D B, D A, B, C A, C, !

#17. ##8. ##1. ###. ##%. ##'. ##*. ##0. ##2. ##6. ##7. #%8. #%1. #%#. #%%. #%'. #%*. #%0. #%2. #%6. #%7. #'8. #'1. #'#. #'%. #''. #'*. #'0. #'2. #'6. #'7. #*8.

B, C, ! A, B, ! B, C B, D, ! A, B, D A, B, C A, D D, ! B, ! A, B, C, ! A, B, C, D A, ! A, B, C, D B, C, D B, C,T A, C, ! A, B, D, ! C, ! B, C A, D, ! A, B, C A, C, D A, B, C, D A, B, C D, ! B, C, D A, D D, ! A, B A, B, C A, B A, B, C