1.

Din etiologia FiA fac parte:

A Valvulopatii mitrale
B Embolie pulmonara
C Hipotiroidism
D Cardiomiopatie dilatativa
E Hiperparatiroidism
ABD
2. Conversia prin soc electric extern al FiA presupune:

A Verificarea absentei contraindicatiilor de anestezie generala

B Oprirea digitalicelor
C Oprirea diureticelor
D Verificarea kaliemiei
E Verificarea volemiei
ABD
3. FiA este o aritmie completa in care:

A Activarea atriala are loc haotic

B Se inregistreaza unde P
C Impulsurile se transmit regulat la ventricule
D Complexele QRS subtiri se succed neregulat
E Se inregistreaza deficitul de puls
ADE
4. FiA pe ECG:

A Undele P inlocuite cu unde F

B Undele P inlocuite cu unde f
C Ritm neregulat
D Frecventa atriala 100/min
E Undele fibrilatiei sunt cel mai bine vizibile in DII,DIII,avF,V1
BCE
5. Bilantul etiologic in FiA cuprinde:

A Ecografie abdominala
B Radiografie pulmonara
C T3,T4, TSH
D Ecografie transesofagiana
E Ecografie transtoracica
BCDE

1.Astmul intermitent se caracterizeaza prin:

a. simptome cotidiene
b. exacerbari frecvete
c. simptome de astm nocturn<2ori pe luna
d. PEF sau VEMS ≥80% din valorile prezise cu variabilitate <20%
e. PEF sau VEMS cuprins intre 60-80% din valorile prezise cu variabilitate >30%
CD2. Urmatoarele investigatii sunt suficiente pentru stablirea diagnosticului de astm bronsic:
• a. anamneza
• b. probe fuctionale respiratorii(PFR)
• c. radiografie toracica
• d. examen clinic
• e. toate variantele de mai sus
BCD
3. Criterii de astm instabil :
a. scaderea frcventei crizelor
b.mici variatii diurne ale obstructiei bronsice
c. agravare progresiva a obstructiei bronsice apreciata prin scaderea PEF
d. sensibilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite
e. agravare in zori.
CDE
4.Factorii favorizanti / agravanti ai astmului bronsic sunt :
a. pneumoalergeni domestici
b. reflux gastroesofagian
c. agenti virali
d. medicamente : betablocante, AINS
e.infectia cailor aeriene
ABDE5.Tratamentul in astmul persistent sever:
a. corticoizi inhalatori in doze inalte
b. expectorante
c. antileucotriene
d. bronhodilatator cu actiune scurta
e. mucolitice
AC

6. Semne care impun o ventilatie spontana la un pacient cu astm bronsic sunt:

a. tulburari de constienta
b. pauze respiratorii
c. respiratie paradoxala
d. hipercapnie >50 mmHg
e. hipocanie < 50 mmHg
ABCD
1.Examenul clinic in BPOC releva:
a. semn de distenie toracica: scaderea diametruli antero-post al toracelui
b. hipocratism digital
c. crestere in greutate
d. anomalii ale ventilatiei spontane
e. toate de mai sus
BCD

2. Factorii de risc in aparitia BPOC-ului:

a. Deficit de alfa-1-antitripsina
b. Tabagism
c. Aerocontaminante profesionale(bumbac, praf de metal,SO2, NO2)
d. Infectia cailor aeriene
e. Reflux gastroesofagian
ABC
3. Caracteristicile BPOC-ului, in forma f severa:
a. VEMS/CV>0,70
b. Dispnee la cel mai mic efort
c. VEMS<30%
d. 50% <VEMS<80%
e. Fara dispnee
BC
4. Gazometria este indicata in:
a. Dispnee
b. SaO2>92%
c. Comorbiditate cardio-vasculara
d. VEMS>50%
e. Hemoptizie
AC
5. Semne de alarma care impun ventilatie mecanica:
a. Tulburari de constienta:confuzie, somnolenta, coma
b. PaO2>45mmHg
c. Epuizare respiratorie
d. Semne de soc
e. PaO2<45mmHg
ACDE
6. Contraindicatiile chirurgiei in BPOC:
a. tabagism persistent
b. PCO2>60mmHg
c. corticoterapie 15mg/zi continua
d. dispnee
e. PCO2<60mmHg
ABC
. Pacient în vârstă de 67ani, cunoscut diabetic prezintă în lipsa unui tratament hipertensiv valori
tensionale de 170/105mmHg, care din următoarele afimaţii sunt corecte în legătură cu
diagnosticul său:
A. Hipertensiune arterială grad 3
B. Risc cardiovascular adiţional foarte înalt
C. Hipertensiune arterală grad 2
D. Hipertensiune secundară endocrină
E. Risc cardiovascular adiţional înalt
BC
Care din următorii factori sunt consideraţi afectare asimptomatică de organ ţintă în
hipertensiunea arterială:
A. Indice gleznă-braţ 0,9-1
B. Indice Sokolv-Lyon >35mm
C. Hipertrofie ventriculară stângă ecocardiografic
D. IMT carotidian >0,9mm
E. Pielonefrita
BCD
Pacient în vârstă de 17ani, asimptomatic, cu ocazia unui examen de rutină se descoperă TA
160/90mmHg, FC 85bpm, IGB 0,71, ECG: semn de hipertrofie ventriculară stângă. Diagnosticul
cel mai probabil:
A. Hipertensiune arterială esenţială grad II
B. Feocromocitom
C. Coarctaţie de aortă
D. Cardiomiopatie hipertrofică obstrucivă
E. Hipertensiune arterială secundară renovasculară
C
Ţintele terapeutice pentru un pacient hipertensiv cu diabet zaharat tip 2 sunt:
A. TA <160/90mmHg
B. HbA1C <7%
C. Glicemia a jeun <102mg/dl
D. TA <130/85mmHg
E. Colesterol total >190mg/dl
BCD
Medicaţia de primă linie în hipertensiunea arteială cuprinde:
A. Inhibitorii de enizimă de conversie(IECA)
B. Aliskiren
C. Betablocantele
 D. Diureticele
E. Antihipertensoare cu acţiune centrală
ACD
Care sunt condițiile în care avem suspiciunea de HTA secundară?
A. HTA la un subiect tânăr
B. Insuficiență cardiacă
C. Boală vasculară periferică
D. HTA rezistentă
E. HTA cu apariție și agravare rapidă
ADE
Medicația de elecție la un pacient în vârstă de 58 ani cunoscut diabetic și valori tensionale
165/90 mmHg o reprezintă?
A. Betablocantele
B. Diureticele tiazidice
C. Diureticele antialdosteronice
D. Blocantele de calciu
E. IECA
E
Complicații ale HTA :
A. Cardiopatie ischemică
B. Diabet zaharat
C. Retinopatie hipertensivă
D. Arteriopatie periferică
E. Nefropatie lupică
ACD
Regim igieno-dietetic în HTA
A. Adoptarea unui regim alimentar bogat în glucide și lipide
 B. Creșterea consumului de alcool la cel mult 3 porții pe zi în cazul bărbaților și cel mult 2
porții pe zi în cazul femeilor
C. Reducerea consumului de sodiu din alimentație
D. Practicarea cu regularitate a unei activități fizice
E. Menținerea unei greutăți corporale normale (de ex. un indice de masă corporală de 20–25
kg/m2)
CDE

Semnele paraclinice de răsunet în HTA sunt:

A. Edeme gambiere
B. Acufene
C. Hipertrofie ventriculară stângă
D. Fenomene hemoragipare
E. Microalbuminemie nesemnificativă
C
Unei paciente gravide hipertensive i se vor administra:
A. Metildopa
B. Ramipril
C. Triamteren
D. Aldactone
E. Indapamid
A
. Examinările sistematice în hipertensiunea arterială estenţială includ:
A. Ecocardiografie transtoracică
B. Glicemia plasmatică
C. Creatininemie
D. Viteza undei pulsatile
E. Glicemia plasmatică postprandială
BC

Semnele clinice de răsunet ale HTA sunt:

A. Proteinurie (>300mg/24 ore)

B. AVC ischemic
C. Edem papilar
D. Edeme gambiere
E. Grosime intimă medie >0,9mm
ABC
. Semne evocatoare de HTA secundară renovasculară sunt:
A. Suflu lombar sau paraombilical
B. Hipokaliemie severă
C. Poliarteriopatie
D. Asimetrie de dimensiune a rinichilor
E. Triada cefalee-transpiraţii-palpitaţii
ACD
.Hipertensiunea arterială reprezintă factor de risc major pentru:
A. Boala coronariană
B. Hipertrofia ventriculaar stângă
C. Boala vasculară periferică
D. Diabetul zaharat
E. Accidentul vascular cerebral
ABCE
Strategia intervenţională terapeutică în HTA gradul 2 ce asociază 1, 2 factori de risc
cardiovascular constă în:
A. Modificarea stilului de viaţă
B. Absenţa intervenţiei terapeutice
 C. Modificarea stilului de viaţă + tratament farmacologic
D. Modificarea stilului de viaţă câteva săptămâni apoi tratament farmacologic dacă valorile
tensionale nu sunt controlate
E. Modificarea stilului de viaţă + tratament farmacologic imediat
D
Valorile ţintă ale LDL-ului și ale CT la pacienții cu risc cardiovascular înalt (boala cardiacă,
D.Z., sau risc Score≥5) sunt:
LDL C.T.
A. <115mg/dl; <190mg/dl
B. <150mg/dl; <200mg/dl
C. <100mg/dl; <175mg/dl
D. <120mg/dl; <200mg/dl
E. <135mg/dl; <220mg/dl
C
• Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE:
a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor
b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux
c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian
d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala
e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarc
DE
• Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:
a. FEVS prabusita
b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace
c. Disfunctia VD
d. QRS larg
e. BNP crescut
B
• Este adevarat despre tratamentul IC:
a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar
b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie atriala paroxistica
c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea
d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul
e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul IV
ACDE
• NU este efect secundar al diureticelor tiazidice:
a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa
b. Cresterea uricemiei
c. Cresterea glicemiei
d. Ototoxicitate
e. Leucopenie
D
• Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de:
a. 2 saptamani
b. 3 saptamani
c. O luna
d. O luna si 2 saptamani
e. Doua luni
C
 Sunt consideraţi factori de risc cardio-vasculari următorii cu excepţia:

a. Tabagismul
b. HDL crescut
c. Sedentarismul
d. Diabetul
e. LDL colesterol crescut
B
 Tabagismul este un factor de risc cardio-vascular prin:

a. Hipoxemie legată de CO
b. Acţiune trombogenă
c. Disfuncţie endotelială
d. Creşte HDL
e. Scade consumul miocardic de oxigen
ABC
 Cele mai utilizate metodele de depistare a aterosclerozei coronariene sunt :

a. Radiografia şi rezonanţa magnetică nucleară

 b. Angiocoronarografia
c. Testul de efort la bicicleta sau covor rulant
d. Scintigrafia de perfuzie cu thaliu
e. Ecografia abdominală
BCD
 Calculul riscului global este obţinut prin studiu statistic şi integrat al următorilor factori
de risc cardiovascular:
a. Sexul
b. Fumatul
c. HTA
d. Antecedentele familiale de boală coronariană precoce
e. Dislipidemia
ABCE
 Ca şi strategii de SCREENING ale bolii cardiovasculare sunt utilizate:

a. Radiografia toracica
b. Anamneza
c. Markeri de hepatită virală
d. Ecocardiografia
e. Testul de efort
BDE
 Criteriile de încadrare în sindromul metabolic sunt reprezentate de:

a. TA >180/110 mmHg / medicaţie hipotensoare

b. Glicemia ≥ 110 mg/dl
c. Circumferinţa taliei >94 cm la bărbaţi
d. HDLc < 50 mg/dl la femei
e. TG ≤ 150 mg/dl
BCD
  Pentru diagnosticul dislipidemilor se cuantifică următorii parametri biologici:

a. LDLc
b. HDLc
c. colesterolul total
d. trigliceridele
e. Hb A1c
ABCD
 Obţinerea unui control riguros al factorilor de risc la pacienţii cu risc
cardiovascular înalt presupune :
a. Tensiune arterială < 130/80 mmHg
b. Colesterol total < 130 mg/dl
c. Glicemie á jeun < 150 mg/dl
d. LDLc < 100 mg/dl
e. Glicemia á jeun < 110 mg/dl
ABDE
 În cazul indicelui gleznă-braţ:

a. Raportul dintre TAS la gambă şi TAM la braţ < 0,9 este semn de boală
vasculară periferică
b. Raportul dintre TAS la braţ şi TAS la gambă trebuie să fie >4
c. Pentru siguranţa pacientului se utilizează manşete diferite la braţ şi la gleznă
d. Reducerea sub 0,9 apare la persoanele peste 55 ani cu risc crescut de boală coronariană
şi cerebrovasculară
e. Dacă indicele gleznă-braţ >1 atunci măsurătoarea a fost efectuată incorect
D
 Terapia medicamentoasă cardioprotectivă presupune:

a. Aspirina în doze mari toată viaţa

b. Anticoagulante în cazul antecedentelor de evenimente tromboembolice
c. IECA la pacienţi diabetici cu HTA sau nefropatie
 d. Clopidogrel asociat cu Aspirina în boala aterosclerotică stabilă
e. Blocante ale canalelor de calciu în asociere cu beta-blocante
BC

1.Principalele cauze etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de :

   A: valvulopatiile mitrale
   B: valvulopatiile aortice
   C: hipotiroidismul
   D: hipertensiunea arterială
   E: cardiopatia ischemică
ABDE
2.*Nu caracterizează fibrilaţia atrială
   A: Tahicardia neregulată
   B: QRS înguste
   C: Macroreintrarea în AD
   D: Fără activitate atrială organizată
   E: Multiple microreintrări
C
3.ECG-ul în fibrilaţia atrială nu cuprinde
   A: Tahicardie neregulată
   B: Ritm ventricular regulat
   C: Unde P
   D: QRS înguste cu excepţia blocului de ramură
   E: Ritm ventricular neregulat
BC
4.Caracterizează blocul de ramură dreaptă
   A: QRS îngust
   B: Asimptomatic dacă este izolat
   C: Apare în embolia pulmonară
   D: Aspect de RSR în DI
   E: Poate fi idiopatic
BCE
5.Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate
   A: Este necesară o terapie cu AVK timp de 1 lună anterior conversiei
   B: FiA prost tolerată se converteşte imediat
   C: FiA necomplicată cu o durată de peste 48 ore se converteşte
   D: FiA necomplicată de mai puţin de 48 ore se converteşte
   E: Eficienţa antiaritmicelor în prevenţia recidivelor este foarte ridicată
BD
 1.Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile
V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut
   A: anteroseptal
   B: inferior şi anterior
   C: inferior şi anteroseptal
   D: septal profund
   E: inferior şi posterior
D
 2. La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian
acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza
   A: Troponina I
   B: Troponina T
   C: Mioglobina
   D: CK-MB
   E: ASAT
C
 3. Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile:
   A: V1V2
   B: V3V4
   C: V5V6
   D: V1V2V3
   E: V1V2V3V4
B
 4.In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de
constituire CU EXCEPTIA:
   A: Semn in oglinda
   B: Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
   C: Supradenivelare concava in sus
   D: Evolutie spre unda Q
   E: Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
C
 5. Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt:
   A: DI, aVL
   B: DI, DII, aVL
   C: DII, DIII, aVF
   D: DII, DIII, AVL
   E: DI, DII, DIII
C
  6. Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se
bazează pe următoarele
   A: Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămâni
   B: Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă
   C: Apariţia Sindromului Dressler
   D: Tulburări de ritm ventricular recurente
   E: Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut
ABD
 7. Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt
   A: Ruptura peretelui liber ventricular
   B: Sindromul Dressler
   C: Insuficienţa mitrală ischemică
   D: Tromboembolismul pulmonar
   E: Blocurile atrio-ventriculare
AC
 8. Tulburările de ritm post infarct cuprind
   A: TV
   B: ritm idioventricular accelerat
   C: BAV
   D: Fibrilaţie atrială
   E: Extrasistole ventriculare
ABDE
 9. Sunt cauze de dureri toracice:
   A: zona zoster
   B: patologie vezicala
   C: tumora cervicala
   D: patologie pancreatica
   E: patologie renala
ACDE

 10. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC
b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30%
c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare
d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular
e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala
BD