Sindroame coronariene acute fără supradenivelare ST

1. Termenul general de sindroame coronariene acute include:

A. Angina pectorală stabilă de efort
B. Angina pectorală agravată
C. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST
D. Angina pectorală post-infarct precoce
E. Infarctul miocardic acut fără supradenivelare ST
R = B, C, D, E (pag 134-135)

2. Diagnosticul de infarct miocardic acut se poate stabili pe baza creşterii şi/ sau scăderii
troponinei, împreună cu cel puţin unul dintre următoarele:
A. Simptome de ischemie miocardică
B. Modificări noi de segment ST
C. Dovada imagistică a unei pierderi recente de miocard viabil
D. Dovada de tromb proaspăt in artera pulmonară la angiografie
E. Bloc de ramură stângă nou apărut
R = A, B, C, E (pag. 135)

3. *Posibile cauze ne-aterosclerotice de sindrom coronarian acut sunt următoarele, cu

excepţia:
A. Traumatisme toracice cu disecţie coronariană sau aortică
B. Anomalii coronariene
C. Vasculite coronariene (boala Takayasu)
D. Tromboza coronariană acută suprapusă pe o placă de aterom ruptă
E. Embolii coronariene la pacienţii cu fibrilaţie atrială
R = D (pag. 137)

4. Următoarele pot reprezenta manifestări clinice atipice de sindrom coronarian acut:

A. Angina agravată sau crescendo
B. Angina post-infarct precoce
C. Fatigabilitatea nexplicată
D. Dispneea progresivă
E. Angina de repaus prelungită
R = C, D (pag. 137-138)

5. Manifestări atipice de sindrom coronarian acut apar mai frecvent la:

A. Femei
B. Bărbaţi
C. Persoane peste 75 ani
D. Pacienţi cu boală renală cronică
E. Diabetici
R = A, C, D, E (pag. 138)

6. Elemente clinice care sugerează risc înalt în sindroamele coronariene acute sunt:
 A. Galop ventricular
B. Suflu sistolic de regurgitare mitrală ischemică
C. Aritmii ventriculare
D. Absenţa durerii anginoase de repaus în ultimele 48 ore
E. Instabilitatea hemodinamică
R = A, B, C, E (pag. 138)

7. *Una dintre afirmaţiile de mai jos privind sindroamele coronariene acute, este falsă:
A. Electrocardiograma iniţială poate fi normală
B. Examenul fizic este frecvent normal în afara episoadelor anginoase
C. Modificările dinamice ST-T reprezintă un criteriu de risc înalt
D. Troponina este de regulă crescută în angina instabilă
E. Derivaţiile electrocardiografice suplimentare (V7-V9) sunt frecvent necesare
pentru diagnosticul ischemiei în teritoriul arterei circumflexe
R = D (pag. 138-139)

8. Troponina poate creşte în următoarele circumstanţe:

A. Infarct miocardic acut
B. Insuficienţa cardiacă congestivă severă
C. Insuficienţa renală
D. Insuficienţa hepatică
E. Pacienţi cu sepsis
R = A, B, C, E (pag 139)

10. Următoarele sunt contraindicaţii la administrarea beta-blocantelor:

A. Bradicardia severă
B. Blocuri atrio-ventriculare de grad înalt
C. Hipertensiunea arterială
D. Sindroamele coronariene acute
E. Bronhospasmul activ
R = A, B, E (pag. 142)

11. Care dintre următoarele sunt adevărate privind ticagrelor?

A. Este un inhibitor al proteinei IIbIIIa
B. Are efect rapid, intră în acţiune după 30 minute de la administrare
C. Este indicat doar la pacienţii cu sindrom coronarian acut trataţi invaziv precoce
D. Are eficienţă superioară clopidogrel-ului
E. Se administrează oral
R = B, D, E (pag. 144)

12. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false în ce priveşte enoxaparina în sindroamele
coronariene acute:
A. Se poate administra subcutanat
B. Necesită monitorizarea coagulării în laborator
C. Are risc mai mare de a induce trombocitopenie, comparativ cu heparina
nefracţionată
 D. Are biodisponibilitate redusă comparativ cu heparina nefracţionată
E. Nu se poate administra la pacienţii revascularizaţi intervenţional
R = B, C, D, E (pag. 145)

13. Coronarografia de mare urgenţă (în primele 2 ore) este indicată la pacienţii cu
sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST care asociază:
A. Hipertensiune arterială şi diabet zaharat
B. Instabilitate hemodinamică
C. Modificări ST
D. Aritmii ventriculare maligne
E. Creştere a troponinei
R = B, D (pag. 146)

14. *Prevenţia secundară după un sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST

include următoarele, cu excepţia:
A. Aspirina 75-100 mg/zi, toată viaţa
B. Trament antiplachetar dual timp de 1 an
C. Administrarea de statine
D. Administrarea de nitraţi
E. Administrarea de beta-blocant la pacienţii cu disfuncţie sistolică de ventricul
stâng
R = D (pag. 147)

Insuficienţa cardică cronică

15. Disfuncţia cordului drept în insuficienţa cardiacă cronică se manifestă prin:

A. Dispnee
B. Ortopnee
C. Edeme periferice
D. Hepatomegalie de stază
E. Turgescenţa venelor jugulare
R = C, D, E (pag. 173)

16. Care dintre următoarele afirmaţii privind insuficienţa cardiacă cronică sunt adevărate?
A. Insuficienţa cardiacă cronică cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng (VS) se
referă la cazurile în care fracţia de ejecţie a VS este crescută
B. Insuficienţa cardiacă cronică cu funcţie sistolică VS păstrată se asociază de
regulă cu dilatarea de VS
C. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică aflaţi în clasa funcţională III NYHA
au simptome la efort minim şi în repaus
 D. Stadiul D (ACC/AHA) al insuficienţei cardiace cronice include pacienţii cu
boală cardiacă structurală avansată şi simptome severe în pofida terapiei medicale
maximale
E. Aproximativ jumătate dintre pacienţii cu insuficienţa cardiacă cronică au
disfuncţie sistolică de VS
R = D, E (pag. 173-174)

17. Suprasolicitarea de presiune constituie mecanismul principal al insuficienţei cardiace

cronice din:
A. Stenoza aortică
B. Hipertensiunea arterială
C. Regurgitarea mitrală
D. Defectul septal interventricular
E. Fistulele arterio-venoase
R = A, B (pag 174)

18. Scăderea umplerii cardiace constituie mecanismul principal al insuficienţei cardiace

cronice din
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Miocarditele virale
C. Pericardita constrictivă
D. Tahiaritmii excesive
E. Bolile miocardice infiltrative cu restricţie
R = C, D, E (pag 174)

29. Care dintre următoarele circumstanţe sunt potenţiali factori precipitanţi extracardiaci
ai insuficienţei cardiace cronice?
A. Infarctul miocardic acut
B. Blocul atrio-ventricular total
C. Anemia
D. Insuficienţa renală
E. Infecţiile respiratorii
R = C, D, E (pag 175)

20. *Care dintre următoarele modificări nu sugerează insuficienţă cardiacă?

A. Galop protodiastolic
B. Sufluri cardiace
C. Nivel scăzut al peptidelor natriuretice în ser
D. Turgescenţa jugularelor
E. Raluri subcrepitante la bazele pulmonare
R = C (pag. 176-177)

21. *Care dintre următoarele nu reprezintă o măsură utilă în tratamentul insuficienţei

cardiace cronice?
A. Reducerea aportului de sare
B. Restricţia aportului de apă la pacienţii cu hipernatremie
 C. Vaccinarea anti-pneumococică
D. Vaccinarea anti-gripală (anti-influenza)
E. Reducerea sau oprirea consumului de alcool
R = B (pag. 179)

22. Care dintre următoarele clase terapeutice îmbunătăţesc evoluţia insuficienţei cardiace
cronice cu disfuncţie sistolică de ventricul stâng?
A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Corticoizii
D. Beta-blocantele
E. Antagoniştii receptorilor pentru mineralocorticoizi (antialdosteronicele)
R = A, D, E (pag. 179)

23. Care dintre următoarele reprezintă contraindicaţii la administrarea inhibitorilor

enzimei de conversie a angiotensinei?
A. Bradicardia
B. Disfuncţia sistolică a ventriculului stâng
C. Stenoza bilaterală de arteră renală
D. Istoricul de angioedem
E. Hiperpotasemia
R = C, D, E (pag. 180)

24. Efecte adverse ale spironolactonei pot fi:

A. Hipernatremia
B. Hipopotasemia
C. Disfuncţia renală
D. Ginecomastia
E. Hipertensiunea arterială
R = C, D (pag. 181)

25. *Care dintre următoarele intervenţii nu are efect de reducere a mortalităţii în

insuficienţa cardiacă cronică NYHA III-IV cu disfuncţie sistolică importantă de ventricul
stâng (FEj VS sub 35%)?
A. Administrarea de eplerenonă
B. Administrarea de digoxin pacienţilor cu fibrilaţie atrială
C. Implantarea unui defibrilator
D. Terapia de resincronizare cardiacă la pacienţii cu ritm sinusal şi bloc major de
ram stâng
E. Transplantul cardiac, dacă celelalte metode terapeutice nu mai sunt eficiente
R = B (pag. 181-185)

ă ă î î ââ şş ţţ