1.

Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu
ventricul stang/aorta de: (pag116 )
   A: 40-50 mmHg
   B: 400-500 mmHg
   C: 4-5 mmHg
   D: 4000-5000 mmHg
   E: 4,5-5,4 mmHп

R. A

2. Stenoza aortica afecteaza cel mai frecvent pacientii de peste: (pg. 116)
   A: 20 de ani
   B: 30 de ani
   C: 51 de ani
   D: 50 de ani
   E: 75 de ani
R.E

3. Stenoza aortica se caracterizeaza prin: (pag 116 ECN)

   A: Implantarea joasa
   B: obstacol fata de ejectia din atriul drept
   C: obstacol fata de ejectia din atriul stang
   D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept
   E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang
R. E

4. La auscultatie: (pag 117 ECN)

   A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
   B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
   C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
   D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
   E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa
R. B

5. Insuficienţa aortică cronică de etiologie reumatismală prezintă una din următoarele

caracteristici (pg. 108)
   A: afectarea distrofică a valvei aortice şi/sau a inelului aortic şi/sau a aortei ascendente
   B: este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate
   C: valvele sunt îngroşate, apoi calcificate, comisurile fuzionează, se retractă, iar mobilitatea lor
este diminuată
   D: se asociază cu bicuspidia aortică
   E: apare frecvent în sindromul Marfan
R. C

6. Insuficienţa aortică acută poate avea una din următoarele etiologii (pg. 108)
   A: bicuspidia aortică
   B: traumatismul toracic
   C: sindromul Laubry şi Pezzi
   D: lupusul eritematos diseminat
   E: spondilartrita anchilozantă
R. B

7. Unul din semnele stetacustice care apare în insuficienţa aortică este (pg. 109)
   A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
   B: Z2 diminuat sau abolit
   C: Suflu holosistolic, maximal în focarul mitral, piolant, care iradiază în axilă
   D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal în focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor
gâtului
   E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic
R. E
8. Semnul Durozier prezent în insuficienţa aortică înseamnă (pg. 109)
   A: Dublu suflu intermitent crural
   B: Mărirea presiunii arteriale diferenţiale
   C: Balansarea capului la fiecare bătaie cardiacă
   D: Hippus pupilar
   E: Puls capilar
R. A

9. Etiologia distrofică a insuficienţei mitrale cronice prezintă una din următoarele caracteristici
(pg. 112)
   A: Valve şi cordaje îngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate
   B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se îngroaşă, devin redundante
   C: Dilatarea inelului mitral
   D: Insuficienţa este frecvent asociată unei stenoze
   E: Este asociată unui mixom al atriului stâng
R. B

10. În legătură cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevărate următoarelele cu excepţia

(pag.124)
   A: riscul este crescut în insuficienţa renală
   B: riscul creşte cu durata tratamentului
   C: riscul creşte odată cu adm. de antiagregante
   D: riscul este mai mare la heparina nefracţionată
   E: depinde de calitatea respectării tratamentului
R. D

11. Semne de insuficienţă cardiacă la copilul mare (pag.1123)

   A: transpiraţii
   B: cianoză
   C: sincope
   D: edeme periferice
   E: polipnee
R. C

12. Sindromul Laubry şi Pezzi reprezintă

   A: insuficienţă aortică pe endocardită acută
   B: insuficienţă aortică în sifilis
   C: insuficienţă aortică în lupus eritematos
   D: insuficienţă aortică şi comunicare interventriculară
   E: insuficienţă aortică reumatismală
R. D

13. Semnele Musset reprezintă

   A: Dublu suflu intermitent crural
   B: Hipus pupilar
   C: Balansarea capului la fiecare bătaie cardiacă
   D: Suflu diastolic în focarul mitral
   E: Puls capilar
R. C

14. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia

   A: Endocardită acută
   B: Disecţia de aortă
   C: Boala Marfan
   D: Aortită sifilitică
   E: Traumatism toracic
R. D

15. Valvele cu bile sunt

   A: Bjork-Shiley
   B: Saint Jude Medical
   C: Starr-Edwards
   D: Biotronik
   E: Nici una
R. C

16. Intervenţia Ross este

   A: Transpoziţia de valvă pulmonară în poziţie aortică
   B: Protezare valvulară aortică
   C: Protezare valvulară mitrală
   D: Protezare valvulară şi mitrală
   E: Nici una
R. A

17. Homogrefele sunt

   A: Prelevate de la pacientul în cauză
   B: Prelevate de la cadavre
   C: Realizate din pericard porcin
   D: Toate cele de mai sus
   E: Nici una
R. B

18. Endocardita tardivă este cel mai frecvent pe valva

   A: Aortică
   B: Mitrală
   C: Pulmonară
   D: Tricuspidiană
   E: Sunt egale
R. A

19. Reprezintă etiologia distrofică a insuficienţei mitrale

   A: Dilatarea inelului mitral
   B: Boala Barlow
   C: Reumatismal
   D: Mixom al atriului stâng
   E: Lupusul eritematos sistemic
R. B

20. Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare în insuficienţa mitrală de cauză ()
   A: Degenerativă
   B: Sindrom Marfan
   C: Sclerodermie
   D: Cardiomipatie hipertrofică
   E: Boala Barlow
R. E

22. Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117)

   A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie
   B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara stanga 
   C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara stanga 
   D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate
   E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie
ventriculara dreapta
R. C

23. Boala Monckeberg reprezintă

   A: Stenoza supravalvulară congenitală
   B: Stenoza degenerativă
   C: Bicuspidie
   D: Stenoza subvalvulară
   E: Nici una de mai sus
R. B

24. Pentru un debit cardiac normal o stenoză strânsă realizează un gradient mediu de
   A: 50-60 mmHg
   B: 45-55 mmHg
   C: 40-50 mmHg
   D: 45-50 mmHg
   E: 40-45 mmHg
R. C

25. Suprafaţa normală a orificiului aortic este de

   A: 3cm 2
   B: 2.5cm 2
   C: 2cm2
   D: 2.5-3cm2
   E: Nici una
R. A

26 . In cazul unei alergii la streptokinază conduita teraupeutică va fi

   A: Antihistaminic
   B: Oprirea administrării de streptokinază
   C: Corticoterapie
   D: Heparină
   E: Nici una de mai sus
R. C

27. În cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra

   A: Acid epacrinic
   B: Acid docosapentaenoic
   C: Acid acetic
   D: Acid tranexamic
   E: Nici una 
R. D

28. Caracterizează suflurile funcţionale

   A: Sunt rar benigne
   B: Sunt de obicei diastolice
   C: Sunt variabile cu poziţia
   D: Frecvent iradiază
   E: Apar în caz de endocardită
R. C

29. Nu caracterizează suflurile funcţionale

   A: Sunt benigne
   B: Apar în context de anemie
   C: Z1 şi Z2 sunt normale
   D: Timp auscultatoriu diastolic
   E: Nici una

R. D

30. Comunicarea interatrială se caracterizează prin

   A: Dedublarea Z1
   B: Suflu interscapular
   C: Suflu holosistolic
   D: Suflu în spită de roată
   E: Suflu în focarul pulmonarei
R. E

31. Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este:

   A: reumatismala
   B: functionala
   C: congenitala
   D: degenerativa
   E: distrofica
R. D

32. Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii cu
exceptia:
   A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK
   B: insuficienta renala
   C: anevrism
   D: cu varsta
   E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5
R. D

33. In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele masuri:

   A: nu se intrerupe tratamentul
   B: vitamina K per os daca INR>4
   C: vitamina K iv
   D: aviz cardiologic
   E: vitamina K per os daca INR<6
R. D

34. Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108)

   A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
   B: sindrom Laubry si Pezzi
   C: sindromu Guillain-Barre
   D: sindrom Romano-Ward
   E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
R. B

35. Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic:

   A: in 3-4%
   B: in 20%
   C: in 10%
   D: in 80%
   E: niciodata
R. A

36. Etiologia insuficientei mitrale cronice: (pg. 112)

   A: este cel mai frecvent distrofica
   B: include hipertensiunea arteriala
   C: include ruptura de cordaj, etiologia ischemica
   D: poate fi functionala, prin cardiomiopatie obstructiva
   E: poate fi functionala, prin dilatare a inelului
R. E

37. Etiologia insuficientei aortice cronice: (pg. 108)

   A: include boala Barlow
   B: include disectia aortica
   C: include sifilis, boala Takayashu, spondilartrita anchilozanta, lupus diseminat, boala Crohn
   D: include endocardita acuta, sclerodermia, sindromul Ehler-Danlos, boala Crohn
   E: poate fi congenitala: bicuspidie aortica si sindrom Laubry si Pezzi (comunicare interatriala)
R. C

38. ECG in insuficienta mitrala arata: (pg. 113)

   A: hipertrofie biatriala
   B: hipertrofie atriala stanga si ventriculara stanga
   C: doar hipertrofie atriala stanga
   D: fibrilatie sau tahicardie atriala
   E: hipertrofie atriala stanga, unda P bifazica in DII SI bifida in V1
R. B

39. Una dintre cauzele insuficienţei aortice acute este reprezentată de:
   A: Boala Takayashu
   B: Bicuspidia aortică
   C: Hipertensiunea arterială severă
   D: Boala anuloectaziantă severă
   E: Traumatismul toracic
R. E

40. Se consideră stenoză aortică strânsă sub următoarea valoare a suprafeţei valvei aortice:
   A: 3 cmp
   B: 2,5 cmp
   C: 2 cmp
   D: 1cmp
   E: 0,6 cmp
R. D

41. Bioprotezele pot fi, cu exceptia: (pag 93)

   A: autogrefe
   B: homogrefe
   C: allogrefe
   D: bioproteze stentless
   E: heterogrefe
R. C

42. Indicatiile utilizarii valvelor mecanice sunt, cu exceptia: (pag 94)

   A: pacient deja sub anticoagulant
   B: comorbiditati grele
   C: pacient cu risc crescut de degenerescenta de bioproteza
   D: dorinta pacientului
   E: subiecti tineri <65 ani
R. B

43. In cadrul complicatiilor protezarii valvulare, endocardita precoce are urmatoarea etiologie:
(pag 94)
   A: streptococ 50-60%
   B: stafilococ 80-90%
   C: bagili gram negativi 10-30%
   D: streptococ D
   E: stafilococi albi si aurii
R. C

44. Tromboza protezelor valvulare se poate manifesta clinic prin, cu exceptia: (pag 94)
   A: insuficienta cardiaca acuta
   B: accident embolic cerebral
   C: accident embolic periferic
   D: palpitatii traducand o tulburare de ritm supraventriculara
   E: modificare a zgomotelor cardiace
R. D

45. In cadrul complicatiilor protezelor valvulare, hemoliza extracorpusculara mecanica este

caracterizata prin urmatoarele, cu exceptia: (pag 95)
   A: subicter conjunctival
   B: anemie aregenerativa
   C: schizocite pe frotiu
   D: formele importante pot sugera o dezinsertie de proteza
   E: formele importante pot sugera prezenta unei endocardite
R. B
46. Degenerescenta bioprotezei este mai frecventa in pozitie: (pag 95)
   A: mitrala
   B: tricuspida
   C: aortica
   D: pulmonara
   E: mecanica
R. A

47. Factori de risc trombembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt, cu exceptia: (pag
96)
   A: FiA
   B: AS dilatat > 50 mm
   C: valva mecanica in pozitie pulmonara
   D: FEVS < 50%
   E: valva mecanica in pozitie mitrala
R. D

48. Cateterismul stang studiaza gradele unei valvulopatii (I-IV) in: (pag 114)
   A: insuficienta aortica
   B: insuficienta mitrala
   C: stenoza aortica
   D: stenoza mitrala
   E: tromboza de proteza mecanica
R. B

49. NU este etiologie a stenozei aortice: (pag 116)

   A: degenerativa
   B: reumatismala
   C: endocardita infectioasa
   D: congenitala
   E: bicuspidia aortica
R. C

71. ECG în insuficienţa mitrală

   A: Fibrilaţie ventriculară
   B: Unda P bifazică în V1
   C: Hipertrofie atrială stângă diastolică
   D: S în V5+R în V1>35 mm
   E: Fibrilaţie atrială
R. BE

72. Bilanţul preoperator în insuficienţa mitrală include (pg. 114)

   A: Holter ECG
   B: Coronarografie
   C: Probe funcţionale respiratorii
   D: Consult anestezic
   E: Cateterism cardiac
R. BCD

73. Semnele funcţionale în insuficienţa mitrală includ

   A: Dispnee
   B: Durere toracică
   C: Hemoptizii frecvente
   D: Hepatalgii
   E: Artralgii
R. ABD

74. Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112)
   A: Boala Barlow
   B: Endocardita infectioasa acuta
   C: Infarct miocardic inferior 
   D: Cardiomiopatie hipertrofica
   E: Dilatare a inelului
R. BC

75. ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113)

   A: p<0,12 secunde bifida in DII
   B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica)
   C: p>0,12 secunde bifida in V1
   D: p>0,12 sec bifazica in V1
   E: Fibrilatie sau flutter atrial
R. BDE

76. Boala Monckeberg este: (pag 116)

   A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa
   B: vizeaza pacientii de peste 75 ani
   C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
   D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar
   E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)
R. ABD

77. ECG in stenoza aortica (pag 117)

   A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular
   B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica
   C: tulburari de ritm supraventricular
   D: tulburari de ritm ventricular
   E: bloc de ramura stanga incomplet
R. BCE

78. Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111)

   A: betablocante in cazul bolii Marfan
   B: protezare in caz de FEVS<50%
   C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente
   D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm
   E: vasoldilatatorii arteriale
R. ABCE

79. In insuficienta mitrala (PAG 113)

   A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare
   B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga
   C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice
   D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a
presiunii capilare pulmonare si edem pulmonar
   E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta
R. ADE

80. Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113)

   A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior
drept
   B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful
subdiafragmatic
   C: nu se vor cauta calcificari valvulare
   D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral
   E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)
R. AB

91. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier

   A: semn fizic in stenoza aortica
   B: dublu suflu permanent crural
   C: puls capilar
   D: semn fizic in insuficienta aortica
   E: semn de gravitate al stenozei aortice
R. ABCE

92. La auscultataie in insuficienta aortica se percepe:

   A: suflu protodiastolic fin
   B: galop protodiastolic
   C: clacment mezodiastolic
   D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga
   E: suflu sistolic in focarul mitralei
R. AB

93. In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata:

   A: in caz de suspiciune de endocardita
   B: in caz de dilatare a aortei ascendente
   C: intotdeauna
   D: doar la pacienti tineri
   E: in caz de slaba ecogenitate
R. ABE

94. Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde:

   A: bilant biologic preoperator obisnuit
   B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice
   C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice
   D: probe functionale respiratorii
   E: test de effort
R. ABCD

95. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa: (pg.
112)
   A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante
   B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
   C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta
   D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
   E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
R. ABE

96. Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice:
   A: boala Barlow
   B: sindrom Marfan
   C: endocardita subacuta
   D: cardiomiopatie dilatativa
   E: spondilartrita anchilozanta
R. AB

97. Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde:

   A: mixom al atriului stang
   B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral
   C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral
   D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii
segmentare
   E: traumatism toracic
R. BCDE

98. În ceea ce privește accidentele survenite în timpul anticoagulării cu heparină, sunt adevărate
următoarele afirmații: (Pag. 124)
   A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doză
   B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic
   C: oprirea heparinei în caz de hemoragie majoră
   D: în caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina
   E: riscul hemoragic este crescut în insuficiența renală și hepatică
R. BCDE

141. Stenoza aortica - clinic: (pg. 117)

   A: auscultarea se face cu pacientul asezat: suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in
focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
   B: examen fizic: palpitatii, legate de extrasistole, sau de trecerea in FiA paroxistica
   C: sincopa, precedata uneori de durere toracica sau de o senzatie de val in fata ochilor
   D: BRS incomplet, BAV
   E: soc in dom la palpare (Bard), deplasat in jos si la stanga 
R. AC
142. Auscultatia in insuficienta mitrala: (pg. 113)
   A: suflu mezosistolic
   B: zgomote supra-adaugate precum Z3, semne de HTAP (intarire a Z2 pulmonar)
   C: Z2 diminuat sau abolit
   D: suflu de intensitate uniforma
   E: suflul holosistolic iradiaza in axila, uneori si in spate
R. BDE

143. Radiografia toracica in stenoza aortica: (pg. 117)

   A: cardiomegalie
   B: dilatare a aortei initiale (leziuni de jet)
   C: radioscopie: calcificari ale inelului aortic foarte frecvente
   D: dilatare a atriului stang 
   E: permite stabilirea diagnosticului etiologic
R. BC

144. Radiografia in insuficienta mitrala: (pg. 113)

   A: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept (atriul drept + atriul
stang)
   B: suprasarcina pulmonara: sindrom interstitial, revarsat pleural bilateral
   C: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie 
   D: aspect de lingura sau de hamac in boala Barlow
   E: se vor cauta calcificari valvulare
R. ABCE

145. Complicatiile valvulopatiilor:

   A: embolii in insuficienta aortica
   B: insuficienta cardiaca, moarte subita
   C: endocardita bacteriana
   D: tulburari de conducere de grad inalt in stenoza aortica
   E: embolii calcare in stenoza aortica
R. BCDE

146. Diagnosticul diferential al stenozei aortice: (pg. 118)

   A: se refera la suflurile sistolice
   B: se face cu insuficienta aortica
   C: se face cu insuficienta mitrala
   D: se face cu cardiomiopatia obstructiva
   E: in comunicarea interventriculara apare suflu in spite de roata
R. ACDE

147.Tratamentul stenozei aortice - afirmatii false: (pg. 119)

   A: medical: eficient asupra progresiei bolii
   B: se recomanda activitate fizica
   C: include tratamentul simptomatic al insuficientei cardiace: control strict al tensiunii arteriale
si mentinere in ritm sinusal
   D: tratamentul chirurgical este singurul curativ, prin inlocuire valvulara (mecanica sau
bioproteza)
   E: posibilitatea de implantare de valva aortica pe cale percutana (risc operator crescut)
R. AB

148. Tratamentul chirurgical al stenozei aortice stranse - afirmatii false: (pg. 119)
   A: daca este simptomatica
   B: daca este asimptomatica, FEVS < 50% si ECG de efort identifica o slaba crestere a tensiunii
(< 20 mmHg) sau cadere TAs la efort
   C: daca este fals asimptomatica (identificata la ECG de efort)
   D: in caz de supradenivelare ST marcata (> 2mm ) la ECG de efort
   E: in caz de calcificari aortice moderate-severe SI a Vmax aortice < 0,3 m/sec/an
R. DE

149. Supravietuirea in stenoza aortica: (pg. 118)

   A: 5 ani in caz de sincopa
   B: 5 ani in caz de angor
   C: 1 an in caz de insuficienta cardiaca
   D: 3 ani in caz de sincopa
   E: 2 ani in caz de insuficienta cardiaca
R. BDE

150. Examinari complementare in stenoza aortica: (pg. 117)

   A: ECG - hipertrofie ventriculara stanga sistolica, tulburari de conducere, tulburari de ritm
supraventriculare (fibrilatie)
   B: ecografie cu dobutamina in doze mici: rezervat pentru stenoza aortica asimptomatica la
pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
   C: radiografie toracica: inima de volum normal, dilatare a aortei initiale
   D: Z2 diminuat sau abolit - semn de stenoza aortica stransa
   E: cateterism cardiac: masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin 
R. ACE