Care dintre următoarele elemente electrocardiografice diferenţiază bradicardia

sinusală de tahicardia sinusală ?

a. ritm sinusal
b. intervale P-P regulate
1. C
c. frecvenţa cardiacă
d. intervale R-R regulate
e. P-Q normal, constant

Suflul patognomonic pentru insuficienţa aortică este:

a. holosistolic
b. sistolo-diastolic
2. c. sistolic crescendo-descrescendo D
d. holodiastolic
e. toate răspunsurile sunt corecte

Cea mai frecventă cauză de pericardită constrictivă este:

a. neoplazică
b. virală
3. c. uremică D
d. tuberculoasă
e. posttraumatică.

Hipertensiunea arterială de origine cardio-vasculară poate apare în următoarele

afecţiuni, cu excepţia:
a. coarctaţia de aortă
b. stenoza de istm aortic
4. C
c. pericardita exudativă
d. bloc atrio-ventricular total
e. insuficienţa cardiacă.

Suflul sistolic din insuficienţa mitrală are următoarele caractere, cu excepţia:

a. este holosistolic
a. are maxim de intensitate la apex
5. b. iradiază în axilă E
c. se aude mai bine în decubit lateral stâng
d. este crescendo-descrescendo

Criteriile de diagnostic EKG în HVS includ:

f. indice Sokolov-Lyon < 35mm
g. indice Sokolov-Lyon ≥ 35mm
6. h. deflexiune intrinsecoidă >o,o6s B
i. variantele b+c
j. niciuna din variante

Suflul din insuficienţa aortică are următoarele caracteristici cu excepţia:

a. este un suflu diastolic
b. are caracter crescendo-descrescendo
7. c. este „dulce-aspirativ” B
d. are intensitate înaltă
e. începe după zgomotul 2.
 Ischemia miocardică este definită EKG prin:
a. supradenivelarea ST
b. inversarea undei T
8. c. unda Q B
d. toate variantele sunt corecte
e. niciuna din variante nu este corectă

Tetralogia Fallot este definită prin:

a. stenoza sau atrezia arterei pulmonare;
b. defect septal ventricular;
9. c. dextropoziţia aortei; E
d. hipertrofia ventriculului drept
e. toate elementele enunţate anterior

Formula tensională divergentă se întâlneşte în :

a. stenoza aortică
b. insuficienţa aortică
10. c. stenoza mitrală B
d. insuficienţa mitrală
e. c şi d

Infarctul miocardic vechi (cicatricial) se caracterizează din punct de vedere

electrocardiografic prin:
a. undă Q patologică
b. subdenivelare a segmentului ST
11. A
c. supradenivelare ST ce înglobează unda T
d. unde T înalte, ascuţite, simetrice
e. hipertrofie ventriculară stângă

Tahicardia paroxistică supraventriculară se caracterizează prin următoarele, cu

excepţia:
a. prezenţa unui focar ectopic
b. frecvenţă neregulată
12. B
c. debut şi sfârşit brusc
d. b şi c
e. toate variantele sunt corecte

Examenul obiectiv în fibrilaţia atrială poate evidenţia următoarele semne, cu excepţia:

a. frecvenţă cardiacă complet neregulată
b. puls regulat
13. c. deficit de puls B
d. niciunul din răspunsuri
e. a şi c

Dintre criteriile majore pentru reumatismul articular acut, nu face parte:

a. cardita
b. poliartrita
14. c. coreea D
d. febra
e. eritemul marginat
 Sincopa Adams-Stockes se întâlneşte în:
a. bloc atrioventricular de grad I
b. bloc atrioventricular de grad III
15. c. fibrilaţie atrială B
d. flutter atrial
e. HTA

Dintre caracterele frecăturii pericardice nu face parte:

a. instabilitate si mobilitate de timp
b. instabilitate şi mobilitate de loc
16. c. iradierea la nivelul regiunii precordiale C
d. timbrul aspru
e. se ascultă pe marginea stângă a sternului

Claudicaţia intermitentă este specifică:

a. tromboflebitelor profunde
b. sindromului de ischemie periferică cronică
17. c. sindromului de ischemie periferică acută B
d. b şi c
e. tromboflebitei superficiale

Ascultaţia în stenoza mitrală evidenţiază următoarele elemente, cu excepţia:

a. suflu presistolic.
b. Z1 normal la vârf.
18. c. uruitura diastolică. B
d. dedublarea Z 2
e. clacment de deschidere al mitralei.

Care dintre următoarele elemente electrocardiografice diferenţiază bradicardia

sinusală de tahicardia sinusală ?
a. ritm sinusal
b. intervale P-P regulate
19. C
c. frecvenţa cardiacă
d. intervale R-R regulate
e. P-Q normal, constant

Tahicardia sinusală este caracterizată prin următoarele semne ecg, cu excepţia:

a. ritm sinusal
b. frecvenţa cardiacă 100-140/min
20. c. P-Q normal, constant D
d. intervale P-P neregulate
e. T-P scurt

Examenul obiectiv în fibrilaţia atrială constată următoarele elemente, mai puţin:

a. puls neregulat
b. puls de amplitudine inegală
21. c. zgomote cardiace regulate C
d. zgomote cardiace de intensitate variabilă
e. deficit de puls
 Care dintre următoarele semne clinice caracterizează fibrilaţia atrială ?
a. puls regulat, de amplitudine inegală
b. zgomote cardiace complet neregulate
22. c. frecvenţa cardiacă centrală egală cu cea periferică B
d. frecvenţa cardiacă nu creşte la efort
e. zgomote cardiace de intensitate constantă

Dintre cauzele fiziologice ale extrasistolelor nu face parte:

a. oboseala
b. stressul
23. c. consumul de cafea D
d. somnul
e. fumatul

Care dintre următoarele semne ecg nu apar în fibrilaţia atrială?

a. prezenţa undelor P
b. prezenţa undelor „f”
24. c. complexe QRS cu morfologie neregulată A
d. intervale inegale între complexele QRS
e. unde „f” cu frecvenţa 400-600/min

Extrasistolele ventriculare se caracterizează prin următoarele semne ecg, mai puţin:

a. prezenţa undei P
b. QRS foarte larg
25. c. ST şi T de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS A
d. pauză compensatorie mare
e. pot fi sistematizate

Examenul obiectiv în fibrilaţia atrială constată următoarele elemente, mai puţin:

a. puls neregulat
b. zgomote cardiace neregulate
26. c. puls de amplitudine constantă C
d. zgomote cardiace de intensitate variabilă
e. deficit de puls

Care este cea mai frecventă cauză de cardiopatie ischemică ?

a. coronarita reumatică
b. coronaritele infecţioase
27. c. ateroscleroza coronariană C
d. emboliile coronariene
e. anomaliile congenitale coronariene

Care dintre caracterele clinice enunţate mai jos nu este specific durerii anginoase ?
a. durere cu sediu retrosternal sau precordial, pe o suprafaţă mare
b. durere iradiată pe marginea internă a membrului superior stâng
28. c. durere cu durata de 2-5 minute, maxim 15 minute D
d. durere cu sediu punctiform, ca o înţepătură de ac
e. durere care apare la efort şi cedează la repaus
 Durerea anginoasă nu are următoarea caracteristici:
a. localizare retrosternală
b. durata peste 60 minute
29. c. este declanşată de efort fizic, frig, mese copioase B
d. răspuns favorabil la nitroglicerină sublingual
e. iradiere pe marginea cubitală a membrului superior stâng

Triada de compresiune a lui Beck manifestată prin creşterea presiunii venoase,

scăderea presiunii arteriale, cord liniştit se intâlneşte în:
a. insuficienţa cardiacă congestivă globală
b. angina pectorală
30. C
c. tamponada cardiacă
d. pericardita acută uscată
e. pericardita constrictivă

Care din următoarele semne intâlnite în reumatismul articular acut reprezintă un semn
major?
a. creşterea fibrinogenului
b. febra
31. E
c. leucocitoza
d. VSH accelerată
e. coreea

Nodulii cutanaţi Osler se întâlnesc în:

a. endocardita bacteriană subacută
b. hipertensiunea arterială
32. c. pericardita exudativă A
d. infarctul miocardic acut
e. insuficienţa cardiacă

Bradicardia sinusală se caracterizează prin următoarele semne ecg, cu excepţia:

a. frecvenţa cardiacă 40-60/min
b. ritm sinusal
33. c. intervale R-R neregulate C
d. P-Q normal, constant
e. T-P lung

Dintre următoarele semne ecg, care nu apare în TPV?

a. P prezent
b. frecvenţă cardiacă regulată
34. c. QRS deformate A
d. frecvenţă cardiacă 160-250/min
e. QRS cu aspect de extrasistolă ventriculară

Edemul cardiac are următoarele caracteristici cu excepţia:

a. este intermitent, are caracter vesperal, dispare la repaus
b. este cianotic, ferm, dureros putând apare unilateral sau bilateral la nivelul
membrelor inferioare
35. B
c. se modifică în funcţie de poziţia bolnavului
d. apare la nivelul gambelor, maleolelor
e. poate evolua spre anasarcă.
 Focarul lui Erb se ascultă la nivelul:
a. spaţiului II intercostal drept
b. spaţiului II intercostal stâng
36. c. spaţiului III intercostal stâng C
d. la apex
e. la baza apendicelui xifoid.

Cauza principală a infarctului miocardic acut este:

a. ateroscleroza coronarianaă
b. anomaliile congenitale ale arterelor coronare
37. c. vâscozitatea crescută a sângelui A
d. diabetul zaharat
e. fumatul.

Semnele fizice ale obstrucţiei arteriale acute periferice includ:

a. creşterea temperaturii cutanate
b. absenţa pulsului proximal de obstrucţie
38. c. paloare tegumentară C
d. reflexe osteo-tendinoase profunde vii
e. nici una din variante.

Semnul direct pe ECG al necrozei miocardice este reprezentat de:

a. unda Q
b. unda T negativă, ascuţită şi simetrică
c. unda T pozitivă, amplaă, ascuţită şi simetrică
39. A
d. supradenivelare de segment ST şi fuzionat cu complexul QRS într-o singura
undă
e. nici una din variante.

Simptomul cel mai caracteristic al insuficienţei cardiace este:

a. dispneea
b. oboseala
40. c. tusea A
d. palpitaţiile
e. durerea anginoasă.

Deficitul de puls se intâlneşte în:

a. tahicardia sinusală
b. fibrilatia atrială
41. c. flutterul atrial B
d. blocul atrio-ventricular total
e. fibrilaţia ventriculară.

Semnul Homans este pozitiv în:

a. ischemia periferică acută
b. tromboflebita profundă
42. c. insuficienţa venoasă cronică B
d. coarctaţia de aortă
e. nici una din variante.
 Toracele emfizematos are următoarele caractere cu excepţia:
a. diametrul antero-posterior mai mare decât cel transversal;
b. spaţiile intercostale lărgite, amplitudinea mişcărilor respiratorii redusă;
43. c. este rigid, aparent fixat în inspir permanent; E
d. coaste orizontalizate, gât scurt, fosele supra-/subclaviculare şterse;
e. stern proeminent „în carenă”, „piept de găină”, „mătănii costale.”

Hemoptizia se deosebeşte de hematemeză prin:

a. sânge neaerat:
b. neprecedată de tuse;
44. c. sânge roşu închis spre negru; D
d. este precedată de tuse;
e. nu există istoric de afecţiune pulmonară.

Matitatea la percuţie nu se întâlneşte în:

a. pneumonie;
b. emfizem;
45. c. pleurezie; B
d. adipozitate masivă;
e. atelectazie.

Despre vomică sunt adevărate:

a. este urmată invariabil de înrăutăţirea stării generale;
b. reprezintă eliminarea de conţinut purulent din tractul digestiv;
46. c. poate apărea în urma deschiderii unui abces pulmonar în bronhii; C
d. reprezintă eliminarea de sânge din arborele respirator;
e. apare după o durere abdominală puternică.

Care dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a
fi cel mai important ?
a. predispoziţia genetică
47. b. poluarea aerului C
c. fumatul
d. expunerea profesională la pulberi şi gaze toxice
e. factorii infecţioşi
Care dintre următoarele afecţiuni pulmonare se însoţesc de durere ?
a. pneumotorax
b. astm bronşic
48. c. bronşită cronică A
d. emfizem pulmonar
e. bronşiectazie

Examenul clinic la un pacient cu emfizem pulmonar relevă următoarele elemente, cu

o excepţie:
a. amplitudinea mişcărilor respiratorii redusă
49. b. reducerea transmiterii vibraţiilor vocale C
c. raluri subcrepitante la baze
d. murmur vezicular diminuat
e. hipersonoritate
 Examenul clinic la un pacient cu emfizem pulmonar relevă următoarele elemente, cu
o excepţie:
a. amplitudinea mişcărilor respiratorii redusă
50. b. reducerea transmiterii vibraţiilor vocale D
c. murmur vezicular diminuat
d. accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale
e. hipersonoritate
La examenul sputei unui pacient cu astm bronşic se găsesc următoarele elemente, cu
excepţia:
a. bazofile
51. b. spirale Curschmann A
c. corpi Creola
d. eozinofile
e. mulaje bronhiolare
Examenul sputei în astmul bronşic relevă următoarele elemente patologice, cu
excepţia:
a. spirale Curschman
52. b. cristale Charcot-Leyden E
c. eozinofile
d. corpi Creola
e. cristale birefringente
Următoarele semne clinice caracterizează pneumonia bacteriană, mai puţin:
a. accentuarea vibraţiilor vocale
b. matitate sau submatitate
53. c. suflu tubar patologic D
d. abolirea murmurului vezicular
e. raluri crepitante

La examenul clinic în pneumonia pneumococică întâlnim următoarele semne, cu

excepţia:
a. diminuarea mişcărilor respiratorii pe partea afectată;
54. b. accentuarea vibraţilor vocale; C
c. hipersonoritate.
d. suflu tubar patologic,
e. raluri crepitante
Următoarele semne clinice caracterizează pneumonia bacteriană, mai puţin:
a. accentuarea vibraţiilor vocale
b. matitate sau submatitate
55. c. reducerea transmiterii vibraţiilor vocale C
d. suflu tubar patologic
e. raluri crepitante

Bronşiectazia se caracterizează prin:

a. tuse seacă, iritativă
b. tuse 3 luni/an, 2 ani consecutive
56. c. expectoratie mucopurulentă, în 4 straturi C
d. răguşeală
e. a şi b
 Care din următoarele semne clinice nu aparţin sindromului pleural?
a. dilatare hemitorace
b. diminuarea vibraţiilor vocale
57. c. abolirea murmurului vezicular E
d. matitate la percuţie
e. raluri subcrepitante

In emfizemul pulmonar se întâlnesc următoarele semne, cu excepţia:

a. dispnee cu polipnee expiratorie,
b. hipersonoritate la percuţie,
58. c. diminuarea murmurului vezicular, E
d. tiraj,
e. retracţia foselor supraclaviculare

Lichidul pleural cu caracter de exsudat prezintă:

a. albumină < 2,5g%;
b. reacţie Rivalta pozitivă;
59. c. citologie săracă; B
d. densitate < 1015;
e. caracter lactescent.

Care din următoarele afecţiuni nu este cauză posibilă de hemoptizie?

a. neoplasmul bronhopulmonar,
b. stenoza mitrală,
60. c. pneumotoraxul, C
d. infarctul pulmonar,
e. pneumonia cu Klebsiella pneumoniae.

Complicaţiile emfizemului pulmonar sunt reprezentate de următoarele, cu excepţia:

a. cordul pulmonar cronic
b. pneumotoraxul spontan
61. c. infecţii bronhopulmonare E
d. fracturi costale
e. anemia inflamatorie cronică

La examenul clinic în criza de astm bronşic găsiţi:

a. murmur vezicular înăsprit
b. matitate la bazele hemitoracelui
62. c. excursii costale ample, simetrice D
d. raluri ronflante şi sibilante
e. accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale

În pneumonia virală la inspecţie se poate observa:

a. torace excavat
b. torace bombat
63. c. este normală C
d. retracţia unui hemitorace
e. torace conoid
 La examenul clinic în criza de astm bronşic găsiţi următoarele elemente, cu excepţia:
a. murmur vezicular diminuat
b. matitate la bazele hemitoracelui
64. c. hipersonoritate B
d. raluri ronflante şi sibilante
e. reducerea transmiterii vibraţiilor vocale

Dintre cauzele hemoptiziei nu face parte:

a. neoplasmul bronsic
b. tuberculoza pulmonara
65. c. astmul bronşic C
d. bronsiectazia
a. infarctul pulmonar

Steluţele vasculare au următoarele caractere, cu excepţia:

a. localizare predilectă toracică anterioară
b. dispar la vitropresiune
66. c. apar în ciroza hepatică E
d. pot fi multiple
e. apar în insuficienţa renală

Neoplasmul esofagian nu are ca simptom:

a. scăderea ponderală
b. disfagia
67. c. hematemeza E
d. tusea
e. diareea

Care dintre următoarele simptome/semne este cel mai specific pentru diagnosticul de
cancer esofagian:
a. scăderea ponderală severă
b. anemia
68. D
c. inapetenţa
d. disfagia progresivă
e. greaţa şi vărsăturile

Din sindromul de colestază nu face parte:

a. GGT
b. fosfataza alcalină
69. c. bilirubina E
d. colesterolul
e. fierul seric

Care dintre următoarele elemente nu apreciază sindromul hepatopriv:

a. albumina
b. indicele Quik
70. c. lactic dehidrogenaza C
d. timpul de protrombină
e. colesterolul esterificat
 Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului este:
a. perforaţia;
b. stenoza;
71. c. hemoragia; C
d. fistulizarea;
e. malignizarea.

Hepatomegalia tumorală este:

a. moderată, dureroasă, suprafaţă netedă;
b. consistenţă fermă, dureroasă;
72. c. de consistenţă moale, nedureroasă; E
d. dură, nedureroasă;
e. de consistenţă dură, chiar lemnoasă, dureroasă, cu suprafaţă neregulată.

Manevra Murphy este pozitivă în:

a. colica biliară;
b. colica renală;
73. c. durerea pancreatică; A
d. durerea din ocluzia intestinală;
e. durerea ulceroasă.

În stenoza pilorică nu apare:

a. senzaţia de plenitudine gastrică;
b. scăderea ponderală;
74. c. clapotajul matinal; E
d. greaţa;
e. creşterea apetitului.

Durerea ulceroasă este însoţită de următoarele simptome, cu excepţia:

a. pirozis;
b. clapotaj matinal;
75. c. regurgitaţii; B
d. greţuri;
e. vărsături alimentare.

Megacolonul toxic este o complicaţie a:

a. bolii celiace;
b. rectocolitei ulcero- hemoragice;
76. c. bolii Crohn; B
d. diverticulozei colice;
e. polipozei colonice.

Cauzele cele mai frecvente de pancreatită acută sunt:

a. consumul de alcool şi litiaza biliară;
b. infecţiile virale;
77. c. traumatismele; A
d. complicaţiile postoperatorii;
e. de origine medicamentoasă.
 Cel mai frecvent simptom în pancreatita acută este:
a. febra;
b. greaţa;
78. c. durerea abdominală; C
d. vărsăturile;
e. anxietatea.

În pancreatita cronică sunt prezente următoarele elemente, cu excepţia:

a. durerea
b. steatoreea
79. c. obezitatea C
d. scăderea ponderală
e. malabsorbţia

În care dintre următoarele afecţiuni apare flapping tremorul:

a. cancerul gastric
b. refluxul gastroesofagian
80. c. pancreatita cronică D
d. ciroza hepatică
e. colonul iritabil

Care dintre următoarele simptome este cel mai specific pentru refluxul
gastroesofagian?
a. inapetenţa
b. pirozisul
81. B
c. constipaţia
d. durerile epigatrice
e. niciunul

Care din următoarele cauze de sindrom ascitic este cea mai frecventă?
a. sindromul nefrotic
b. ciroza hepatică
82. c. astmul bronşic B
d. pancreatita acută
e. pericardita constrictivă

Care dintre următoarele simptome nu sunt prezente de obicei în cancerul gastric:

a. inapetenţa
b. scăderea ponderală
83. c. rectoragia C
d. durerile epigastrice
e. hematemeza

Dintre semnele clinice ale cirozei hepatice nu face parte:

a. icterul
b. reducerea pilozităţii
84. c. ginecomastia D
d. cianoza
e. circulaţia colaterală abdominală
 Ulcerul duodenal se poate complica cu următoarele, cu excepţia:
a. perforaţia în peritoneu liber
b. hemoragie digestivă superioară
85. c. penetrare în pancreas D
d. cancer gastric
e. stenoză pilorică

În ciroza hepatică sunt prezente următoarele semne clinice, cu excepţia:

a. steluţe vasculare
b. circulaţie colaterală abdominală
86. c. eritem palmar şi plantar D
d. jugulare turgescente
e. buze carminate

Care dintre următoarele simptome nu face parte din tabloul clinic al pancreatitei
cronice:
a. durere abdominală
b. diabet zaharat
87. E
c. steatoree
d. scădere ponderală
e. constipaţie

Durerea de cauză pancreatică are următoarele caractere, cu o excepţie:

a. sediul în epigastru şi peri-ombilical,
b. iradiază“în bară transversală”
88. c. iradiază posterior (coloana vertebrală dorsală şi regiunea interscapulo- E
vertebrală)
d. se accentuează post-prandial
e. se ameliorează după ingestia de grăsimi
Care dintre următoarele complicaţii este specifică numai ulcerului gastric nu şi celui
duodenal:
a. stenoza
b. hemoragia digestivă
89. E
c. perforaţia
d. penetraţia
e. malignizarea

Despre pancreatita acută se pot afirma următoarele, cu excepţia:

a. debutul este brusc, în sănătate aparentă
b. apare de obicei la persoane obeze, diabetice,
90. c. este o afecţiune cu evoluţie uşoară, vindecare spontană, fără complicaţii C
d. este precipitată de consumul de alcool
e. apare frecvent după mese copioase, bogate în grăsimi

Un pacient cu cancer de colon poate prezenta următoarele simptome, cu excepţia:

a. rectoragii
b. tulburări de tranzit
91. c. masă tumorală palpabilă în fosa iliacă dreaptă D
d. hematemeză
e. scădere ponderală
 Pentru diagnosticul pancreatitei acute sunt indicate următoarele explorări, cu
excepţia:
a. amilaza serică
92. b. lipaza serică D
c. amilaza urinară
d. indicele de protrombină
e. ecografia abdominală
La palpare, suprafaţa ficatului este neregulată în:
a. hepatita acută virală
b. ficatul de stază
93. c. hepatita cronică virală D
d. ciroza hepatică
e. steatoza hepatică

Pacientul cu cancer gastric prezintă următoarele aspecte clinice, mai puţin:

a. durere epigastrică continuă, cu exacerbări
b. durere epigastrică calmată de ingestia de alimente
94. c. paloare B
d. formaţiune epigastrică palpabilă, uneori
e. adenopatie supraclaviculară stângă (Virchow-Troisier), în stadii avansate

Una dintre caracteristicile clinice de mai jos nu este specifică pentru boala ulceroasă:
a. durere localizată în epigastru
b. „mica periodicitate” a durerii
95. c. „marea periodicitate” a durerii D
d. durere care se accentuează după ingestia de alcaline
e. pofta de mâncare normală sau crescută

Cea mai frecventă cauză a pancreatitei cronice este:

a. ulcerul duodenal
b. rectolită ulcero-hemoragică
96. c. alcoolismul C
d. insuficienţa cardiacă
e. astmul bronşic

Următoarele semne clinice sunt întâlnite în rectocolita ulcero-hemoragică, cu

excepţia:
a. rectoragii
b. scaune diareice
97. C
c. disfagie
d. tenesme rectale
e. scaune cu mucus şi puroi

Examenul radiologic baritat al pacientului cu ulcer gastric evidenţiază:

a. imagine vegetanta ce dislocuieşte bariul
b. multiple nivele hidro – aerice
98. c. semilună aerică subdiafragmatic drept E
d. imagine de nişă
e. imagine in “ cocardă” pe bulbul duodenal
 Dintre simptomele enunţate mai jos, cel mai specific pentru rectocolita
ulcerohemoragică (RCUH) este:
a. diareea fără sânge
b. diareea sanguinolentă
99. B
c. durerea abdominală intensă
d. febra
e. scăderea ponderală

În icterul hemolitic se întâlnesc următoarele, cu excepţia:

a. splenomegalie
b. anemie
100. c. urini hipercrome D
d. scaune acolice
e. bilirubină indirectă crescută

Cancerul esofagian beneficiază de un diagnostic cert prin:

a. radioscopie baritata eso-gastrica
b. ecografie abdominala
101. c. esofagoscopie cu biopsie C
d. manometrie esofagiana
e. pH metrie esofagiană

Sindromul nefrotic are următoarele caractere:

a. cilindri leucocitari prezenţi;
b. proteinurie > 4-5g/24h, edeme, hipoalbuminemie (< 30g %o);
102. c. hiperglicemie (> 3 g%o); B
d. hipotensiune arterială;
e. febră.

Examenul sumar de urină în pielonefrita cronică poate releva:

a. urini roşii-brune;
b. proteinurie masivă (> 5g/24h);
103. c. cilindri hematici; E
d. hematurie superioară leucocituriei;
e. celule Sternhelmer-Malbin.

Dintre sindroamele clinice asociate glomerulonefritei acute poststreptococice

enumerăm:
a. sindromul vascular;
b. sindromul cerebral;
104. E
c. sindromul edematos;
d. sindromul urinar;
e. toate de mai sus.

Stadiul uremic al IRC se manifestă prin:

a. piele de aspect „pudrat”;
b. echimoze secundare pruritului;
105. c. valori normale ale constantelor biologice; A
d. absența simptomatologiei clinice;
e. predomină semnele clinice ale nefropatiei de bază.
 În insuficienţa renală acută întâlnim următoarele modificări, cu excepţia:
a. hipoNa
b. creşterea ureei serice
106. c. creşterea creatininei serice D
d. hipoK
e. acidoză metabolică

Manifestările clinice din insuficienţa renală cronică includ următoarele elemente, cu

excepţia:
a. greţuri, vărsături
b. prurit cutanat
107. C
c. encefalopatie portală
d. pericardită
e. anemie

Care dintre următoarele condiţii este cauză prerenală de insuficienţă renală acută?
a. glomerulonefrita acută
b. şocul hipovolemic
108. c. uropatia obstructivă B
d. nefroangioscleroza malignă
e. toxice renale exogene

Prezenţa cristalelor birefringente caracterizează:

a. glomerulonefrita acută poststreptococică
b. glomerulonefrita cronică
109. c. pielonefrita acută D
d. sindromul nefrotic
e. pielonefrita cronică

Dintre manifestările GNA poststreptococice nu face parte:

a. hematuria macroscopică
b. cefalee
110. c. anorexie D
d. piurie
e. HTA

Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele elemente biochimice cu

excepţia:
a. proteinurie masivă > 3,5 g/24 h
b. hipoproteinemie < 6 g %
111. E
c. hipoalbuminemie < 3,5 g %
d. hipercolesterolemie > 300 mg %
e. hiperamilazemie >100u/l

Pentru pielonefrita acută nu este caracteristică:

a. leucocituria
b. prezenţa cilindrilor leucocitari
112. c. hematuria macroscopică C
d. proteinuria redusă
e. urocultura pozitivă
 În sindromul nefrotic nu apare:
a. densitate urinară scăzută
b. proteinurie
113. c. lipurie A
d. hipoproteinemie
e. hiperlipemie

Pentru diagnosticul infecţiei urinare înalte valoarea uroculturii trebuie să fie:

a. peste 100 000 germ/ml
b. 150000 germ/ml
114. c. 300000 germ/ml A
d. < 100000 germ/ml
e. 50000 germ/ml

Care dintre următoarele modificări se pot întâlni pe frotiul sanguin al pacientului cu

anemie megaloblastică:
a. macrocitoza
b. hipocromie
115. A
c. hematii in forma de secera
d. poikilocitoza
e. anizocitoza

Sindromul hemoragipar poate avea următoarele expresii clinice, cu o excepţie:

a. hemartroze
b. peteşii
116. c. gingivoragii E
d. epistaxis
e. spider nevi

Thalasemia reprezintă o anemie:

a. feriprivă;
b. posthemoragică;
117. c. sideroblastică; E
d. macrocitară;
e. hemolitică.

Cauze de anemie feriprivă sunt următoarele, cu excepţia:

a. alimentaţia vegetală;
b. sarcina;
118. c. malabsorbţia; E
d. hemoragii cronice;
e. alimentaţia echilibrată.

Diferenţierea între anemiile regenerative sau aregenerative se face prin numărarea:

a. reticulocitelor;
b. eritrocitelor;
119. c. limfocitelor A
d. neutrofilelor;
e. trombocitelor.
 Timpul de sângerare are valori normale cuprinse între:
a. 3-5 minute;
b. 2-4 minute;
120. c. 2-3 secunde; B
d. 1-2 minute;
e. >5 minute.

Hematiile “ în seceră” apar în “

a. anemia posthemoragică
b. siclemie
121. c. anemia din bolile inflamatorii B
d. anemia megaloblastică
e. anemia prin deficit de folaţi.

Macrocitoza apare in:

a. anemia feripriva;
b. anemia posthemoragica;
122. c. anemia din bolile cronice; C
d. anemia prin deficit de vitamina B12;
e. thalasemie.

Sindromul Plummer- Vinson apare in:

a. anemia aplastică
b. anemia feriprivă
123. c. anemia megaloblastică B
d. anemia din bolile inflamatorii
e. anemia posthemoragică

Din tabloul biologic al anemiei Biermer nu face parte:

a. leucocitoza
b. trombopenia
124. c. sideremia crescută A
d. hiperbilirubinemia
e. atrofia gastrică

Care dintre următoarele elemente caracterizează anemia hemolitică?

a. reticulocite crescute
b. stercobilinogen crescut
125. c. urobilinogen crescut D
d. durata de viaţă a eritrocitelor > 120 de zile
e. bilirubină indirectă crescută

Eritroblaştii feriprivi apar în :

a. anemia Biermer
b. anemia feriprivă
126. c. anemia posthemoragică acută B
d. anemia hemolitică
e. anemia aplastică
 Anemiile hemolitice se caracterizează prin următoarele, cu o excepţie:
a. splenomegalie
b. litiază biliară pigmentară
127. c. ulceraţii la nivelul gambelor D
d. hiperbilirubinemie directă
e. reticulocitoză

Din tabloul biologic al unei anemii Biermer nu face parte:

a. leucopenia
b. macrocitoza
128. c. neutrofile hipersegmentate E
d. reticulocite scăzute
e. sideremie scăzută

Dintre simptomele generale caracteristice bolii Hodgkin nu face parte:

a. febra ondulantă
b. transpiraţii
129. c. prurit D
d. hematemeza
e. scăderea în greutate

Care din următoarele simptome nu apare în purpura Henoch Schonlein:

a. purpură maculopapuloasă
b. echimoze
130. c. dureri articulare B
d. melenă
e. hematurie

Care din următoarele date de laborator nu apare în poliglobulia esenţială:

a. hemoglobină crescută
b. leucocitoză cu bazofilie şi eozinofilie
131. c. VSH accelerat C
d. trombocitoză
e. hiposideremie

Cauzele neurologice ale disfagiei sunt: D

A. Stenozele esofagiene
B. Achalazia cardiei
132. C. Sclerodermia
D. Boala Parkinson
E. RGE
Cauzele digestive ale varsaturilor sunt: A
A. gastritele
B. tumorile cerebrale
133. C. intoxicatia digitalica
D. sarcina
E. nevroza
Simptomele de insotire ale varsaturii sunt urmatoarele, cu exceptia: A
A. tahicardia
B. greata
134. C. cefaleea
D. fotofobia
E. durere epigastrica
 Anemia megaloblastica poate avea urmatoarele etiologii, cu exceptia: B
A. boala celiaca
B. sangerare
135. C. sarcina
D. boala Crohn
E. hipertiroidism
Sindroamele clinice intalnite in leucemia acuta sunt urmatoarele, cu exceptia: B
A. sindrom anemic
B. sindrom gripal
136. C. sindrom hemoragic
D. sindrom tumoral
E. sindrom infectios
Caracteristicile biochimice in IRA prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia: B
A. densitate urinara 1017
B. Na urinar  40
137.
C. Osmolaritate urinara 500
D. Fractie de excretia a Na1%
E. Raportul uree urinara/plasmatica8
Sedimentul urinar din IRA parenchimatoasa are urmatoarele caracteristici, cu C
exceptia:
A. Proteinuria
138. B. Hematuria
C. Cilindri hialini
D. Eozinofilurie
E. Cristale de urati
Proteina Bence-Jones are semnificatie in diagnosticul urmatorelor afectiuni, cu D
exceptia:
A. Mielom multiplu
139. B. Gamapatii monoclonale
C. Amiloidoza
D. IRA
E. Crioglobulinemie
Suflul din insuficienta aortica valvulara se ausculta mai bine in pozitiile, cu exceptia: D
A. În pozitie de anteflexie a trunchiului
B. În pozitie verticala
140. C. În pozitie verticala cu mâinile ridicate deasupra capului
D. În apnee postinspir
E. În apnee postexpir.
In urmatoarele zone se ausculta suflul dn stenoza aortica, cu exceptia: B
A. Pe vasele gâtului
B. În spatiul interscapular
141. C. În punctul Erb
D. În spatial II intercostal parasternal drept
E. În regiunea apexului cardiac.
Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative: B
A. Bronhopneumonia
B. Alcool
142. C. Efort fizic excesiv
D. Emotii negative
E. Varice ale membrelor inferioare
 Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de: E
A. 0,12 s
B. 0,14 s
143. C. 0,16 s
D. 0,18 s
E. 0,20 s
Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, C
cu exceptia:
A. Eozinofile
144. B. Cristale Charcot-Layden
C. Trombocite
D. Corpi Creola
E. Spirale Curshmann
Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru: C
A. Bronsita cronica obstructiva
B. Insuficienta respiratorie cronica
145. C. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A
D. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B
E. Cordul pulmonar cronic
Limita inferioara a plamânului poate fi ridicata în: B
A. Acces de astm bronsic
B. Fibroza pulmonara
146. C. Emfizem pulmonar
D. Bronsita cronica obstructiva
E. Bronsiolita
În pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este: E
A. Pozitia orizontala a pacientului
B. Reducerea procentului de oxigen în aerul atmosferic
147. C. Efectul agentului anestezic
D. Reflexa, datorita interventiei chirurgicale
E. Circulatia sângelui prin plamânul colabat
Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este: E
A. Volumul curent
B. Minut-volumul
148. C. Frecventa respiratorie
D. Masurarea spatiului mort
E. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a bioxidului de carbon (PaCO2) în
sângele arterial.
Următoarele afirmaţii despre ortopnee sunt adevărate, cu o EXCEPŢIE: B
A. Este adoptată frecvent de pacienţii în criza de astm bronşic
B. Sugerează prezența unui diverticul esofagian
C. Defineşte poziţia şezândă adoptată de un bolnav, pentru uşurarea
149.
respiraţiei
D. Creşte capacitatea cutiei toracice
E. Apare la bolnavii cu insuficienţă cardiacă severă

Următoarele sunt cauze de hipersonoritate toracică, cu o EXCEPŢIE: D

A. Pneumotoraxul
B. Emfizemul pulmonar
150. C. Cavităţi cu poziţie superficială în parenchim
D. Pneumonia
E. Hipoplazia arterei pulmonare (sindrom Mac Leod)
 Descoperiţi afirmaţia ADEVĂRATĂ despre ralurile crepitante: A
A. Iau naştere în alveolele pulmonare
B. Iau naştere în bronşiole
151. C. Apar tipic în astmul bronşic şi BPOC
D. Dispar după tuse
E. Se ascultă cel mai bine la finalul expirului

Durerea anginoasă NU are următoarea caracteristică: B

A. Localizare retrosternală
B. Durata peste 30 minute
152. C. Este declanşată de efort fizic
D. Răspuns favorabil la nitroglicerină sublingual
E. Iradiere pe marginea cubitală a membrului superior stâng

Dispneea cardiacă are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA: C

A. Îmbracă adesea caracter de ortopnee
B. Astmul cardiac este caracterizat prin dispnee paroxistică, wheezing şi polipnee
153. C. Este simptomul principal în insuficienţa ventriculară dreaptă
D. Este simptomul principal în insuficienţa cardiacă stângă
E. În edemul pulmonar acut bolnavul are o expectoraţie spumoasă, alb-rozie

Printre cauzele frecvente de hematurie NU se numără: B

A. Glomerulonefrita acută
B. Chisturile renale simple
154. C. Neoplasmul renal
D. Litiaza urinară
E. Traumatismele renale şi uretrale
Printre cauzele de nefromegalie NU se numără: B
A. Rinichiul polichistic
B. Litiaza renală
155. C. Hidronefroza
D. Rinichiul unic
E. Amiloidoza

Sindromul hemoragipar se poate manifesta prin următoarele, cu EXCEPŢIA: E

A. Peteşii
B. Hemartroze
156. C. Epistaxis
D. Melenă
E. Lentigouri periorale

Care din urmatoarele modificari biologice este un criteriu major de diagnostic C

pentru policitemia vera
a. Leucocite > 12 000/microL
b. FAL > 100
157.
c. Masa eritrocitara > 36 mL/kgc
d. Corpi Auer prezenti
e. SpO2 < 92%
 Care din urmatoarele elemente pot constitui cauze pentru anemia megaloblastica: A
a. Parazitozele intestinale
b. Colecistectomiile
158. c. Hipersplenismul
d. Aplazia medulara
e. Hemoliza intravasculara

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la LGC este adevarata: A

a. Citoplasma leucocitelor contine granulatii toxice
b. Acidul uric seric este scazut
159. c. Pe frotiul sanguin nu se observa blasti
d. Cromozomul Ph1 este absent
e. Nivelul FAL leucocitar este crescut

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la anemia hemolitice prin deficit de C

G6PDH este adevarata:
a. Nu se insoteste de hemoglobinurie
b. Pacientul este icteric si intre crizele hemolitice
160.
c. Sulfamidele pot declansa crizele hemolitice
d. Simptomatologia debuteaza la varsta > 60 ani
e. Splenomegalia insoteste frecvent deficitul de G6PDH

Durerea precordiala apare in E

a.afectiuni ale structurilor peretelui toracic
b.tulburarile neurovegetative
161. c.afectiuni al esofagului inferior
d.variantele a si c
e.toate variantele de mai sus

Reumatismul Articular Acut nu poate produce: C

a.pericardita exsudativa
b.miocardite
162. c.artroze(in special gonartroze)
d.coronarite
e.valvulopatii reumatismale

Care din urmatoarele afectiuni nu pot fi cauze de miocardite: A

a.feocromocitomul
b.boli infectioase acute bacteriene
163. c.difteria
d.infectiile virale
e.RAA

Infarctul miocardic acut anteroseptal are ca expresie EKG:

a. supradenivelare ST derivaţii V1-V3
b. supradenivelare ST derivaţii V1-V6
164. c. supradenivelare ST derivaţii V1-V3, C
d. subdenivelare ST derivaţii V4-V6
e. a plus b
 În tromboflebita profundă pulsul este:
a. normal
b. bradicardic
165. c. căţărător C
d. în platou
e. paradoxal

Rulmentul Austin –Flint se ascultă în:

a. stenoza mitral
b. insuficienţa cardiacă constrictivă
166. c. insuficienţa aortică C
d. stenoza pulmonară
e. defect septal ventricular.

Următoarea modificare a EKG de repaus nu este sugestivă pentru ischemia

miocardică:
a. subdenivelare orizontală a segmentului ST, de cel puţin 1 mm, cu
durată de cel putţn 0.08 sec
b. BRS
167. D
c. unde T negative, simetrice
d. prezenţa undei delta
e. supradenivelarea segmentului ST, de cel puţin 1 mm, cu durată de
cel puţin 0.08 sec

Care dintre următoarele caractere nu este specific pentru poliartrita din reumatismul
articular acut:
a. este migratorie
b. este fugace
168. C
c. afectează de obicei articulaţiile mici
d. se vindecă fără sechele
e. a şi c

Dintre cauzele de HTA secundară nu face parte:

a. feocromocitomul
b. ciroza hepatica
169. c. toxemia gravidică B
d. glomerulonefrita acută
e. coarctaţia de aortă

Suflul sistolic din stenoza aortică are următoarele caractere cu excepţia:

a. este separat de Z1 şi Z2,
b. are frecvenţă joasă cu caracter rugos
170. c. jet de aburi, ţîşnitură de vapor, D
d. iradiază în axilă
e. se intensifică în poziţia cu trunchiul aplecat înainte

Suflul presistolic din stenoza mitrală dispare in următoarele condiţii:

a. tahicardie sinusală
b. bradicardie sinusală
171. c. nu dispare niciodată D
d. fibrilaţie atrială
e. în toate condiţiile menţionate anterior
 In infarctul mocardic acut inferior modificările ECG directe apar în următoarele
derivatii:
a. V1-V4
b. DII, DIII, aVF
172. B
c. DI, aVL, V5, V6
d. DI, aVL
e. DI, aVL, V3,V4.

Care dintre următoarele semne ecg nu apare în fibrilaţia atrială?

a. absenţa undelor P
b. prezenţa undelor „f”
173. c. complexe QRS cu morfologie neregulată E
d. unde „f” cu frecvenţa 400-600/min
e. intervale egale între complexele QRS

Dintre simptomele şi semnele de ischemie periferică acută nu face parte:

a. absenţa pulsului
b. paloarea
174. c. durere D
d. edemul
e. poikilotermia

Care din următoarele elemente nu se constată în stenoza mitrală la palpare:

a. şoc apexian slab,
b. clacmentul de închidere al mitralei,
175. c. freamăt diastolic, D
d. şoc apexian puternic deplasat înafara lmc stg
e. semnul Hartzer

Care dintre următoarele semne clinice nu caracterizează blocul AV grad III:

a. bradicardie severă şi fixă
b. bradicardie severă în repaus cu creşterea frecvenţei cardiace la
efort
176. B
c. zgomot de tun
d. sistole în ecou
e. galopul blocului

Care din elementele următoare nu face parte din tabloul clinic al edemului pulmonar
acut?
a. ortopnee
b. raluri subcrepitante de la bază spre vârf
177. C
c. spută perlată
d. anxietate
e. tahicardie

Care dintre următoarele elemente sunt întâlnite la examenul clinic al unui pacient cu
bloc AV total:
a. bradicardie severă – 20-40/min
b. bradicardie regulată
178. c. zgomot de tun E
d. sistole în ecou
e. toate variantele sunt corecte
 Suflul sistolic din insuficienţa mitrală are următoarele caractere, cu excepţia:
a. are maxim de intensitate la apex,
b. caracter de jet de vapori sau ţâşnitură de aburi,
179. c. iradiază la baza gâtului E
d. se aude mai bine în decubit lateral stâng
e. b şi c

Care dintre următoarele semne periferice nu apare în insuficienţa aortică:

a. hipus pupilar
b. tensiune arterială divergentă
180. c. jugulare turgescente. C
d. dublu suflu crural.
e. dans arterial

Care dintre următoarele elemente nu este prezent de obicei în stenoza aortică:

a. dispnee de efort
b. durere precordială anginoasă de efort
181. c. hiperpulsatilitate arterială D
d. cianoza
e. sincopa de efort

Cauze patologice ale extrasistolelor pot fi următoarele, mai puţin:

a. cardiopatia ischemică
b. miocarditele
182. c. hipocalcemia C
d. hiperkaliemia
e. hipertiroidia

Extrasistolele ventriculare se caracterizează prin următoarele semne ecg, mai puţin:

a. absenţa undei P
b. QRS cu morfologie normală
183. c. pauză compensatorie completă B
d. ST şi T de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
e. pot fi sistematizate

Care dintre următoarele semne clinice nu caracterizează blocul A-V gradul III ?
a. bradicardie severă şi fixă
b. bradicardie severă în repaus, cu creşterea frecvenţei cardiace la efort
184. c. zgomot de tun B
d. sistole în ecou
e. galopul blocului

Care este cea mai frecventă cauză de moarte subită cardiacă ?

a. tahicardia ventriculară
b. flutter-ul ventricular
185. c. flutter-ul atrial E
d. fibrilaţia atrială cu ritm rapid
e. fibrilaţia ventriculară
 Angina pectorală se caracterizează prin:
a. durere instalată la efort fizic
b. durere care cedează la efort fizic
186. c. durere sub formă de înţepătură A
d. are iradiere tipică în membrul superior drept
e. are caracter pulsatil

Suflul sistolic din stenoza aortică are următoarele caractere cu excepţia:

a. este separat de Z1 şi Z2,
b. are frecvenţă joasă cu caracter rugos
187. c. jet de aburi, ţîşnitură de vapor, D
d. iradiază în axilă
e. se intensifică în poziţia cu trunchiul aplecat înainte

Suflul cardiac din defectul septal ventricular are urmatoarele caractere:

a.este holosistolic, cu maxim de intensitate in sptiul III-
IV stang
b. este holosistolic, cu maxim de intensitate in
focarul Erb A
188.
c.este protosistolic si are maxim de intensitate la baza
d. este diastolic si are maxim de intensiatet in
spatiile III-IV intercostal stang
e.este diastolic si are maxim de intensitate la apex.

Coarctatia de aorta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a. hipertensiune la membrele superioare cu puls radial amplu
b. hipotensiune la membrele inferioare cu scaderea si chiar disparitia
pulsului femural
189. c. cefalee, ameteli D
d. prezenta cianozei
e. circulatie colaterala arteriala pe marginea interna si superioara a
omoplatului, umarului stang .

Unda Pardee pe ECG apare în:

a.angina pectorala instabilă
b. faza precoce a infarctului miocardic acut
190. c.stadiul intermediar al infarctului miocardic acut C
d. edemul pulmonar acut
e.angina pectorală tip Prinzmetal.

Suflul sistolic din insuficienţa mitrală are următoarele caractere:

a. este rugos, de tonalitate joasă
b. iradiază in axila stângă şi uneori în spate
191. c. are intensitate maximă la bază B
d. este protosistolic
e. are tonalitate scăzută.
 Criteriile de diagnostic ECG ale blocului de ram stâng includ următoarele, cu
excepţia:
a. axa electrică deviată la stânga
b. unde S ample în V1, V2 si unde R ample, largi şi crestate în V5, V6
192. D
c. durata complexului QRS≥0,12 sec.
d. segmentul ST şi unda T de aceeaşi parte cu complexul QRS
e. unda intrinsecoidă apare tardiv în V5-V6 > 0,08 sec.

Afecţiunile cardiace congenitale cu şunt drepta-stânga sunt următoarele cu exceptia:

a. tetralogia Fallot
b. defectul septal atrial
193. c. defectul septal ventricular B
d. pentalogia Fallot
e. atrezia tricuspidiană.

Tabloul clinic al insuficientţei cardiace drepte include următoarele, cu excepţia:

a. edeme periferice
b. ascita
194. c. hepatomegalia D
d. dispneea cu ortopnee
e. jugulare turgescente.

Care din următoarele afirmaţii referitoare la insuficienţa aortică este adevarată:

a. tensiunea arterială este divergentă prin creşterea
tensiunii arteriale sistolice şi scăderea celei
diastolice
b. puls mic, în platou şi întârziat
195. A
c. suflu sistolic în focarul aortei care iradiază pe
arterele gătului
d. etiologia este cel mai frecvent reumatismală
e. frecvet apar tulburări de ritm.

Cauze de insuficienţă cardiacă prin suprasolicitare ventriculară dreaptă sunt

următoarele, cu excepţia:
a. insuficienţa tricuspidiană
b. stenoza aortică
196. B
c. stenoza pulmonară
d. insuficienţa pulmonară
e. hipertensiunea pulmonară.

Durerea anginoasă are următoarele caractere:

a.este influenţată de mişcările respiratorii şi ale corpului
b. se accentuează la presiune
c.cedează la repaus
197. C
d. este oscilantă
e.iradiază tipic în epigastru, omoplaţi şi regiunea
interscapulovertebrală.
 Dintre complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut fac parte, cu exceţtia:
a.şocul cardiogen
b. sindromul Dressler
198. c.tulburări de ritm şi de conducere B
d. reinfarctizarea
e.edemul pulmonar acut.

Examenul radiologic toracic în pericardita exudativă arată:

a.staza pulmonară interstiţială
b. aspect de “cord in carafă”
199. c.prezenţa liniilor Kerly B
d. calcificări pericardice
e.cord de aspect normal.

Tabloul clinic din tamponada cardiaca se caracterizeaza prin următoarele elemente, cu

excepţia:
a.puls paradoxal
b. semne de hipertensiune venoasă sistemică
200. E
c.creşterea presiunii venoase
d. cord liniştit
e.creşterea presiunii arteriale.

Nu sunt caractere ale pneumoniilor atipice:

a. debutul este în general progresiv, cu astenie, cefalee, catar rinofaringian;
b. examen radiologic – opacităţí multiple, rotunde, cu diverse mărimi şi margini
difuze;
201. B
c. sărăcia semnelor fizice vine în contrast cu bogăţia semnelor radiologice;
d. agentul etiologic cel mai frecvet la adult este Mycoplasma pneumoniae;
e. pot fi determinate de virusuri cu tropism respirator.

Despre cancerul bronho-pulmonar sunt false:

a. hiperreactivitate a arborelui traheo-bronşic la o serie de stimuli exogeni;
b. fumatul este factor de risc;
202. c. ereditatea poate juca un rol important; A
d. se asociază cu sindromul Pancoast-Tobias;
e. hemoptizia are caracter de „jeleu de coacăze”.

Următoarele elemente nu sunt specifice atelectaziei pulmonare:

a. vibraţiile vocale pot fi exagerate sau abolite;
b. uneori se percep raluri crebitante şi suflu tubar;
203. c. retracţia hemitoracelui afectat cu îngustarea spaţiilor intercostale; E
d. matitate la percuţie;
e. retracţia hemitoracelui de partea opusă leziunii cu îngustarea spaţiilor intercostale.

Examenul fizic al pacientului cu emfizem pulmonar nu prezintă, cu excepţia:

a. antrenarea musculaturii respiratorii accesorii;
b. dispnee cu cianoză şi şoc, torace blocat în inspir;
204. c. febră 38 – 39ºC;
d. suflu amforic;
e. raluri subcrepitante.
 Următoarele elemente sunt constate la examenul clinic al unui pacient cu atelectazie
pulmonară, cu excepţia:
a. vibraţiile vocale pot fi exagerate sau abolite;
b. uneori se percep raluri crebitante şi suflu tubar;
205. D
c. retracţia hemitoracelui afectat cu îngustarea spaţiilor intercostale;
d. hipersonoritate la percuţie;
e. abolirea murmurului vezicular

Sputa din astmul bronşic se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a. este cantitativ redusă
b. este albă
206. c. este perlată B
d. conţine mulaje bronşiolare
e. este hemoptoică

Care dintre următoarele modificări ale probelor funcţionale respiratorii sunt prezente
în criza de astm bronşic?
a. creşterea capacităţii vitale
b. reducerea VEMS
207. B
c. creşterea indicelui de permeabilitate bronşică
d. reducerea volumului rezidual
e. reducerea VEMS după administrare de agenţi bronhodilatatori

Examenul radiologic în pneumonia pneumococică se caracterizează prin următoarele

aspecte, cu excepţia:
a. opacitate omogenă
b. opacitate de intensitate subcostală
208. D
c. opacitate de formă triunghiulară
d. imagine cavitară
e. opacitate fără caracter retractil

Pneumonia pneumococică nu are una din următoarele caracteristici clinice:

a. febra, 39-40 C
b. junghi toracic
209. c. herpes nazolabial E
d. frison unic
e. vomică

Dispneea din criza de astm bronşic are următoarele caracteristici:

a. tahipnee
b. expir scurt
210. c. inspir prelungit D
d. se ameliorează după expectoraţie
e. a şi b

Dintre complicaţiile pneumoniei pneumococice nu face parte:

a. pleurezia
b. emfizemul pulmonar
211. c. abcesul pulmonar B
d. meningita pneumococică
e. pericardita
 Pentru diagnosticul de cancer pulmonar sunt sugestive următoarele simptome, cu
excepţia:
a. modificarea caracterelor tusei la un fumător
b. hemoptizie “ca jeleul de coacăze”
212. D
c. aspect radiologic de atelectazie
d. hematemeza
e. sindrom Pancoast – Tobias

Care dintre următoarele elemente nu sunt întâlnite în bronşiectazie:

a. hipocratismul digital
b. tusea productivă
213. c. variabilitatea topografică a focarelor la examinări multiple C
d. bronhografia cu dilataţii bronşice
e. sputa sedimentată în 4 straturi

Dintre cauzele revărsatului lichidian pleural nu face parte:

a. tuberculoza pulmonară
b. astmul bronşic
214. c. cancerul bronhopulmonar B
d. ciroza hepatică
e. traumatismele toracice

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la astmul bronşic în criză este falsă ?
a. pacientul este neliniştit, anxios.
b. dispneea este de tip expirator.
215. c. la debut pacientul prezintă tuse cu expectoraţie purulentă abundentă C
d. ascultator pulmonar se identifică raluri ronflante si sibilante
e. radiologic se constată hipertransparenţa câmpurilor pulmonare

Următoarele aspecte sunt specifice bronhopneumoniei, mai puţin:

a. este produsă adesea de asociaţii de germeni
b. apare la vârste extreme
216. c. apare pe teren tarat C
d. apare la adultul tânăr
e. nu este produsă de pneumococ

Care dintre următoarele afirmaţii despre bronşita cronică nu este adevărată:

a. tuse productivă cel puţin 2 luni, 3 ani consecutiv
b. principalul factor etiologic este fumatul
217. c. expectoraţie mai abundentă dimineaţa D
d. radiologic opacitate triunghiulara omogenă
e. predominant raluri ronflante si sibilante

Decompensarea vasculară din ciroza hepatică este reprezentată de, cu excepţia:

a. splenomegalie;
b. ascita;
218. c. circulaţie colaterală; D
d. icter;
e. varice esofagiene.
 Complicaţiile locale care apar în colecistita acută sunt, cu excepţia:
a. perforaţia veziculei biliare
b. pancreatita acută
219. c. abcesul intrahepatic D
d. abcesul cerebral
e. gangrena peretului colecistitic.

Inelul cornean Kayser- Fleischer apare in:

a. steatohepatita alcoolică
b. boala Wilson
220. c. colestaza cronică B
d. hepatita cronică virală
e. hepatita cronică autoimună.

Care dintre următoarele aspecte clinice nu caracterizează stenoza pilorică:

a. vărsătura abundentă tardivă, râncedă
b. senzaţie de plenitudine postprandială
221. c. apărarea musculară C
d. clapotajul pe nemâncate
e. semnul Kussmaul

Dintre complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) nu face parte:

a. stenoza esofagiană peptică
b. esofagita de reflux
222. c. esofagul Barrett D
d. acalazia cardiei
e. ulcerul esofagian

Boala celiacă este dată de:

a. intoleranţă la lactoză
b. intoleranţă la gluten
223. c. alergia la polen B
d. intoleranţa la glucide
e. intoleranţa la fructoză.

La examenul clinic al abdomenului într-o pancreatită acută, puteţi găsi, cu excepţia:

a. distensie abdominală
b. matitate declivă
224. c. circulaţie colaterală C
d. semnul Grey Turner
e. hipersonoritate

Care dintre următoarele semne identificate la examenul clinic local nu sunt

caracteristice pentru ciroza hepatică ?
a. hepatomegalie neregulată
b. ficat cu consistenţă dură
225. D
c. circulaţie abdominală colaterală
d. reflux hepato-jugular
e. matitate deplasabilă pe flancuri.
 Puncţia abdominală pentru evaluarea blichidului de ascită se efectuează:
a. la ½ distanţei dintre creasata iliacă şi ombilic pe partea stângă
b. suprapubian
226. c. hipocondrul drept A
d. pe partea dreaptă la ½ distanţei dintre creasata iliacă şi ombilic
e. în niciunul din aceste puncte

Care dintre următoarele aspecte ale unei dureri epigastrice nu sunt caracteristice
ulcerului duodenal:
a. apare precoce, la 10-15 minute postprandial
b. se ameliorează după vărsătură
227. A
c. se ameliorează imediat postprandial
d. are caracter de foame dureroasă
e. are caracter sezonier

Disfagia apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:

a. cancer esofagian
b. acalazia cardiei
228. c. stenoza esofagiană postcaustică D
d. varice esofagiene
e. spasm difuz esofagian

În icterul hemolitic se întâlnesc următoarele, cu excepţia:

a. splenomegalie
b. anemie
229. c. prurit C
d. scaune acolice
e. bilirubină indirectă crescută

În acalazia cardiei pot apare următoarele simptome:

a. disfagie paradoxală
b. icter
230. c. dureri periombilicale A
d. niciunul din răspunsuri
e. toate răspunsurile sunt corecte

Rectoragiile pot apare în următoarele afecţiuni cu excepţia:

a. rectocolită ulcero-hemoragică
b. polipi colonici
231. c. diverticuloză colonică E
d. ischemie intestinală
e. boală celiacă

Dintre complicaţiile cirozei hepatice, nu face parte:

a. hemoragia digestivă superioară (HDS);
b. encefalopatia hipertensivă;
232. c. peritonita bacteriană spontană (PBS); B
d. hepatocarcinomul;
e. sindromul hepatorenal.
 În care dintre următoarele afecţiuni apare disfagia paradoxală:
a. stenozele esofagiene peptice
b. cancer esofagian
233. c. hernia hiatală D
d. acalasia cardiei
e. stenoze esofagiene postcaustice

În pancreatita acută, la examenul radiologic abdominal pe gol se pot constata

următoarele aspecte, cu excepţia:
a. ileus localizat - “ansa sentinelă”; imagini hidro-aerice intestinale
b. ileus generalizat
234. E
c. calcificări pancreatice (puseu acut de pancreatită cronică)
d. calculi biliari radioopaci
e. pleurezie dreaptă

Care dintre următoarele teste biochimice nu exprimă o modificare caracteristică

sindromului hepatopriv:
a. hipoalbuminemia
b. scăderea fibrinogenului
235. C
c. scăderea timpului de protrombină (TP)
d. scăderea colesterolului seric
e. scăderea indicelui de protrombină (IP)

Investigaţiile paraclinice în pancreatita acută nu evidenţiază:

a. amilazemie crescută
b. lipază serică crescută
236. c. hiperglicemie D
d. hipercalcemie
e. creşterea bilirubinei

Care dintre următoarele simptome/semne nu este deobicei întâlnit în boala Chron:

a. diaree
b. scădere ponderală
237. c. dureri abdominale mai accentuate în fosa iliacă dreaptă D
d. rectoragie
e. artrită

Care dintre următoarele semne/simptome nu le găsiţi în neoplasmul de cap de

pancreas:
a. leziuni de grataj
b. semnul Courvoisier Terrier
238. C
c. semnul Trousseau (tromboflebite migratorii)
d. scaune acolice
e. urini hipercrome

Care dintre următoarele teste de laborator nu evaluează sindromul bilio-excretor:

a. bilirubina
b. fosfataza alcalină
239. c. indicele de protrombină C
d. gamaglutamil transpeptidaza
e. 5 nucleotidaza.
 Care dintre următoarele afirmaţii despre icter nu este adevărată?
a. reprezintă coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor datorată
hiperbilirubinemiei;
b. este evident clinic la o bilirubină totală > 2,5 mg%;
240. C
c. este evident întâi la nivel tegumentar şi abia ulterior la nivelul sclerelor;
d. este un sindrom nu o boală ;
e. se poate asocia sau nu cu prurit.

Cancerul colonic stâng se caracterizeaza prin:

a. dispepsie;
b. creştere lenta, anemie, astenie;
241. c. hemoragie şi obstructie; C
d. obstrucţie şi anemie;
e. astenie fizică.

Care dintre următoarele hepatomegalii nu sunt deobicei dureroase:

a. hepatomegalia de stază
b. hepatomegalia tumorală
242. c. hepatomegalia din ciroza hepatică C
d. abcesul hepatic
e. hepatita acută virală

Durerea din colica biliară se caracterizează prin următoarele elemente, cu excepţia:

a. are sediul în hipocondrul drept
b. iradiază descendent în fosa iliacă dreaptă
243. c. se însoţeşte de greţuri şi vărsături B
d. se poate însoţi de icter
e. iradiază de obicei în omoplat

Care dintre următoarele elemente sunt sugestive pentru o nişă gastrică benignă:
a. de obicei este mare,
b. are baza de implantare largă, neregulată,
c. pliurile se opresc “în măciucă”departe de nişă, E
244.
d. nu depăşeşte conturul gastric (nişă încastrată)
e. se observă edemul periulceros

Care dintre următoarele semne identificate la examenul clinic local nu sunt

caracteristice pentru ciroza hepatică ?
a. matitate deplasabilă pe flancuri,
b. hepatomegalie neregulată,
245. E
c. ficat cu consistenţă dură,
d. marginea anterioară a ficatului ascuţită
e. matitate în tablă de şah

Care dintre următoarele simptome sunt mai frecvente în cancerul de colon drept decât
cel stâng:
a. ocluzia intestinală
b. rectoragia
246. D
c. tenesme rectale
d. anemia feriprivă
e. scaun "în creion"
 Vărsăturile din stenoza pilorică au următoarele caractere, cu excepţia:
a. sunt abundente,
b. tardive,
247. c. miros rânced, D
d. apar precoce postprandial
e. conţin alimente ingerate cu 24-48h înainte

Dintre cauzele de diaree nu fac parte:

a. cancerul colo-rectal
b. boala Crohn
248. c. pancreatita cronică D
d. hipotiroidia
e. parazitozele intestinale
Dintre manifestările sindromului de malabsorbţie nu fac parte:
a. hipogonadismul
b. edemele
249. E
c. neuropatia periferică
d. anemia
e. constipaţia
În boala Crohn nu apare:
a. diaree
b. febră
250. c. dureri abdominale E
d. masă palpabilă în fosa iliacă dreaptă
e. interesarea continuă, fără arii de mucoasă normală, a tractului digestiv

Icterul obstructiv se caracterizează prin, cu excepţia:

a. icter intens cu prurit ;
b. scaune acolice şi urini hipercrome;
251. c. hiperbilirubinemie conjugată ; E
d. fosfataza alcalină á, GGTá;
e. hiprbilirubinemie indirectă

Pacientă de 65 de ani, se prezintă pentru scaune diareice, predominant nocturne,

anemie feriprivă şi scădere ponderală. Ce examinare aţi recomanda pentru precizarea
diagnosticului?
a. ecografie abdominală
252. C
b. endoscopie digestivă superioară
c. colonoscopie
d. tranzit baritat
e. irigografie
Care din următoarele afirmaţii este falsă:
a. frigul şi umezeala reprezintă factori favorizanţi ai nefropatiilor;
b. GNA se întâlneşte mai frecvent la femei;
c. alimentaţia bogată în purine predispune la apariţia litiazei renale;
253. B
d. abuzul de analgezice poate duce la leziuni renale acute şi cronice;
e. cauze generatoare de nefropatii sunt reprezentate şi de afecţiunile
aparatului digestiv.
 Hematuria este întotdeauna prezentă şi constituie un semn cardinal în:
a. sindromul nefrotic
b. glomerulonefrita acută poststreptococică
254. c. pielonefrita acută B
d. insuficienta renală acută
e. pielonefrita cronică

. În glomerulonefrita cronică de regulă nu apar:

a. hematurie
b. proteinurie
255. c. hipertensiune arterială D
d. edeme membrele inferioare
e. semne de insuficienţă renală cronică

Cancerul renal se poate exprima prin:

a. rinichi de dimensiuni reduse;
b. prezenţa în sedimentul urinar a cristalelor de acid uric;
256. c. calculi radioopaci; D
d. radiologic – modificări de contur, creşterea suprafeţei umbrei renale;
e. tumoră renală palpabilă în toate cazurile

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la colica nefretică:

a. durerea are sediu epigastric
b. iradiază pe faţa posterioară a coapsei
257. c. este declanşată de efort, trepidaţii, cură hidrominerală C
d. bolnavul adoptă poziţia de ortopnee
e. nu se însoţeşte niciodată de greţuri sau vărsături

Următoarea afirmaţie despre hematurie este falsă:

a. hematuria macroscopică este definită de prezenţa a 100 hematii/mm3
b. apare în glomerulonefritele acute
c. se caracterizează prin prezenţa a 2-5 eritrocite/câmp
258. A
d. hematuria macroscopic este definită de prezenţa a mai mult de 1000
hematii/mm3
e. a şi c

Pentru proteinuria selectivă este adevărat:

a. este de tip tubular
b. caracterizează sindromul nefrotic impur
259. c. conţine >85% albumine C
d. conţine >85% globuline
e. a şi c

În pielonefrita acută nu se întâlneşte:

a. debut acut, stare septică
b. teste de inflamatie nespecifică
260. c. proteinurie minima E
d. urocultura pozitivă
e. prezenţa celulelor Sternhelmer-Malbin
 Următoarele elemente se regăsesc în sindromul urinar al sindromului nefrotic cu
excepţia:
a. densitate urinară crescută
261. b. piurie B
c. lipurie
d. corpi birefringenţi
e. cilindri hialini
Din sindromul urinar al glomerulonefritei acute difuze poststreptococice nu face
parte:
a. hematuria
b. densitatea urinară scăzută
262. B
c. proteinuria
d. prezenţa cilindrilor hematici şi hialini
e. oligurie

În litiaza reno-urinară necomplicată nu se întâlneşte:

a. manevra Giordano pozitivă
b. febra
263. c. durere iradiată în organele genitale externe B
d. hematuria
e. disuria

Dintre cauzele de IRA prerenală nu face parte:

a. arsurile peste 30% din suprafaţa corporală
b. diabetul zaharat
264. c. sindromul diareic acut B
d. vărsături incoercibile
e. HDS

Insuficienţa renală acută are următoarele trăsături:

a. rezultă din suprimarea bruscă, ireversibilă a funcţiei renale;
b. rezultă din suprimarea bruscă, potenţial reversibilă a funcţiei
renale;
265. B
c. leucociturie, febră, piurie;
d. nu poate fi cauzată de obstrucţii ale tractului urinar;
e. apare ca urmare a aportului excesiv de lichide.

Rinichii măriţi de volum la palpare (nefromegalia) apar în următoarele situaţii, cu

excepţia:
a. insuficienţa renală cronică;
266. b. hidronefroză; A
c. tumori renale;
d. rinichi polichistic;
e. flegmon perinefritic
Pielonefrita acută se caracterizează prin:
a. dureri suprapubiene, disurie;
b. leucocitoză cu neutrofilie, eventual piurie;
c. oligurie cu hiperazotemie;
267. d. hematurie, HTA, edeme; B
e. cilindri grăsoşi la examenul sedimentului urinar.
 Următoarele elemente se regăsesc în sindromul urinar al sindromului nefrotic cu
excepţia:
a. proteinurie 4-40 mg/24 h
b. densitate urinară crescută
268. c. lipurie A
d. cristale birefringente
e. cilindri hialini

Din sindromul urinar al glomerulonefritei acute difuze poststreptococice nu face

parte:
a. densitatea urinară scăzută
b. hematuria
269. c. proteinuria A
d. prezenţa cilindrilor hematici şi hialini
e. oliguria

Manifestările cerebrale din GNA difuză poststreptococică cuprind cu excepţia:

a. cefalee
b. vărsături
270. c. amauroză E
d. crize convulsive
e. mişcări coreice

Dintre cauzele de sindrom nefrotic nu face parte:

a. diabetul zaharat
b. amiloidoza
271. c. lupusul eritematos sistemic D
d. astmul bronşic
e. pericardita constrictivă
Dintre manifestările clinice ale insuficienţei renale acute nu fac parte:
a. oliguria
b. hipertensiunea arterială
272. c. greţuri, vărsături E
d. respiraţia acidotică
e. osteodistrofia renală
In anemia aplastică apare afectarea:
a. liniei eritrocitare;
b. liniei trombocitare;
273. c. liniei leucocitare; E
d. liniilor eritrocitare si trombocitare;
e. tuturor liniilor celulare sangvine.

Despre hemofilie sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a. apare aproape exclusiv la femei
b. cea mai frecventă manifestare clinică este hemartroza
274. c. în caz de hemoragie intraarticulară puncţia articulară este obligatorie B
d. timpul de sângerare este prelungit
e. timpul de coagulare este scăzut
 Hemoglobinuria paroxistică nocturnă se caracterizează prin, cu excepţia:
a. anemie macrocitară
b. crize hemolitice nocturne
275. A
c. testul cu ser acidiafiat pozitiv
d. leucopenie
e. trombopenie
În anemia hemolitică apar, cu excepţia:
a. anemie normocromă
b. reticulocite scăzute
276. c. creşterea stercobilinogenului B
d. hiperbilirubinemie neconjugată
e. creşterea fierului seric

Examenele biologice în purpura reumatoidă identifică, cu excepţia:

a. trombocite scăzute
b. TC normal
277. c. proba garoului pozitivă A
d. VSH accelerat
e. hematurie

Sferocitoza ereditară este o anemie hemolitică:

a. prin deficit de piruvatkinază;
b. dată de o hemoglobinopatie
278. c. prin deficit de membrană C
d. autoimună
e. microangiopatică.

Care element nu face parte din tabloul unei leucemii mieloide cronice?
a. splenomegalia
b. leucocitoza
279. c. hiatusul leucemic C
d. trombocitoza
e. fosfataza alcalină leucocitară scăzută

Din tabloul clinic al purpurei Henoch Schonlein nu fac parte:

a. manifestări cutanate
b. manifestări articulare
280. c. manifestări digestive D
d. manifestări cardiace
e. manifestări renale

La biopsia ganglionară celula Sternberg Reed se găseşte în:

a. leucemia limfatică cronică
b. boala Hodgkin
281. c. poliglobulia esenţială B
d. leucemia acută
e. purpura trombopenică idiopatică
 Aspectul de hipersegmentare a nucleului granulocutelor este caracteristic:
a. anemiilor feriprive
b. anemiilor posthemoragice
282. c. anemiilor megaloblastice C
d. anemiilor hemolitice
e. tuturor formelor de anemii

Următorul semn clinic nu apare în anemia feriprivă:

a. ulceraţii şi ragade ale comisurilor bucale
b. unghii friabile
283. c. dispnee de efort D
d. icter
e. disfagie (în formele severe)

Cromozomul Philadelphia este specific pentru:

a. policitemia vera
b. siclemie
284. c. leucemia limfatică cronică D
d. leucemia granulocitară cronică
e. sferocitoza ereditară

In policitemia vera rubra viteza de sedimentare a hematiilor este:

a. normală
b. foarte scazută, până la 0 mm/h
285. c. foarte crescută > 1oo mm/h B
d. între 50-100mm/h
e. între25-50mm/h

In anemiile hemolitice nu se regăseşte:

a. splenomegalie,
b. hemoglobinurie,
286. c. icter, D
d. durată normală de viaţă a hematiilor,
e. leucopenie.

Care din următoarele modificări se pot întaâlni pe frotiul sanguin al unui pacient cu
anemie feriprivă:
a. macrocitoza
b. hipersegmentarea nucleului
287. C
c. microcitoza
d. hipercromie
e. corpi Auer prezenti

Care dintre următoarele semne clinice nu apare în anemiile feriprive severe?

a. stomatita angulară
b. glosita
288. c. koilonichia D
d. splenomegalia
e. pica
 În anemiile megaloblastice nu apare:
a. glosita Hunter
b. paloarea cu tentă gălbuie
289. c. sindrom neurologic E
d. carenţă de vitamină B12 sau acid folic
e. microcitoză

290. Proteinuria apare in urmatoarele boli renale, cu exceptia: D

A. GNA
B. GNC
C. PNC
D. DZ
E. Sdr. Nefrotic.
291. Cauzele nefropatiilor tubulointerstitiale sunt urmatoarele, cu exceptia: B
A. Toxice
B. Virale
C. Neoplazice
D. Imunologice
E. Infectioase.
292. Din categoria bolilor vasculare renale fac parte urmatoarele afectiuni, cu exceptia: E
A. nefroscleroza arteriolara
B. boala ateroembolica
C. necroza tubulara acuta
D. nefropatia din siclemie
E. nefrita de iradiere.
293. Etiologia GNRP, asociata unor boli sistemice este urmatoarea, cu exceptia: A
A. Sclerodermia
B. LES
C. Sdr Goodpasture
D. Granulomatoza Wegener
E. Purpura Henoch-Schonlein.
294. Tabloul clasic in sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin urmatoarele, cu B
exceptia:
A. Hematuria
B. Piurie
C. Cefalee
D. Anorexie
E. Greata.
295. In faza extrinseca a coagularii participa urmatorii factori, cu exceptia: D
A. II
B. IX
C. X
D. XI
E. VII.
296. Caracterele comune ale anemiilor hemolitice sunt urmatoarele: E
A. Anemie
B. Icter
C. Splenomegalie
D. A+B
E. A+B+C
297. Sindromul hemolitic-uremic se caracterizeaza prin: E
A. Apare la copii mici
B. AH acuta
C. Purpura trombocitopenica
D. Febra
E. Toate.
298. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor cavitatilor cardiace: A
A. Cardiomiopatie dilatativa
B. Cardiomiopatie hipertrofica
C. Cardiomiopatie restrictiva
D. Infarct miocardic
E. Miocardita difuza.
299. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin: E
A. Hipertensiune arteriala severa
B. Tulburari ale constientei
C. Retinopatie cu edem papilar
D. Edem pulmonar acut
E. Primele trei variante.
300. Auscultatia in miocardite: A
A. Ritm de galop
B. Sufluri sistolice în toate focarele
C. Suflu sistolic pe carotide
D. Clacmentul de deschidere al valvei mitrale
E. Suflu sistolic in focarul aortic.
301. Mentionati factorii etiologici, ce NU determina dezvoltarea insuficientei valvulare B
aortice:
A. Endocardita reumatica
B. Miocarditele
C. Sifilisul
D. Ateroscleroza
E. Anevrism disecant de aorta.
302. Indicele Tiffeneau este: C
A. VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secunda) + CV (Capacitatea vitala)
+100
B. VEMS +100
C. VEMS/CV x100
D. CV/VEMS x 100
E. VEMS + CV - 100
303. Frisonul solemn este mai frecvent întâlnit în: B
A. Embolia pulmonara
B. Pneumonia pneumococica
C. Bronhopneumonie
D. Tuberculoza pulmonara
E. Pleurezie purulenta.
304. Pacient cu capacitatea vitala normala, volum expirator maxim pe secunda scazut si E
indice Tiffeneau scazut, ce tulburare ventilatorie prezinta:
A. Disfunctie ventilatorie pulmonara pulmonara de tip mixt cu predominanta
restrictiei
B. Disfunctie ventilatorie pulmonara de tip mixt cu predominanta obstructiei
C. Ventilatia pulmonara este normala
D. Disfunctie ventilatorie de tip restrictiv
E. Disfunctie ventilatorie de tip obstructiv.
305. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia bronhopneumopatiei cronice C
obstructive:
A. Fumatul
B. Factorii genetici
C. Alcoolismul
D. Infectiile bronsice
E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
306. Hemostaza secundară se investighează prin următoarele, cu EXCEPŢIA: E
A. Timpul de coagulare
B. Timpul Quick
C. Fibrinogenul
D. Timpul de trombină
E. Timpul de sângerare

307. Paloarea asociată anemiilor poate avea următoarele caracteristici, cu o EXCEPŢIE: B

A. În anemia din endocardita bacteriană are nuanţa „cafe-au-lait”
B. Posthemoragic, bolnavii au o paloare galben „ca paiul”
C. În hemolizele congenitale, bolnavul are o paloare galbenă, subicterică
D. Anemia din insuficienţa renală cronică are o coloraţie palid-murdară, datorită
depozitelor de urocromi
E. Paloarea cu tentă cenuşie se întâlneşte în anemiile hemolitice toxice

308. Următoarele afirmaţii despre durerea abdominală sunt adevărate, cu o EXCEPŢIE: E

A. Durerea legată de afecţiunile intestinului subţire este percepută periombilical
B. În afecţiunile hepatice, durerea este resimţită în epigastru şi hipocondrul drept
C. Durerea de origine pancreatică are localizare epigastrică, cu iradiere „în bară”
D. în afecţiunile colonului sigmoid durerea iradiază suprapubian şi presacrat
E. durerea biliară se localizează tipic în hipocondrul drept, cu iradiere în flancul
şi regiunea inghinală dreaptă

309. Următoarea afirmaţie despre proteinurie este FALSĂ: A

A. Proteinuria de origine tubulară depăşeşte 3 g/24 ore
B. Proteinuria selectivă este reprezentată de eliminarea de albumină în proporţie
de peste 85%
C. Proteina Bence Jones are semnificaţie în diagnosticul mielomului multiplu
D. Nefropatiile glomerulare sunt o cauză frecventă de proteinurie
E. Unele boli sistemice (diabet zaharat, lupus eritematos sistemic) se însoţesc de
proteinurie

310. Următoarea afirmaţie despre manevrele care influenţează ascultaţia cordului este C
FALSĂ:
A. Efortul fizic accentuează ascultaţia în stenozele valvulare
B. Ortostatismul intensifică suflul din prolapsul de valvă mitrală
C. Suflurile şi zgomotele cordului drept se accentuează în expir
D. Suflurile şi zgomotele cordului drept se accentuează în inspir
E. Manevra Valsalva accentuează suflul din cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă
311. Ascultaţia cardiacă aduce următoarele informaţii, cu o EXCEPŢIE: E
A. Diminuarea intensităţii zgomotului 1 în insuficienţa mitrală, insuficienţa
cardiacă
B. Clic de ejecţie aortic, în valvulopatiile aortice
C. Clacment de deschidere a mitralei, în stenoza mitrală
D. Prezenţa zgomotelor cardiace aritmice în fibrilaţia atrială
E. Sufluri telesistolice, audibile în prima parte a sistolei

312. Următoarea afirmaţie despre durerea toracică de cauză pleuropulmonară este FALSĂ: C
A. În pneumonia pneumococică apare junghiul toracic transfixiant
B. Durerea pleurală este intensă, accentuată de tuse, mişcări respiratorii
C. Astmul bronşic produce durere toracică difuză, intensă
D. În traheobronşite poate apărea durere retrosternală cu caracter de arsură,
accentuată de tuse
E. În cazul durerii pleurale, bolnavul preferă decubitul lateral de partea sănătoasă

313. 1. Următoarele despre palparea ariei cardiace sunt adevărate, cu o EXCEPŢIE: A

A. frecătura pericardică se palpează în pericardita exsudativă cu lichid în cantitate
mare
B. şocul apexian se palpează normal în spaţiul V i.c. stâng, pe linia
medioclaviculară
C. pulsaţiile epigastrice ample semnifică hipertrofie ventriculară dreaptă
D. suflurile cardiace intense dau o senzaţie palpatorie numită freamăt
E. în anevrismul de aortă se palpează pulsaţii în spaţiile II-III i.c. drepte

314. In care din umatoarele afectiuni se intalneste cromozomul Philadelphia: D

a. Policitemia Vera
b. Siclemie
c. Leucemia Limfatica Cronica
d. Leucemia granulocitara cronica
e. Sferocitoza

315. Care din urmatoarele modificari se pot intalni pe frotiul sanguin al unui pacient cu C
anemie feripriva:
a. Macrocitoza
b. Hipersegmentarea nucleului
c. Microcitoza
d. Hipercromie
e. Corpi Auer prezenti

316. Care din urmatoarele modificari se pot intalni pe frotiul sanguin al pacientului cu A
anemie megaloblastica:
a. Macrocitoza
b. Hipocromie
c. Hematii in forma de secera
d. Poikilocitoza
e. Anizocitoza

317. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la LLC este adevarata? D

a. Incidenta este mai mare la copii.
b. Adenopatia este rar intalnita la pacientii cu LLC
c. Se insoteste de limfocitoza ce poate ajunge pana la 15 000/mmc
d. Splenomegalia se intalneste la peste 50% din pacienti
e. Se insoteste de trombocitoza
318. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la siclemie este adevarata? E
a. Crizele dureroase nu sunt precipitate de deshidratare
b. Nivelul seric al LDH este scazut
c. Pe frotiul sanguin sunt prezenti corpi Howell Jolly
d. Haptoglobina serica este crescuta
e. crizele dureroase osoase sunt frecvent intalnite la pacienti

319. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sferocitoza ereditara este adevarata: C
a. Hematiile prezinta o rezistenta crescuta la hemoliza osmotica
b. Hemoliza este in principal intravasculara
c. Pacientii prezinta icter
d. Sferocitoza nu se insoteste de crize aplastice
e. Este o afectiune cu transmitere AR

320. Afectiunile urmatoare sunt prevalente la barbati fata de femei,cu exceptia: D

a.leziunile valvulare aortice
b.arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare
c.cordul pulmonar cronic
d.valvulopatiile mitrale
e.poliarterita nodoasa

321. Durerea precordiala apare in E

a.tireotoxicoza
b stenoza pulmonara stransa
c.boala Hb zgarcite
d.variantele b si c
e.toate variantele de mai sus

322. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la durerea coronariana este falsa: C
a.are sediu retrosternal
b.intensitatea este variabila
c.iradiaza in mod obligatoriu
d.exista simptome de insotire
e.durata este variabila

323. Care din urmatoarele situatii nu se insotesc de risc cardiovascular crescut: D

a.consumul excesiv de alcool
b.fumatul
c.consumul excesiv de cafea
d.consumul excesiv de vegetale si minerale
e.stress-ul psihic

324. Care dintre următoarele semne nu apare în endocardita bacteriană subacută:

a. noduli Osler
b. eritem marginat
c. hemoragii subunghiale B
d. splenomegalie
e. a şi b
325. În tamponada cardiacă din pericardita lichidiană, Nu apare:
a. pulsul paradoxal
b. hepatomegalia
c. scăderea marcată a debitului cardiac E
d. turgescenţa jugularelor
e. creşterea importantă a debitului cardiac

326. Galopul protodiastolic se întâlneşte în:

a. insuficienţa mitrală
b. tahicardia ventriculară
c. stenoza aortică E
d. insuficienţa aortică
e. a şi b

327. Următoarea afirmaţie despre modificările ECG este falsă:

k. unda P este amplă (peste 2,5 mm) şi ascuţită în dilataţia atrială stângă
l. P-ul mitral este caracterizat de durata peste 0,12 sec şi aspect bifid
m. raportul R/S ≥1 în derivaţia V1 şi axa QRS ≥ 110 ° sunt semne de HVD A
n. unda Q patologică este un semn de necroză miocardică
o. indicele Sokolov-Lyon peste 35 mm este semn de HVS

328. În infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creşte în:

a. 12-14 ore
b. 16-18 ore
c. 10-12 ore D
d. 4-8 ore
e. 20-24 ore

329. Următoarele elemente clinice şi ecg caracterizează aritmia respiratorie, mai puţin:
a. creşterea frecvenţei cardiace în inspir
b. PQ constant
c. PP constant C
d. RR variabil
e. Scăderea frecvenţei cardiace în expir

330. Extrasistolele nodale sunt caracterizate de următoarele semne ecg, cu excepţia:

a. unda P poate precede QRS
b. unda P poate urma QRS
c. unda P poate fi simultană cu QRS D
d. complexul QRS nu este identic cu celelalte
e. pauza compensatorie este incompletă

331. Care dintre următoarele elemente clinice nu caracterizează tahicardia paroxistică

supraventriculară (TPSV)?
a. zgomote cardiace ritmice, tahicardice
b. puls rapid
E
c. puls regulat
d. TA normală/scăzută
e. manevrele vagale nu reduc frecvenţa cardiacă
332. Care din următoarele elemente clinice nu caracterizează tahicardia paroxistică
ventriculară (TPV)?
a. puls rapid
b. puls regulat
C
c. TA normală
d. palpitaţii
e. frecvenţă cardiacă rapidă, neinfluenţată de manevre vagale

333. Care din următoarele aspecte caracterizează nodulii Maynet

a. au dimensiuni mari (peste 2 cm),
b. sunt nedureroşi,
c. sunt aderenţi, ficşi B
d. a şi b
e. a, b şi c

334. Care din următoarele aspecte nu se observă de obicei pe EKG la un pacient cu stenoză
mitrală:
a. fibrilaţie atrială
b. axa electrică deviată la dreapta;
E
c. hipertrofie ventriculară dreaptă;
d. hipertrofie atrială stângă/bilaterală (P de tip mitral)
e. hipertrofie ventriculară stângă

335. Dintre următoarele semne ecg, care nu apare în tahicardia paroxistică ventriculară?
a. P absent
b. QRS deformate
c. frecvenţă cardiacă neregulată C
d. frecvenţă cardiacă 160-250/min
e. QRS cu aspect de extrasistolă ventriculară

336. Următoarele criterii EKG sunt sugestive pentru hipertrofia ventriculară stângă, cu
excepţia:
a. unda R > 20 mm în DI
b. durata QRS >0,04 secunde
E
c. unde S mai adânci de 30 mm în V1,V2,V3.
d. indice Sokolov-Lyon > 35 mm
e. unda R < 13 mm in aVL

337. Dintre cauzele fibrilaţiei atriale nu face parte:

a. cardiopatia ischemică
b. stenoza mitrală
c. hipercalcemia C
d. cardiopatia hipertensivă
e. septicemia

338. În stenoza aortică (fără semne de insuficienţă cardiacă) examenul radiologic pune în
evidenţă următoarele modificări:
a. mărirea butonului aortic
b. mărirea de volum a arcului inferior stâng
B
c. prezenţa eroziunilor costale pe marginea inferioară a coastelor III,IV şi V.
d. linii Kerley B
e. aplatizarea diafragmului stâng
339. Care modificare enzimatică este cea mai specifică dovadă de necroză miocardică ?
a. creşterea TGO
b. creşterea TGP
c. creşterea LDH D
d. creşterea CPK-MB
e. creşterea CPK globale

340. Care dintre următoarele complicaţii ale infarctului de miocard apare tardiv ?
a. şocul cardiogen
b. ruptura cardiacă
c. insuficienţa cardiacă acută D
d. sindromul Dressler
e. insuficienţa mitrală acută

341. Următoarea afirmaţie despre sindromul de ischemie periferică cronicaă este falsă:
a. în stadiul IIb Fontaine-Leriche claudicaţia apare la o distanţă > 200 metri
b. în stadiul IV apare durere continuă şi tulburările trofice tip ulceraţie şi gangrenă
c. în stadiul III se poate întâlni atitudinea caracteristică de repaos în poziţie
A
şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patului
d. sindromul Leriche constă în asocierea atrofiei musculaturii membrelor inferioare
cu impotenţa sexuală
e. durerea în gambe corespunde obstrucţiei arterelor femurale
342. Hipertrofia ventriculară, ca mecanism adaptativ al unei solicitări hemodinamice
crescute, se intâlneşte în:
a. stenoza mitrală
b. pericardita constrictivă
D
c. insuficienţa tricuspidiană
d. stenoza aortică
e. tetralogia Fallot.

343. Pacient cu factori de risc cardiovasculari se prezintă pentru o durere retrosternală de

mare intensitate debutată in urmă cu 15 minute, care nu cedează la nitroglicerină. Ce
investigaţie consideraţi că nuare indicaţie?
a. radiografie toracică,
D
b. ecocardiografie transtoracică,
c. coronarografie,
d. angiografie pulmonară,
e. ECG.
344. Care dintre următoarele afirmaţii despre sputa din bronşiectazie nu este adevărată:
a. abundentă (peste 100cmc/24 ore) - bronhoree,
b. mai abundentă în cursul nopţii,
c. este favorizată de anumite poziţii ale bolnavului, B
d. are miros fetid în puseele acute;
e. sedimentează în patru straturi (spumos, mucos, seros, purulent).

345. Care dintre următoarele semne şi simptome nu este intâlnit în sindromul mediastinal ?
a. disfonie
b. disfagie
c. dizartrie C
d. circulatie venoasa tip “cavo-cav superior”
e. cianoză şi edem “în pelerină”.
346. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la abcesul pulmonar nu este adevărată?
a. evoluţia este în 2 stadii (vomica şi focar deschis)
b. febra este neregulată
c. vomica reprezinta exteriorizarea conţinutului purulent precedata de un efort de
A
tuse
d. se însoţeşte de semne de inflamaţie nespecifice (VSH accelerat, leucocitoza)
e. în faza de focar deschis radiologic se constată o imagine hidroaerică

347. Care dintre următoarele simptome nu fac parte din tabloul clinic al pneumotoraxului:
a. durere toracică violentă (lovitura de cuţit),
b. tuse seacă, iritativă,
c. dispnee D
d. disfagie,
e. cianoză

348. Dintre caracterele durerii toracice de tip pleuritic sunt adevarate:

a. debut insidios, durere surdă, însoţită de tuse şi hemoptizie;
b. debut brusc, intensitate crescândă, însoţită de tuse seacă şi repetată;
c. junghi submamelonar însoţit de tuse, dispnee şi febră; B
d. caracter de arsură, care cedează o dată cu apariţia expectoraţiei;
e. este acompaniată de hemoptizie şi dispnee pronunţată.

349. Următoarele afirmaţii sunt false despre sindromul bronşitic, cu excepţia:

a. la ascultaţie se remarcă diminuarea murmurului vezicular, numeroase raluri
ronflante şi sibilante;
b. faza de cocţíune (umedă) durează 4-5 zile şi se manifestă prin tuse cu
expectoraţi muco-purulentă;
B
c. accentuarea desenului peribronhovascular sau aspect areolar la una din baze, la
examenul radiologic;
d. frison unic („solemn”), intens, prelungit (45-60 minute);
e. suflu tubar patologic şi raluri crepitante.

350. Pacientul cu BPOC (boală pulmonară cronică obstructivă) cu „predominanţa

bronşitei” prezintă comparativ cu cel cu „predominanţa emfizemului”:
a. dispnee severă permanentă
b. spută redusă, mucoasă E
c. infecţii bronşice mai puţin frecvente
d. vârsta la diagnostic peste 60 ani
e. tuse înainte de debutul dispneei
351. Manometria esofagiană este o investigaţie utilă în diagnosticul:
a. neoplasmului esofagian
b. diverticulilor esofagieni
c. acalaziei cardiei C
d. stenozelor esofagiene postcaustice
e. bolii de reflux gastro-esofagian

352. Una dintre cele mai uzuale tehnici de diagnostic pentru litiaza biliară veziculară este:
a. radiografia abdominală pe gol;
b. testele biologice;
c. radiografia cu bariu; D
d. ecografia abdominală;
e. computer- tomograful.
353. Transudatul apare în următoarele afecţiuni cu excepţia:
a. ciroza hepatică;
b. malabsorbţie;
c. insuficienţa cardiacă; E
d. sindrom nefrotic;
e. peritonita bacteriană.

354. Pacient în vârstă de 28 de ani se prezintă pentru scaune diareice, febră, dureri
abdominale difuze. La examenul obiectiv se decelează o formaţiune palpabilă în fosa
iliacă dreaptă şi un abces perianal. Diagnosticul cel mai probabil este:
a. boală Crohn
A
b. rectocolită ulcero-hemoragică
c. cancer colo-rectal
d. apendicită acută
e. diverticuloză intestinală
355. Următoarele afirmaţii despre examenul obiectiv al abdomenului sunt adevărate, cu o
excepţie:
a. zgomotele hidroaerice intestinale sunt absente în ileusul paralitic
b. în stenoza de arteră renală se poate asculta un suflu paraombilical sau
posterior, în unghiul costomuscular
C
c. echimozele periombilicale şi pe flancuri apar în colecistita acută
d. deformarea asimetrică a abdomenului poate apărea în tumori sau
organomegalii importante (splenomegalie)
e. circulaţia venoasă colaterală apare periombilical şi pe flancuri

356. Unul din următoarele semne nu se regaseşte în afecţiunile pancreatice:

a. matitate în “tablă de şah”,
b. semnul Küssmaul,
c. semnul Cullen, B
d. icter colestatic,
e. semnul Gray-Turner.

357. Care dintre următoarele sindroame paraneoplazice nu sunt întâlnite în cancerul

gastric:
a. eritem nodos,
b. dermatomiozită
A
c. acantozis nigricans
d. polineuropatii,
e. tromboflebita membrului inferior stâng

358. Care din următoarele complicaţii nu apare de obicei în rectocolita ulcero hemoragică,
ci este specifică bolii Chron:
a. hemoragie digestivã inferioarã, masivã
b. perforaţie intestinalã
D
c. cancer colon
d. fistule interne sau externe
e. megacolon toxic
359. Gama- glutamiltranspeptidaza (GGT) crescută şi macrocitoza apar în:
a. hepatita acuta virală
b. stetohepatita alcoolică
c. litiaza biliară veziculară B
d. colecistita acută
e. ciroza hepatică

360. Durerea din pancreatita cronică are următoarele caractere, cu excepţia:

a. apare precoce postprandial
b. se ameliorează după vărsătură
c. este frecvent declanşată de consumul de alcool B
d. este ameliorată de poziţia aplecată
e. toate afirmaţiile sunt corecte

361. La examenul urinii în pielonefita acută se pot găsi următoarele elemente cu excepţia:
a. piurie
b. cilindrii leucocitari
c. hematurie macroscopică C
d. urocultura pozitivă
e. a şi c

362. Glomerulonefrita în focar se caracterizează prin următoarele:

a. are debut intrainfecţios
b. se asociază doar cu infecţii streptococice
c. prezintă la debut edeme şi hipertensiune A
d. prezintă hematurie important
e. produce retenţie azotată severă

363. Care din următoarele afirmaţii în ceea ce priveşte sindromul nefrotic nu este
adevarată?
a. edemul reprezintă semnul clinic major
b. se întâlneşte hipoproteinemie cu hipoalbuminemie E
c. densitatea urinară este crescută
d. complementul seric este obişnuit scăzut
e. în sindromul nefrotic pur apare hipertensiunea arterială
364. Litiaza reno-urinară are următoarele caractere, cu excepţia:
a. calculii mari, bazinetali pot rămâne asimptomatici toată viaţa;
b. calculii mici se pot manifesta prin dureri cu caracter colicativ;
c. durere lombara, semn Giordano pozitiv; D
d. hematurie totală, capricioasă, dureri lombare surde;
e. pot exista tulburări digestive de acompaniament.

365. Sindromul nefrotic „impur” se diferenţiază de forma „pură” prin:

a. proteinurie masivă;
b. alterarea funcţiilor renale;
c. hipoalbuminemie; B
d. hiperlipidemie;
e. absenţa semnelor de insuficienţă renală.
366. În sindromul nefrotic pur apare:
a. proteinuria selectivă
b. hipertensiunea arterială
c. hematuria > 10000/mm3 A
d. evoluţie rapidă spre insuficienţă renală
e. a şi c

367. Valoare a hemoglobinei cuprinsă între 6-2 g% şi hematocritul intre 22-10% semnifică:
a. valori normale ale acestor parametri;
b. anemie usoară;
c. anemie severaă C
d. nu au semnificaţie;
e. anemie medie

368. Hipertrofia bilaterală şi simetrică a glandelor parotide şi lacrimale se întâlneşte în:

a. boala Hodgkin
b. hemofilie
c. anemii hemolitice
D
d. poliglobulie
e. leucemie limfatică cronică

369. In anemia Biermer reticulocitele sunt :

a. normale
b. scăzute
B
c. crescute
d. scăzute in funcţie de valoarea hemoglobinei
e. b şi c
370. Hemofilia se diagnostichează :
a. la naştere
b. în copilărie
c. la pubertate A
d. în adolescenţă
e. la vârsta adultă

371. Care din următoarele analize nu este compatibilă cu diagnosticul de purpură

trombopenică idiopatică:
a. Hb 10,5 g%
b. trombocite 35 000/mm3
C
c. TS 2 minute
d. TC 8 minute
d. indice de protrombină 90%

372. Care dintre următoarele elemente biologice reprezintă cel mai fidel marker al
rezervelor de fier ale organismului:
a. siderofilina
b. fierul seric E
c. hemoglobina
d. hematocritul
e. feritina serică
373. Care din urmatoarele valori biologice se intalnesc în coagularea intravasculară
diseminată:
a. trombocite 200 000/mm3
b. TS 3 minute
C
c. produşi de degradare ai fibrinogenului prezenţi
d. indice de protrombină 85%
e. fibrinogen 3 g‰

374. În leucemia acută mieloblastică nu întâlnim:

a. blaşti cu corpi Auer
b. hiatus leucemic
c. anemie normocromă normocitară E
d. trombopenie
e. hiperplazia seriei roşii la examenul măduvei

375. Caracterele sanguine ale anemiilor hemolitice sunt urmatoarele, cu exceptia: D

A. Bilirubina indirecta crescuta
B. Haptoglobina scazuta
C. Hemopexina scazuta
D. Hemoglobina scazuta
E. Reticulocitoza
376. Frotiul din anemia hemolitica releva urmatoarele, cu exceptia: A
A. Microcite
B. Sferocite
C. GR “ in tinta”
D. GR cu spiculi
E. GR fragmentate
377. Complicatiile neurologice ale siclemiei sunt urmatoarele, cu exceptia: A
A. Ocluzia arterei centrale a retinei
B. Infarctele cerebrale
C. Hemoragiile cerebrale
D. Coma
E. Convulsiile
378. Criteriile majore de diagnostic in policitemia vera sunt: B
A. Trombocitoza
B. Splenomegalia
C. Leucocitoza
D. Scor FAL 100
E. Vit B12900pg/ml
379. Caracteristicile sindromului nefrotic pur sunt urmatoarele, cu exceptia: C
A. Proteinuria selectiva
B. Absenta HTA
C. Hematuria 1000/mmc
D. Nu evolueaza spre IRC
E. La PBR se constata glomeruli optic normali
380. Cauzele prerenale ale IRA sunt urmatoarele, cu exceptia: D
A. Hemoragia
B. Arsurile
C. Septicemia
D. Nefrita interstitiala
E. Mielom multiplu
381. Urmatoarele sunt cauze renale de IRA, cu exceptia: E
A. Vasculite
B. HTA maligna
C. Nefrita de iradiere
D. Necroza tubulara acuta
E. Vezica neurogena
382. Complicatiile IRA sunt urmatoarele, cu exceptia: B
A. Infectioase
B. Digestive
C. Hemoragice
D. Uremice
E. Cardiovasculare
383. Tulpinele nefritigene din grupul A al streptococului  hemolytic sunt urmatoarele, cu C
exceptia:
A. Tip M1
B. Tip M2
C. Tip M3
D. Tip M4
E. Tip M12
384. Gasiti afirmatia falsa privind tulburarile de ritm si conducere întâlnite în B
cardiomiopatia dilatativa:
A. Fibrilatia atriala
B. Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate
C. Extrasistolia ventriculara frecventa
D. Tahicardia ventriculara paroxistica
E. Blocurile ventriculare.
385. Urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara, cu exceptia: C
A. Porfiria intermitenta acuta
B. Periarterita nodoasa
C. Hipocalcemia
D. Acromegalia
E. Boala renala polichistica.
386. Pulsul în miocardite poate fi, cu exceptia: E
A. Alternant
B. Mic
C. Accelerat
D. Aritmic, in prezenta extrasistolelor
E. Neschimbat.
387. Ce modificari electrocardiografice (ECG) nu corespund pentru miocardite: E
A. Dereglarea repolarizarii ventriculare
B. Aritmii si blocade
C. Modificarea complexului QRS, deformarea lui
D. Scaderea voltajului ECG
E. ECG fara modificari patologice.
388. Ce nu se regaseste pe electrocardiograma în miocardite: D
A. Scaderea amplitudei undei T
B. Undele T bifazice
C. Unda T negativa
D. Unda T nu este supusa schimbarilor
E. Subdenivelarea segmentului ST.
389. În ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia? A
A. Perfuzia < ventilatia alveolara
B. Perfuzia > ventilatia alveolara
C. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata
D. Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit
E. În sunt anatomic venos-arterial marit
390. Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în: E
A. Emfizem pulmonar în stadiu avansat
B. Emfizem compensator
C. Pneumotorax
D. Caverne mari si medii
E. Fibrotorax.
391. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor A
respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A. Obstructia severa a cailor respiratorii
B. Un tablou obisnuit întâlnit în criza de astm bronsic
C. Pneumonia
D. Embolia pulmonara
E. Asocierea infectiei
392. Examenul radiologic toracic în criza severa de astm bronsic NU releva: E
A. Hiperinflatie pulmonara
B. Diafragm aplatizat
C. Hipertransparenta câmpurilor pulmonare
D. Largirea spatiului retrosternal
E. Metastaze septice
393. Elementele hemolizei intravasculare sunt urmatoarele, cu exceptia: C
A. Hemosiderinuria
B. Haptoglobinemia
C. Haptoglobinuria
D. Methemalbuminemia
E. Hemoglobinemia

394. Următoarea despre testul cu D-xyloza este falsa: D

A. Este un test de absorbtie intestinala
B. D-xyloza este absorbita jejunal
C. D-xyloza este excretata renal
D. in urina din primele 5 ore de la administrare se regaseste 80% din doza
ingerata
E. este util in diagnosticul de boala celiaca

395. Una dintre următoarele afirmaţii despre diagnosticul enzimatic al IMA este E
FALSĂ:
A. lacticdehidrogenaza (LDH) creşte tardiv, la 24-48 de ore
B. troponina este un test rapid şi fidel de necroză miocardică
C. creatinfosfokinaza şi izoenzima MB cresc în primele ore după infarct
D. izoenzima LDH 1 este specifică pentru miocard
E. TGO are o specificitate înaltă pentru necroza miocardică

396. Intre cazurile de diaree osmotica NU se numara: A

A. vagotomia
B. pancreatita
C. sindrom postcolecistectomie
D. intoleranta la lactoza
E. boala celiaca
397. Examenul fizic în sindromul de condensare retractilă cu bronşie complet obstruată A
obiectivează:
A. abolirea transmiterii vibraţiilor vocale
B. hipersonoritate
C. accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale
D. suflu tubar
E. suflu pleuretic

398. Găsiţi afirmaţia ADEVĂRATĂ despre pneumonia cu Klebsiella: C

A. apare în comunitate, la persoane imunocompetente
B. radiologic are aspect de infiltrat interstiţial
C. radiologic apare ca o opacitate foarte intensă („bloc negru”)
D. evoluţia clinică este uşoară şi autolimitată
E. nu se însoţeşte niciodată de revărsat pleural

399. Caracteristică pentru IRA renala este următoarea: B

A. Na urinar < 20
B. Hipo- sau izostenurie
C. Excreția fracționata a Na < 1%
D. Hiperstenurie
E. Osmolaritate urinara > 500
400. Următoarea afirmație despre pH-metria esofagiană este ADEVARATA: A
A. pH < 4 pentru mai mult de 10 secunde semnifica RGE
B. pH >4 pentru mai mult de 10 secunde semnifica RGE
C. pH < 3,5 pentru mai mult de 10 secunde semnifica RGE
D. pH < 4 pentru mai mult de 5 secunde semnifica RGE
E. pH < 4 pentru mai mult de 10 minute semnifica RGE

401. Următoarea afirmație despre colangita sclerozantă primitivă este ADEVARATA: C

A. Prezența anticorpilor antimitocondriali
B. Ig M în titruri înalte
C. Prezența Ac anticitoplasmă neutrofilă perinucleară (p-ANCA)
D. Nivel ridicat al feritinei serice

402. Care din urmatoarele elemente biologice reprezinta cel mai fidel marker al E
rezervelor de fier ale organismului:
a. Siderofilina
b. Fierul seric
c. Hemoglobina
d. Hematocritul
e. Feritina serica

403. Care din urmatoarele anemii hipocrome se insoteste de un nivel plasmatic crescut D
al fierului:
a. Anemia feripriva prin carenta de aport de fier
b. Anemia feripriva prin consum crescut de fier
c. Anemia feripriva din parazitoze
d. Anemia sideroblastica
e. Anemia feripriva ce poate insoti sangerarile gastro – intestinale cornice
404. Care din urmatoarele modificari biologice se pot intalni la un pacient cu anemie D
pernicioasa:
a. Fe seric scazut
b. Acidul folic seric crescut
c. VEM<85 microni cubi
d. Vitamina B12 serica < 75 pg/mL
e. LDH plasmatic scazut

405. Care din urmatoarele elemente biologice existente la un pacient cu leucemie B

mieloblastica sunt decisive in confirmarea diagnosticului
a. Leucocite < 5000/microL
b. Maduva hipercelulara continand 50% blasti
c. Acid uric seric crescut
d. LDH plasmatic crescut
e. FAL > 150

406. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la talasemia severa este adevarata: E
a. Simptomatologia se instaleaza la o varsta adulta
b. Nivelul seric al fierului este scazut
c. Pe frotiul sanguine se observa macrosferocitoza
d. HbF este scazuta sau absenta
e. La pacientii netratati apar deformari ale craniului - micrognatie

407. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile siclemiei este adevarata: B
a. Pacientul prezinta o dezvoltare staturala normala
b. Calculii biliari apar in pana 70% din cazuri
c. Nu se insoteste de infarcte osoase
d. infarctele viscerale sunt o complicatie exceptionala
e. Crizele dureroase sunt precipitate de hipoxie

408. Urmatoarele afectiuni cardio-vasculare sunt dependente de varsta,cu exceptia: B

a.ateroscleroza sistemica
b.malformatiile cardiace congenitale cianogene/necianogene
c.arterita Buerger
d.hipertensiunea secundara
e.cardiopatia reumatismala

409. Durerea precordiala poate fi intalnita in urmatoarele afectiuni: D

a.angina pectorala de effort
b.aortita luetica
c.tireotoxicoza
d.toate variantele de mai sus
e.variantele a si b