HORMON DE CRESTERE

Este un peptid cu 191 aminoacizi; GM 22 kDa

Determinarile RIA: 2 peptide imunoreactive in plasma: una cu GM mare (45 kDa) – big growth
hormon (cu functie de pre-hormon al cresterii) si una cu GM mica (22kDa) – little growth hormon.

Celulele acidofile ale adenohipofizei secreta ~ 4 mg de hormon /24 h.

ACTIUNI BIOLOGICE

- stimularea proceselor de crestere a oaselor, muschilor, viscerelor, colagenului, tesutului

conjunctiv, adipos;

- activarea condro- si osteosintezei;

- intensificarea sintezei proteice;

- proliferarea cartilajelor epifizare

- viscere – hiperplazie

- hiperglicemiant*

• Efectele se exercită indirect prin intermediul somatomedinelor.

EFECTE DIABETOGENE
REGLAREA SECRETIEI

- feed-back pozitiv sau negativ → stimularea / inhibarea secretiei adenohipofizare de STH.

- Factori stimulanti nespecifici: hipoglicemia, aminoacidemia, hormonii tiroidieni

- Hipotalamus → somatostatin: efecte inhibitoare asupra secretiei de STH (impiedica descarcarea

de STH indusa de hipoglicemie)

- Dopamina, noradrenalina, serotonina cresc secretia de STH prin: stimularea factorului

hipotalamic de eliberare / inhibarea somatostatinului.

ACTH

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH, corticotro-fina, corticostimulina) controleaza dezvoltarea si secretia

hormonala corticosuprarenala.

- Constituit dintr-un lant polipeptidic cu 39 aa.

 - Diferente de specie apar in secventa aa 25-33 (nu afecteaza actiunile hormonului – depind de
secventa primilor 24 aa)

- Primii 13 aa se gasesc si in structura MSH = efecte comune de hiperpigmentare tegumentara.

- Sinteza din POMC

ACTIUNI BIOLOGICE

- primare: stimularea zonei fasciculate a gl. corticosuprarenale, secretoare de gluco-corticoizi (cortizol,

corticosteron);

- secundare: activarea metabolismului glucidic, protidic, lipidic.

REGLAREA SECRETIEI:

- feed-back cu ansa scurta;

- feed-back cu ansa lunga.

- Sinteză: în hipofiza anterioară - ritm circadian

- Efecte majore: pe corticosuprarenală:

• Zona fasciculată ⇒ rol major:

= iniţial: ↑ eliberarea de glucocorticoizi din depozite;

= în timp: hiperplazia zonei + ↑ sintezei glucocorticoizi.

• Zona reticulată ⇒ rol mai redus:

= iniţial: ↑ eliberarea de androgeni din depozite;

= în timp: hiperplazia zonei + ↑ sintezei androgenilor.

• Zona glomerulară ⇒ rol minor: ↑ eliberarea de aldosteron

Alte efecte: lipoliză, pigmentare a tegumentelor şi mucoaselor (↑ melanina)

Reglarea secreţiei de ACTH:

- Ritm circadian maxim dimineaţa (ora 8) şi minim seara (ora 24) ⇒ secreţia gluco-corticoizilor
urmează acelaşi pattern ⇒ concentraţia lor este maximă dimineaţa.

- Modificarea ritmului veghe somn ⇒ modificarea ciclului glucocorticoizilor

GONADOTROPI

Sunt reprezentati de FSH si LH.

Activitatea secretorie incepe la 8-9 ani si devine maxima la 13-14 ani.

Secretia de gonadotrofine este continua la barbat si variabila la femeie (in functie de fazele
ciclului estral).

Au structura glicoproteica, GM 30kDa (FSH) si 26 kDa (LH).

ROLURI BIOLOGICE

a. Femei:

- FSH: stimuleaza cresterea in greutate a ovarului, dezvoltarea si maturarea foliculara;

- FSH si LH: ovulatia;

- LH: actioneaza asupra ovarului pregatit de FSH.

 In cursul ciclului ovarian, FSH este crescut in primele 14 zile si scade considerabil in cea de-a
doua parte, iar LH invers.

b. Barbat: creste volumul testicular

FSH si LH – structură glicoproteică
Sinteză: hipofiza anterioara:
- începe la 8-12 ani fetite, 9-13 ani baieti
- ↑↑ la pubertate
Actiune: mesager II – AMPc
Efectele hormonilor gonadotropi:
Femeie:
- debutul primului ciclu menstrual (menarha);
- controlul ciclului lunar normal
Barbat:
- debutul sintezei hormonilor sexuali de la pubertate → toată viata adultă
 1. Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal + triplul feedback
- Hipotalamus → GnRH
*diferente în functie de sex:
Bărbat – centru → nucleii arcuati
Femeie –centri → nucleii arcuati si paraventricular
• diferente în ritmul si secretia hormonală
Influente modulatoare:
- Stress → sistemul limbic → inhibarea hipofizei → ↓GnRH
- Stimuli olfactivi, vizuali, genitali → +/- hipofiza → ↑/↓GnRH
2. Influenta altor hormoni:
- ↑↑cortizol si ↑↑PRL → inhibitor
- hormoni epifizari: unii au rol stimulator, altii rol inhibitor (ex. melatonina)
Patologic: ↓↓ hormonilor gonadotropi:
- copii → eunucism, pubertate tardivă
- femei → oprirea ciclului menstrual, atrofie genitală, stergerea caracterelor sexuale secundare
- bărbati ⇒ aspermie + involutia caracterelor sexuale primare si secundare

HORMONII SARCINII
1. HCG
- este secretat de sincitio-trofoblast;
- nivelul de HCG creste, max. la 9-12 săptămâni, ramane la fel până la sfârsitul sarcinii.
Roluri:
- mentine functia corpului galben în timpul celor 14 zile de viată ale acestuia
- stimulează secretia de progesteron si estrogeni;
 - are efect inhibitor asupra secretiei de LH;
- la făt, stimulează secretia de DHEA-S de către suprarenala fetală si productia de testosteron de
către celulele Leydig testiculare;
- determină producerea de relaxină.
2. Estrogenii (estradiol, estronă, estriol).
- la începutul sarcinii sinteza se realizează de către corpul galben ca urmare a stimulării prin
HCG.
- ulterior, placenta are acest rol revine acesteia.
Rolurile estrogenilor:
- stimulează dezvoltarea miometrului uterin pregătindu-l pentru nastere;
-stimulează dezvoltarea canalelor galactofore de la nivelul glandelor mamare;
- alături de relaxină, determină relaxarea si “înmuierea” ligamentelor pelvice si a simfizei
pubiene permitând dezvoltarea uterului;
- determină sinteza crescută de progesteron la nivel placentar;
3. Progesteronul
- este sintetizat de către corpul galben in prima lună de sarcină,
- in timpul sarcinii se produc aproximativ 250 mg/zi de progesteron (90% din unitatea placentară
a mamei si 10% din cea fetală).
Roluri:
- este responsabil de procesul de nidare si de mentinere a produsului de conceptie în cavitatea
uterină.
- inhibă contractiile uterine prin inhibarea productiei de prostaglandine si prin scăderea
sensibilitătii muschiului uterin la ocitocină, prevenind astfel nasterea prematură;
- stimulează dezvoltarea glandelor mamare;
- creste ventilatia, prin stimularea centrilor respiratori materni, în vederea îndepărtării excesului
de CO2 produs în cantitate mai mare în timpul sarcinii.
4. Somatomamotropina corionică umană (HCS) = hormonul lactogen placentar
-este produs numai în timpul sarcinii de către sincitio-trofoblast;
Rolurile HCS:
- rol anabolizant pentru mamă;
- are activitate lactogenă actionând sinergic cu prolactina;
- stimulează lipoliza;
- stimulează cresterea fătului.
5. Prolactina.
- este secretata de hipofiza maternă cu rol de a stimula productia lactată.
- după nastere are loc declansarea lactatiei
- concentratia prolactinei in plasma maternă creste brusc în timpul fiecărei perioade de supt
realizând astfel mentinerea secretiei lactate.
- prolactina scade si functia reproductivă la mamele care alăptează.
6. Relaxina
- este secretat de corpul galben
- rol de înmuiere a colului uterin determinând una din cele mai precoce modificări anatomice
asociate sarcinii.
- mai târziu determină laxitatea ligamentelor pelvine permitând pasajul fătului prin canalul pelvin.

HORMONII NASTERII
1. Oxitocina.
- La începutul sarcinii există putini receptori pentru oxitocină→ numărul crete pe măsură ce
sarcina avansează scăzând foarte mult când sarcina a ajuns la termen.
- Legarea oxitocinei de receptorii săi de la nivelul muschiului uterin are două efecte:
*contractia muschiului neted uterin
*stimularea producerii de prostaglandine uterine.
Se pare că rolul oxitocinei este acela de a produce contractii uterine după nastere si
astfel să minimizeze pierderea de sânge.
2. Prostaglandinele (F2alfa si E2)
- sunt utilizate pentru inducerea artificială a nasterii
3. Progesteronul
- are efect inhibitor asupra muschiului uterin
- blochează răspunsul său la oxitocină si prostaglandine. Folosit ca medicament, progesteronul
este foarte util în prevenirea iminentei de avort.
4. Relaxina
- determină o crestere a numărului de receptori pentru oxitocină de la nivelul muschiului uterin.
- laxitatea ligamentelor pelvine permitând pasajul fătului prin canalul
5. Catecolaminele participă la cascada hormonală finală din timpul nasterii.
- stimularea receptorilor α determină contractia miometrului, iar stimularea celor β determină
relaxarea lui.
6. Cortizolul
- determină maturarea pulmonară,
- intervine în metabolismul energetic al fătului si în termoreglare,
- cresterea rezervelor de glicogen hepatic,
- activarea sistemelor de transport la nivel intestinal.
7. Presiunea capului fetal asupra cervixului matern
- initiază un reflex hormonal care va determina cresterea secretiei de oxitocină si
prostaglandine.
- cand fătul a atins o mărime critică, distensia uterului si întinderea fibrelor musculare uterine
cresc capacitatea lor de a se contracta.
- incepând chiar cu luna a 8-a de sarcină încep să apară contractii uterine necoordonate.
- fătul emite si el “semnale” că este pregătit pentru viata extrauterină.

ESTROGENI
Sunt hormoni steroizi, secretia începe la pubertate, ↑↑↑ la adult, ↓↓ la menopauză
Sintetizati în 2 faze ale ciclului menstrual:
- Preovulator – de foliculul ovarian → ↑↑↑estrogenii
 - Postovulator – corpul luteal → ↑estrogenii (mai putin)
Rolul principal – dezvoltarea caracterelor sexuale feminine primare si secundare
1. Dezvoltarea uterului si organelor genitale externe (OGE) feminine (după pubertate) → ↑
dimensiunile uter + ovare + trompe uterine + vagin + OGE
*Uter: modificări proliferative ale endometrului (prima parte a ciclului) – proliferarea stromei, ↑
glandelor (nutritia oului),
*Trompe uterine: modificări proliferative + ↑ activitătii cililor → ↑ miscarea spre uter →
propulsarea ovulului fertilizat spre uter
*Vagin: modificări în structura epiteliului (cuboidal → stratificat – mai rezistent)
2. Dezvoltarea sânilor → initierea cresterii → până la aspectul final (dezvoltarea stromei +
sistemul ductal + depozite adipoase)
3. Piele: moale, fină, ↑vascularizatia , ↓pilozitatea
4. Schelet:
- ↑↑↑ activitatea osteoblaste → crestere mai rapidă în primii ani după pubertate, dar totodată
închiderea mai rapidă a cartilajelor de crestere → talia finală e mai mică decât în cazul băietilor;
- aspectul pelvisului feminin
5. Efecte metabolice:
- ↑sintezele proteice (mai redus ca testosteronul)
- ↑metabolismul (mai redus ca testosteronul)
- depozite adipoase subcutanate, fesier (adipozitate feminina)
- ↓retentia hidrosalină (≈aldosteron)

PROGESTERON
Este “hormonul maternitătii”
-are structură steroidică, este sintetizat:
- în a doua parte a ciclului menstrual (postovulator), de către corpul luteal (corpul galben)
- la gravide, de către placentă → ↑ 10 ori
Roluri:
1. Uter:
- modificări secretorii (în a doua parte a ciclului) ale endometrului → pregăteste uterul pentru
implantarea ovulului fertilizat → ↑depozitele de nutrienti = “laptele uterin”
- ↓↓contractilitatea si excitabilitatea musculaturii netede uterine → previne expulzarea
zigotului
2. Trompe uterine: modificări secretorii (pentru nutritia ovulului fertilizat)
3. Glande mamare:
- Progesteron + PRL produc dezvoltarea finală a sânilor ca organe producătoare de lapte →
progesteronul induce ↑ lobulilor si acinilor, iar PRL cresterea secretiei glandulare de lapte
- Progesteronul produce mărirea de volum a sânilor
Obs.: în sarcină sunt necesari ambii hormoni feminini:
- Estrogenii: ↑uter si sâni; relaxarea ligamentelor pelvice → pasajul mai usor al fătului la nastere
- Progesteronul: rol în nutritia ovulului fertilizat, ↓↓contractilitatea uterină, pregăteste sânii
pentru productia de lapte.
 ADH
ADH (vasopresina) = hormon polipeptidic (9 AA)
ROLURI BIOLOGICE:
1. ADH acţionează direct pe celulele ţintă:
• Renal: pe ultima porţiune tubulară (TCD terminal)
- reabsorbţia facultativă a apei (8-14 % FG),
- secundar reabsorbţia Na+ şi Cl-
- favorizează reabsorbtia ureei (↑ reabsorbtia apei → ↑ [uree] tubular)
- rol principal în concentrarea şi diluarea urinei.
- ↑ ADH ⇒ ↑ reabsorbţia apei ⇒ ↓ diureza (0,5 l/zi) + ↑ osmolaritate (1200 mOsm/l) ⇒ ↑
volemia
- ↓ ADH ⇒ ↓ reabsorbtia apei ⇒ ↑ diureza (20 l/zi) + ↓osmolaritate (50 mOsm/l) ⇒ ↓
volemia
2.↑↑ ADH⇒ Volum circulant ⇒ ↑TA
3.↑absorbţia intestinală a apei
4.↑hidratarea celulară
 5. ↓perspiraţia (pierderea apei prin respiraţie, piele)
• ADH şi aldosteronul = hormonii adaptării la cald ⇒persoanele adaptate prezintă ↑vol.
perspiraţiei, ↓↓pierderii NaCl
REGLAREA SECRETIEI
1. Modificări ale osmolarităţii→ osmoreceptori din hipotalamus şi peretele anteroventral al
ventriculului III (organum vasculosum)
- osmolaritatea (VN= 300±20 mOsm/l):
• ↑ osmolaritatii ⇒ratatinarea osmoreceptorilor ⇒ stimul pentru ↑ ADH ⇒↑reabsorbtia apei ⇒
osmolaritatea ↓
• ↓osmolaritatii ⇒ creşte volumul osmoreceptorilor ⇒↓stimul pentru ADH ⇒↓reabsorbtia apei
⇒osmolaritatea ↑
2. Modificări ale volemiei → din sistemul cardiovascular (Volemia= 5 l)

↓volemiei ⇒ ⊕baroreceptorii de înaltă presiune (sinus carotidian şi crosa aortică) ⇒ ↑ADH

⇒ ↑reabsorbtia apei + ↓ diurezei ⇒ ↑ volemia
- ↑volemiei ⇒ ⊕baroreceptorii de joasă presiune (atrii şi circulatia pulmonară) ⇒ aferenţă nerv
X ⇒ hipotalamus ⇒ ↓ ADH ⇒↓ reabsorbtiei apei + ↑ diurezei ⇒ ↓ volemia
Alte mecanisme:
• Temperatura: ↑t°C ⇒ ↑ADH ⇒ ↓diureza
• Angiotensina II ⇒↑ ADH
• Nicotina ⇒↑ ADH
• Etanol ⇒ ↓ADH ⇒ ↑diureza
• Stress, durere, somn ⇒↑ ADH

OXITOCINA
ROLURI BIOLOGICE:
- contracţia musculaturii uterine - în special în sarcină → foarte important în timpul travaliului →
↑↑↑ contracţiile uterine → naşterea copilului.
1. [OXT]↑↑↑: prin reflex neurogen ⇒ capul copilului dilată progresiv cervixul, ceea ce
determină:
- neuroreflex ⇒ ↑ OXT (hipotalamus)
-↑contracţiilor uterine ⇒ ↑dilatarea cervixului ⇒ feedback ⊕ ⇒ ↑contracţiilor uterine
2. ↑nr. receptorilor pentru OXT din musculatura uterină
3. ↓↓activitatea oxitocinazei ⇒↑ efectul OXT
4. OXT→ uter ⇒ sinteza prostaglandine ⇒↑contractia uterina

GLUCOCORTICOIZI
- Sinteza: în cortexul glandei suprarenale (z. fasciculata)
- Hormoni steroizi: cortizol (hidrocortizon) –95%; corticosteron.
- Mecanism de acţiune: glucocorticoizii trec intracelular şi se cuplează cu receptorul specific ⇒
complex cu acţiune pe nucleu ⇒ stimularea sau inhibarea sintezei ARNm ⇒ stimularea sau
inhibarea sintezei unor proteine ⇒ efect (după 45-60 min).
- Principalele acţiuni:
- - adaptarea la stresul cronic – asigură suportul endocrin;
- - controlul metabolismului celular.
- Efectele glucocorticoizilor:
- 1. Metabolice
- 2. Pe organe şi sisteme
- 3. Farmacologice
EFECTE METABOLICE
a) Metabolismul proteic:
- Glucocorticoizii în doze crescute ⇒ sinteza proteică prin:
• ↑ catabolismul proteic
• ↓ anabolismul proteic
• bilanţ azotat negativ
- ↑ mobilizarea AA din ţesuturile extrahepatice
- excepţie: ficatul unde ↑ captarea aminoacizilor folosiţi pentru:
• neoglucogeneză
• sinteza de proteine plasmatice
b) Metabolismul glucidic:
- Glucocorticoizii cresc glicemia prin:
• ↑ absorbţia intestinală a glucozei;
• ↑ neoglucogeneza hepatică ⇒ ↑ glucoza ⇒ ↑ depozitelor de glicogen
• ↑ glicogenoliza produsă de adrenalină şi glucagon
• ↓ utilizarea intracelulara a glucozei (↓ afinitatea receptorilor pentru insulină)
- secundar ↑ glicemiei ⇒ ↑ insulinei ⇒ refacerea glucozei plasmatice
- În timp ⇒↓ sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special muşchi şi adipocit) ⇒ DZ secundar
(adrenal)
c) Metabolismul lipidic:
- glucocorticoizii cresc lipoliza:
• lipide → AGL→ corpi cetonici → energie
- ↑ cetogeneza hepatică
- lipoliza însoţită de ↑ depunerii lipidelor în alte zone:
• lipoliză pe membre
• depunere pe faţă (“faţă de lună plină”), torace, abdomen

Important: în inaniţie sau stres, glucocorticoizii comută metabolismul energetic de pe

utilizarea glucidelor → pe utilizarea lipidelor ⇒ prezervarea glucozei.
d) Metabolismul hidromineral:
- Glucocorticoizii cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă) ⇒ ↑ volemia;
⇒producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
 - ↑demineralizarea osoasă (efect advers)
EFECTE PE SIST DE ORGANE
Glucocorticoizii asigură buna funcţionare a:
- tuturor tipurilor de muşchi
- activitatea cardiovasculară – susţinerea volemiei
- ↑ reactivităţii neuropsihice
- ↑ capacitatea funcţională ⇒ adaptarea la stress.
FARMACOLOGICE
1. Antiinflamator - previne dezvoltarea inflamaţiei prin:
- Stabilizarea membranei lizozomale
- ↓ permeabilităţii capilare
- ↓ migrării leucocitelor
- Supresia sistemului imun
- Rezoluţia inflamaţiei ⇒ utilitatea glucocorticoizilor în tratamentul bolilor inflamatorii.
2. Antialergic - reduce procesul alergic ⇒ previne moartea prin şoc anafilactic.
3. Sanguin: ↑eritrocitele, ↓eozinofilele, ↓limfocitele
4. Supresia sistemului imun ⇒ ↑susceptibilităţii la infecţii (efect advers)
5. ↑aciditatea sucului gastric ⇒ risc de ulcer.
6. ↑Volemia ⇒ ↑TA
7. Redistribuţia tesutului adipos
8. Modificări neuropsihice până la psihoză maniacală
9. Demineralizare osoasă ⇒ risc de osteoporoză
10. ↑glicemiei ⇒ in timp risc de DZ secundar
11. Modificări cutanate: hirsutism + acnee
12. În doze crescute la copii ⇒↓rata creşterii si ↓funcţia testiculară

REGLARE
1. Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroacţiune: rol major ⇒ menţine
concentratia normala de glucocorticoizi.
- secreţia ACTH are ritm circadian (maxim dimineaţa şi minim seara) ⇒ concentraţia
glucorticoizilor este maximă dimineaţa.
2. Stresul psiho-emoţional, durere, traumatism, Δto, hemoragie, intervenţii chirurgicale ⇒ ↑
stimularea hipotalamică ⇒ ↑CRH ⇒ ↑ACTH ⇒ ↑glucocorticoizii⇒ hiperfuncţie CSR:
- în stres prelungit se blochează bucla de feedback ⇒ ↑GC
• continuă în stresul cronic
• periodică, cu mai multe exacerbări / zi.
- rezultat: ↑GC ⇒ iniţiază răspunsul metabolic compensator faţă de agentul nociv.
MINERALOCORTICOIZI

Sinteza: corticosuprarenală – zona glomerulară

Sunt hormoni steroizi - reprezentantul major este aldosteronul.
Acţiuni principale:
- menţinerea echilibrului hidro-electrolitic ⇒ controlul volemiei, TA, echilibrului Na+-K+ ⇒ rol în
menţinerea funcţiilor vitale (life-saving hormone).
- lipsa aldosteronului ⇒ moarte prin şoc în 3 zile -2 săptămâni.
Efecte:
1. la nivel renal
2. extrarenal
3. muşchi şi nervi
1. Efecte renale: acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD):
- ↑reabsorbţiade Na+ şi secreţia de K+:
= la polul apical: ↑ permeabilitatea pentru Na+ şi K+
= la polul bazal: ↑ activitatea pompei Na+/K+
- ↑reabsorbţia pasivă de Cl- şi HCO3-
- secundar ↑ reabsorbţia de apă
- ↑secreţia de H+,NH4+, Ca2+, Mg2+ ⇒ aldosteronul intervine în menţinerea :
 = TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic
= echilibrul acido-bazic

2. Efecte extrarenale:
- ↑ reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:
- glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei ⇒ transpiraţie ↑ cu
NaCl↓ ⇒ rol în adaptarea la cald.
3. Efecte pe muşchi şi nervi: ↑ activitatea pompei Na+/K+ ⇒↓ Na+ şi ↑K+ intracelular
4.ECHIL HIDROEL
REGLARE
1) ↑[K+]plasmatic ⇒ ↑ secreţia aldosteron ⇒↑ excreţia K+
2) ↓[Na+] plasmatic ⇒ ↑secreţia aldosteron ⇒ ↑ reabsorbţia Na+
- ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport ↓Na+
3) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
- ↑ eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de:
= ↓TA, ↓Volemiei, ↓[Na+] plasmatic, ↓[Na+] urinar
= activarea SNVS
= ↑ eliberării de aldosteron este stimulată Ang II şi Ang III
= inhibarea SRAA: aldosteron + ANP ⇒ feedback negativ
4) ACTH-efect minor
INSULINA SI GLUCAGON- CURS 3