BOALA PARKINSON

Dr. Cristina Grosu

BOALA PARKINSON
 Boala degenerativa a sistemului
nervos central
 Prima descriere convingatoare îi
aparţine lui James Parkinson (1817)
 Tremor
 Scaderea fortei musculare
 Tendinta la anteflexia trunchiului
 Mers cu tendinta spre trecerea de la un
ritm lent la alergare
 Fara afectare cognitiva
 1841 – paralysis agitans (Marshall
Hall)
BOALA
PARKINSON
 Boala Parkinson idiopatica este prezenta la toate populatiile
(grupuri etnice, rase, clase socioeconomice)
 Incidenta la afroamericani este ¼ fata de populatia alba
 Asiatici – 1/3-1/2 fata de albi

 Incidenta in jurul a 1% din populatia peste 65 ani (1- 1,5 milioane

de persoane afectate in USA)
BOALA PARKINSON

 Debut intre 40 si 70 ani (incidenta maxima in decada a

sasea)
 Incidenta ceva mai mare la barbati

 Risc pentru rudele de gradul I de aproximativ 5%

 Componenta genetica posibila

 Modificari subclinice la 75% dintre gemenii monozigoti
asimptomatici
 Cazuri cu distributie familiala – au fost identificate forme cu
cauzalitate genetica certa (sub 25% din totalul cazurilor)
BOALA PARKINSON
 Cazuri familiale – in general debut mai precoce (decada a patra), si
in unele situatii evolutie mai scurta (sub 10 ani)
 Mutatii ale  sinucleinei (proteina care intra in compozitia corpilor
Lewy) (crs 4q)
 Mutatii ale exonilor genei park2 (crs 6 q) – cel mai frecvent mutatii
punctiforme sau deletii ale exonului 7, dar pot apare in oricare dintre
cei 12 exoni
 Aproximativ 50% dintre cazurile cu transmitere genetica si debut
timpuriu
 Se estimeaza ca dintre cazurile cu debut tarziu mai putin de 2 % sunt
datorate mutatiilor genei parkin, iar dintre cele cu debut precoce 18%
(Kahn si colab)
 Mutatii ale genelor park 5, 6, 7, 8, NR4A2
 BOALA PARKINSON

 Corpii Lewy (CL) sunt considerati trasatura

histopatologica definitorie a BP
 initial descrisi in neuronii colinergici ai
substantei nenumite
 ulterior in neuronii dopaminergici ai pars
compacta ai SN, in asociere cu pierdere
neuronala si glioza
 In alte populatii neuronale care degenereaza
selectiv in BP si pot fi gasite atat in cortexul
cerebral cat si in nucleii trunchiului cerebral
 α Sinucleina, Ubiquitina,si proteinele
neurofibrilare sunt componentele majore ale CL

Corpi Lewy si
neurite Lewy in BP
PATOLOGIA BOLII PARKINSON
 Deficitul neurochimic primar in boala Parkinson este pierderea
proiectiilor dopaminergice ale striatului.
 Si alte populatii de neuroni pigmentati si nepigmentati (care contin sau nu
neuromelanina) din trunchi si pedunculi degenereaza si acumuleaza corpi Levy
(CL)
 Apar deficite ale altor neurotransmitatori, dar de amploare mai mica
(norepinefrina, serotonina si acetilcolina sunt scazute in mod variabil in
datorita pierderilor neuronale in nucleii rafeului, locus coeruleus, nucleul bazal
al lui Meynert)
 Datele recente sustin ideea ca mai multe boli neurodegenerative (BP, boala
Alzheimer) se suprapun partial
PIERDEREA NEURONILOR PIGMENTAŢI DIN
SUBSTANTIA NIGRA
Normal Boală Parkinson
 Pierderea neuronilor
pigmentaţi din
substanta neagra

 Activitate striată simetrică (martor sănătos)

 Pacient cu BP, cu reducere asimetrică a activităţii

striate
 Pacienţii pot sau nu să urmeze terapii
dopaminergice

Reprinted from Parkinson Study Group. Neurology. 2000;55:1540-1547.

TABLOU CLINIC
 Debut frecvent unilateral, de cele mai multe ori cu remarcat
tarziu de bolnav sau de anturajul acestuia

Simptome initiale la pacientii cu Boala Parkinson (Hoehn and Yahr)

Tremor 70%
Anomalii de mers 11%
Rigiditate 10%
Lentoare 10%
Dureri musculare 8%
Pierderea dexteritatii 7%
Modificarea scrisului 5%
Depresie, nervozitate, alte tulburari psihice 4%
Tulburari de vorbire 3%
TABLOU CLINIC
 Hipokinezie / bradikinezie
 Tremor de repaus

 Instabilitate posturala

 Rigiditate
TABLOU CLINIC
 Tremorul
 Mai multe tipuri de tremor
 Aspect caracteristic:
 Debut cel mai frecvent unilateral
 frecventa de 4/sec,

 caracter de “numarat bani” sau de “facut pilule”

 Tremor de repaus – relaxarea completa reduce sau opreste tremorul,

iar miscarile voluntare il opresc pe moment

 EMG – activitate alternativa in grupurile agoniste si antagoniste

 Fluctuatii ale intensitatii – este agravat de emotii sau mers

 Frecventa constanta

 Semnul Negro (al rotii dintate)

 TABLOU CLINIC

 Rigiditatea
 In general apare in stadiile mai avansate ale bolii
 Perceptibila ca hipertonie a maselor musculare atat la palpare si
inspectie, cat si la testarea tonusului (rezistenta la miscartile pasive),
afecteaza atat agonistii cat si antagonistii
 Poate fi amplificata sau declansata daca se cere pacientului sa efectueze
cu celalalt membru o activitate care necesita concentrare
 La nivelul muschilor posturali predomina hipertonia flexorilor
(atitudinea caracteristica)
 Dureri musculare (musculatura dorsala, cervicala, solduri)
TABLOU CLINIC
 Bradikinezie = lentoare in initierea si executia unei miscari
 Hipokinezie = reducerea frecventei si amplitudinii miscarii
 Scaderea frecventei clipitului (se asociaza cu o usoara largire a fantelor
palpebrale – semnul Stellwag), inghititului, lentoarea miscarilor de masticatie,
faciesul imobil,
 dificultate in efectuarea simultana a doua miscari, afectarea miscarilor
alternante (in timpul miscarii acestea sunt progresiv mai dificile si in final devin
imposibile sau adopta frecventa tremorului pacientului)
 Limitarea capacitatii de efectuare a adaptarilor posturale
 Lipsa “miscarilor de cooperare”, absenta balansului membrului superior in mers
 Micrografie, scris tremurat
 Disartrie hipokinetica: voce cu intensitate scazuta, monotona, grabita
 Kinesis paradoxica – in conditii de pericol, stress pacientul se poate misca
uneori cu o eficienta neasteptata
TABLOU CLINIC
 Tulburarile de mers
 mers “tarait”, atitudine in anteflexie, pacientul pare sa isi “fugareasca”
centrul de greutate cu pasi mici si grabiti, dand impresia ca ar cadea
(festinatie)
 Reactiile de aparare (de exemplu pas in spate atunci cand pacientului i se
aplica o tractiune brusca posterior) si de corectare sunt diminuate
 Caderile sunt destul de putin frecvente comparativ cu tulburarile de mers
 Mersul este ameliorat de ghidare (pacientul este sustinut de brat)
 Obstacolele (prag, usa, schimbarea directiei) au efect de incetinire a
pacientului, pana la oprire completa (freezing)
TABLOU CLINIC
 Dementa – 10-15% dintre pacienti (Mayeux)
 Maifrecvent la pacientii peste 80 ani (65%)
 Uneori asociere cu leziuni ale substantei albe

 Hipersalivatie (posibil datorata scaderii frecventei

inghititului), seboree si transpiratie excesiva
 Alte miscari involuntare (distonii)

 Alte simptome non motorii: constipatie, anxietate,

manie, gambling, hipersexualitate, insomnie, hipoosmie
 MODIFICARI COMPENSATORII ALE
SINAPSEI DOPAMINERGICE IN BP

100%  Presinaptic:
Capacitate adaptativa

 Hiperactivitatea
80% neuronilor dopaminergici
restanti (cresterea
turnoverului dopaminei)
60%
 Postsinaptic
Compensat  Cresterea sensibilitatii
40% (fara simptome) receptorilor pentru
dopamina
20%
pensare
Decom-

Simptomatologie usoara
Simptomatologie importanta
0%
Simptomatologia devine clinic aparenta in momentul
in care s-a pierdut peste 80% din dopamina
 Scaderea metabolizarii
TRATAMENTUL BOLII PARKINSON dopaminei existente
(inhibitori de MAO B si COMT)

Stimularea
eliberarii
Cresterea cantitatii Actiune direct pe
dopaminei
(amantadina)
de precursor (levodopa) receptori (agonisti)
 METABOLISMUL LEVODOPA
Perete intestinal
Acid homovanilic

BHE

MAO-B
3 orto metil dopa 3 orto metil dopa 3 metoxitiramina

COMT

COMT
Inhibata de
COMT

Entacapone, Inhibata de Tolcapone

Tolcapone
decarboxilaza
Levodopa Levodopa Levodopa Dopamina
decarboxilaza

MAO-B

MAO-B
Inhibitori de MAO B
MAO-B

Inhibata de Inhibitori
Carbidopa, de MAO-B
Benzerazida (Selegilina)

Metaboliti Metaboliti
Dopamina Metaboliti deaminati deaminati
deaminati
PREPARATE L-DOPA
 Acţiune:
 influenţare bună: akinezia > rigiditatea > tremorul
 mai puţin influenţat: tulburări de mers, instabilitate poziţională,
disartrie, tulburări vegetative
 scăderea acţiunii: frecvent după cca 3-5 ani şi apariţia fluctuaţiilor şi
diskineziilor
 Furnizeaza neuronilor restanti in substanta neagra substratul pentru
sinteza dopaminei
 Generice şi preparate:
 L-Dopa şi Benserazide: Madopar 125/250 tabl., 62,5/125 cps.,
Madopar LT tabl. (125mg), Madopar 125 Depot-Kapseln;
 L-Dopa şi Carbidopa: NacomR 100/250 tabl., Nacom retard 100/200
tabl.; Isicom 100/250 tabl., StriatonR 200 tabl.
COMPLICAŢIILE PE TERMEN LUNG
LEGATE DE LEVODOPA

• Diskinezii sau mişcări involuntare anormale

• Fluctuaţii în performanţa motorie
COMPLICAŢII MOTORII ALE
TRATAMENTULUI
PE TERMEN LUNG CU L-DOPA
 Fluctuaţii ale răspunsului motor:
 scurtarea duratei beneficiului indus de o doză de L-dopa: "wearing-
off"
 dispariţia bruscă, impredictibilă, a efectului L-dopa: "on-off"

 distonia "perioadei-off" şi distonia "matinală precoce" care se

manifestă prin contracţii musculare dureroase ale gambelor

 fenomenul "on-întârziat" manifestat printr-o latenţă prelungită între

administrarea dozei şi apariţia perioadei "on"

 fenomenul de "absenţă a perioadei on", manifestat prin lipsa totală

de răspuns la doza de L-dopa

 fenomenul de "freezing"
COMPLICAŢII MOTORII ALE
TRATAMENTULUI
PE TERMEN LUNG CU L-DOPA

 Diskinezii (mişcări coreice, atetozice, distonice, balice)

 diskinezia de "vârf de doză" (aspect de mişcare coreică)
 diskinezia de "sfârşit de doză" (aspect distonic)
 diskinezia bifazică (mişcări coreice + mişcări balice)

Aproape întotdeauna diskineziile sunt combinate cu fluctuaţii

motorii "on-off"
INHIBITORI DE CATECOL-O-
METILTRANSFERAZĂ (COMT)

 Acţiune: inhibarea o-metilării L-Dopa la 3-oximetildopa la periferie

(Tolcapon acţionează periferic şi central, Entacapon numai periferic)
 Cresc durata de viata si durata efectului levodopa prin intarzierea
metabolizarii
 Preparate:
 Entacapon tabl. 200mg;
 Tolcapon tabl. 100/200mg;
 Toxicitate hepatica

 STALEVO – asociere 1:4:8 de carbidopa, levodopa si entacapone

(comprimate de 50, 100 si 150 mg)
INHIBITORI DE MONOAMINOOXIDAZA-
B (MAO-B)

 Acţiune: prelungirea duratei de viata a dopaminei,

 Selegilina: Deprenyl , Selegos - tabl. 5mg;

 efect amfetaminic stimulant
 Rasagilina (Azilect) 1 mg/zi
 Absorptie rapida; varf de concentratie plasmatic 30 minute.
 Monoterapie in fazele precoce si asociata cu Levodopa in fazele
avansate ale bolii (beneficii asupra fluctuatiilor motorii)
 Exista date care sugereaza existenta unui efect neuroprotector
 utilizarea timpurie a rasagilinei poate intarzia progresia simptomelor
 Pacientii tratati timpuriu cu rasagilina beneficiaza de un declin functional mai
redus decat cei la care tratamentul este intarziat cu 6 luni
 AGONIŞTI AI DOPAMINEI

 Acţiune: influenţare directa a receptorilor D1 şi D2, independent de dopamina

 timpi de înjumătăţire diferiţi

o Ergot si non ergot

 Generice şi preparate:
 Bromocriptina, Cabergolin; Lisurid; Pergolid; α-dihidroergocriptină:
 Ropinirol:
Requip tabl. 0,25/0,5/1/2/5mg;
 Pramipexol: Mirapexin tabl. 0,125/0,25/1mg.
AGONIŞTI AI DOPAMINEI
 Eficienţi si ca monoterapie -
amână necesitatea introducerii
levodopa cu 12-36 luni
 Amână/Reduc complicaţiile
motorii
 Pot amâna progresia bolii
 Au un efect de cruţare a
levodopa
 Se iniţiază cu doze mici şi se
creşte încet
 Se titrează până la eficienţă
terapeutică
 pramipexole 1.5-4.5 mg/zi
 ropinirole 3-24 mg/zi
 Efecte secundare acute : greaţa
, ameţeala, somnolenţa,
confuzia
 Nu sunt afectaţi de aportul
proteic alimentar
AGONIŞTI AI DOPAMINEI

 Forme cu eliberare prelungita  Apomorfina

(24 ore) cu efect suplimentar  Injectabil, efect rapid si
de diminuare a efectelor foarte bun
adverse :  Pompa cu apomorfina
 Requip Modutab
 Mirapexin Retard
ANTAGONIŞTI NMDA
 Blocant de mică afinitate al canalului receptorului
NMDA (N metil D aspartat); creşte eliberarea de
dopamină, blocheză recaptarea dopaminei şi are efecte
colinergice
 Amantadină: tabl. filmată (enterosolubilă) 100mg
 Efecte modeste asupra tremorului, hipokineziei si
simptomelor posturale
 Poate cauza edeme, agrava insuficienta cardiaca, exagereaza
tulburarile cognitive, agraveaza tulburarile din glaucom
ANTICOLINERGICE
 Acţiune: blocarea receptorilor muscarinici centrali şi
periferici,
 acţiune clinică în B. Parkinson mai ales asupra tremorului şi a
rigidităţii
 Efecte secundare cognitive, halucinatii, obstructie prostatica
 Efectul este cumulativ si apare dupa cateva zile de
administrare. Doza se creste pana la echilibul cel mai bun
intre eficienta si efecte secundare
 Generice şi preparate:
 Benzatropin: Cogentinol tabl. 2mg;
 Biperiden: Akineton tabl. 2mg,
 Trihexiphenidil: Artane tabl. 2/5mg, Artane retard
STIMULAREA CEREBRALĂ PROFUNDĂ
ÎN BOALA PARKINSON
 În boala Parkinson, tremorul de repaus pare a fi cauzat de o
grupare neuronală localizată în talamus şi ganglionii bazali
care se descarcă sincron
 În condiţii fiziologice, aceşti neuroni se descarcă haotic
 Acţionează ca un pacemaker şi activează cortexul premotor, aria
motorie suplimentară şi cortexul motor
 Stimularea talamică/subtalamică cu frecvenţe mari (pulsuri
periodice cu frecvenţe înalte – 4100 Hz) suprimă această activitate
de pace maker, şi în consecinţă tremorul periferic
 A fost aprobată de FDA în 2002
 Costuri: 25-30000 £
STIMULAREA CEREBRALĂ PROFUNDĂ ÎN
BOALA PARKINSON
 Stimularea talamică are efect favorabil mai
ales asupra tremorului; pare a fi utilă mai ales
la pacienţii cu tremor esenţial

 Stimularea palidală are afect asupra

diskineziilor, ameliorează rigiditatea, creşte
perioadele “on”; are effect minim sau poate
înrăutăţi bradikinezia

 Stimularea subtalamică are efect asupra

tremorului, rigidităţii, bradikineziei.
 Ar putea ameliora stabilitatea, mersul, stările de
“freezing”
 Necesită intensităţi de stimulare mai mici (durată
mai lungă de utilizare)
OPŢIUNI TERAPEUTICE ÎN FUNCŢIE DE
VÂRSTĂ
 pacient sub 60 de ani.
 la tipul akinetic-rigid sau de echivalenţă, Amantadin,
Selegilin, agonist dopaminergic ca monoterapie sau în
combinaţie
 la tipul cu dominarea tremorului, anitcolinergice
 în cazul unui control insuficient al simptomelor terapie
combinatorie timpurie cu L-DOPA plus agonist dopaminergic
 administrare iniţială de L-DOPA ca preparat retard este
controversată, respectiv complicaţiile pe termen lung dar
evident nu este nici o deosebire de preparatul standard
OPŢIUNI TERAPEUTICE ÎN FUNCŢIE DE
VÂRSTĂ

 pacient peste 60 de ani:

 mai degrabă terapie cu L-DOPA în doze mici (până la 400
mg/zi), apoi combinaţie cu agonist dopaminergic şi/sau
Selegilin; se vor evita anticolinergicele
 cât ? : în principiu cât de puţin posibil, dar atât cât este
necesar pentru un bun control al simptomelor
BOALA PARKINSON AVANSATA -DUO DOPA –
GEL INTESTINAL
PARKINSON'S PLUS SYNDROMES
 Paralizia progresiva supranucleara
 Debut in decada a sasea, barbati, 6/100.000
 Acumulare de proteina TAU in parenchim, posibil predispozitie genetica
+ factori de mediu
 Tulburari de echilibru, cadere, tulburari de mers, tulburari oculomotorii
si vizuale, tulburari de vorbire, disfagie, modificari discrete de
personalittate
 Oftalmoplegie supranucleara, paralizie pseudobulbara, distonie axiala,
rigiditate, lentoare in miscari, hipomimie
 Lipsa tremorului, postura mai frecvent in extensie
 tratament:
 Levodopa - Beneficiu limitat si temporar

 Zolpidem – agonist GABAergic al receptorilor benzodiazepinici –

ameliorarea rigiditatii si akineziei
 Benztropine, trihexiphenidil, toxina botulinica – usoare ameliorari ale
distoniilor
 Tratamentul tulburarilor de somn,
PARKINSON'S PLUS SYNDROMES
 Atrofia multisistemica
 Boala neurodegenerativa sporadica cu afectare motorie centrala,
cortico cerebeloasa, ponto medulara si a componentei autonome
preganglionare a sistemului nervos vegetativ
 Apare in decadele 4-6 de viata
 Cuprinde mai multe entitati care pot apare separat sau suprapuse
partial:
 Degenerescenta striato nigrala
 Sindrom parkinsonian, lipseste tremorul, tulburari de echilibru, tulburari de
vorbire, tendinta la cadere
 Atrofie olivo ponto cerebeloasa
 Sindrom Shy Drager
 hipotensiune ortostatica, impotenta, tulburari ale transpiratiei, gura uscata,
mioza, retentie urinara, paralizia corzilor vocale
 Tratament simptomatic (o mica parte dintre pacienti prezinta un
raspuns bun si sustinut la levodopa), de intretinere
 Durata medie de supravietuire 9,5 ani
COREEA CRONICA
HUNTINGTON
BOALA HUNTINGTON
 Boala degenerativa, ereditara a SNC
 Asocierea de miscari involuntare de tip coreic
cu deteriorare a functiilor psihice
 Descrisa de George Huntington (1850-1916)
 Transmitere autozomal dominanta cu penetratie
completa
 Gena localizata pe bratul scurt al cromozomului
4 (4p16.3 )-> repetari ale unei secvente
trinucleotidice (CAG) acumulare de proteina
huntingtin mai ales in striat  efect citotoxic
 normal: 11-31 repetari
 Boala Huntington: peste 38 repetari
 Generatiile urmatoare vor avea un numar mai
mare de repetari
 Cu cat numarul de repetari e mai mare, cu atat
boala debuteaza mai precoce
 BOALA
HUNTINGTON

 Tulburari ale metabolismului energetic neuronal

 Acumularea de oxidanti
 Tulburari ale neurotransmiterii (GABA, substanta P,
acetilcolina)

 Atrofie corticala difuza, predominant corticala

 Atrofia nucleului caudat si putamenului, hidrocefalie
interna
 BOALA HUNTINGTON -
TABLOU CLINIC

 Miscari involuntare
 Sindromul coreic
 debut la 30-40 ani, insidios
 Miscari bruste, scurte, explozive, dispar in somn,

sunt accentuate de emotii

 Mers cu aspect caracteristic

 Miscari atetozice, distonii, afectarea

miscarilor globilor oculari
 Parkinsonism (hipokinezie si rigiditate) –
foarte evident in formele juvenile
 BOALA HUNTINGTON
- TABLOU CLINIC

 Tulburari cognitive
 Tulburari de memorie progresive, privind atat
memoria recenta cat si pe cea indepartata
 afectarea capacitatii de concentrare,
planificare, efectuarea activitatilor care
implica succesiuni de activitati

 Simptomatologie psihiatrica
 depresia – peste 50% - tulburari de somn,
apetit, scadere in greutate
 Modificarea personalitatii – precoce in cursul
bolii; lipsa de initiativa si interes, nervozitate,
modificari comportamentale – impulsivitate,
violenta; “tulburare exploziva intermitenta”
 Dezinhibare
 Schizofrenia (incidenta de 5-10 ori mai mare
decat in populatia generala) – halucinatii,
tulburari paranoide
 Alcoolism tulburari ale comportamentului
sexual, suicid
BOALA HUNTINGTON -
PARACLINIC

 Diagnostic prenatal – nu este posibila

identificarea genei, se calculeaza riscul
in functie de prezenta unor gene
asociate, prin analiza informatiilor
genetice de la parinti si bunici
 Imagistica
 CT, IRM
 FDG-PET
 BOALA HUNTINGTON - TRATAMENT
 Nu exista tratament curativ / eficient
 Tratament simptomatic

Simptom Tratment Observatii

Depresie Antdepresive triciclice Tratamentul depresiei amelioreaza si
(amitriptilina, imipramina, tulburarile de tip lipsa de interes,
desipramina, nortriptilina) tulburarile de somn, tulburarile de
relationare sociala, prin aceasta
Inhibitori selectivi ai recaptarii
avand un posibil efect de ameliorare
serotoninei (paroxetina,
a memoriei si capacitatii de
fluoxetina, sertralina).
concentrare
Miscarile Tetrabenazina, haloperidol,
involuntare flufenazina
Medicatie pentru tratamentul
parkinsonismului si distoniilor.

Comportament Clorpromazina, Sulpirid, Efecte secundare

antisocial, Quetiapina, clozapina,
iritabilitate, psihoze risperidone
BOALA WILSON
 DEGENERESCENTA HEPATO
-LENTICULARA

 Degenerescenta hepato/lenticulara
 Autozomal recesiva – cromozomul 13
 Perturbarea metabolismului cuprului
 Aport alimentar normal de Cu – 2,5-5 mg (absorbtie intestinala -> albumine serice -> ficat ->
cuproporoteine
 Ceruloplasmina – alfa2 globulina, fixeaza 8 atomi de Cu
 Normal 35-40 mg%

 Diminuarea sau absenta secretiei ceruloplasminei – Cu este stocat in ficat si in alte organe

(creier, rinichi, ochi)

 Efect toxic al Cu – citoliza hepatica, tubulopatie renala, suferinta neuronala
DEGENERESCENTA HEPATO-
LENTICULARA

 Sindrom extrapiramidal complex

 Sindrom diskinetic –
 Tremuraturi de repaus – se accentueaza la mentinerea unei
atitudini (postural), paraziteaza si miscarile voluntare
(caracter voluntar)
 Tremuratura de fixatie (postural) – semnul spadasinului,
flapping tremor
 Diskinezii faciobucofaringiene
 Miscari stereotipe (mai ales ale limbii)
 Miscari coreoatetozice
 Mioclonii de actiune
 Fenomene distonice
 Rigiditate extrapiramidala
 Spasme tonice, relaxare brusca
 Akinezie
 Tulburari de vorbire
 DEGENERESCENTA HEPATO-
LENTICULARA
 Alte simptome
 Tulburari piramidale
 Crize de epilepsie focale sau generalizate –
posibil in contextul tratamentului cu
penicilamina
 Tulburari psihice – tulburari de comportament,
scaderea randamentului intelectual, pana la
deteriorare mentala grava
 Tulburari oculare
 inel Kayser Fleicher
 Pseudocataracta (in “floarea soarelui”)
 Tulburari hepatice
 DEGENERESCENTA HEPATO-LENTICULARA
 Imagerie medicala – CT, IRM
 anomalii in putamen, caudat, punte,
cerebel; atrofie cortico subcorticala
 Biochimic
 Ceruloplasmina < 15 mg%
 Cupruria > 200-500 micrograme/24
ore
 Aminoacidurie ½ g/24h (normal 300
mg/24h)
 Punctia biopsie hepatica
 Examenul oftalmologic
DEGENERESCENTA HEPATO-
LENTICULARA

 Boala Wilson – debut 10-20 ani

 Evolutie in pusee spre deces in 1-4 ani
 Clinic predomina fenomenele distonice
 Frecvent tulburari hepatice si psihice
 Forma abdominala – predomina afectarea hepatica

 Pseudoscleroza Wesphall-Strumpell – debut 20-40 ani

 Evolutie mai lenta
 Clinic – diskinezii (tremor cerebelo extrapiramidal)
 TRATAMENT

 Prevenirea acumularii de cupru

 Diminuarea aportului de Cu (regim fara
varza, sfecla, ciuperci, ficat, nuci , alune,
struguri stropiti cu sulfat de cupru)
 Impiedicarea absorbtiei
 Sulfura de potasiu
 Rasini schimbatoare de ioni
 Indepartarea Cu din depozite
 Agenti chelatori
 Penicilamina
 2, 3, dimercaptopropanol (DMP 2-5 mg/kg/zi
cure de 5 zile)
 Dietilcarbamat (Dithiocarb 10-20 mg/kg/zi)
 Tratament antiepileptic
TAKE HOME MESSAGE!!
 Boala Parkinson – rigiditate, tremor, bradikinezie
 Sindroame Parkinson plus

 Tratament – L-Dopa, agonisti, inhibitori

 Boala Wilson – simptome neurologice si hepatice, sdr

piramidal + sdr extrapiramidal + sdr cerebelos
 Coreea Huntington – genetica, miscari coreo atetozice cu
modificari cogntive