Ingrijirea pacientului cu boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurologica care atinge centrii cerebrali responsabili de
controlul si coordonarea miscarilor
n boala Parkinson, sunt afectate celulele nervoase (=neuroni) din substanta nigra, o structur
a creierului mijlociu (=mezencefal).
Substantia nigra (substana neagr) este parte a unei reele, ganglionii bazali.
Aici se formeaz mesagerul chimic (=neurotransmitor) dopamina.
Neurotransmitorii asigur transmiterea informaiilor dintr-o parte a reelei n alta abordnd
punctele de conexiune (=sinapsele).
Dopamina, ca mesager chimic, este esenial pentru funcionarea fr erori a numeroase
procese motorii.
n boala Parkinson, cnd mor celulele nervoase din substantia nigra, apare o lips
proporional de dopamin.
Cauzele bolii Parkinson
Nu s-a explicat pn acum de ce mor celulele nervoase productoare de dopamin din
substana neagr.
Ereditatea joac un rol secundar n dezvoltarea bolii Parkinson. Nu prezint n general
tendin familial. Incidena familial este de 1-2%.
n prezent, influena mediului e una din multele cauze n discuie ca factori
declanatori.
Nu exist nc informaii detaliate.
Degenerarea neuronilor dopaminergici din sistemul nervos central,
Degenerarea se produce n: locus caeruleus, talamus, cortex cerebral, sistemul nervos
autonom (vegetativ).
Prezena corpilor Lewy, markeri genuini (veritabili) ai bolii Parkinson; sunt incluziuni
intracitoplasmatice eozinofile.
Epidemiologie:
Cea mai frecvent afeciune neurologic dup bolile cerebrovasculare i epilepsie.
Cea mai frecvent boal neuro-degenerativ dup boala Alzheimer.
Rspndit pe tot globul, n toate regiunile geografice, n toate populaiile.
Prevalen: n populaia general 1; peste 65 ani, 1%; peste 85 ani,2%
Inciden: 20 / 100 000 de persoane
Predominan:
rasa alb
brbai
populaia din regiunile nordice
mediul rural (pesticide?)
este o afeciune sporadic.
Semne si simptome-debut insidios, n general n decada a 6-a, cu o medie n jurul vrstei de
55 ani, cu manifestri asimetrice, printr-o tremurtur uoar sau o akinezie mai mult sau mai
puin global.
Pacientul cu Parkinson este caracterizat de trei simptome principale: tremor,rigor i akinezie.

Tremor = tremurturi
semnul cel mai frecvent
postural
frecven de cca. 4-6 / secund
predomin la mini, dar poate afecta i m.i., trunchi, buze, limb
tremuratura degetelor mainii seamana cu miscarea de numaratoare a banilor
diminu n micrile voluntare,dispare n somn
accentuat de emoii,frig,oboseala
tremuratura la nivelul picioarelor imita miscarea de pedalare sau de a batere a masurii

Rigor =rigiditate:
domin la musculatura trunchiular i a gtului
atitudine particular->trunchi uor aplecat nainte,coatele i genunchii uor
flectai,degete n flexie,articulaiile minii n extensie
Akinezia/hipokinezia = simptom fundamental care consta in pierderea intiativei motorii
pacientul este imobil
facies inexpresiv,fix, clipitul este rar sau chiar lipseste,
miscarile automate sunt diminuate sau absente,nu prezinta balansul membrelor
superioare in mers, ca si gesticularea in timpul vorbirii
micrile se fac cu ntrziere,putin ample

mersul este ezitant la pornire, mers cu pasi marunti- fuge dupa centrul sau de greutate
vorbirea este monotona, fara modulatiuni,uneori tahifemie si palilalie
sub influenta unui stress apare fenomenul de Kinezie paradoxala, in care pacientul
devine dinamic, se misca cu usurinta(descarcari de catecolamine)pentru o perioada de
timp
nu-si poate pastra mult timp o postura.

Tulburri de postur si mers:

pierdere particular a micrilor mici spontane, normale, de adaptare postural
pacientul are tendina de cdere n fa sau n spate
in decubit dorsal capul ramane ridicat de pe perna mult timp,,perna psihica
Tulburri psihice:
anxietate
depresie
demen (pn la 1/3 din pacieni)

Tulburri n sfera sistemului nervos autonom:

hipersecretie sebacee
hiperhidroz palmar,plantar sau generalizata(transpiratie abundenta)
ncetinirea tranzitului intestinal
tulburri urinare
Examen obiectiv neurologic
tremor
rigiditate
akinezie
tulburri de postur
reflectivitate normal (cu excepia reflexelor de postur)
sensibilitate normal
Examen clinic:
Generalizat: se ntlnesc toate elementele
Hemiparkinsonism
Parkinsonism:
tremulant
akinetic
akinetic-hipertonic
Investigaii complementare:
CT cerebral:
- nu se evideniaz modificri specifice ale substanei negre
- poate totui arta atrofia cerebral n evoluie
RMN: poate releva diminuarea de volum a substanei negre (pars compacta)
Tratamentul medicamentos:
1. Ageni dopaminergici:
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la nivel cerebral,
cele mai multe medicamente au fost denumite dopaminergice,fiind concepute sa substituie
deficitul de dopamina, sa copieze sau sa mimeze actiunea acesteia sau sa stopeze
metabolizarea acesteia.
Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o componenta esentiala este
levodopa (L-dopa), care, dupa ce ajunge in creier, este transformata in dopamina.
In organism, levodopa este metabolizata de enzime, proces care determina reducerea cantitatii
de medicament care ajunge in creier.
De aceea, o inhibitie a acestor enzime stopeaza metabolizarea levodopei si astfel este
disponibila in mai mare masura la nivel cerebral, imbunatatind implicit controlul simptomelor.
L-Dopa , precursor dopaminic:eficient,dar nu reuete s compenseze pierderea
neuronal,strbate bariera hematoencefalic,
Timp indelungat si cu doze necorespunzatoare apar efecte secundare sub tratamentul cu LDopa:
fluctuaii sau variaii n rspunsul farmacologic (de sfrit de
doz,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,freezing),
micri involuntare (diskinezii, distonii),
halucinaii
akinezia paradoxala apare,
L-Dopa se asociaz cu medicamente care i inhib metabolizarea n afara neuronului:
inhibitori de decarboxilaz
Administrarea se face progresiv urmrindu-se eventuala apariie a semnelor de intoleran
(uscciunea gurii, tulburri de acomodare vizual, greuri, acufene, stri convulsive).

Eficacitatea este limitat, ameliornd tremurtura i rigiditatea, fr a influena

hipochinezia.
2. Ageni nondopaminergici:
- anticolinergice->trihexifenidil,benztropin,biperiden,ethopropazine
- antihistaminice->difenhidramin,orfenadin,clorfenozamin
- antidepresive triciclice->amitriptilin
- antipsihotice
- antistress
- miorelaxante
- vitamine
- antioxidante
3. Chirurgical:
chirurgie stereotaxic-interventie asupra unor zone profunde ale encefalului,folosind
curent electric,caldura sau tehnici mecanici
talamotomie-interventie pe creier intr-o leziune aflata intr-o zona precizata a
talamusului
palidotomie-consta in distrugerea sau modificarea efectelor lui globus pallidus
talamostimulare
implante neuronale cu esut fetal potenial dopaminergic
3. Altele:
kineziterapia
psihoterapia
Activitate fizic:adaptat posibilitilor dar constant
Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate
remarcabile, permind o anumit autonomie.
Diagnostic pozitiv: pe baza criteriilor Societii Britanice de Studiu al Bolii Parkinson.
1. Prezena a cel puin 2 din urmtoarele: tremor, rigiditate, bradikinezie, tulburri
posturale.
2. Debut unilateral.
3. Asimetria manifestrilor este persistent.
4. Rspuns bun la L-Dopa.
Evoluie: dependent de forma clinic, de condiiile de via i tratament.

Plan de ingrijire
Planul de ingrijire trebuie s fie ghidat in raport de severitatea simptomelor i de gradul de
disabilitate funcional.
Culegerea de date
Semne de dependenta
- Tremuraturi sau fasciculatii la nivelul mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei "tremor" :tremurtura degetelor minii seamn cu micarea de numrare a banilor; la nivelul
picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare
- Intepeneala sau "rigiditate" - apare atunci cand muschii sunt duri si rigizi(apar modificari ale
scrisului de mana, literele din ce in ce mai mici si condensate)
-Rigiditate a feei (faa capt aspectul unei mti), vorbirea devine monoton i apare
dizartria
- Lentoarea miscarilor, "bradikinezie" sau "akinezie"
- " instabilitatea posturala"
- dureri nesistematizate
- oboseala
- reducerea activitii
- rigiditatea muscular cuprinde treptat musculatura limbii, a masticaei,
- dificultatea de a nghii cu hipertialism (saliv n exces)
- exagerarea reflexelor posturale
- mersul cu pai mici, trii, trunchiul este aplecat n fa, membrele superioare
cad rigid lateral i nu se balanseaz n timpul mersului
Problemele pacientului
diminuarea mobilitii fizice din cauza rigiditii
dificultati de vorbire din cauza reducerii volumului vocii
necoordonarea micrilor legat de leziunile sistemului nervos
tulburari de echilibru din cauza posturii si a mersului
deficit n autongrijire (hrnit, splat, mbrcat,incaltat)
tulburari de somn din cauza insomniilor sau somnolenta diurna
dificultati la inghitire din cauza senzatiei de nod in gat
lipsa odihnei si somnului in ,,perna psihica
dermatit seboreic din cauza hipersecretie sebacee
incontinena urinar si constipaie, datorit alterrii funciei intestinului si vezicii
afectarea precoce a echilibrului n timpul mersului din cauza tremuraturilor
dificultati la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii
comunicare deficitara din cauza tulburarii de vorbire(dizartrie)si scris
Probleme de risc
risc de accidentare din cauza tulburarilor de echilibru(cdere,ranire)
risc de cadere psihica din cauza depresiei si anxietatii
Diagnostic de ingrijire
Tulburarile de echilibru din cauza alternantei sau disparitiei reflexelor manifestata prin
ajusteaza pozitia diverselor segmente ale corpului, in scopul mentinerii echilibrului.
Obiective pentru pacient
pacientul s-i conserve ct mai mult timp posibil, toate activitile profesionale i

extraprofesionale
s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n autongrijire si autoservire
ameliorarea mobilitatii fizice,s-i controleze parial coordonarea micrilor
prevenirea eventualelor accidente grave
reducerea tremorului
asigurarea confortului si mentinerea igienei pacientului
s exprime sentimente pozitive
pastrarea capacitatii de comunicare prin vorbire si scris
identificarea factorilor care contribuie la starea de depresie si anxietate
s-i exprime interesul pentru activitile zilnice
asigurarea odihnei si a somnului
reeducarea activ i gimnastic funcional pentru diminuarea tulburrilor de mers,
hipokineziei i tendinei de distonie n flexie
asigurarea confortului
pacientul sa prezinte tranzit intestinal si urinar
Interventiile asistentei
planul sa fie individualizat i eficient timp ct mai ndelungat
s se in cont de profesie, vrst, angrenare social i starea emoional
program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular, atenueaz rigitatea
muscular i menin funcionalitatea articulaiilor
mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic
exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului, asociate cu
micarea braelor (exerciii active i pasive)
monitorizarea functiilor vitale
exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie
supravegherea miscarilor si a posturii
reducerea problemelor in ceea ce priveste mancatul cu alimente de consistenta
potrivita,carnea taiata marunt si bautul prin folosirea unei cani cu cioc pentru lichide
asigurarea unei activitati zilnice variate
exercitii pentru efectuarea toaletei,imbracat,dezbracat,incaltat
pentru imbracare si incaltare sa foloseasca imbracaminte fara nasturi,incaltaminte fara
sireturi,talpa sa nu fie din cauciuc deoarece risca sa se blocheze
Educatia familiei
Supravegheaza pacientul bolnav de Parkinson privind suportul emotional si educatia
medicala, specifice acestei afectiuni.
trebuie informat de efectul medicamentelor si reactiile adverse
sa respecte cu strictete recomandarile privind regimul de viata, evitarea stresului
sa fie consiliat pe masura ce boala avanseaza pentru sa se adapta
continuarea activitatilor la serviciu,
pastrarea unei legaturi stranse cu personalul medical
pastrarea independentei i modificarea anumitor activitati a pacientului
folosirea unui baston sau a unui mergator pe masura ce boala avanseaza.
reamenajarea casei astfel incat activitatile zilnice sa fie cat mai mult simplificate
repozitionarea mobilei sa fie facuta astfel incat sa existe ceva in care pacientul sa se
sprijine cand se deplaseaza
covoarele sa fie fixate pentru a nu se impiedica

 evitarea lustruirii parchetului

pentru folosirea dusului sa se instaleze un scaun,incat pacientul sa poata face dus
sezand
sa urmeze o dieta sanatoasa, care sa includa fructe, vegetale, cereale, legume, peste,
carne de pasare, carne slaba, produse lactate slabe
familia sa nu-l grabeasca sau sa-l preseze deoarece se va simti frustrat si exasperat
incurajarile constante si facute cu blandete
pentru imbunatatirea vorbirii sa i se explice necesitate colaborarii cu un logoped
cum sa faca fata blocajului motor, prin diferite metode,cum ar fi mersul catre o tinta de
pe podea
exercitiile fizice, fizioterapia si terapia ocupationala sunt importante in toate stadiile
bolii Parkinson, pentru mentinerea tonusului, mobilitatii si independentei.