Ingrijirea pacientului cu accident vascular cerebral ischemic(AVCI)
In functie de manifestare s-au definit doua tipuri:
accident vascular cerebral ischemic tranzitor -perturbarea neurologica prin afectarea circulatorie de scurta durata-sub 24 ore-cu reversibilitate totala,fara sechele dar cu tendinta repetarii Simptomele pot fi temporare,de scurta durata,datorate unor cheaguri sangvine aruncate in fluxul circulator, si organismul poate elibera enzime care dizolva repede cheagul si restabilesc fluxul sangvin. AVCI constituit sau accident ischemic constituit sau infarctul cerebral,este consecinta unui trombus,embol mobilizat sau corp strain care antrenat in circulatie produce obstructie sau ingustarea unei artere.
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului Cheagurile sangvine apar ca rezultat al altor afectiuni din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi: - antecedente patologice cardiovasculare - ateroscleroza (rigidizarea peretilor arterelor)-este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin - fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) - anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala,o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular - endocardita (infectia valvelor cardiace) - un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital - tulburari de coagulabilitate a sangelui - vasculita (inflamatie a vaselor sangvine) - infarctul miocardic -hipotensiunea- poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic prin scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului, poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, Semnele si simptomele AVCI tranzitor AIT tranzitor si total reversibil manifestarile sunt: -tulburari de vederela un ochi-cecitate monoculara,defect de camp vizual -afazie-tulburare de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii -deficit motor-hemiplegie facio-brahiala,monoplegie crurala -tulburari de sensibilitate segmentara AIT in teritoriu vertebro-bazilar- manifestarile sunt: -criza de drop-attak-cadere brusca,fara pierderea starii de constienta -deficit motor-paraplegie,tetraplegie -tulburari de sensibilitate pentru jumatate din corp -paralizii insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului paralizat -mutism akinetic cand este rapid reversibil sub 24 ore -sindrom vestibular-vertij -fenomene cerebeloase-tulburari de mers si echilibru,
-tulburari in coordonarea miscarilor-ataxie
Netratata corect si la timp dupa mai multe repetari se poate transforma in accident ischemic constituit sau infarct cerebral. AVCI constituit sau accident ischemic constituit prezinta: la nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi+deficit motor la membrele de partea opusa la nivelul arterei cerebrale anterioare:paralizia membrului pelvin de partea opusa+tulburari psihice(depresie,apatie sau euforie) la nivelul arterei cerebrale medii-:obstructie partiala produce:deficit motor la nivelul unui membru superior si al unei jumatati a fetei,de partea opusa arterei ischemice+afazia(tulburare de vorbire) obstructia totala se manifesta-hemiplegie facio-brahio-crurala(paralizia unei jumatati a fetei si a membrelor corespunzatoare+somnolenta/sau stare comatoasa)+devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei+hemianopsie(nu percepe campul vizual de partea paralizata)+tulburari de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate+tulburari vegetative mai grave sau nu. Pacientul daca are globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa,leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari,,pacientul priveste spre leziune La nivelul arterei bazilare ischemia produce -tulburari de constienta(coma)+tetraplegie+tulburari respiratorii+paralizia de nervi cranieni cu sanse de supravietuire dar cu sechele severe -obstructia este incompleta pacientul prezinta:somnolenta sau coma superficiala variabila in timp+mutism akinetic+paralizii de nervi oculomotori+tulburari de vedere+nistagmus+tulburari vegetative Alte simptome:obstruarea ramurilor arteriale ce se desprind din artera bazilara manifestarile sunt in raport cu zona irigata. -in ischemia bulbului rahidian-tulburari de deglutitie,de fonatie,de troficitate a limbii,de sensibilitate a valului palatin,amigdalelor,faringelui+deficit motor la nivelul membrelor si semnul Babinski pozitiv+tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor+nistagmus+vertij si tulburari de echilibru+dispnee Daca pacientul are globii oculari orientati spre membrele paralizate,leziunea este in trunchiul cerebral,,pacientul isi priveste membrele paralizate Ex.daca ochii sunt orientati spre stanga si tot de partea stanga membrul superior si membrul inferior sunt paralizate. Examene de laboratorTeste de laborator: sumarul de urina, ureea si creatinina sangvina si urinara glicemi,VSH teste de coagulare VDRL functia tiroidiana, ECG pentru determinarea eventualelor aritmii care pot fi surse de trombi, punctie lombara pentru decelarea infectiilor sau hemoragiei subarahnoidiene (trebuie
evitata la cei cu hipertensiune intracraniana risc de moarte subita prin angajarea
amigdalelor cerebeloase prin gaura occipitala) examen neurologic complet imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) detecteaza infarctul cerebelos,infarctul lateral bulbar,infarctele cerebrale, chiar si pe cele din profunzimea substantei albe sau din fosa posterioara. CT sau IRM indica aria de infarct si eventuala hemoragie intracerebrala angiografia cerebrala cu substanta de contrast identifica localizarea trombilor,leziunile ulcerative, stenozele sau malformatiile arterio-venoase sau spasmul arterial alte metode imagistice sunt explorarea fluxului sangvin cu xenon si tomografia cu emisie de pozitroni,ultrasonografia. Tratamentul - tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii chegului care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. ATENTIE-daca accidentul vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa - masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente. - medicament antiagregant plachetar - controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru convulsii. - tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120). - heparina intravenos timp de 3-5 zile la internare se administreaza un bolus de 30005000 unitati heparina i.v. urmat de perfuzie i.v. cu 600-1000 unitati pe ora, cu monitorizare continua incat timpul de tromboplastina partial activata sa fie >2N. - cand INR (rata normalizata internationala) este in jur de 3 heparina se intrerupe si se trece pe warfarina cu administrare orala pe termen lung sau o heparina cu greutate moleculara mica, numita nadroparina, care se administreaza subcutanat timp de 10 zile Interventiile chirurgicale-endarterectomie carotidiana se limiteaza la placile aterosclerotice localizate la originea arterei carotide interne - interventia se efectueaza la pacienti cu - multipli factori de risc pentru ateroscleroza, - ischemie emisferica simptomatica, - stenoza de grad avansat care se gaseste pe artera carotida interna Tratamentul infarctului cerebral in faza acuta - daca este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular de plasminogen (t-PA), - tratamentul infarctului cerebral in faza acuta-rt-PA altepaza administrata intravenos,dozele de la 0.9 mg/kg pana la maxim 90 mg. - 10% in bolus si restul in puls-terapie timp de 60 minute Obiective
- prevenirea eventualelor raniri prin cadere
- mentinerea functiilor vitale in limite normale - diminuarea durerii de cap,a senzatiei de vertij - mentinerea coordonarii miscarilor - ameliorarea tulburarilor de vorbire - mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor-evitarea escarelor - ameliorarea mobilitatii fizice - diminuarea starii de anxietate - evitarea complicatiilor pulmonare din cauza pozitiei prelungite(decubit dorsal) Interventiile asistentei: - monitorizarea tensiunei arteriale, pulsul, frecventa respiratorie - se monteaza o sonda urinara Tensiunea arteriala trebuie mentinuta relativ ridicata pentru a favoriza reperfuzia zonei infarctate. - edemul cerebral este factor de risc in cresterea presiunii intracraniene si compresia trunchiului cerebral, rezultand stop cardio-respirator - se reduce consumul de lichide - intreruperea fumatului (fumatorii au un risc mult mai mare de a face un accident vascular cerebral comparativ cu cei care au renuntat la fumat; pacientii care vor sa renunte la fumat pot apela la programe specializate in acest domeniu, tratamente medicamentoase si consiliere (sfatuire) de specialitate) - mentinerea greutatii corporale in limite normale (supraponderalitatea sau obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace sau diabetului zaharat, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular cerebral sau accidentul ischemic tranzitor) - dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina - exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral (cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos) - consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate scade riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocarea unei artere cerebrale); - consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral. - supravegherea semnelor de sangerare in special la pacientii care fac tratamente pentru prevenirea coagularii sangelui - sangerari frecvente si in cantitate mare la periajul dentar necesita consultarea medicului. Educatia familiei ca pacientul: - sa urmeze tratamentul prescris compus din:anticoagulantele,antiagregantele,plachetare,hipocolesterolemiante si antihipertensive (tratamentul se va face in ritmul si dozele stabilite de medic, sub control periodic) - sa instiinteze asistenta/medicul despre orice semn de sangerare care apare - sa urmeze tratamentul medicamentos prescris pentru controlul altor boli, ce reprezinta factori de risc pentru aparitia accidentului ischemic tranzitor sau accidentului vascular cerebral, cum sunt: hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, hipercolesterolemia sau diabetul zaharat - sa aiba un regim alimentar echilibrat si sa evite excesul ponderal
- sa nu fumeze - sa faca exercitii fizice regulat - sa evite consumul excesiv de alcool.