Sunteți pe pagina 1din 5

Ingrijirea pacientului cu accident vascular cerebral ischemic(AVCI)

In functie de manifestare s-au definit doua tipuri:


accident vascular cerebral ischemic tranzitor -perturbarea neurologica prin
afectarea circulatorie de scurta durata-sub 24 ore-cu reversibilitate totala,fara
sechele dar cu tendinta repetarii
Simptomele pot fi temporare,de scurta durata,datorate unor cheaguri sangvine aruncate in
fluxul circulator, si organismul poate elibera enzime care dizolva repede cheagul si
restabilesc fluxul sangvin.
AVCI constituit sau accident ischemic constituit sau infarctul cerebral,este
consecinta unui trombus,embol mobilizat sau corp strain care antrenat in
circulatie produce obstructie sau ingustarea unei artere.

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic


AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a
creierului
Cheagurile sangvine apar ca rezultat al altor afectiuni din organism care determina
afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
- antecedente patologice cardiovasculare
- ateroscleroza (rigidizarea peretilor arterelor)-este cauzata de tensiunea arteriala
crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin
- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala,o boala
cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului
valvular
- endocardita (infectia valvelor cardiace)
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
- tulburari de coagulabilitate a sangelui
- vasculita (inflamatie a vaselor sangvine)
- infarctul miocardic
-hipotensiunea- poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic prin scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului, poate fi determinata de o ingustare sau o afectare
a arterelor,
Semnele si simptomele AVCI tranzitor
AIT tranzitor si total reversibil manifestarile sunt:
-tulburari de vederela un ochi-cecitate monoculara,defect de camp vizual
-afazie-tulburare de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii
-deficit motor-hemiplegie facio-brahiala,monoplegie crurala
-tulburari de sensibilitate segmentara
AIT in teritoriu vertebro-bazilar- manifestarile sunt:
-criza de drop-attak-cadere brusca,fara pierderea starii de constienta
-deficit motor-paraplegie,tetraplegie
-tulburari de sensibilitate pentru jumatate din corp
-paralizii insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea
opusa nervului paralizat
-mutism akinetic cand este rapid reversibil sub 24 ore
-sindrom vestibular-vertij
-fenomene cerebeloase-tulburari de mers si echilibru,

-tulburari in coordonarea miscarilor-ataxie


Netratata corect si la timp dupa mai multe repetari se poate transforma in accident
ischemic constituit sau infarct cerebral.
AVCI constituit sau accident ischemic constituit prezinta:
la nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi+deficit motor la
membrele de partea opusa
la nivelul arterei cerebrale anterioare:paralizia membrului pelvin de partea
opusa+tulburari psihice(depresie,apatie sau euforie)
la nivelul arterei cerebrale medii-:obstructie partiala produce:deficit motor la nivelul
unui membru superior si al unei jumatati a fetei,de partea opusa arterei
ischemice+afazia(tulburare de vorbire)
obstructia totala se manifesta-hemiplegie facio-brahio-crurala(paralizia unei jumatati a
fetei si a membrelor corespunzatoare+somnolenta/sau stare comatoasa)+devierea globilor
oculari spre partea opusa paraliziei+hemianopsie(nu percepe campul vizual de partea
paralizata)+tulburari de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate+tulburari
vegetative mai grave sau nu.
Pacientul daca are globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de
partea opusa,leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt
indreptati globii oculari,,pacientul priveste spre leziune
La nivelul arterei bazilare ischemia produce
-tulburari de constienta(coma)+tetraplegie+tulburari respiratorii+paralizia de nervi
cranieni cu sanse de supravietuire dar cu sechele severe
-obstructia este incompleta pacientul prezinta:somnolenta sau coma superficiala variabila
in timp+mutism akinetic+paralizii de nervi oculomotori+tulburari de
vedere+nistagmus+tulburari vegetative
Alte simptome:obstruarea ramurilor arteriale ce se desprind din artera bazilara
manifestarile sunt in raport cu zona irigata.
-in ischemia bulbului rahidian-tulburari de deglutitie,de fonatie,de troficitate a limbii,de
sensibilitate a valului palatin,amigdalelor,faringelui+deficit motor la nivelul membrelor si
semnul Babinski pozitiv+tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor+nistagmus+vertij
si tulburari de echilibru+dispnee
Daca pacientul are globii oculari orientati spre membrele paralizate,leziunea este in
trunchiul cerebral,,pacientul isi priveste membrele paralizate
Ex.daca ochii sunt orientati spre stanga si tot de partea stanga membrul superior si
membrul inferior sunt paralizate.
Examene de laboratorTeste de laborator:
sumarul de urina,
ureea si creatinina sangvina si urinara
glicemi,VSH
teste de coagulare
VDRL
functia tiroidiana,
ECG pentru determinarea eventualelor aritmii care pot fi surse de trombi,
punctie lombara pentru decelarea infectiilor sau hemoragiei subarahnoidiene
(trebuie

evitata la cei cu hipertensiune intracraniana risc de moarte subita prin angajarea


amigdalelor cerebeloase prin gaura occipitala)
examen neurologic complet
imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) detecteaza infarctul
cerebelos,infarctul
lateral bulbar,infarctele cerebrale, chiar si pe cele din profunzimea substantei albe sau din
fosa posterioara.
CT sau IRM indica aria de infarct si eventuala hemoragie intracerebrala
angiografia cerebrala cu substanta de contrast identifica localizarea
trombilor,leziunile
ulcerative, stenozele sau malformatiile arterio-venoase sau spasmul arterial
alte metode imagistice sunt explorarea fluxului sangvin cu xenon si tomografia
cu
emisie de pozitroni,ultrasonografia.
Tratamentul
- tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de
localizarea si de cauza formarii chegului
care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare.
ATENTIE-daca accidentul vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este
periculoasa
- masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente.
- medicament antiagregant plachetar
- controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru
convulsii. - tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea
sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este
peste 120 mm Hg (220 cu 120).
- heparina intravenos timp de 3-5 zile la internare se administreaza un bolus de 30005000 unitati heparina i.v. urmat de perfuzie i.v. cu 600-1000 unitati pe ora, cu
monitorizare continua incat timpul de tromboplastina partial activata sa fie >2N.
- cand INR (rata normalizata internationala) este in jur de 3 heparina se intrerupe si se
trece pe warfarina cu administrare orala pe termen lung sau o heparina cu greutate
moleculara mica, numita nadroparina, care se administreaza subcutanat timp de 10 zile
Interventiile chirurgicale-endarterectomie carotidiana se limiteaza la placile
aterosclerotice localizate la originea arterei carotide interne
- interventia se efectueaza la pacienti cu
- multipli factori de risc pentru ateroscleroza,
- ischemie emisferica simptomatica,
- stenoza de grad avansat care se gaseste pe artera carotida interna
Tratamentul infarctului cerebral in faza acuta
- daca este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor, se
administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular
de plasminogen (t-PA),
- tratamentul infarctului cerebral in faza acuta-rt-PA altepaza administrata
intravenos,dozele de la 0.9 mg/kg pana la maxim 90 mg.
- 10% in bolus si restul in puls-terapie timp de 60 minute
Obiective

- prevenirea eventualelor raniri prin cadere


- mentinerea functiilor vitale in limite normale
- diminuarea durerii de cap,a senzatiei de vertij
- mentinerea coordonarii miscarilor
- ameliorarea tulburarilor de vorbire
- mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor-evitarea escarelor
- ameliorarea mobilitatii fizice
- diminuarea starii de anxietate
- evitarea complicatiilor pulmonare din cauza pozitiei prelungite(decubit dorsal)
Interventiile asistentei:
- monitorizarea tensiunei arteriale, pulsul, frecventa respiratorie
- se monteaza o sonda urinara
Tensiunea arteriala trebuie mentinuta relativ ridicata pentru a favoriza reperfuzia zonei
infarctate.
- edemul cerebral este factor de risc in cresterea presiunii intracraniene si
compresia trunchiului cerebral, rezultand stop cardio-respirator
- se reduce consumul de lichide
- intreruperea fumatului (fumatorii au un risc mult mai mare de a face un accident
vascular cerebral comparativ cu cei care au renuntat la fumat; pacientii care vor sa
renunte la fumat pot apela la programe specializate in acest domeniu, tratamente
medicamentoase si consiliere (sfatuire) de specialitate)
- mentinerea greutatii corporale in limite normale (supraponderalitatea sau obezitatea
cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace sau diabetului
zaharat, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular cerebral sau
accidentul ischemic tranzitor)
- dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului de
grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport crescut de
potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina
- exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral (cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos)
- consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate scade riscul de aparitie a unui
accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocarea unei artere cerebrale); - consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
- supravegherea semnelor de sangerare in special la pacientii care fac tratamente pentru
prevenirea coagularii sangelui
- sangerari frecvente si in cantitate mare la periajul dentar necesita consultarea medicului.
Educatia familiei ca pacientul:
- sa urmeze tratamentul prescris compus
din:anticoagulantele,antiagregantele,plachetare,hipocolesterolemiante si antihipertensive
(tratamentul se va face in ritmul si dozele stabilite de medic, sub control periodic)
- sa instiinteze asistenta/medicul despre orice semn de sangerare care apare
- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris pentru controlul altor boli, ce reprezinta
factori de risc pentru aparitia accidentului ischemic tranzitor sau accidentului vascular
cerebral, cum sunt: hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, hipercolesterolemia sau
diabetul zaharat
- sa aiba un regim alimentar echilibrat si sa evite excesul ponderal

- sa nu fumeze
- sa faca exercitii fizice regulat
- sa evite consumul excesiv de alcool.

S-ar putea să vă placă și