Licenta

ARGUMENT
Îngrijirea medicală este o activitate efectuată de oameni pentru oameni iar cel mai
greu lucru ȋn meseria de asistent medical generalist este să nu greṣeṣti. Deoarece suntem unici
ca temperament ṣi fiziologie reacţionăm diferit iar noi ca asistenţi medicali generaliṣti trebuie
să avem un volum bogat de cunoṣtinţe pentru a putea căpăta ȋncrederea pacienţilor noṣtri ṣi
pentru a putea reacţiona promt ṣi eficient ȋn cazul unei erori sau recţi adverse ṣi brutale a
organismului bolnavului.
Lucrarea de faţă prezintă sinteza unor noţiuni despre ʺÎngrijirea pacientului cu

enterocolită acutăʺalegerea acestei teme se datorează ȋn principal dorinţei mele de studiere ṣi
aprofundare a cunoṣtinţelor deoarece este o afecţiune frecventă, se ȋntalneṣte la orice vârstă ṣi
poate avea efect brutal nerecunoscând⎼o la timp ṣi adesea având cauze infecţioase, pacientul
poate deveni contagios raspândind virusul ṣi putând creea epidemi sau ajungandu⎼se rapid la
deshidratarea organismului.
Lucrarea este structurată pe 2 mari capitole.În primul capitol conţine noţiuni despre
anatomia ṣi fiziologia sistemului digestiv care reprezintă ansamblul morfologic ṣi funcţional
de organe ce realizează digestia ṣi absorbţia alimentelor ingerate precum ṣi eliminarea
reziduurilor rezultate ȋn urma digestiei, noţiuni teoretice despre boală, etiologie, clasificare,
simtomatologie, diagnostic ṣi tratament.
Boala fiind frecventă se ȋntalneṣte la orice vârstă iar gravitatea sa atingând cote
maxime la copii mici ṣi vârsnici.
Cel mai frecvent este de natură infecţioasă iar germeni care o provoacă sunt∶bacteriile,
enterococi, stafilococi, streptococi care sunt introduṣi ȋn intestin odată cu alimentele infestate
care conţin toxinele microbiene , virusuri , enterovirusuri, rotavirusuri, Salmonella, Shigella,
Escherichia Coli dar pot avea ṣi cauze chimice sau fizice.
Doctorul va trebui să aibă informaţii complete despre alimentaţia bolnavului din

ultima perioadă, condiţiile de trai ṣi locurile frecventate anterior debutului bolii.
În capitolul 2 sunt prezentate 3 studii de caz cu ȋngrijiri ȋntre 3⎼5 zile acordate
pacienţilor.
Sunt elaborate o serie de fiṣe tehnice cu privire la modul de ȋngrijire acordată

pacienţilor constând ȋn măsuri de igienă, asepsie, măsuri de administrare corectă a
tratamentelor prescrise de medic, efectuarea corectă a tehnicilor de ȋngrijire, modul de
abordare a pacientului ṣi asigurarea ȋngrijirilor cu rol propriu(condiţii de microclimat,
instalarea comodă ṣi confortul fizic ṣi psihic al bolnavului) ṣi delegat(investigaţii, recoltări,
administrări de medicamente ṣi soluţii perfuzabile).
CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

APARATULUI DIGESTIV
Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă

ansamblul morfologic ṣi funcţional de organe ce realizeză digestia ṣi absorbţia alimentelor
ingerate precum ṣi eliminarea reziduurilor neasimilate.
Aparatul digestiv este alcătuit dintr- un tub cilindric neregulat, numit tubul digestiv
şi din structuri glandulare, care se dezvoltă în jurul lui, numite anexele tubului digestiv.
Tubul digestiv este delimitat de orificiul bucal şi anal. Este alcătuit din: cavitatea
bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire(duoden, jejun, ileon) şi intestin gros(cec,

colon ascendant, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid ṣi rect).
Fig. nr.1- Anatomia tubului digestiv
Aparatul digestiv este alcătuit din:
1. Tractul gastrointestinal superior este format din:
● cavitatea bucală, la nivelul cavităţi bucale au loc masticaţia ṣi deglutiţia;ca urmare

a transformărilor din cavitatea bucală, alimentele sunt omogenizate, ȋmbibate cu
mucus ṣi formează bolul alimentar. Cavitatea bucală este delimitată de 5 pereţi: unul
anterior – buzele, doi laterali – obrajii, unul inferior – planşeul bucal şi unul
superior – bolta sau valul palatin.
● Faringele(nazofaringe, orofaringe ṣi laringofaringe)⎼este un segment comun

sistemelor digestive ṣi respirator, format dintr⎼un tub fibromuscular, lung de
aproximativ 15 cm, aflat ȋn partea posterioară a gâtului cu formă de pâlnie.
● Esofagul este un conduct colababil lung de 25-30 situat posterior faţă de laringe ṣi
trahee.Străbate gâtul de la cartilajul cricoid ce ȋl delimitează de farige, toracele ṣi o
porţiune mică din abdomen până la orificiul cardia unde se conectează la
stomac.Perisaltismul esofagian ṣi secreţiile de mucus sunt responsabile cu
transportul ṣi respectiv alunecarea bolului alimentar către stomac.
● Stomacul reprezintă segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, el fiind alcătuit din
trei părţi∶fundul stomacului, corpul ṣi porţiunea orizontală.El este aṣezat ȋn cavitatea
abdominală ȋn partea stângă, sub diafragm.Peretele stomacului este format din patru
tunici∶externă, musculară, submucoasă ṣi mucoasă. În grosimea mucoasei se găsesc glande
gastrice care secretă sucul gastric.
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din:
● intestinul subţire - reprezintă cel mai lung organ al sistemului digestiv, fiind
principalul loc al digestiei ṣi absorbţiei nutrienţilor, situat între stomac şi intestinul
gros lung de aproximativ ṣase metri ȋncepe de la pilor ṣi este ȋmpărţit ȋn trei parţi.
Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor şi mineralelor din mâncare.Prezintă o serie
de inflexiuni, numite anse intestinale şi este format din 3 părţi:
1.duoden- segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm şi formă de
potcoavă deschisă, ce leagă stomacul de jejun. Aici începe procesul de digestie a mâncării,
rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrană;
2. jejun- partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. Rolul lui este
de a absorbi substanţele nutritive;
3 ileon - ultima parte a intestinului subţire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în
urma digestiei;
● intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus.
Aici are loc absorbţia apei şi a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format
din:
● cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum
este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală;
● colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici
este absorbită apa rămasă în alimente;
● rect canal cu pereţi musculoşi unde sunt depozitate materiile fecale; o anus, partea
finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.
3. Glandele anexe tubului digestiv∶
Glande salivare glandele salivare se găsesc la nivelul cavităţii bucale.Ele secretă
saliva, cu rol ȋn digestia bucală.În compoziţia salivei se găseṣte 99,5% apă, 0,2% substanţe
anorganice ṣi 0,3% substanţe organice.
Glanda parotidă este o glandă pereche, situată ȋn vecinătatea conductului
auditiv.Localizată anterior faţă de lobul urechii canalul ei de secreţie se deschide ȋn dreptul
molarului doi.
Ficatul–este cea mai mare glandă a sistemului digestiv produce bila, este protejat de o
capsulă fibro⎼elastică de ţesut conjunctiv, unitatea morfo funcţională a ficatului este lobul
hepatic vascular ṣi biliar, el neutralizează toxinele din organism, prelucrează şi depozitează
numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
Vezica biliară (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este situată pe faţa inferioară
a ficatului, are formă de pară, prezintă un fund, un corp, ṣi un gât ṣi se continuă cu canalul
cistic.Este unită cu ficatul, de unde primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila,
necesară digestiei grăsimilor;
Pancreasul–glandă mixtă ce îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce
sucul pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi, incluzând şi insulina).
Componenţa abdominală a tubului digestiv este acoperită de seroasa peritoneală având
o foiţă parietală aplicată pe peretele abdomenului ṣi una viscerală ce ȋnconjoară stomacul,
intestinul subţire, colonul transvers ṣi sigmoid ṣi se continuă cu mezenter care conţine vase de
sânge ṣi nervi.
Peritoneul trece peste colonul ascendent ṣi descendent ṣi peste pancreas(organe
retroperitoneale).
Vascularizaţia provine din∶
 Aorta descendentă pentru organele din abdomen.
 Aorta abdominală prin∶trunchiul celiac, artera mezenterică superioară, artera
mezenterică inferioară, artera hipogastrică.
Întoarcerea venoasă se face prin∶vena porta care se varsă ȋn capilarele sinusoidale ale
ficatului;vena centro⎼lobulară;venele suprahepatice;vena cavă inferioară.
Parasimpaticul produce vasodilataţie indirect prin stimularea activităţii glandelor.

Simpaticul produce vasoconstricţie, dar ţesutul scapă repede de această acţiune prin
factorii vasodilatatori rezultaţi din metabolism.Construcţia venelor din teritoriul splenic sub
acţiunea sistemului nervos simpatic ȋndreaptă sângele spre teritorii cu importanţă vitală cum
ar fi ṣocul hemoragic(se pot mobiliza 200⎼300 ml de sânge).
Inervaţia este asigurată ȋn primul rând de sistemul nervos enteric.SNE este format din cca
100 milioane de neuroni(aproximativ numărul neuronilor din măduva spinării)ṣi prelungirile
lor amielinice.
Neuronii sunt∶senzitivi, efectori, interneuroni.
Neuronii senzitivi trimit dentritele spre mucoasă ṣi spre muṣchi.Ele(dentritele)joacă
rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori chimici din compoziţia
chimului.Stimuli sunt transmiṣi direct sau prin intermediul neuronilor efectori.
Neuronii efectori (motori) din plexul mienteric trimit axonii spre muṣchii celor două
straturi, determinând contracţia lor.Neuronii efectori din plexul submucos inervează glandele,
celulele endocrine, epiteliile ṣi vasele de sânge comandând vasodilataţia.
Parasimpaticul∶este reprezentat de nervii vagi ṣi nervii pelvici.
Nervii vagi au originea ȋn nucleul dorsal al vagului din bulb.
Nervii pelvici au originea ȋn măduva sacrală.
SNS (sistemul nervos simpatic)are primul neuron ȋn coarnele laterale ale măduvei
spinale, axonul acestuia prin nervii splenici străbat ganglioni paravertebrali, al 2⎼lea neuron
este situat ȋn ganglionii prevertebrali∶celiac, mezenteric, hipogastric.
Axonii acestui neuron ajung ȋn plexuri unde unii inhibă activitatea neuronilor efectori,
alţii produc vasoconstricţie sau influenţează negative direct activitatea musculară.
FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV
Deglutiţia sau înghiţirea constǎ în totalitatea actelor (contracţii musculare etc.), care
fac ca bolul alimentar sǎ treacǎ din cavitatea bucalǎ, prin faringe, în stomac.Deglutiţia se
desfǎşoarǎ în trei timpi: timpul bucal, timpul faringian şi timpul esofagian.
Actul deglutiţiei apare la începutul declanşǎrii lui ca un act voluntar. Din momentul
în care bolul alimentar atinge mucoasa faringianǎ, acest lucru devine involuntar,
reflex.Coordonarea tuturor actelor ce favorizeazǎ deglutiţia este fǎcutǎ de centrul deglutiţiei
din bulb.
Digestia alimentelor presupune:
1. Activitatea motorie a tubului digestiv realizată de fibrele musculare din pereţii

tubului digestiv;
2. Digestia mecanică, fizică şi chimică a substanţelor organice din alimente, până se
obţin substanţe cu molecule simple ce pot fi absorbite de celule.

Digestia mecanică cuprinde trei categorii de fenomene:
● Transformarea alimentelor ingerate în fragmente relativ mari şi solide, în particule

mici şi moi, uşurând digestia chimică;
● Amestecarea conţinutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care

favorizează transformările chimice şi absorbţia;
● Progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv şi eliminarea resturilor

nedigerate.
Digestia chimică cuprinde transformările chimice pe care le suferă substanţele
alimentare în timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformări de tip hidrolitic
se datoresc acţiunii substanţelor prezente în sucurile digestive.
Bolul alimentar îmbibat cu salivǎ este supus transformǎrilor chimice ale fermenţilor
olivari pânǎ ce este desfǎcut şi pǎtruns în sucul gastric acid, moment când înceteazǎ
activitatea amilazei salivare din cauza mediului acid inhibitor.
3. Metabolizarea în ficat a nutrimentelor: glucoză, aminoacizii, acizi graşi şi
glicerina. Totalitatea transformărilor mecanice şi chimice pe care le suferă alimentele în
cavitatea bucală poartă denumirea de digestie bucală. Transformările mecanice sunt realizate
prin actul masticaţie, iar cele chimice prin acţiunea enzimelor existente în saliva. Digestia
bucală se caracterizează ȋndeosebi prin procese mecanice, datorită cărora alimentele sunt
fărâmiţate şi amestecate cu salivă. Saliva uşurează actul masticaţiei şi formarea bolului
alimentar, contribuind astfel, prin enzimele care le conţine, la transformările chimice ale
alimentelor.
Aparatul digestiv are ca funcţie principală digestia şi absortia substanţelor
alimentare, deci joacă un rol esenţial în nutriţia organismului. Prin digestie înţelegem
totalitatea transformărilor mecanice, fizice şi chimice pe care le suferă alimentele în diferite
segmente ale tubului digestiv.
Ca urmare a acestor transformări, moleculele complexe, insolubile ale alimentelor
(glucide, lipide, proteine) sunt descompuse în molecule simple, solubile, care pot trece din
tubul digestiv (mediul extern) în sânge sau limfa (mediul intern).
În procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului
digestiv şi glandele anexe ale acestuia. Digestia se produce numai în acele segmente ale
tubului digestiv în care se secretă enzime specifice şi anume în cavitatea bucală (digestia
bucală), în stomac (digestia gastrică) şi în intestinul subţire (digestia intestinală).
Prin absorţie se înţelege trecerea substanţelor nutritive din lumenul intestinal în
sânge şi limfa. Procesul de absorţie are loc pe toată întinderea tubului digestiv, dar organul
principal specializat pentru această funcţie este intestinul subţire. Astfel, cele mai multe
particule alimentare, precum apa sau mineralele sunt absorbite la nivelul intestinului
subţire.Mucoasa intestinală cuprinde valvule conivente(plici circulare) ṣi vilozităţi
intestinale acoperite de o reţea de enterocite prevăzute cu microvili,ce măresc capacitatea de
absorbţie a intestinului subţire.
Alături de aparatul circulator şi respirator, aparatul digestiv asigura organismului
materialul necesar funcţiilor vitale, acoperă pierderile energetice, înlocuieşte materialul uzat
şi produce elementele necesare dezvoltării organismului.
Bătăile inimii, digestia, urcatul unei scări, scrisul unei scrisori, menţinerea constantă
a temperaturii corpului şi orice activitate se desfăşoară cu un consum de energie. Această
energie provine din alimente şi este valorificata şi transformată în organism potrivit
necesitaţilor. Sub marea lor diversitate, alimentele sunt combinaţii a trei substanţe nutritive
complexe, numite substanţe nutritive sau nutrimente: glucidele (zaharurile), protidele
(albuminele) şi lipidele (grăsimile).
Acestea, la rândul lor, sunt compuse din combinaţii chimice mai simple ca: glucoză,
zahăr cu 6 atomi de carbon, acizi amânaţi, constituenţi de bază ai protidelor şi, în sfârşit,
acizi graşi şi glicerina, care intra în compoziţia lipidelor.
Rolul nutrimentelor în organism este diferit. Glucidele şi lipidele sunt folosite ca
sursa de energie propriu-zisă, fiind deci substanţe cu rol energetic. Spre deosebire de
acestea, protidele au rolul de a repara uzura continuă a ţesuturilor care compun organismul,
adică au un rol plastic.
Este de la sine înţeles că hrana trebuie să aducă organismului tot atâta energie, cât
consuma acesta. Când hrana este sub necesităţi, organismul, spre deosebire de o maşină în
criză de combustibil, nu se opreşte.
În aceste condiţii, organismul îşi menţine numeroasele funcţii, suplinind hrană cu
propriile lui rezerve de combustibil, care sunt grăsimile acumulate în corpul nostru.
BIBLIOGRAFIE
1. Asociaţia de Nursing din România Proceduri de nursing⎼Editura Ex Ponto Constanţa

2009;
2. Cezar Niculescu,Anatomia ṣi fiziologia omului ⎼Editura Corint 2009;
3. Crin Marcean,Vladimir⎼Manta⎼Mihăescu;Ghid de farmacologie pentru Asistenţii
Medicali ṣi Asistenţi de Farmacie⎼ Editura All
4. Marcean Crin(coord.)Manual nursing pentru elevii din anul I ai ŞcolilorPosliceale
Sanitare⎼Editura All Educaţional Bucureṣti;
5. Lucreţia Titircă,Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţiimedicali⎼Editura Viaţa Românească 2006;
6. Lucreţia Titircă,Urgenţele Medico Chirurgicale Editura Medicală 2011;
7. Lucreţia Titircă,Ghid de nursing⎼Editura Viaţa Medicală Românească;
8. WWW.google⎼imagini.ro
9. ro.wikipedia.org
10. Sites.google.com
NOŢIUNI TEORETICE DESPRE ENTEROCOLITA ACUTĂ
Enterocolita este o inflamaţie acută sau cronică a intestinului subţire ṣi a intestinului

gros,provocată de germenii patogeni(bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi).
Enterocolita este o problemă medicală mereu actuală.
Sezonul vară-toamnă se asociază cu frecvenţa maximă a cazurilor de enterocolită, dar

există ṣi agenţi infecţioṣi implicaţi preponderent ȋn ȋmbolnăvirile apărute ȋn sezonul rece
(Virusul Norwalk, rotavirusurile). De asemenea, răspandirea infecţiilor pe cale digestivă este
favorizată de factori economico-sociali (nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitară cu
apă, igienă individuală ṣi colectivă precară).
Un caz aparte ȋl reprezintă enterocolita acută aparută la persoanele care călătoresc ȋn

zone nu obligatoriu endemice pentru infecţii digestive (aṣa numita "diaree a călătorului").
Acestea se infectează de obicei prin ingestia de alimente (legume, fructe) sau apă
contaminate.
Manifestările obiṣnuite ale enterocolitei sunt emisia de scaune numeroase, moi,

ȋnsoţite sau nu de greaţă, vărsaturi, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării
generale. Manifestările generale sunt date fie de diseminarea agentului infecţios ori a
toxinelor acestuia ȋn tot organismul, fie - cel mai frecvent - de pierderile importante de apă ṣi
minerale, consecinţa diareei ṣi a vărsăturilor.
ETIOLOGIE
Intestinul uman conţine în fiecare moment nu numai specii determinate, în proporţii

relativ fixe, ci pentru fiecare specie, tipuri şi subtipuri particulare.Flora bacteriană intestinală
poate fi influenţată de diverşi factori: factori de mediu, interacţiuni bacteriene, factori ai
gazdei, antibioticele. Factorii de mediu (mediul geografic, climatul, alimentaţia) nu
influenţează în măsură hotărâtoare flora intestinală. Interacţiunile bacteriene sunt de natură
atât antagonică, cât şi sinergică. Starea bacteriologică normală, în principal a intestinului
subţire, depinde de multipli factori ai gazdei: salivă, secreţia gastric acidă, capacitatea de
autoapărare a intestinului subţire (secreţia de mucus, activitatea enzimatică, sistemul imunitar
intestinal, peristaltismul intestinal normal, compoziţia intestinală în acizi biliari, valvula ileo-
cecală). Administrarea de antibiotice poate determina modificări majore ale ecosistemului
intestinal, prin distrugerea speciilor care asigură efectul de barieră şi colonizarea tractului
intestinal cu bacterii provenite din flora subdominantă sau micro-organisme exogene.Flora
intestinală fiziologică influenţează structura, dinamica celulară şi funcţiile mucoasei gastro-
intestinale, dezvoltarea şi funcţionarea normală a sistemului imunitar, metabolismul diferitelor
substanţe endo şi exogene. Flora bacteriană intestinală poate interveni în generarea unor
condiţii patologice multiple, prin trans-locarea bacteriană (pasajul bacterian prin bariera
intestinală spre ganglionii limfatici; uneori componenţii florei intestinale pot determina
infecţii generale, ascită bacteriană, endocardite), prin carcinogeneză: directă (generarea de
către bacterii a unor produşi cu acţiune carcinogenă certă, în principal, nitrozamine) şi
indirectă(sinteza de către flora bacteriană, în special prin excese sau deficite nutriţionale de
carcinogeni şi procarcinogeni).
Boala este frecventă ṣi se ȋntalneṣte la orice vârstă, putând să aibă cauze infecţioase ,
chimice sau fizice. Manifestările enterocolitei variază de la un caz la altul, ȋn funcţie de
severitatea ṣi evoluţia bolii, ȋnsă, dacă este urmat un tratament corect, ar trebui să se
amelioreze dupa 2-3 zile ṣi să dispară complet ȋntr-o săptămână. În plus, chiar dacă există mai
multe surse declanṣatoare ale enterocolitei, cel mai adesea aceasta este consecinţa unor
condiţii precare de igienă. Uneori, boala este urmare a acţiunii unor factori fizici, ca
alimentele excesiv de reci ṣi băuturile fermentate.
Enterocolitele acute semnalate după tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile
rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbează dupa ce flora sensibilă la
antibiotice a fost distrusa.
Clasificare
Sunt mai multe clasificări ale enterocolitei, fiecare tip de afecţiune având propriile
manifestări.Ca orice altă afecţiune ṣi enterocolita are mai multe particularităţi ṣi simptome ce
se manifestă diferit de la o formă la alta. Astfel, ȋn funcţie de sursa declanṣatoare a bolii, avem
urmatoarele:
● Enterocolita bacteriană (cauzată de bacterii precum E.Coli sau Salmonella)

● Enterocolita virală (cauzată de virusuri)
● Enterocolita parazitară (cauzată de Giardia ṣi alţi paraziţi intestinali)
● Enterocolita toxică (provocată de medicamente ṣi de substanţele toxice din diferite
produse)
● Enterocolita mecanică (provocată de leziunile intestinelor)
De asemenea, ȋn funcţie de manifestările ei, enterocolita poate fi:
● Necrozantă (atunci când inflamaţia intestinului este ȋnsoţită de distrugerea, moartea

unor ţesuturi din mucoasa intestinală, situaţie care apare ȋn special la bebeluṣii cu un
sistem imunitar slab dezvoltat);
● Pseudomembranoasă (atunci când nu apare doar inflamaţia intestinului, ci ṣi inflamaţia
mucoasei sale, adică acea căptuṣeală care ȋl acoperă - de regulă este cauzată de o
infecţie generată de antibiotice);
● Asociată cu antibioticele (apare atunci când, ȋn urma tratamentului cu antibiotice,
există bacterii ce se instalează ȋn intestin ṣi provoacă inflamaţia sa);
● Hemoragică (apare din cauza unei infecţii bacteriene, cum ar fi cea cu E.coli, ṣi se
manifestă prin febră, crampe ṣi diaree apoasă ṣi cu sânge).
Clasificarea enterocolitei după tipul de manifestare
● enterocolita acuta;
● enterocolita cronica.
● ENTEROCOLITA ACUTĂ⎼este o boală care este cauzată, ȋn mare măsură, de

nerespectarea normelor de igienă corespunzătoare. Ea se manifestă, de cele mai multe
ori, ȋn contextul infecţiilor bacteriene, parazitare. Bacteria Salmonella, spre exemplu,
este una dintre cele mai periculoase surse, ȋn special, pentru adulţi.Infecţiile cu Bacteria
Shigella ṣi paraziţii Giardia lamblia sunt des ȋntalnite la copiii care frecventează centre
de zi, grădinite, ṣcoli. Bacteria Escherichia coli este comună cazurilor de preparate
neprocesate termic, pregătite defectuos, alimente ṣi apă alterate, contaminate.
Enterocolita acută se poate manifesta ṣi pe fondul administrării de antibiotice, aṣa cum este
cazul infecţiei cu Clostridium difficile.
Consumul de medicamente poate determina ṣi infecţii fungice, asa cum este cea cu candida.
Enterocolita poate apărea pe durata administrării medicamentului sau după terminarea
tratamentului.
Enterocolita acută se poate declanṣa la persoane care suferă de probleme de imunitate

sau urmează tratamente contra depresiei.
Enterocolita acută care comportă modificări ale stării generale de sănătate,
deshidratare intensa etc., necesită spitalizarea persoanei pentru reechilibrarea stării
organismului ṣi pentru prevenirea apariţiei complicaţiilor.
În general, simptomele bolii se atenuează ȋn 2-3 până la 7 zile.
● ENTEROCOLITA CRONICĂ - este inflamaţiia cronică a intestinului sau sunt urmări

ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolită cronică au avut în trecutul mai apropiat sau mai
îndepartat ṣi o enterocolită acută. În acelaṣi timp, la apariţia unei enterocolite cronice,
primitive, pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igienă
alimentară sau administrarea abuzivă de antibiotice pe cale bucală.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice ȋl ocupă enterocolitele secundare,
cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la
bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie
alimentară ṣi enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza,ascardioza,
tricocefaloza, etc.
Clasificarea enterocolitei după localizare
● enterita (afectează intestinul subţire);

● colita (afectează colonul);
● enterocolita (coloenterita)
● ENTERITELE - sunt inflamaţii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a

intestinului subţire). Poate fi acute sau cronice.
Enteritele sunt provocate uneori de tulburări funcţionale, ca urmare a unor
dereglări nervoase corticoinfecţioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb,
medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori,
enteritele sunt secundare unor afecţiuni la nivelul stomacului ṣi al duodenului sau al glandelor
● COLITELE - sunt afecţiuni provocate de inflamaţia intestinului gros. Procesul
inflamator poate să intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele
părti ale colonului (colite segmentare).
Colitele au cauze multiple: infecţioase, toxice, parazitare.
Colitele infecţioase sunt cele din dizenteria bacilară, din salmoneloze, colite cu stafilococi,
coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinală, precum si colita de antibiotice
(enterocolita pseudomembranoasă).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicaţii alimentare, prin abuz de
laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
 ENTEROCOLITA ⎼este o afecţiune provocată de microorganismele dăunatoare
(bacterii, virusuri, paraziţi), care ajung ȋn organism fie prin ingestia apei ṣi a
alimentelor contaminate, fie prin intermediul mâinilor murdare - contactul direct cu
persoanele (ṣi chiar animalele) infectate, care nu au respectat toate normele de igienă
(ȋn special spălatul pe mâini ȋnainte ṣi după folosirea toaletei, plus curăţarea eficientă a
veselei ṣi a tacâmurilor).
Principalele bacterii care favorizează declanṣarea enterocolitei odată ce ajung ȋn tractul
digestiv sunt:
● Salmonella (principalele surse de Salmonella sunt alimentele stricate ṣi diverse specii

de animale purtătoare - iguanele, ţestoasele, ṣerpii etc.);
● E.coli (principalele surse de E.coli sunt carnea ṣi lactatele care nu au fost preparate
corect din punct de vedere termic, apa contaminată, inclusiv cea de la piscină,
contactul direct cu persoanele ori animalele infectate);
● Shigella (principala sursă de Shigella este contactul direct cu o persoana infectată);
● Staphylococcus aureus (principala sursă de Staphylococcus aureus o reprezintă
alimentele contaminate);
● Clostridium difficile (principala sursă de Clostridium difficile este perturbarea florei
bacteriene normale a colonului, determinată in principal de diverse tratamente cu
antibiotice.
Enterocolita poate apărea ṣi din cauza unor ciuperci (candida, ȋn special) ṣi a unor paraziţi
(Giardia lamblia sau Cryptosporidium, de exemplu), care pot ajunge ȋn intestine ȋn special
prin apa ṣi alimentele consumate, dacă acestea au fost, ȋn prealabil, contaminate.
Nu ȋn ultimul rând, enterocolita poate lua ṣi forma unei infecţii virale, fiind declanṣată de
rotavirusuri, virus Norwalk, astrovirusuri sau adenovirusuri enterice.
Clasificare după agentul declanṣator
Enterocolita bacteriană
● Salmonella: este cu siguranţă cea mai periculoasă sursă pentru enterocolită. Pacienţii
intră ȋn contact cu bacteria atunci când consumă alimente contaminate. Simptomele
enterocolitei ȋncep să se manifeste ȋn 5-7 zile de la data contaminării.
● Shigella: Pacienţii ia bacteria prin contact cu o persoana infectată. Se ȋntalneṣte foarte
des ȋn colectivele de copii (gradiniţe, ṣcoli). Boala se manifestă după 7 zile de la
contaminare.
● Escherichia coli (E.coli): are un debut foarte agresiv. În general bacteria se ia de la
alimentele (carne, lactate nepasteurizate) care nu au fost procesate termic suficient, dar
ṣi de la persoanele care au fost infectate sau prin atingerea unor surse de apă
contaminate. Simptomele ȋncep să se manifeste ȋn 3-5 zile de la contaminare.
● Campylobacter: este tot o bacterie care provoacă enterocolită, iar simptomele se
manifestă aproximativ o saptămână.
Enterocolita virală
Enterocolita nu este numai o infectie bacteriană, poate fi si virală, iar ȋn acest caz este
provocată de virusuri precum:
● rotavirusuri;
● virus Norwalk;
● astrovirusuri;
● adenovirusuri enterice.
Simptomele enterocolitei virale se manifestă ȋntre 2 - 7 zile.
Enterocolita cauzată de agenţi fungici

Cea mai frecventă ciupercă ce poate duce la enterocolită este Candida. Cel mai adesea
infecţiile fungice se datorează consumului de medicamente.
Enterocolita parazitară
Există un parazit foarte rezistent, Giardia lamblia, care se poate transmite atât prin apa
contaminată cât ṣi prin contactul cu o persoană infectată. Această infecţie este adesea ȋntalnită
ȋn colectivităţile de copii. Manifestările bolii pot persista câteva săptămâni.
Giardia lamblia nu este singurul parazit care poate declanṣa enterocolita la copii. Mai sunt
Cryptosporidium, Blastocystis hominis, Entamoeba histolytica, care pot declanṣa enterocolită,
ȋn special ȋn cazul copiilor cu sistemul imunitar slăbit.
Alte tipuri de enterocolite
● Enterocolita toxică: nu se ȋntalneṣte frecvent la copii, este cauzată de droguri,

medicamente, elemente toxice, produse alimentare;
● Enterocolita mecanică: rezultă ȋn urma unor traumatisme ale mucoasei intestinale sau
leziuni.
● Enterocolita asociată cu antibiotice: procesul este simplu: bacteriile care se află pe
peretele intestinal ajută la digerarea alimentelor. După un tratament cu antibiotice,
multe dintre aceste bacterii sunt distruse, ceea ce favorizează aparitia altor bacterii
care eliberează toxine ȋn organism. Acestea vor inflama intestinele, provocând
manifestările afecţiunii.
● Enterocolita pseudomembranoasă: afectează mucoasa intestinului ȋn urma unui
tratament cu antibiotice, asta ȋnseamnă că persoanele care au enterocolită
pseudomembranoasă au ṣi enterocolită asociată cu antibiotice. Manifestările acestei
forme de enterocolită sunt diareea apoasă, febra, crampele foarte dureroase.
● Enterocolita necrozantă: inflamaţia se manifestă prin moartea ţesuturilor din
mucoasa intestinului. Această afecţiune apare la sugarii ṣi copiii născuţi prematur.
Simptomele enterocolitei necrozante sunt: burtica umflată ṣi roṣie, copilul nu se
hrăneṣte foarte bine, constipaţie, diaree, vomă de culoare verde (de la bilă), ritm
cardiac lent, hipotensiune. În cazurile mai severe se poate ajunge la lichid ȋn cavitatea
abdominală sau chiar la peritonită. Încă se mai fac cercetări cu privire la cauzele
enterocolitei necrozante, dar se pune ȋn discuţie dacă nu cumva motivul principal ȋl
reprezintă faptul că bebeluṣii au un sistem imunitar nedezvoltat, ceea ce ȋi face mai
vulnerabili la infecţiile bacteriene. Sunt ṣi alţi factori de risc precum: tulburări
autoimune; călătorii; contaminare de la alte persoane; expunerea la apă contaminată;
reacţii alergice la anumite produse alimentare; administrarea de suplimente.
● Enterocolita glutenică - rezultă dintr-o eroare biochimică înnascută: deficit eritrocitar
de glutamine - peptidază.
Faptul că leziunile mucoasei sunt maxim de duoden ṣi jejunul proximal, acolo unde ṣi
concentraţia de gluten este mai mare, indică o acţiune locală. În acelaṣi sens pledează ṣi
producerea de leziuni la orice nivel, dacă se instalează glutenul prin sonda.Principala alteraţie
morfologică este atrofia vilozităţilor. Acestea rezultă dintr-o descuamare epitelială
exagerată, care depaṣeṣte capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativă). Gradul atrofiei
este variabil. Activitatea enzimatică epitelială este prabuṣită, enterocitul prezintă importante
alteraţii electronomicroscopice. Disctrucţia celulară pare să rezulte din permeabilizarea
lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie ṣicarenta
malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare.Tulburarea proceselor
absorbtive atrage importante carente nutritive.
Complicatiile sunt:
● -osteomalacie;
● -distrofie;
● -tetanie;
● -hemoragii;
În general, copiii cu un sistem imunitar insuficient dezvoltat, cei care urmează diverse
tratamente sau cei care au urmat un tratament prelungit cu antibiotice prezintă un risc mai
mare de a dezvolta enterocolită.
Simptomatologie
Enterocolita nu este o boală „ascunsă“, aceasta se manifestă vizibil ȋncă de la debutul ei.
Printre simptomele enterocolitei se numară:
● Stări de greaţă ṣi de vărsături

● Lipsa apetitului
● Crampe ṣi dureri musculare
● Diaree (ȋn cazurile mai grave de enterocolită, scaunele pot fi apoase sau cu sânge)
● Febră
● Frisoane
● Balonare dureroasă
● Deshidratare acută
● O stare generală de rău ṣi de oboseală
● Dureri musculare;
● Cefalee;
● Slăbiciune;
● Lipsa poftei de mâncare.
Simptomele enterocolitei sunt aceleaṣi ȋn mare parte, indiferent că apare ȋn urma ingestiei
apei sau a alimentelor contaminate, cât ṣi ȋn urma unui tratament cu antibiotice. Oricare ar fi
sursa ei, enterocolita trebuie ţinuta sub control, mai ales pentru că slăbeṣte ṣi deshidratează
enorm organismul - o parte din simptomele enterocolitei sunt determinate chiar de
deshidratare: pierderi mari de apă ṣi electroliţi prin vărsături ṣi scaune.
Cel mai frecvent este de natură infecţioasă iar germeni care o provoacă
sunt∶bacteriile,enterococi,stafilococi,streptococi care sunt introduṣi ȋn intestin odată cu
alimentele infestate care conţin toxinele microbiene , virusuri ,
enterovirusuri,rotavirusuri,Salmonella,Shigella,Escherichia Coli dar pot avea ṣi cauze chimice
sau fizice.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de

Salmonella,Shighella ṣi Escherichia ṣi fac obiectul de studiu al bolilor contagioase.
Simptomele enterocolitei nu sunt aceleaṣi la toţi pacientii.
Diagnostic
În cazul ȋn care te confrunţi cu una sau mai multe dintre simptomele enterocolitei, cel
mai important pas pe care ȋl ai de făcut este să te ȋndrepţi spre cabinetul medicului
gastroenterolog. În urma anamnezei, acesta va pune diagnosticul de enterocolită ṣi, dacă este
necesar (ȋn special ȋn situaţia ȋn care simptomele sunt mult prea puternice sau există
suspiciunea unei alte boli), va propune ṣi efectuarea unor examinări suplimentare (analiza de
laborator coprocultură, colonoscopie etc.).Coprocultura este o investigaţie extrem de preţioasă
prin care se va putea preciza cu exactitate agentul patologic(bacterie sau parazit)ṣi prin
intermediul antibiogramei chiar sensibilitatea acestuia la un anumit antibiotic.
Analizele de laborator din sângele recoltat de la pacient pot aduce informaţii utile
diagnosticului ṣi pot fi utile diagnosticului diferenţial.
Doctorul trebuie să aibe informaţii clare ṣi complete despre alimentaţia pacientului

ȋnainte de debut ṣi mai ales asupra eventualelor modificări ȋn alimentaţie survenite ȋn ultima
perioadă,despre condiţiile de trai,medicaţie administrată, etc.Un alt indiciu care ar trebui să ȋţi
dea de bănuit este consumul unor alimente ȋn locuri de o calitate ȋndoielnică. În timpul
vacanţelor, de exemplu, se ȋntamplă adesea să nu fii atent la ce sau unde mănânci, acesta fiind
motivul pentru care multe dintre cazurile de enterocolită se manifestă tocmai atunci.
Dacă simptomele ei nu sunt ţinute sub control, enterocolita poate duce la complicaţii
serioase, inclusiv la deshidratarea organismului ṣi la tulburarea echilibrului electrolitic (care
presupune o creṣtere sau o scădere semnificativă a nutrienţilor esentiali - potasiu, sodiu,
calciu, din sânge, ceea ce duce la dereglarea funcţiilor de bază ale organismului).
Complicaţii
Complicaţiile enterocolitei
Din cauza manifestărilor de diaree ṣi vomă, enterocolita acută poate duce la

deshidratări severe ṣi dezechilibre electrolitice, situaţii periculoase pentru copii ṣi vârsnici.
Este foarte importantă hidratarea ȋn asemenea cazuri ṣi consumul de săruri pentru restabilirea
echilibrului.
Dacă simptomele se manifestă vreme ȋndelungată ṣi dacă nu cedează, se poate ajunge

la leziuni ale sistemului digestiv. O infecţie severă creṣte riscul de perforare intestinală ṣi
sepsis.
Complicaţiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;
-manifestări rectosigmoidiene;
-manifestări rectale;
b.generale
-sindromul de denutriţie severă cu multiple manifestări carenţiale;
-neuroza secundară;
-deficienţe pluriglandulare hipofizosuprarenale, tiroidiene ṣi gonadice.
⎼deshidratare - prezintă sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiraţie;
-cianoză;
-răcire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Deshidratarea
Sindronul de deshidratare acută este perturbarea ȋntru⎼un timp scurt a compoziţiei

hidroelectrolitice normale a organismului.
Deshidratarea determină perturbări ṣi ȋn repartizarea apei ṣi electroliţilor ȋn cadrul sectoarelor

extra ṣi intracelular.În formele grave apar ṣi tulburări ale echilibrului acido⎼bazic,colaps
hipovolemic ṣi alterarea stării generale.Deshidratarea este o cauză majoră de mortalitate ṣi
morbiditate la copii.În fiecare an aproximativ760.000 de copii sunt diagnosticaţi cu boală
diareică.Cele mai multe cause de deshidratare la copil sunt reprezentate de gastroenterite
acute de etiologie infecţioasă.Infecţii virale, incluzând rotavirusul, norovirusul ṣi
enterovirusurile cauzează ȋntre 75 ṣi 90%din etiologiile bolilor diareice infecţioase.
Tratament
Dacă nu există alte complicaţii, enterocolita ar trebui să treacă ȋn aproximativ o
săptămână. Însă, ȋn această perioadă, ar trebui să iei măsuri pentru ameliorarea deshidratarii
astfel ȋncât problema să nu se agraveze.
Important de precizat aici este ca nu trebuie să ȋţi stabilesti tu diagnosticul ṣi nici să iei
medicamente la ȋntâmplare, fără să ai o reţetă de la medic. Sursele enterocolitei sunt diverse,
motiv pentru care este necesară identificarea cauzei exacte ȋnainte de a fi propusă o schemă de
tratament. De exemplu, dacă discutăm despre o enterocolită bacteriană, cum e cea provocată
de E.coli ori Salmonella, antibioticele sunt indicate. Pe de altă parte, sunt situaţii ȋn care
pacientul care suferă de enterocolită nu trebuie să ia sub nicio formă antibiotice, pentru că
acestea pot tulbura flora intestinală ṣi chiar pot provoca inflamarea intestinelor din cauza
bacteriilor ce se instalează ȋn zonă.
Pentru calmarea durerilor ṣi a crampelor musculare sunt indicate medicamentele
antispastice, ȋn timp ce pentru atenuarea febrei sunt utile antipireticele. Acestea trebuie luate
numai la recomandarea medicului specialist.
Fig.nr.2.Administrea parenterală
În primă fază, enterocolita se tratează prin administrarea de lichide care să menţină

organismul hidratat, dar ṣi prin administrarea sărurilor de rehidratare orală, care să menţină
echilibrul electrolitic. În cazuri mai severe, poate fi necesară administrarea de fluide
intravenoase pentru menţinerea echilibrului electrolitic, pierdut din cauza deshidratării.
Medicamentele antidiareice nu sunt recomandate ȋn cazul enterocolitelor, acestea nefiind

eficiente ṣi crescând totodată riscurile pentru pacient. Pentru calmarea crampelor abdominale,
se pot folosi medicamentele antispastice (Nospa, Scobutil, Colospalmin), ȋnsa numai dacă
medicul face această recomandare.
Antivomitivele pot fi, de asemenea, recomandate pentru combaterea stării de greaţă ṣi a

vărsăturilor.
Antibioticele sunt rareori folosite ȋn tratarea enterocolitei, asta pentru că acestea creează
dezechilibre la nivelul florei intestinale ṣi agravează simptomele, crescând totodată riscul de
complicaţii. Totuṣi, ȋn cazuri de enterocolite cauzate de bacterii precum Salmonella, dar ṣi
atunci când pacientul nu răspunde la tratament ṣi simptomele nu se ameliorează ȋn câteva zile,
medicul poate considera necesar tratamentul pe bază de antibiotice.
Nu ȋn ultimul rând, tratamentul enterocolitei implică ṣi o atenţie sporită la regimul alimentar

din această perioadă. Evitarea alimentelor grele, condimentate sau prăjite, care ar putea
provoca stări de greaţă ṣi balonare, dar ṣi fructele ṣi legumele pentru că pot cauza aciditate
gastrică. Se recomandă doar consumul unor preparate uṣoare, care calmează stomacul: zeama
de orez, orez fiert, carne fiartă, branzeturi slabe, zarzavaturi - morcov, ţelină - preparate ȋn
suăa. Foarte important este ṣi consumul mare de lichide, astfel ȋncat să se prevină
deshidratarea organismului (de preferat, apă ṣi ceaiuri).
Fig.nr3.Regimul alimentar
Profilaxie
Pentru că prevenţia este ȋntotdeauna mult mai bună decât tratamentul, sunt câteva măsuri pe
care le poţi lua pentru a ţine enterocolita la distanţă.
● În primul rând, ai grijă să respecţi normele de igienă corespunzătoare, să te speli foarte bine pe
mâini ȋn special atunci când iei masa ṣi când mergi la toaletă;
● De asemenea, consumă doar alimente care au fost pregătite termic la o temperatură ridicată,
astfel ȋncat toate bacteriile să fie distruse;
● Ai grijă ṣi la locurile de depozitare a alimentelor deoarece, dacă nu sunt păstrate la o
temperatură optimă, pot ȋncepe să se degradeze ṣi să atragă paraziţi ṣi bacterii, ceea ce
ȋnseamnă că nu vor mai fi sigure de consumat;
● Evită să iei masa ȋn locurile ȋn care condiţiile de igienă ȋţi ridică semne de ȋntrebare pentru că
sunt ṣanse mari ca nici mâncarea să nu fie preparată aṣa cum trebuie.
Fig.nr.4.Spălarea mâinilor
CAPITOLUL II
STUDII DE CAZ
II.1.Studiu de caz I
I.Culegerea datelor∶
Nume∶C
Prenume D
Sex F
Vârsta∶12 ani
Stare civilă∶ necăsătorită
Data naṣterii∶23.01.2009
Naţionalitate∶ română
Ocupaţia∶ elev
Nivel de viaţă∶ satisfăcător
Domiciliu∶ Focṣani
Condiţii de viaţă∶satisfăcătoare∶locuieṣte ȋmpreună cu părinţii ȋntr⎼o casă cu 4 camere
Obiṣnuinţe de viaţă∶ nu consumă alcool, nu fumează, nu consumă cafea, se odihneṣte ṣi

doarme suficient, nu se alimentează corect din punct de vedere calitativ ṣi cantitativ
Semne particulare∶ Înălţime∶ 140cm
Greutate∶ 39kG
Puls∶100p∕min
R∶ 20 r∕min
T.A.∶110∕70mm Hg
T∶40°C
Nu se ṣtie cu alergii medicamentoase sau alimentare
Antecedente personale∶Patologice∶rujeolă, varicelă
Antecedente heredocolaterale∶mama cu HTA
Motivele internării∶scaune diareice cu sânge, vărsături, oboseală, dureri abdominale,

hipertermie
Istoricul bolii∶Pacienta afirmă că seara a ȋnceput să se simtă rău prezenând crampe ṣi dureri
abdominale ṣi ȋn urmă cu 4 ore a ȋnceput să prezinte scaune diareice cu sânge, vărsături,
oboseală nejustificată, indispoziţie.
Diagnostic la internare∶Enterocolită acută

Ziua I
Diagnostic de Obiectiv de Intervenţii Evaluarea intervenţiilor

nursing ȋngrijire
Independente Dependente
Vulnerabilitate faţă de Pacienta să ⎼conduc pacienta ȋn ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
pericole datorată stării beneficieze de salon; vegetative ȋn F.T
⎼cefalee diminuată;
precare manifestată un mediu de
⎼o ajut să ocupe TA=110∕70mm Hg
prin∶ siguranţă, să fie ⎼agitaţie;
poziţia decubit dorsal,
ferită de P=100p∕min
⎼vărsături; cu capul ȋntr⎼o parte; ⎼a prezentat o vărsătură alimentară
pericole
R=20r∕min
⎼scaune diareice; Suprimarea ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼anxietatea persistă
reducerea de mediu(t=20°C, T=40°C
⎼febră
riscurilor. umiditate 65%);
moderată(T=39°C);
⎼ȋi fac cunoṣtinţă cu
⎼cefalee; ⎼recoltez conform F.O.C.G
ceilalţi colegi de salon;
⎼dureri abdominale; probe pentru laborator∶
⎼discut cu aceasta,o
⎼oligurie(350ml); liniṣtesc, o ȋncurajez ṣi ● Sânge
ȋi explic necesitatea pentru∶VSH,HLG,calcemie,si
⎼oboseală; tehnicilor ce urmează deremie glicemie;
a⎼i fi efectuate;
⎼inapetenţă; ● Scaun pentru examen
⎼supreveghez ȋn coprocultură;
⎼anxietate;
permanenţă pacienta,
● urină pentru examen sumar de
⎼risc de complicaţii urmăresc evoluţia
urină;
ale bolii;
manifestărilor ṣi
⎼etichetez probele ṣi le duc la
⎼complicaţii eventulele semen de
laborator;
iatrogene. complicaţii;
⎼ajut ṣi susţin pacienta

pe timpul vărsăturii; ⎼pregătesc materialele necesare ȋn
vederea captării vărsăturii ṣi o captez;
⎼deservesc pacienta cu
o cană de ceai; ⎼suprim alimentaţia ṣi recomand
lichide ȋn cantităţi mici;
⎼aplic comprese
umede pe fruntea ⎼administrez conform F.O.
pacientei;
● 1fl Metoclopramid de 3 ori∕zi
⎼schimb lenjeria de I.M.
corp ṣi de pat la nevoie;
● 1fl. Algocalmin I.M.
⎼efectuez toate
Urmăresc eliminările,măsor ṣi
tehnicile correct, la le notez
timp,ȋn perfectă stare de
⎼urmăresc toleranţa digestivă
asepsie ṣi antisepsie.
nosocomiale;
⎼supraveghez pacienta ṣi urmăresc

efectul medicamentelor administrate
ṣi eventualele efecte secundare;
⎼supreveghez ȋn permanenţă
modificările stării pacientei ṣi le
raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacienta să ⎼recomand pacientei ⎼explorez preferinţele alimentare ale Obiectiv parţial ȋndeplinit
prin deficit datorată respecte un consum crescut de pacientei ṣi ȋmpreună cu aceasta
⎼sete diminuată;
inapetenţei manifestată regimul lichide ȋn cantităţi mici stabilesc un meniu∶supă(250ml),o
prin∶ alimentar ṣi reci; cană de ceai; ⎼inapetenţă selectivă;
impus.
⎼dureri abdominale; ⎼deservesc pacienta la Pacienta prezintă∶ ⎼a consumat cantitatea de supă ṣi
Pacienta să fie pat ṣi ȋi ofer o cană de ½ceai
⎼greaţă; P=100p∕min
echilibrată
⎼tegumente ṣi hidric ṣi ceai; R=20r∕min Obiectiv ȋndeplinit
mucoase uscate; nutriţional.
⎼notez lichidele T.A.=110∕70 mm∕Hg ⎼pacienta nu prezintă semnede
⎼regim alimentar ingerate,ȋn vederea intoleranţă digestivă ṣi de deshidratare/
T=39°C
impus; efectuării bilanţului
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientei urmărind
toleranţa digestivă;
⎼supraveghez ȋn
permanenţă pacienta.
Eliminare inadecvată Pacienta să ⎼ajut pacienta să ocupe ⎼suprim alimentaţia ṣi ȋi explic Obiectiv parţial indeplinit
deetiologie prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
⎼durerile abdominal s⎼au ameliorat
necunoscută eliminări cât vărsăturii;
⎼administrez conform F.O.∶
manifestată prin∶ mai apropiate ⎼greaţa persistă
⎼discut cu pacienta ṣi o
Diaree de valorile ● 1fl.2ml Metoclopramid I.M.;
ȋncurajez; ⎼cefalee moderată
fiziologice.
⎼4 scaune pe zi; ● 1f.2ml Algocalmin I.M
⎼supraveghez ȋn ⎼nu prezintă semne de deshidratare
Suprimarea
⎼dureri abdominale; permanenţă pacienta ṣi ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
vărsăturilor,
o ajut ȋn timpul +Vitamina B1,B6,B12;
diminuarea
vărsături;
⎼disconfort, scaunelor. ⎼ȋi ofer o cană de ceai ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.
cu lămâie conform
Varsătură∶ ⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
preferinţei sale;
tratamentului.
⎼ varsătură cu
⎼ȋi recomand să ȋl
conţinut ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
consume ȋn cantităţi
alimentar(2∕zi);
mici la interval scurte
⎼inapetenţă; de timp;
⎼anxietate; ⎼urmăresc ṣi notez

eliminările;
⎼cefalee;
⎼supraveghez ȋn
⎼semne de
permanenţă pacienta;
deshidratare;
⎼greaţă.
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperature, observ Obiectiv parţial ȋndeplinit ȋndeplinit
de proces infecţios recapete ṣi de mediu∶aerisesc evoluţia febrei
⎼febra este diminuată t=38,3°C
manifestată prin∶ să⎼ṣi menţină salonul, temperatura
temperatura camerei
⎼febră moderată corpului ȋn t=20°C,umiditate 60%, T.A.=110∕70mmHg
limite cât mai lumină redusă, ferit de
⎼frisoane; P=100p∕min
aproape de zgomote
⎼cefalee; limita R=20r∕min
⎼ȋi recomand consum
fiziologică.
⎼tegumente calde; crescut de lichide ṣi ȋi T=38,5°C
ofer o cană de ceai cu
⎼sete;
lămâie;
⎼anxietate; ⎼administrez conform F.O.∶
⎼aplic comprese
⎼transpiraţii; umede pe fruntea ● 500ml soluţie glucoză
pacientei; 10%PEV;
⎼disconfort.
⎼schimb lenjeria de ● 1f.de vitamina B1,B6,B12
pat,ȋi ofer lenjerie de 2mg I.V;
corp curată, din
● 1f.Algocalmin I.M.
bumbac, o ajut să se
schimbe dacă are ● Ercefuril 1-4 capsule/zi;
nevoie;
● Amoxicilina 500 mg/8 ore;
⎼ṣterg tegumentele
pacientei cu prosopul
personal al acesteia;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
permanenţă efectul
tratamentului.
Alterarea tegumentelor Pacienta să ⎼discut cu pacienta ṣi Obiectiv ȋndeplinit Pacienta prezintă

cauzată de deficitul de prezinte ȋi explic necesitatea tegumente ṣi mucoase curate ṣi integre.
hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de
⎼prezintă confort.
prin∶⎼tegumente ṣi mucoase curate igienă;
mucoase uscate; ṣi integer.
⎼disconfort. Pacienta să
⎼ ȋi recomand consum
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
psihic. ⎼asigur liniṣtea ṣi
confortul pacientei.
Insomnie cauzată de Pacienta să se ⎼creez condiţii optime ⎼asigur semiobscuritate pe durata Obiectiv ȋndeplinit
lipsa somnului poată odihni de mediu∶aerisesc somnului ȋn ȋncăpere ṣi ȋnlătur sursele
⎼pacienta a dormit 50min.
manifestată prin∶ conform salonul, temperatura de zgomot din saloanele vecine;
nevoilor sale ṣi camerei ⎼se odihneṣte ȋn pat;
să fie t=20°C,umiditate 60%,
⎼cefalee; echilibrată lumină redusă,ferit de ⎼semnele de oboseală diminuate.
psihic ṣi fizic. zgomote
⎼oboseală;
⎼explic necesitatea
⎼somnolenţă;
respectării orelor de
⎼anxietate; odihnă ṣi de somn
pentru refacerea
⎼somn ȋntrerupt;
organismului;
⎼disconfort.
⎼schimb lenjeria de
corp ṣi de pat;
⎼asigur liniṣtea ȋn
salon;
⎼ȋi ofer pacientei o

cană de ceai de tei cu
lămâie;
⎼supraveghez pacienta
ṣi evaluez calitatea
somnului.
Comunicare Pacienta să fie ⎼discut cu pacienta, o Obiectiv ȋndeplinit

inadecvată la nivel echilibrată liniṣtesc, o ȋncurajez ṣi
afectiv datorată psihic, să ȋncerc să ȋi captez ⎼pacienta ȋnţelege ṣi colaborează, se
cunoṣtinţelor ȋnţeleagă ȋncrederea; exprimă scurt, ȋṣi exprimă teama faţă
insuficiente despre necesitatea de consecinţele bolii.
⎼evaluez capacităţile
boală manifestată prin∶ comunicării cu
pacientei;
echipa de
⎼teamă;
ȋngrijire. ⎼ȋncurajez pacienta
⎼neliniṣte; să⎼ṣi exprime temerile
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼acord pacientei timp
⎼anxietate;
suficient pentru a⎼ṣi
⎼apatie. exprima teama ṣi să⎼ṣi
ȋnvingă timiditatea.
Ignoranţă datorată Pacienta să ⎼analizez nivelul de Obiectiv ȋndeplinit

vârstei manifestată cunoască să cunoṣtinţe a pacientei
⎼pacienta comunică cu ceilalţi colegi
prin∶ respecte regulile privind boala ṣi modul
de salon;
ṣi normele de de manifestare a
⎼cunoṣtinţe
păstrare a acesteia; ⎼este interesată de discuţii ȋn ceea ce
insuficiente despre
sănătăţii. priveṣte sănătatea sa.
boală ṣi mediul ⎼stimulez dorinţa de
spitalicesc; Pacienta să cunoaṣtere a pacientei
acumuleze noi
⎼lipsa cunoaṣterii cunoṣtinţe cu oferindu⎼i pliante;
despre consecinţele privire la boală
⎼o ȋncurajez ṣi o ajut la
bolii. ṣi la obiceiurile
dobândirea noilor
dăunătoare.
deprinderi;
⎼explic pacientei
importanţa regimului
alimentar ṣi a odihnei;
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA I
Pacienta C.D. din salonul 21, prezintă următoarele∶
● Scaune diareice cu sânge, varsături, oboseală, dureri abdominale, febră moderată
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=38,3°C
De administrat∶
● 1f.Algocalmin I.M.la nevoie;
● 1f. Metoclopramid I.M.la 12 ore;
● 1f.de vitamina B1, B6, B12.
De efectuat
● Hidratare parenterală conform F.O
● De evaluat eliminările
● Supraveghere permanent
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶I.M
Preluare de tură
ZIUA II
Pacienta C.D. din salonul 21, prezintă stare atenuată∶
● Scaune diareice, varsături, febră, oboseală, dureri abdominale, febră moderată
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=38°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ I.M Preia∶ Asistent medical∶T.R

Ziua a II a

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacienta să ⎼ajut ṣi susţin pacienta ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
pericole datorată stării beneficieze de pe timpul vărsăturii; vegetative ȋn F.T
⎼deservesc pacienta cu TA=110∕70mm Hg
o cană de ceai;
⎼vărsături; ⎼a prezentat o vărsătură alimentară
pericole ⎼aplic comprese umede
R=20r∕min
⎼scaune diareice; Suprimarea ṣi pe fruntea pacientei; ⎼anxietatea persistă
reducerea T=38°C
⎼febră ⎼schimb lenjeria de
riscurilor.
moderată(T=39°C); corp ṣi de pat la nevoie; Rezultate laborator∶
⎼cefalee; ⎼aduc rezultatele ⎼eritrocite∶4,5mil∕mm³

analizelor de laborator
⎼dureri abdominale; Leucocite∶7000 ∕mm³
ṣi le ataṣez la F.O.
⎼oligurie(350ml); Trombocite∶300000∕mm³
⎼efectuez toate tehnicile
corect, la timp, ȋn
⎼oboseală; perfectă stare de asepsie VSH∶15mm∕h
ṣi antisepsie.
⎼inapetenţă; Uremie∶40mg∕1000ml
⎼anxietate; Acid uric∶ 5mg∕1000ml
⎼risc de complicaţii Creatinină∶1mg∕1000ml

ale bolii;
Hematocrit∶35%
⎼complicaţii iatrogene.
Sideremie∶10µg∕ 1000ml
Glicemie∶100mg%
Fibrinogen∶150mg%
Examen sumar de urină=1000ml
Scaun Salmonella
⎼administrez conform F.O.

I.M.
Urmăresc eliminările, măsor

ṣi le notez

nosocomiale;

raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacienta să ⎼recomand pacientei un ⎼explorez preferinţele alimentare ale Obiectiv parţial ȋndeplinit
prin deficit datorată respecte consum crescut de pacientei ṣi ȋmpreună cu aceasta
⎼sete diminuată;
inapetenţei manifestată regimul lichide ȋn cantităţi mici stabilesc un meniu∶supă(250ml), o
impus.
echilibrată
⎼notez lichidele T.A.=110∕70 mm∕Hg ⎼pacienta nu prezintă semne de
⎼regim alimentar ingerate,ȋn vederea intoleranţă digestivă ṣi de
T=37,8°C
impus; efectuării bilanţului deshidratare/
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
de cauză bacteriană prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
manifestată prin∶ eliminări cât vărsăturii;
Diaree mai apropiate ⎼greaţa persistă
de valorile ● 1fl.2ml Metoclopramid I.M.;
⎼4 scaune pe zi; ȋncurajez; ⎼cefalee moderată
fiziologice.
⎼dureri abdominale; ⎼supraveghez ȋn ● 1f.2ml Algocalmin I.M ⎼nu prezintă semne de deshidratare
Suprimarea
permanenţă pacienta ṣi
⎼disconfort, vărsăturilor, ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
o ajut ȋn timpul
diminuarea
Varsătură∶ scaunelor. vărsături; +Vitamina B1,B6,B12;
⎼ varsătură cu conţinut ⎼ȋi ofer o cană de ceai ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.

alimentar(2∕zi); cu lămâie conform
⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
preferinţei sale;
⎼inapetenţă; tratamentului.
⎼anxietate; ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
⎼cefalee; mici la interval scurte
de timp;
⎼semne de
deshidratare; ⎼urmăresc ṣi notez
eliminările;
⎼greaţă.
⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperature,observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
de proces infecţios recapete ṣi să⎼ṣi de mediu∶aerisesc evoluţia febrei ȋndeplinit
manifestată prin∶ menţină salonul, temperatura
T.A.=110∕70mmHg ⎼febra este diminuată t=37,3°C
temperature camerei
⎼subfebrilitate
corpului ȋn t=20°C,umiditate 60%, P=100p∕min
⎼frisoane; aproape de zgomote R=20r∕min
limita
⎼cefalee; ⎼ȋi recomand consum T=37,8°C
fiziologică.
crescut de lichide ṣi ȋi
⎼tegumente calde;
⎼sete; lămâie; ⎼administrez conform F.O.∶
⎼anxietate; ⎼aplic comprese umede ● 500ml soluţie glucoză

pe fruntea pacientei; 10%PEV;
⎼transpiraţii;
⎼disconfort.
corp curată, din
bumbac, o ajut să se ● 1f.Algocalmin I.M.
schimbe dacă are
nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.
Alterarea tegumentelor Pacienta să ⎼discut cu pacienta ṣi ȋi Obiectiv ȋndeplinit Pacienta prezintă

cauzată de deficitul de prezinte explic necesitatea tegumente ṣi mucoase curate ṣi
hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de integer.
mucoase uscate; ṣi integre.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
manifestată prin∶ conform salonul,temperatura de zgomot din saloanele vecine;
⎼cefalee;
⎼semnele de oboseală diminuate.
⎼oboseală; echilibrată lumină redusă,ferit de
⎼somnolenţă; ⎼explic necesitatea
⎼anxietate;
odihnă ṣi de somn
⎼somn ȋntrerupt; pentru refacerea
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;
⎼asigur liniṣtea ȋn salon;
⎼ȋi ofer pacientei o cană

de ceai de tei cu lămâie;
somnului.
Comunicare Pacienta să fie ⎼discut cu pacienta,o Obiectiv ȋndeplinit

⎼pacienta ȋnţelege ṣi colaborează, se
afectiv datorată psihic, să ȋncerc să ȋi captez
exprimă scurt, ȋṣi exprimă teama faţă
cunoṣtinţelor ȋnţeleagă ȋncrederea;
de consecinţele bolii.
insuficiente despre necesitatea
comunicării cu
boală manifestată prin∶ echipa de pacientei;
ȋngrijire.
⎼teamă; ⎼ȋncurajez pacienta
să⎼ṣi exprime temerile
⎼neliniṣte;
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼anxietate; suficient pentru a⎼ṣi
exprima teama ṣi să⎼ṣi
⎼apatie.
Ignoranţă datorată Pacienta să ⎼verific dacă pacienta Obiectiv ȋndeplinit

vârstei manifestată cunoască să conṣtientizeză asupra
prin∶ respecte regulile propriei respnsabilităţi
de salon;
ṣi normele de privind sănătatea ṣi
⎼cunoṣtinţe
păstrare a dacă a inţeles ⎼a ȋnţeles informaţiile despre boala sa
insuficiente despre
sănătăţii. informaţiile oferite; efectele ṣi complicaţiile acesteia.
boală ṣi mediul
spitalicesc; Pacienta să ⎼o ȋncurajez ṣi o ajut la
acumuleze noi dobândirea noilor
⎼lipsa cunoaṣterii
cunoṣtinţe cu deprinderi;
despre consecinţele
privire la boală
bolii. ⎼explic pacientei
ṣi la obiceiurile
dăunătoare. importanţa regimului
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA II
● Scaune semilichide, varsături, oboseală, subfebrilitate
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,3°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶C.I
Preluare de tură
ZIUA III
● Scaune semiconsistente, oboseală, subfebrilitate
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,1°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶C.I Preia∶ Asistent medical∶T.R

ZIUA A III A

nursing ȋngrijire
o cană de ceai;
R=20r∕min
reducerea T=37°C
riscurilor.
moderată(T=39°C); corp ṣi de pat la nevoie; ⎼administrez conform F.O.
⎼cefalee; ⎼efectuez toate tehnicile ● 1fl Metoclopramid de 3 ori∕zi

corect, la timp, ȋn I.M.
⎼dureri abdominale;
perfectă stare de asepsie
⎼oligurie(350ml); ṣi antisepsie.
● Amoxicilina 500 mg la 8 ore
⎼oboseală;
⎼inapetenţă; le notez
⎼anxietate; ⎼urmăresc toleranţa digestivă

nosocomiale;
⎼risc de complicaţii
ale bolii;
⎼complicaţii iatrogene. ⎼supraveghez pacienta ṣi urmăresc

raportez medicului;
⎼sete diminuată;
impus.
echilibrată
⎼regim alimentar ingerate,ȋn vederea intoleranţă digestivă ṣi de
T=36,9°C
impus; efectuării bilanţului deshidratare
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
de cauză bacteriană prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
Diaree mai apropiate ⎼greaţa persistă
fiziologice.
● 1f.2ml Algocalmin I.M
⎼dureri abdominale; ⎼supraveghez ȋn ⎼nu prezintă semne de deshidratare
Suprimarea
permanenţă pacienta ṣi ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
⎼disconfort, vărsăturilor,
diminuarea
vărsături;
Varsătură∶ scaunelor. ⎼ȋi ofer o cană de ceai ⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
cu lămâie conform tratamentului.
⎼ varsătură cu conţinut
preferinţei sale;
alimentar(2∕zi); ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
⎼inapetenţă;
⎼anxietate; mici la interval scurte
de timp;
⎼cefalee;
⎼urmăresc ṣi notez
⎼semne de
eliminările;
deshidratare;
⎼supraveghez ȋn
⎼greaţă.
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperature, observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
manifestată prin∶ menţină salonul,temperatura
temperature camerei
⎼subfebrilitate
limita
fiziologică.
⎼tegumente calde;

⎼transpiraţii;
⎼schimb lenjeria de pat, ● 1f.de vitamina B1,B6,B12
⎼disconfort.
ȋi ofer lenjerie de corp 2mg I.V;
curată,din bumbac, o
ajut să se schimbe dacă
are nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.

hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de integre.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
⎼cefalee;
⎼oboseală; echilibrată lumină redusă, ferit de
⎼somnolenţă;
⎼explic necesitatea
⎼anxietate; odihnă ṣi de somn
pentru refacerea
⎼somn ȋntrerupt;
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;

somnului.

pacientei;
echipa de
⎼teamă;
⎼ȋncurajez pacienta
⎼neliniṣte; ȋngrijire. să⎼ṣi exprime temerile
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼anxietate;

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
privire la boală
ṣi la obiceiurile
dăunătoare.
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA III
● Scaune diareice cu sânge, varsături, oboseală, dureri abdominale, febră moderată
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=36,8°C
De administrat∶
● 1f.de vitamina B1,B6,B12.
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶I.C

Preluare de tură
ZIUA IV
● T.A.=100∕65mmHg
● P=95p∕min
● R=20r∕min
● T=36,5°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ I.C Preia∶ Asistent medical∶T.R

ZIUA IV

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacienta să ⎼ajut ṣi susţin pacienta ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv ȋndeplinit
⎼ pacienta nu mai prezintă cefalee ;
prin∶ siguranţă, să fie ⎼anxietatea a dispărut
o cană de ceai;
⎼vărsături;
R=20r∕min
⎼scaune diareice; Suprimarea ṣi pe fruntea pacientei;
reducerea T=36,5°C
riscurilor.

⎼oboseală; ṣi le notez
⎼inapetenţă; ⎼urmăresc toleranţa digestivă

nosocomiale;
⎼anxietate;
⎼recoltez analize conform FOCG
⎼risc de complicaţii
ale bolii; ⎼supraveghez pacienta ṣi urmăresc
raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacienta să ⎼recomand pacientei un ⎼explorez preferinţele alimentare ale Obiectiv ȋndeplinit
⎼pacienta nu prezintă semne de
intoleranţă digestivă ṣi de
prin∶ alimentar ṣi reci; cană de ceai;
deshidratare
impus.
⎼dureri abdominale; ⎼deservesc pacienta la Pacienta prezintă∶
Pacienta să fie pat ṣi ȋi ofer o cană de
echilibrată
⎼tegumente ṣi hidric ṣi ceai; R=20r∕min
⎼notez lichidele T.A.=100∕65mm∕Hg
⎼regim alimentar ingerate, ȋn vederea
T=36,6°C
impus; efectuării bilanţului
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
Eliminare inadecvată Pacienta să ⎼ajut pacienta să ocupe ⎼administrez conform F.O.∶ Obiectiv ȋndeplinit
de cauză bacteriană prezinte o poziţie favorabilă
● 1fl.2ml Metoclopramid I.M.; ⎼pacienta prezintă nu mai prezintă
scaune diareice ṣi vărsături
mai apropiate ● 1f.2ml Algocalmin I.M
Diaree ⎼discut cu pacienta ṣi o
de valorile ⎼nu prezintă semne de deshidratare
ȋncurajez; ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
⎼4 scaune pe zi; fiziologice.
+Vitamina B1,B6,B12;
⎼supraveghez ȋn
⎼dureri abdominale; Suprimarea
permanenţă pacienta ṣi ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.
vărsăturilor,
⎼disconfort, o ajut ȋn timpul
diminuarea ⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
Varsătură∶ scaunelor. vărsături; tratamentului.
⎼ varsătură cu conţinut ⎼ȋi ofer o cană de ceai ⎼urmăresc toleranţa alimentară;

preferinţei sale;
⎼inapetenţă;
⎼anxietate;
de timp;
⎼semne de
eliminările;
⎼greaţă.
⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperatura, observ Obiectiv ȋndeplinit
de proces infecţios recapete ṣi să⎼ṣi de mediu∶aerisesc evoluţia febrei
⎼pacienta ȋṣi menţine homeostazia
T.A.=100∕70mmHg corpului ȋn limite fiziologice=36,6°C
temperature camerei
⎼subfebrilitate
limite cât mai lumină redusă,ferit de
limita
fiziologică.
⎼tegumente calde;

⎼transpiraţii;
⎼disconfort.
corp curată,din
bumbac,o ajut să se
schimbe dacă are
nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.

hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de integer.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
⎼cefalee;
⎼oboseală; echilibrată lumină redusă,ferit de
⎼anxietate;
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;

somnului.

inadecvată la nivel echilibrată liniṣtesc,o ȋncurajez ṣi
afectiv datorată psihic,săȋnţelea ȋncerc să ȋi captez
exprimă scurt,ȋṣi exprimă teama faţă
cunoṣtinţelor gă necesitatea ȋncrederea;
insuficiente despre comunicării cu
echipa de
boală manifestată prin∶ ȋngrijire. pacientei;
⎼teamă; ⎼ȋncurajez pacienta

⎼neliniṣte;
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼anxietate; suficient pentru a⎼ṣi
⎼apatie.

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
privire la boală
ṣi la obiceiurile
dăunătoare. importanţa regimului
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
EXTERNAREA PACIENTEI C.D.
Data externării: 22.05.2021

Numarul de zile de spitalizare: 4
Diagnostic la externare: enterocolită acută
Starea pacientului la externare: pacienta în vârsta de 12 ani, internată pentru stare de sănătate
alterată, greaţă, vărsături, crampe abdominale ṣi scaune apoase multiple ṣi paloare, se
externează cu stare de sănătate bună.
BILANŢUL AUTONOMIEI
-tegumente ṣi mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulaţii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiraţia, murmur vezicular prezent
bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiacă în limite normale, ṣoc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-reţea venoasă periferică normală.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicaţiilor medicului;
-consumul de apă numai de la surse sigure, dacă este posibil apă plată;
-să spele ouale înainte de a le sparge, cu apă ṣi cu detergent;
-fierberea carnii înainte de preparare ṣi procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumăturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezintă calităţi organoleptice corespunzătoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea ṣi prezenţa simptomelor ṣi la alţi membri ai familiei impune, de urgenţă,
prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenţă;
-sindrom de denutriţie severă cu multiple manifestări carenţiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicaţiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita băuturile fermentate;
-va respecta condiţiile de igienă (spălarea mâinilor, spălarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din
complexul B timp de 5-7 zile.
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masă cu 5-10
minute.
Studiu de caz II
Nume∶C
Prenume A
Sex M
Vârsta∶11 ani
Stare civilă∶ necăsătorit
Ocupaţia∶elev
Nivel de viaţă∶ satisfăcător
Condiţii de viaţă∶satisfăcătoare∶locuieṣte ȋmpreună cu părinţii ȋntr⎼un apartament cu 2

camere
Obiṣnuinţe de viaţă∶ -pacientul preferă carnea de porc nu consumă legume ṣi fructe;

-pacientul face duṣ zilnic, baie generală o dată pe saptamână, toaleta cavitaţii bucale de 2 ori
pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleacă cu familia la munte din 2 în 2 săptamâni.
Greutate∶ 52 kG
Puls∶90p∕min
R∶ 20 r∕min
T.A.∶95∕70mm Hg
T∶40°C
Antecedente personale∶Patologice∶ varicelă, convulsii.
Antecedente heredocolaterale∶tata diabet
Motivele internării∶scaune diareice cu sânge, vărsături, oboseală, dureri abdominale,

hipertermie
Istoricul bolii∶Pacientul afirmă că dimineaţa a ȋnceput să se simtă rău prezenând crampe ṣi

dureri abdominale ṣi a ȋnceput să prezinte scaune diareice cu sânge, vărsături, oboseală,
indispoziţie, stare de rău general.

ZIUA I

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacientul să ⎼conduc pacientul ȋn ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
⎼agitaţie;
⎼ajut să ocupe poziţia TA=95∕70mm Hg
prin∶ siguranţă, să fie ⎼a prezentat o vărsătură alimentară
decubit dorsal, cu capul
ferit de pericole P=90p∕min
⎼vărsături; ȋntr⎼o parte; ⎼starea apatică persistă
Suprimarea ṣi
R=20r∕min
⎼scaune diareice; reducerea ⎼creez condiţii optime
riscurilor. de mediu(t=20°C, T=40°C
⎼febră
umiditate 65%);
moderată(T=39°C);
⎼discut cu pacientul, ȋl
⎼dureri abdominale; ⎼recoltez conform F.O.C.G
liniṣtesc, ȋl ȋncurajez, ṣi
⎼oligurie(350ml); ȋi explic necesitatea probe pentru laborator∶
tehnicilor ce urmează
⎼oboseală; ● Sânge
a⎼i fi efectuate;
pentru∶VSH,HLG,calcemie,si
⎼inapetenţă;
⎼supreveghez ȋn deremie glicemie;
⎼risc de complicaţii permanenţă pacientul,
● Scaun pentru examen
ale bolii; urmăresc evoluţia coprocultură;
⎼complicaţii iatrogene. manifestărilor ṣi ● urină pentru examen sumar de

eventulele semene de urină;
complicaţii;
⎼aplic comprese umede laborator;
pe fruntea pacientului;
⎼pregătesc materialele necesare ȋn
corp ṣi de pat la nevoie;
⎼suprim alimentaţia ṣi recomand
corect, la timp,ȋn
ṣi antisepsie. ⎼administrez conform F.O.

I.M.
le notez

nosocomiale;

raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacientul să fie ⎼recomand să suprime ⎼administrez conform F.O∶ Obiectiv neȋndeplinit
prin deficit datorată echilibrat hidric alimentaţia proprie ṣi să
⎼glucoză; ⎼ pacientul refuză regimul impus
inapetenţei manifestată ṣi nutriţional urmeze regimul impus
prin∶ conform ⎼vit.B1, B6, B12
⎼notez lichidele
necesităţilor
⎼dureri abdominale; ingerate,ȋn vederea
vârstei.
efectuării bilanţului
⎼greaţă;
ingesta⎼excreta;
⎼tegumente ṣi
⎼urmăresc toleranţa
mucoase uscate;
⎼regim alimentar digestivă;
impus;
⎼supraveghez ȋn
⎼slăbiciune. permanenţă pacientul.
Eliminare inadecvată Pacientul să ⎼supraveghez ȋn ⎼administrez conform F.O.∶ Obiectiv neȋndeplinit

de cauză necunoscută prezinte permanenţă pacientul ṣi
● 1fl.2ml Metoclopramid I.M.; ⎼pacientul a prezentat 3 scaune diareice
manifestată prin∶ eliminări cât ȋl susţin ȋn timpul
ṣi 2 vărsături
Diaree mai apropiate vărsături; ● 1f.2ml Algocalmin I.M
de valorile ⎼ prezintă semne de deshidratare
⎼4 scaune pe zi; ⎼urmăresc ṣi notez ● 2f.Cefort 2∕8h I.M.
fiziologice.
eliminările;
⎼dureri abdominale; ⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
Suprimarea
⎼supraveghez ȋn tratamentului.
⎼disconfort,de vărsăturilor,
permanenţă pacientul;
etiologie necunoscută. diminuarea ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
scaunelor. ⎼aerisesc salonul
Varsătură∶
⎼ varsătură cu conţinut
alimentar(2∕zi);
⎼inapetenţă;
⎼cefalee;
⎼semne de
deshidratare;
⎼greaţă.
Hipertermie cauzată Pacientul să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperatura, observ Obiectiv neȋndeplinit
⎼febra este ridicată=38,8°C
T.A.=100∕70mmHg
temperatura camerei t=20°C,
⎼febră moderată
corpului ȋn umiditate 60%, lumină P=95p∕min
⎼frisoane; limite cât mai redusă, ferit de zgomote
R=20r∕min
aproape de
⎼tegumente calde; ⎼aplic comprese umede
limita T=38,8°C
⎼transpiraţii; fiziologică.
⎼schimb lenjeria de pat,
⎼disconfort.
ȋi ofer lenjerie de corp ⎼administrez conform F.O.∶
curată, din bumbac.
● 500ml soluţie glucoză
⎼supraveghez ȋn
permanenţă pacientul; 10%PEV;
⎼urmăresc ȋn ● 1f.de vitamina B1,B6,B12

permanenţă efectul 2mg I.V;
tratamentului.
Alterarea tegumentelor Pacientul să ⎼efectuez toaleta pe Obiectiv ȋndeplinit Pacientul nu mai

cauzată de deficitul de prezinte regiuni prezintă prezintă semne de deshidratare
hidratare manifestată tegumente ṣi
prin∶⎼tegumente ṣi mucoase curate
⎼disconfort. Pacientul să
prezinte o stare
⎼eritem
de bine fizic ṣi
psihic.
Insomnie cauzată de Pacientul să se ⎼creez condiţii optime ⎼asigur semiobscuritate pe durata Obiectiv ȋndeplinit
⎼pacientul a dormit 30min.
⎼oboseală;
să fie echilibrat t=20°C,umiditate 60%,
psihic ṣi fizic. lumină redusă, ferit de
⎼somnolenţă; zgomote
⎼iritate; ⎼schimb lenjeria de

corp ṣi de pat;
⎼somn ȋntrerupt;
⎼disconfort.
⎼supraveghez pacientul
somnului.
Comunicare Pacientul să fie ⎼discut cu pacientul, ȋl Obiectiv ȋndeplinit

inadecvată la nivel echilibrat liniṣtesc, ȋl ȋncurajez ṣi
⎼pacientul ȋnţelege ṣi colaborează, se
pacientului;
echipa de
⎼teamă;
ȋngrijire. ⎼ȋncurajez pacientul
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼acord pacientului timp
⎼anxietate;
Ignoranţă datorată Pacientul să ⎼analizez nivelul de Obiectiv ȋndeplinit

vârstei manifestată cunoască să cunoṣtinţe a pacientului
⎼pacientul comunică cu ceilalţi colegi
de salon;
⎼cunoṣtinţe
păstrare a acesteia; ⎼este interesat de discuţii ȋn ceea ce
insuficiente despre
spitalicesc; Pacientul să cunoaṣtere a pacientului
acumuleze noi oferindu⎼i pliante;
cunoṣtinţe cu
despre consecinţele ⎼ȋl ȋncurajez ṣi ȋl ajut la
privire la boală
bolii. dobândirea noilor
ṣi la obiceiurile
deprinderi;
dăunătoare.
⎼explic pacientului
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA I
Pacientul C.A. din salonul 22, prezintă următoarele∶
● Scaune diareice cu sânge,varsături, oboseală, dureri abdominale, febră moderată
● T.A.=100∕70mmHg
● P=90p∕min
● R=21r∕min
● T=38,3°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶I.M

Preluare de tură
ZIUA II
Pacientul C.A. din salonul 22, prezintă stare atenuată∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=38°C
De administrat∶
De efectuat

Ziua a II a

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacientul să ⎼ajut ṣi susţin pacientul ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
pericole din cauza beneficieze de pe timpul vărsăturii; vegetative ȋn F.T
procesului infectios, un mediu de
⎼deservesc pacientul cu TA=110∕70mm Hg
manifestată prin∶ siguranţă, să fie ⎼agitaţie;
o cană de ceai;
Suprimarea ṣi ⎼aplic comprese umede
R=20r∕min
⎼scaune diareice; reducerea pe fruntea pacientului; ⎼anxietatea persistă
riscurilor. T=38°C
moderată(T=39°C); Pacientul sa nu corp ṣi de pat la nevoie; Rezultate laborator∶
devina sursa de
infectie pentru
⎼dureri abdominale; alte persoane pe Leucocite∶7000 ∕mm³
toata durata
internarii -respect masurile de
prevenire a infecţiilor
⎼oboseală; VSH∶15mm∕h
noscomiale;
-educ pacientul cu
⎼anxietate; privire la masurile de Acid uric∶ 5mg∕1000ml
prevenire a infectiilor
ale bolii;
corect, la timp, ȋn Hematocrit∶35%
⎼complicaţii iatrogene. perfectă stare de asepsie
ṣi antisepsie.
Glicemie∶100mg%
Fibrinogen∶150mg%
Scaun Salmonella

I.M.

ṣi le notez

nosocomiale;
⎼supraveghez pacientul ṣi urmăresc

modificările stării pacientului ṣi le
raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacientul să ⎼recomand pacientului ⎼explorez preferinţele alimentare ale Obiectiv parţial ȋndeplinit
prin deficit datorată respecte un consum crescut de pacientului ṣi ȋmpreună cu acesta
⎼sete diminuată;
impus.
⎼dureri abdominale; ⎼deservesc pacientul la Pacientul prezintă∶ ⎼a consumat cantitatea de supă ṣi
Pacientul să fie pat ṣi ȋi ofer o cană de ½ceai
echilibrat hidric
⎼tegumente ṣi ṣi nutriţional. ceai; R=20r∕min Obiectiv ȋndeplinit
mucoase uscate;
⎼notez lichidele T.A.=110∕70 mm∕Hg ⎼pacientul nu prezintă semne de
⎼regim alimentar ingerate, ȋn vederea intoleranţă digestivă ṣi de
T=37,8°C
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientului urmărind
⎼supraveghez ȋn
permanenţă pacientul.
Eliminare inadecvată Pacientul să ⎼ajut pacientul să ocupe ⎼suprim alimentaţia ṣi ȋi explic Obiectiv parţial indeplinit
din cauza infecţiei cu prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
⎼durerile abdominale s⎼au ameliorat
Salmonella eliminări cât vărsăturii;
⎼discut cu pacientul ṣi ȋl
fiziologice.
Suprimarea
⎼dureri abdominale; permanenţă pacientul ṣi
vărsăturilor, ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
ȋl ajut ȋn timpul
diminuarea
⎼disconfort scaunelor. vărsături; +Vitamina B1,B6,B12;
Varsătură∶ ⎼ȋi ofer o cană de ceai ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.

cu lămâie conform
⎼ varsătură cu conţinut ⎼urmăresc ȋn permanenţă efectul
preferinţei sale;
alimentar(2∕zi); tratamentului.
⎼inapetenţă; ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
⎼anxietate; mici la interval scurte
de timp;
⎼cefalee;
⎼semne de
eliminările;
deshidratare;
⎼supraveghez ȋn
⎼greaţă.
Hipertermie cauzată Pacientul să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperatura, observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
temperatura camerei
corpului ȋn t=20°C,umiditate 60%,
⎼subfebrilitate limite cât mai lumină redusă,ferit de P=100p∕min
aproape de zgomote
⎼frisoane; R=20r∕min
limita
⎼cefalee; fiziologică. T=37,8°C
⎼tegumente calde; ofer o cană de ceai cu
lămâie;
⎼sete; ⎼administrez conform F.O.∶
⎼aplic comprese umede
⎼anxietate; ● 500ml soluţie glucoză
10%PEV;
⎼transpiraţii;
● 1f.de vitamina B1,B6,B12
⎼disconfort. pat,ȋi ofer lenjerie de
2mg I.V;
corp curată,din
bumbac,o ajut să se ● 1f.Algocalmin I.M.
schimbe dacă are
nevoie;
pacientului cu prosopul
personal al acestuia;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.
Alterarea tegumentelor Pacientul să ⎼discut cu pacientul ṣi ȋi Obiectiv ȋndeplinit Pacientul

cauzată de deficitul de prezinte explic necesitatea prezintă tegumente ṣi mucoase curate
hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de ṣi integre.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
confortul pacientului.
nevoilor sale ṣi camerei t=20°C, ⎼se odihneṣte ȋn pat;
⎼cefalee;
să fie umiditate 60%, lumină
echilibrată
⎼oboseală; psihic ṣi fizic. redusă,ferit de zgomote ⎼semnele de oboseală diminuate.

⎼anxietate;
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;
⎼ȋi ofer pacientului o

lămâie;
somnului.
Comunicare Pacientul să fie ⎼discut cu pacientul,ȋl Obiectiv ȋndeplinit

cunoṣtinţelor ȋnţeleagă
insuficiente despre necesitatea ȋncrederea; de consecinţele bolii.
echipa de
⎼teamă; pacientului;
ȋngrijire.
⎼neliniṣte; ⎼ȋncurajez pacientul
⎼agitaţie;
ṣi dorinţele;
⎼anxietate;
⎼acord pacientului timp
⎼apatie. suficient pentru a⎼ṣi
Ignoranţă datorată Pacientul să ⎼verific dacă pacientul Obiectiv ȋndeplinit

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
spitalicesc; Pacientul să ⎼ȋl ȋncurajez ṣi ȋl ajut la
cunoṣtinţe cu
bolii. privire la boală deprinderi;
ṣi la obiceiurile
⎼explic pacientului
dăunătoare.
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA II
Pacientul C.A. din salonul 22, prezintă următoarele∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,3°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶C.I
Preluare de tură
ZIUA III
Pacientul C.A. din salonul 22, prezintă stare atenuată∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,1°C
De administrat∶
De efectuat

ZIUA A III A

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacientul să ⎼ajut ṣi susţin pacientul ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
⎼deservesc pacientul cu TA=110∕70mm Hg
o cană de ceai;
Suprimarea ṣi ⎼aplic comprese umede
R=20r∕min
⎼scaune diareice; reducerea pe fruntea pacientului; ⎼anxietatea persistă
riscurilor. T=37°C

⎼oboseală;
le notez

⎼inapetenţă; nosocomiale;
⎼anxietate;
⎼risc de complicaţii ⎼supraveghez pacientul ṣi urmăresc

ale bolii; efectul medicamentelor administrate
modificările stării pacientului ṣi le
raportez medicului;
Alimentaţie inadecvată Pacientul să ⎼recomand pacientului ⎼explorez preferinţele alimentare ale Obiectiv parţial ȋndeplinit
prin deficit datorată respecte un consum crescut de pacientului ṣi ȋmpreună cu aceasta
⎼sete diminuată;
impus.
⎼dureri abdominale; ⎼deservesc pacientul la Pacientul prezintă∶ ⎼a consumat cantitatea de supă ṣi
Pacientul să fie pat ṣi ȋi ofer o cană de ½ceai
echilibrată ceai;
Obiectiv ȋndeplinit
⎼tegumente ṣi hidric ṣi R=20r∕min
⎼notez lichidele
mucoase uscate; nutriţional. ⎼pacientul nu prezintă semne de
ingerate,ȋn vederea
⎼regim alimentar efectuării bilanţului T.A.=110∕70 mm∕Hg deshidratare
impus; ingesta⎼excreta;
T=36,9°C
⎼slăbiciune. ⎼observ apetitul
pacientului urmărind
⎼supraveghez ȋn
permanenţă pacientul.
Eliminare inadecvată Pacientul să ⎼ajut pacientul să ocupe ⎼suprim alimentaţia ṣi ȋi explic Obiectiv parţial indeplinit
manifestată prin∶ prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
Diaree eliminări cât vărsăturii;
mai apropiate ⎼greaţa persistă
⎼4 scaune pe zi; ⎼discut cu pacientul ṣi ȋl
⎼dureri abdominale; fiziologice.
⎼disconfort, de Suprimarea
permanenţă pacientul ṣi ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
etiologie necunoscută. vărsăturilor,
ȋl ajut ȋn timpul +Vitamina B1,B6,B12;
diminuarea
Varsătură∶ vărsături;
scaunelor. ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.
⎼ varsătură cu conţinut ⎼ȋi ofer o cană de ceai
⎼inapetenţă; preferinţei sale; tratamentului.
⎼anxietate; ⎼ȋi recomand să ȋl ⎼urmăresc toleranţa alimentară;

⎼cefalee;
⎼semne de de timp;
deshidratare;
⎼greaţă. eliminările;
⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacientul să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperatura, observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
temperatura camerei t=20°C,
⎼subfebrilitate
R=20r∕min
aproape de
⎼cefalee; ⎼ȋi recomand consum
limita T=36,8°C
fiziologică.
⎼tegumente calde; lămâie;
⎼sete; ⎼aplic comprese umede ⎼administrez conform F.O.∶

⎼schimb lenjeria de pat, 10%PEV;
⎼transpiraţii;
ȋi ofer lenjerie de corp
⎼disconfort. curată, din bumbac, ȋl
2mg I.V;
ajut să se schimbe dacă
are nevoie; ● 1f.Algocalmin I.M.
pacientului cu prosopul
personal al acestuia;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.
Alterarea tegumentelor Pacientul să ⎼discut cu pacientul ṣi ȋi Obiectiv ȋndeplinit

cauzată de deficitul de prezinte explic necesitatea
Pacientul prezintă tegumente ṣi
hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de
prin∶⎼tegumente ṣi mucoase curate igienă; mucoase curate ṣi integer.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
confortul pacientului.
⎼cefalee;
să fie echilibrat umiditate 60%, lumină
⎼oboseală; psihic ṣi fizic. redusă, ferit de zgomote

⎼anxietate;
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;
⎼ȋi ofer pacientului o

lămâie;
somnului.
Comunicare Pacientul să fie ⎼discut cu pacientul,ȋl Obiectiv ȋndeplinit

pacientului;
echipa de
⎼teamă;
ȋngrijire. ⎼ȋncurajez pacientul
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼anxietate; ⎼acord pacientului timp
⎼apatie.
Ignoranţă datorată Pacientul să ⎼verific dacă pacientul Obiectiv ȋndeplinit

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
spitalicesc; Pacientul să ⎼ȋl ȋncurajez ṣi ȋl ajut la
privire la boală
bolii. ⎼explic pacientului
ṣi la obiceiurile
dăunătoare.
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
EXTERNAREA PACIENTULUI C.A.

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 11 ani, internat pentru stare de sănătate
-regim alimentar echilibrat, conform indicaţiilor medicului;
-evitarea consumului de conserve;
-inapetenţă;
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masă cu 5-10 minute
STUDIU DE CAZ III
Nume∶M
Prenume I
Sex F
Vârsta∶14 ani
Stare civilă∶ necăsătorită
Ocupaţia∶ elevă
Nivel de viaţă∶ satisfăcătoare
Condiţii de viaţă∶satisfăcătoare∶locuieṣte ȋmpreună cu părinţii ȋntr⎼o casă cu 5 camere
Obiṣnuinţe de viaţă∶ nu consumă alcool, fumează,nu consumă cafea,se odihneṣte ṣi doarme

insuficient,nu se alimentează corect din punct de vedere calitativ ṣi cantitativ
Greutate∶ 47kG
Puls∶100p∕min
R∶ 20 r∕min
T.A.∶110∕70mm Hg
T∶38,5°C
Nu se ṣtie cu alergii medicamentoase sau alimentare

Antecedente personale∶Patologice∶rujeolă, varicelă
Antecedente heredocolaterale∶mama cu HTA
Motivele internării∶scaune diareice , vărsături, oboseală, dureri abdominale, hipertermie
Istoricul bolii∶Pacienta afirmă că ȋn urmă cu o zi a ȋnceput să se simtă rău prezenând crampe

ṣi dureri abdominale, scaune diareice, vărsături, oboseală nejustificată, indispoziţie,
hipertermie.

Ziua I

nursing ȋngrijire
Vulnerabilitate faţă de Pacienta să ⎼conduc pacienta ȋn ⎼măsor ṣi notez funcţiile vitale ṣi Obiectiv parţial ȋndeplinit
⎼o ajut să ocupe poziţia TA=110∕70mm Hg
decubit dorsal,cu capul
⎼vărsături; ȋntr⎼o parte; ⎼a prezentat o vărsătură alimentară
pericole
R=20r∕min
⎼scaune diareice; Suprimarea ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼anxietatea persistă
reducerea de mediu(t=20°C, T=40°C
⎼febră
riscurilor. umiditate 65%);
moderată(T=39°C);
⎼ȋi fac cunoṣtinţă cu
⎼cefalee; ⎼recoltez conform F.O.C.G
ceilalţi colegi de salon;
⎼dureri abdominale; probe pentru laborator∶
⎼discut cu aceasta, o
⎼oligurie(350ml); liniṣtesc, o ȋncurajez ṣi ● Sânge pentru∶VSH, HLG,
ȋi explic necesitatea calcemie, sideremie glicemie;
⎼oboseală; tehnicilor ce urmează ● Scaun pentru examen
a⎼i fi efectuate; coprocultură;
⎼inapetenţă;
⎼supreveghez ȋn ● urină pentru examen sumar de
⎼anxietate;
permanenţă pacienta, urină;
⎼risc de complicaţii urmăresc evoluţia
ale bolii;
manifestărilor ṣi laborator;
⎼complicaţii iatrogene. eventulele semen de
complicaţii;
⎼pregătesc materialele necesare ȋn
⎼ajut ṣi susţin pacienta
pe timpul vărsăturii;
⎼suprim alimentaţia ṣi recomand
⎼deservesc pacienta cu
o cană de ceai;
pe fruntea pacientei; ● 1fl Metoclopramid de 3 ori∕zi
I.M.
corp ṣi de pat la nevoie; ● 1fl. Algocalmin I.M.
⎼efectuez toate tehnicile Urmăresc eliminările,măsor ṣi
corect, la timp, ȋn le notez

perfectă stare de asepsie ⎼urmăresc toleranţa digestivă
ṣi antisepsie. nosocomiale;

raportez medicului;
⎼sete diminuată;
impus.
⎼dureri abdominale; ⎼deservesc pacienta la Pacienta prezintă∶ ⎼a consumat cantitatea de supă ṣi ½ceai
Pacienta să fie pat ṣi ȋi ofer o cană de
⎼greaţă; P=100p∕min Obiectiv ȋndeplinit
echilibrată ceai;
⎼tegumente ṣi hidric ṣi R=20r∕min ⎼pacienta nu prezintă semne de
⎼notez lichidele
nutriţional.
mucoase uscate; ingerate, ȋn vederea T.A.=110∕70 mm∕Hg intoleranţă digestivă ṣi de deshidratare
efectuării bilanţului
⎼regim alimentar T=38,5°C
ingesta⎼excreta;
impus;
⎼observ apetitul
⎼slăbiciune.
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
de etiologie prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
necunoscută eliminări cât vărsăturii;
fiziologice.
Suprimarea
⎼dureri abdominale; permanenţă pacienta ṣi ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
vărsăturilor,
⎼disconfort,. diminuarea
vărsături;
Varsătură∶
⎼ȋi ofer o cană de ceai
⎼ varsătură cu conţinut cu lămâie conform
alimentar(2∕zi); preferinţei sale; tratamentului.
⎼inapetenţă; ⎼ȋi recomand să ȋl ⎼urmăresc toleranţa alimentară;

⎼anxietate;
⎼cefalee; de timp;
⎼semne de ⎼urmăresc ṣi notez

deshidratare; eliminările;
⎼greaţă. ⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperature,observ Obiectiv parţial ȋndeplinit ȋndeplinit
⎼febra este diminuată t=38,3°C
manifestată prin∶ menţină salonul,temperature
T.A.=110∕70mmHg
temperature camerei t=20°C,
⎼febră moderată
R=20r∕min
aproape de
⎼cefalee; ⎼ȋi recomand consum
limita T=38,5°C
fiziologică.
lămâie;
pe fruntea pacientei;
10%PEV;
⎼transpiraţii;
⎼schimb lenjeria de pat,
⎼disconfort. ȋi ofer lenjerie de corp
2mg I.V;
curată, din bumbac, o
ajut să se schimbe dacă ● 1f.Algocalmin I.M.
are nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.

cauzată de deficitul de prezinte explic necesitatea
hidratare manifestată tegumente ṣi respectării normelor de tegumente ṣi mucoase curate ṣi integer.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
⎼cefalee;
⎼oboseală; echilibrată redusă, ferit de zgomote
psihic ṣi fizic.
⎼anxietate;
organismului;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;

somnului.

afectiv datorată psihic,săȋnţelea ȋncerc să ȋi captez
cunoṣtinţelor gă necesitatea ȋncrederea;
insuficiente despre comunicării cu
boală manifestată prin∶ echipa de
pacientei;
ȋngrijire.
⎼teamă;
⎼ȋncurajez pacienta
ṣi dorinţele;
⎼agitaţie;
⎼anxietate;
Ignoranţă datorată Pacienta să ⎼analizez nivelul de Obiectiv ȋndeplinit

vârstei manifestată cunoască să cunoṣtinţe a pacientei
de salon;
⎼cunoṣtinţe
păstrare a acesteia; ⎼este interesată de discuţii ȋn ceea ce
insuficiente despre
spitalicesc; Pacienta să cunoaṣtere a pacientei
acumuleze noi oferindu⎼i pliante;
cunoṣtinţe cu
despre consecinţele ⎼o ȋncurajez ṣi o ajut la
privire la boală
bolii. dobândirea noilor
ṣi la obiceiurile
deprinderi;
dăunătoare.
⎼explic pacientei
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA I
Pacienta M.I. din salonul 19, prezintă următoarele∶
● Scaune diareice cu sânge,varsături, oboseală, dureri abdominale, febră moderată
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=38,3°C
De administrat∶
● 1f.de vitamina B1,B6,B12.
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶I.C
Preluare de tură
ZIUA II
Pacienta M.I. din salonul 19, prezintă stare atenuată∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=38°C
De administrat∶
De efectuat

Ziua a II a

nursing ȋngrijire
o cană de ceai;
R=20r∕min
reducerea T=38°C
riscurilor.
moderată(T=39°C); corp ṣi de pat la nevoie; Rezultate laborator∶

⎼dureri abdominale; Leucocite∶7000 ∕mm³
corect, la timp, ȋn
⎼oboseală; perfectă stare de asepsie VSH∶15mm∕h
ṣi antisepsie.
⎼anxietate; Acid uric∶ 5mg∕1000ml

ale bolii;
Hematocrit∶35%
Glicemie∶100mg%
Fibrinogen∶150mg%
Scaun Salmonella

I.M.
le notez

nosocomiale;

raportez medicului;
⎼sete diminuată;
impus.
echilibrată
⎼regim alimentar ingerate, ȋn vederea intoleranţă digestivă ṣi de
T=37,8°C
ingesta⎼excreta;
⎼slăbiciune.
⎼observ apetitul
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
datorată infecţiei cu prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
salmonella manifestată eliminări cât vărsăturii;
prin∶ Diaree mai apropiate ⎼greaţa persistă
fiziologice.
⎼dureri abdominale; ⎼supraveghez ȋn ● 1f.2ml Algocalmin I.M ⎼nu prezintă semne de deshidratare
Suprimarea
permanenţă pacienta ṣi
⎼disconfort,. vărsăturilor, ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
o ajut ȋn timpul
diminuarea
Varsătură∶ scaunelor. vărsături; +Vitamina B1,B6,B12;
⎼ varsătură cu conţinut ⎼ȋi ofer o cană de ceai ● 2f.Ampicilină 2∕8h I.M.

preferinţei sale;
⎼inapetenţă; tratamentului.
⎼anxietate; ⎼urmăresc toleranţa alimentară;
de timp;
⎼semne de
eliminările;
⎼greaţă.
⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperatura, observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
temperature camerei
⎼subfebrilitate
limite cât mai lumină redusă,ferit de
limita
fiziologică.
⎼tegumente calde;

⎼transpiraţii;
⎼schimb lenjeria de pat, ● 1f.de vitamina B1,B6,B12
⎼disconfort.
ȋi ofer lenjerie de corp 2mg I.V;
curată, din bumbac, o
ajut să se schimbe dacă ● 1f.Algocalmin I.M.
are nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.

prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
⎼cefalee;
psihic ṣi fizic.
⎼anxietate; pentru refacerea
organismului;
⎼somn ȋntrerupt;
⎼disconfort.
corp ṣi de pat;

somnului.

pacientei;
echipa de
⎼teamă;
⎼neliniṣte; ṣi dorinţele;
⎼agitaţie; ⎼acord pacientei timp

⎼anxietate;
⎼apatie. ȋnvingă timiditatea.

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
privire la boală
ṣi la obiceiurile
dăunătoare.
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
Predare de tură
ZIUA II
Pacienta M.I. din salonul 19, prezintă următoarele∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,3°C
De administrat∶
De efectuat
Predă∶Asistent medical∶ T.R Preia∶ Asistent medical∶C.I.
Preluare de tură
ZIUA III
Pacienta M.I. din salonul 19, prezintă stare atenuată∶
● T.A.=110∕70mmHg
● P=105p∕min
● R=23r∕min
● T=37,1°C
De administrat∶
De efectuat

ZIUA A III A

nursing ȋngrijire
prin∶ siguranţă,să fie ⎼agitaţie;
o cană de ceai;
R=20r∕min
reducerea T=37°C
riscurilor.

⎼oboseală;
ṣi le notez

⎼inapetenţă; nosocomiale;
⎼anxietate;
⎼risc de complicaţii ⎼supraveghez pacienta ṣi urmăresc

ale bolii; efectul medicamentelor administrate
raportez medicului;
⎼sete diminuată;
impus.
echilibrată ceai;
Obiectiv ȋndeplinit
⎼tegumente ṣi hidric ṣi R=20r∕min
⎼notez lichidele
mucoase uscate; nutriţional. ⎼pacienta nu prezintă semne de
ingerate,ȋn vederea
⎼regim alimentar efectuării bilanţului T.A.=110∕70 mm∕Hg deshidratare
impus; ingesta⎼excreta;
T=36,9°C
⎼slăbiciune. ⎼observ apetitul
pacientei urmărind
⎼supraveghez ȋn
datorată procesului prezinte o poziţie favorabilă importanţa consumului de lichide;
infecţios manifestată eliminări cât vărsăturii;
prin∶ Diaree mai apropiate ⎼greaţa persistă
fiziologice.
⎼dureri abdominale; ⎼supraveghez ȋn ⎼nu prezintă semne de deshidratare
Suprimarea
permanenţă pacienta ṣi ● 1f.500ml ser glucozat 5%PEV
⎼disconfort. vărsăturilor,
diminuarea
D.N.∶Varsătură∶ vărsături;
⎼ varsătură cu conţinut ⎼ȋi ofer o cană de ceai
⎼inapetenţă; preferinţei sale; tratamentului.
⎼anxietate; ⎼ȋi recomand să ȋl ⎼urmăresc toleranţa alimentară;

⎼cefalee;
⎼semne de de timp;
deshidratare;
⎼greaţă. eliminările;
⎼supraveghez ȋn
Hipertermie cauzată Pacienta să⎼ṣi ⎼creez condiţii optime ⎼măsor ṣi notez temperature,observ Obiectiv parţial ȋndeplinit
temperatura camerei
⎼subfebrilitate
⎼frisoane; limite cât mai lumină redusă, ferit de
R=20r∕min
aproape de zgomote
⎼cefalee;
limita T=36,8°C
fiziologică.
lămâie;
pe fruntea pacientei;
10%PEV;
⎼transpiraţii;
⎼disconfort. pat,ȋi ofer lenjerie de
2mg I.V;
corp curată, din
bumbac, o ajut să se ● 1f.Algocalmin I.M.
schimbe dacă are
nevoie;
⎼supraveghez ȋn
⎼urmăresc ȋn
tratamentului.
prezinte o stare
crescut de lichide;
de bine fizic ṣi
⎼cefalee;
psihic ṣi fizic.
⎼anxietate;
pentru refacerea
⎼somn ȋntrerupt; organismului;
⎼disconfort. ⎼schimb lenjeria de

corp ṣi de pat;

somnului.

pacientei;
echipa de
⎼teamă;
⎼agitaţie; ṣi dorinţele;
⎼anxietate; ⎼acord pacientei timp

⎼apatie.

de salon;
⎼cunoṣtinţe
insuficiente despre
boală ṣi mediul
privire la boală
ṣi la obiceiurile
dăunătoare.
⎼respectarea
tratamentului;
⎼prevenirea
ȋmbolnăvirilor.
EXTERNAREA PACIENTEI M.I.

Starea pacientei la externare: pacienta în vârsta de 14 ani, internată pentru stare de sănătate
-respectrea regimului igieno⎼dietetic impus ȋn spital, conform indicaţiilor medicului;
-evitarea consumului de conserve ṣi condimente iuţi;
-inapetenţă;
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masă cu 5-10 minute
FIȘE TEHNICE
1.Observarea ṣi notarea respiraţiei;
2.Măsurarea ṣi notarea pulsului;
3.Măsurarea ṣi notarea tensiunii arteriale;
4. Măsurarea ṣi notarea temperaturii;
5.Puncţia venoasă;
6.Recoltarea sângelui venos cu sistem vacutainer;
7.Injecţia intravenoasă (I.V.);
8.Injecţia intramusculară(I.M.);
9.Hidratarea organismului prin perfuzie.

1.Observarea ṣi notarea respiraţiei
Definiţie∶Respiraţia reprezintă capacitatea fiinţei umane de a capta oxigenul din

mediul ȋnconjurător necesar proceselor de oxidare din organism ṣi eliberarea
dioxidului de carbon rezultat din arderile celulare.
Scop∶Constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului,aprecierea evoluţiei

bolii,recunoaṣterea bolii ṣi pronosticul boli.
Caracteristici ale frecvenţei∶suplă,regulată,profundă.
Elemente de apreciat∶tipul respiraţiei, amplitudinea miṣcărilor respiratorii, ritmul,

frecvenţa.
Materiale necesare∶ceas cu secundar,pix cu pastă verde,foaie de temperatură;
Intervenţiile asistentului∶se pregătesc materialele necesare,se aṣează pacientul ȋn

decubit dorsal,nu se anunţă pacientul deoarece se poate modifica ritmul respirator.Se
prefer perioadele de somn ale pacientului.
Efectuarea tehnicii∶se numără frecvenţa miṣcărilor de respiraţie,prin inspecţie.Se

aṣează mâna uṣor,cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui pacientului.Se numară
inspiraţiile timp de un minut.Se noteaza cifric ȋn carneţelul propriu.
Se notează grafic ȋn foaia de temperatură cu un punct de culoare verde valoarea

respiraţiei dimineaţa ṣi seara, cele două puncte unindu⎼se realizând astfel curba
respiraţiei.Pentru fiecare linie orizontală a foi de temperatură se socoteṣte o respiraţie.
Frecvenţa miṣcărilor variază ȋn funcţie de sex, vârstă, poziţie, temperatura mediului

ambiant, starea de veghe sau somn.
În stare fiziologică curba respiraţiei merge paralel cu cea a temperaturii ṣi pulsului.
În stare patologică, respiraţie dificilă(sete de aer).
⎼dispnee cu accelerarea ritmului respirator∶tahipnee(polipnee);
⎼dispnee cu rărirea ritmului respirator∶bradipnee(12⎼10⎼8resp∕min);
⎼dispnee cu perturbarea ritmică ṣi periodic a respiraţiei∶dispneea Cheyne⎼Stokes

(respiraţie cu amplitudini crescânde până la maximum ṣi apoi scăzând până la apnee
ce durează10⎼20 s) ṣi dispneea Kussmaul(respiraţie ȋn patru timpi, o inspiraţie
profundă urmată de o scurtă pauză ṣi o expiraţie scurtă,zgomotoasă,după care urmează
altă pauză scurtă).
2.Măsurarea ṣi notarea pulsului
Definiţie∶
Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor sincronă cu sistola ventriculară care

se comprimă pe un plan dur osos.
Scop∶Evaluarea funcţiilor cardio⎼vasculare a pacientlui.
Elemente de apreciat∶
 Frecvenţa⎼adult 60⎼80
 Ritmicitatea
 Amplitudinea
 Volumul
 Celeritate
Locuri de măsurat∶orice arteră accesibilă palpării ṣi care poate fi comprimată pe un
plan osos∶artera radială, carotidă, temporală, humerală, femurală, poplitee, pedioasă.
Materiale necesare∶
 Ceas cu secundar
 Pix cu pastă roṣie
 Foaie de temperatură
Intervenţiile asistentului∶se anunţă pacientul că i se va măsura pulsul,se explică
modul de măsurare,informăm pacientul de necesitatea tehnici ṣi obţinem
consimţământul.Pacientul se menţine ȋn repaus fizic ṣi psihic 5⎼10 minute.
Efectuarea tehnicii∶măsurarea ȋn artera radială
Asistentul medical se spală pe mâini cu apă ṣi săpun ȋnainte ṣi după efectuarea
tehnicii.Se reperează ṣanţul radial, se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei ṣi
cu ajutorul policelui se ȋmbrăţiṣează antebraţul la acel nivel.Se exercită o uṣoară
presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor(index, inelar ṣi mediu)ṣi se
percep zvâcniturile pline ale pulsului.Se numără zvâcniturile percepute urmărind
secundarul sau ceasul timp de un minut.
Se notează cifric ȋn carneţelul propriu ṣi grafic ȋn foaia de temperatură, pentru fiecare
linie orizontală se folosesc patru pulsaţii.Se notează cu roṣu ṣi se unesc punctele ȋntre
ele pentru a obţine curba pulsului.
Înterpretare rezultatelor∶
 Puls bradicardic
 Puls tahicardic
 Modificarea ritmului
 Amplitudine modificată
 Celeritate
Reorganizarea locului conform precauţiunilor universal.
3.Măsurarea ṣi notarea tensiunii arteriale
Definiţie∶reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Factori care determină tensiunea arterială∶
 Debitul cardiac
 Forţa de contracţie a inimii
 Elasticitatea ṣi calibrul vaselor
 Vâscozitatea sângelui
Scop∶evaluarea funcţiilor cardio⎼vasculare
Elemente de evaluat∶
 Tensiunea arterială sistolică (maximă)
 Tensiunea arterial diastolică (minimă)
Materiale necesare
 Tavă de instrumente medicale;

 Tensiometru cu mercur ;
 Stetoscop biauricular;
 Pix cu pastă roṣie sau albastră;
 Foaie de temperatură;
 Tampon de vată cu alcool;
Metode de determinare ∶
 palpatorie;
 ascultatorie.
Intervenţiile asistentului∶asistentul medical pregăteṣte materialele, controlează starea de

funcţionare a instrumentelor ṣi a aparatelor.Informează pacientul asupra scopului investigaţiei,
se explică măsurile necesare pentru o măsurare corectă∶15 minute repaus ṣi după cel puţin trei
ore de la servirea mesei se obţine acordul ṣi colaborarea.
Efectuarea tehnicii∶
a)Pentru metoda ascultatorie∶asistentul medical se spală pe mâini cu apă ṣi săpun ȋnainte ṣi

după executarea tehnicii.Se aṣează manometrul ȋntr⎼o poziţie fără vizibilitate faţă de pacient,
braţul sprijinit ṣi ȋn extensie(manṣeta nu se aplică prea strâns pentru că se ȋntrerupe
circulaţia).Cu mâna stângă se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub
marginea inferioară a manṣetei ṣi olivele ȋn urechi.Cu mâna dreaptă se pompează aer ȋn
manṣeta pneumatică cu para de cauciuc,până la dispariţia zgomotelor pulsatile.Privind
manometrul se decomprimă progresiv aerul din manṣetă cu ajutorul ventilului pompei primul
zgomot pulsatil reprezintă tensiunea arterială maximă ultimul tensiunea arterial minimă.Se
memorează valorile,se ȋndepărtează manṣeta de pe braţul pacientului, se aṣează tensiometrul
ṣi stetoscopul pe tavamedicală, se aṣează pacientul ȋn poziţie confortabilă.În carneţelul propriu
se notează cifric valorile măsurate, numele ṣi prenumele pacientului, salonul, patul ṣi data.
Se notează grafic ȋn foaia de temperatură cu culoare roṣie sau albastră.Se socoteṣte pentru
fiecare linie orizontală a foii de temperatură o unitate coloană de Hg.
Fig.nr.5.Măsurarea tensiuni arteriale
b)Pentru metoda palpatorie∶determinarea se face prin palparea arterei radiale.Nu se foloseṣte

stetoscopul biauricular.Etapele sunt identice metodei ascultatorii.Are dezavantajul obţinerii
unor valori mai mici decât realitatea,palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după
reducerea accentuată a compresiunii exterioare.
4. Măsurarea ṣi notarea temperaturii
Definiţie∶
Temperatura reprezintă rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de căldură

prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Termoreglarea reprezintă funcţia prganismului care menţine echilibru ȋntre producerea de

căldură(termogeneză) ṣi pierderea căldurii(termoliză) pentru păstrarea valorilor
constante(homeotermie).
Scop∶
Descoperirea unor modificări patologice de creṣtere sau scădere a temperature corpului.
Refacerea pacientului după boală.
Locuri de măsurare
 cavităţi semiȋnchise(axială, plica inghinală, cavitatea bucală)

 cavităţi ȋnchise(rect, vagin)
Materiale necesare
 tavă medicală
 lubrefiant pentru termometru
 termometru
 mânuṣi de consult
 foaie de temperatură
 pix
 carnet propriu
 ceas cu secundar
 comprese sau pansamente nesterile
 prosop individual
Intervenţiile asistentului medical asistentul medical pregăteṣte materialele necesare, verifică

termometru pentru a⎼i observa integritatea, funcţionalitatea ṣi dacă mercurul este coborât ȋn
rezervor ṣi ṣterge termometrul cu soluţie dezinfectantă.
Pregăteṣte psihic pacientul, anunţă pacientul de necesitatea tehnici ȋi explică ṣi obţine
consimţământul, aṣează pacientul ȋn funcţie de calea aleasă.
Efectuarea tehnicii
Măsurarea temperaturii ȋn axilă
Se ridică braţul pacientului, se ṣterge bine axila cu prosopul.Termometrul se aṣează paralel cu

toracele.Se apropie braţul pacientului de trunchi cu antebraţul flectat pe torace.Se menţine
termometrul timp de 10 minute.Se ṣterge termometrul cu o compresă uscată ṣi se citeṣte
gradaţia.
Fig.nr.6.Măsurarea temperaturii corpului
Măsurarea temperaturii ȋn cavitatea bucală
Asistentul medical se spală pe mȋini, umezeṣte termometrul cu apă rece, se introduce

termometrul sub limbă ṣi se instruieṣte pacientul să ţină gura ȋnchisă ȋntre 3⎼5 min.Se
ȋndepărtează termometrul, se ṣterge cu tifon se citeṣte gradaţia ṣi se notează ȋn carneţelul
propriu.
Măsurarea temperaturii rectal
Asistentul medical se spală pe mȋini,ȋmbracă mȋnuṣi de consult,lubrefiază termometrul,aṣează

pacientul ȋn decubit lateral, ȋndepărtează fesele pentru vizualizarea orificiului anal,introduce
termometru prin anus ȋn rect ṣi ȋl menţine 3⎼5 minute.Se ȋndepărtează termometrul, se ṣterge
cu o compresă cu alcoolṣi se citeṣte gradaţia, se spală pe mȋini ṣi apoi ȋnregistrează valoarea ȋn
carneţelul propriu.
Notarea grafică a temperaturii
Pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură se socotesc 2 diviziuni de grad,se
notează valoarea ȋnregistrată printr⎼un punct de culoare albastră aṣezat pe linie orizontală
corespunzătoare rubrici dimineaţa sau seara.Se uneṣte cu cealaltă pentru a obţine curba
termică.
Interpretarea datelor ∶
Temperatura normală(fiziologică)=36⎼37°C⎼afebril
Valori patologice∶a)hipertermia 37⎼38°C⎼subfebril
38⎼39°C⎼febră moderată
39⎼40°C⎼febră ridicată
40⎼42°C⎼hiperpirexie
b)hipotermie<36°C
5.Puncţia venoasă
Definiţie
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces ȋntr-o venă prin intermediul unui ac de
puncţie.
Scop
- Explorator
- recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum cele biochimice, hematologice,

serologice si bacteriologice
- Terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injecţiei ṣi a perfuziei intravenoase
- recoltarea sângelui ȋn vederea transfuzării sale
Locul puncţiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica), ȋn locul unde se formează un

"M" prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe faţa dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei ṣi epicraniene (de regulă se execută la sugar ṣi copil mic)
Materiale necesare
- pentru protecţie se foloseṣte, muṣama ṣi aleză
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executată puncţia se foloseṣte alcool medicinal,
betadină, tinctură de iod ṣi tampoane sterlile.
- seringi de capacitate, pense, mânuṣi chirurgicale.
Pregătirea psihică
Se informează pacientul asupra scopului, se explică necesitatea tehnici ṣi se obţine

consimţământul ṣi colaborarea.
Pregătirea fizică
- Pacientul se aṣeaza ȋntr-o poziţie confortabilă (in decubit dorsal).

- Se examinează calitatea ṣi starea venelor având grijă ca hainele sa nu impiedice circulaţia de
ȋntoarcere la nivelul braţului,
- Braţul pacientului se aṣează pe pernăȋn abducţie ṣi extensie, se dezinfectează tegumentele ṣi
se aplică garoul la distanţă de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa puncţia.
Execuţia puncţiei
- Asistentul medical ȋmbraca mânuṣile sterile.
- Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uṣoară
compresiune ṣi tracţiune ȋn jos asupra ţesuturilor vecine.Se fixează seringa, gradaţiile fiind ȋn
sus, acul ataṣat cu bizoul ȋn sus, ȋn mâna dreaptă, ȋntre police ṣi restul degetelor.
- Se pătrunde acul traversând, ȋn unghi de 30 de grade, peretele venos - ȋnvingandu-se
rezistenţa elastică până când acul ȋnaintează ȋn gol.
- În lumenul venei, se schimbă direcţia acului 1-2 cm, ṣi se controlează pătrunderea acului ȋn
venă prin aspiraţie cu seringa.
- Se continuă tehnica ȋn funcţie de scopul puncţiei venoase.
- După executarea puncţiei se ȋndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului ṣi a

pumnului.
- Se aplică tamponul ȋmbibat ȋn soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului ṣi se
retrage brusc acul din vena.
- Se comprimă locul puncţiei timp de 10 minute.
6.Recoltarea sângelui venos cu sistem vacutainer
Recoltarea sângelui venos prin sistem Vacutainer se realizează prin puncţie venoasă.
Sistemul Vacutainer reprezintă o metodă de recoltare de sânge pentru analize de laborator

care asigură confortul bolnavului, calitatea probei recoltate ṣi securitatea personalului
medical.
Materiale necesare
 Ac de puncție cu ȋnfiletare
 Tub holter la care se atașează acul de puncție
 Vacutainere (cu dopuri de diverse culori în funcție de analiză)
 Tampoane de vată
 Alcool
 Taviță renală
 Garou
 Plasturi
Culori Vacutainere
 rosu si portocaliu – utilizate la recoltări biochimice

 bleu – pentru teste de coagulare, fibrinogen. Conține citrat de sodiu
 verde – pentru recoltări biochimice – conține heparină
 mov – pentru determinări hematologice – conține soluție EDTA
 negru – pentru VSH
 gri – glicemie
Fig.nr.7Vacutainere
Pregătirea pacientului
 Se anunţă cu 24 de ore înainte pentru analizele care vor fi recoltate a jeun (dimineața,
pe nemâncate). Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
 Uneori se poate impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială
 Se explică necesitatea tehnicii
 Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
 Se solicită colaborarea si se obține consimțământul
 Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncție.
 Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
 Se așază pacientul cu brațul în extensie, sprijinit pe o pernă.
Stabilirea locului puncției venoase
 Se alege brațul pentru puncție.

 Se examinează calitatea și starea vaselor de la plica cotului.
 Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.
Tehnica
⎼Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
⎼ Îmbracă mănuşile de protecţie.

⎼ Se îndepartează capacul acului dublu (Obligatoriu desigilarea acului se face în prezenţa
pacientului, după ce i s-a arătat faptul ca este steril/sigilat)
⎼ Ia tubul holder la care ataşează acul de puncţie prin înfiletare;
⎼ Se aplică garoul la 5-8 cm deasupra locului puncției;
⎼ Se examinează calitatea venelor și se palpează locul puncţiei;
⎼ Dacă venele nu sunt vizibile și nici nu se simt la palpare, rugați pacientul să închidă și să
deschidă pumnul de mai multe ori;
⎼ O alta variantă este să se desfacă garoul și pacientul să stea cu mâinile coborâte sub nivelul
inimii pentru ca venele să devină turgescente; Aplicarea de comprese calde ar putea da de
asemenea rezultate;
⎼ Aplicarea garoului pentru alegerea preliminară a venei nu trebuie să depaseașcă 1 minut;
⎼ Se dezinfectează cu tampon cu alcool prin mișcare circulară de la centru spre exterior;
⎼ Se cere bolnavului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis;
⎼Se ancorează vena cu degetul mare sau cu indexul poziționat la 2.5-5.0 cm de locul puncției;
⎼ Se puncţionează vena la un unghi de inserție de aproximativ 10-30 grade în condiţii de
asepsie perfectă, pe direcţia axului longitudinal, împingând acul infiletat pe holder 1-1,5 cm în
lumenul venei;
⎼ Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel încât diafragma
gumată a dopului să fie străpunsă;
⎼ Dupa ce începe să curgă sângele în vacutainer, se cere pacientului să desfacă pumnul;
⎼ Acul dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului. Se are în vedere ca tubul
să fie centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona centrală a capacului;
⎼ Sângele este atras de vacuumul din vacutainer și curge cu viteză proprie. Se lasă tubul să se
umple până când vacuumul este epuizat și curgerea sângelui se oprește;
⎼ Când tubul este plin, se extrage din holder prin apăsare pe bordura holderului cu degetul
mare;
⎼ Se introduce un nou Vacutainer prin mișcare de împingere-rotaţie, dacă este necesar;
⎼ Când se introduce ultimul Vacutainer ṣi ȋncepe să fie umplut cu sânge, se desface garoul;
⎼ După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu aditivul
⎼ După recoltare, se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul;
⎼ Se menţine tamponul cca. 5 minute fără a se îndoi braţul, pentru a se preveni extravazarea
sângelui în țesuturile din jur;
⎼ Se etichetează corespunzător tuburile și se trimit la laborator;
Reorganizarea locului de muncă
 Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU

 Acul se aruncă necapişonat
 Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor
 Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a
efectuat recoltarea, data și ora.
Accidente/ incidente
 Hematom;
 Perforarea venei;
 Ameţeli;
 Paloare accentuată;
 Lipotimie;
 Colaps.
7.Injecţia intravenoasă (I.V.)
Fig.nr.8Injecţia intravenoasă
Injecția intravenoasă reprezintă administrarea unei substanțe medicamentoase direct în

sistemul vascular prin puncţionarea unei vene. Această tehnică permite o acțiune terapeutică
rapidă, de aceea se alege atunci când se dorește un efect imediat.
Prin injecția intravenoasă se introduc soluții medicamentoase cristaline, izotone sau hipertone
în circulația venoasă, prin intermediul unui ac atașat la o seringă. Pe această cale se
administrează cantități mai mari de substanțe active hidrosolubile.
Scop
 Terapeutic – prin administrarea medicației; un efect terapeutic rapid; realizarea unei

concentraţii înalte în sânge a medicamentului, într-un timp scurt.
 Explorator – prin administrarea substanțelor de contrast în radiologie
Locuri de elecție pentru injecția intravenoasă
 Venele de la plica cotului (bazilică și cefalică)

 Venele antebraţului
 Venele de pe faţa dorsală a mâinii
 Venele subclaviculare
 Venele femurale
 Venele maleolare interne
 Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar
Materiale necesare
 Tavă medicală
 Medicația prescrisă de medic
 Ser dizolvant (soluția utilizată pentru diluție)
 Seringă sterilă
 Ace sterile (unul pentru încarcarea seringii cu solutție și altul pentru injectare, de capacităţi
adecvate cantităţii de medicament prescris)
 Garou
 Mănuși de unică folosință
 Tampoane dezinfectante
 Plasturi
 Recipiente pentru colectarea deșeurilor
Pregătirea pacientului
 Se confirmă identitatea pacientului

 Se explică tehnica injecției intravenoase și necesitatea acesteia
 Se obține consimțământul informat și colaborarea acestuia
Pregătirea fizică
 Se asigură intimitatea pacientului

 Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru a-i fi cât mai
comod (decubit dorsal, poziţie semişezândă)
 Se poziţionează pacientul dorsal cu membrul superior în extensie completă sau în poziţie
sezândă pe scaun, cu cotul în extensie și braţul sprijinit pe un suport textile pe spătarul
scaunului;
 Se verifică și se stabilește locul de elecție pentru injecție
Fig.nr.9Tehnica injecţiei intravenoase
Tehnica
1. Verificarea
⎼se verifică recomandarea medicală
⎼se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a sterilității
2. Pregătirea asistentului medical
⎼asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează
⎼îmbracă mănușile de unică folosință
3. Pregătirea soluțiilor de administrat
⎼aspiră în seringă fiola cu soluție medicamentoasă sau dizolvă flaconul
⎼înlocuiește acul pe care l-a folosit la încărcarea seringii cu alt ac capișonat și elimină
aerul menținând seringa în poziție vertical
4. Stabilirea și pregătirea locului puncției
-selectează o venă accesibilă
-se aplică garoul deasupra locului de puncționare la 7-8 cm pentru realizarea stazei
venoase
-se dezinfectează locul puncției prin mișcări circulare din interior spre exterior și se
așteaptă 30 sec pentru exercitarea efectului antiseptic
-se identifică în regiunea antebrațului vena aleasă pentru injectarea intravenoasă prin
palpare
-dacă venele nu sunt vizibile se poate recurge la diverse manevre care favorizează
evidențierea acestora prin venodilataţie: mișcări repetate de închidere-deschidere a
pumnului, aplicare locală de comprese calde, introducerea mâinii în apă caldă,
poziționarea declivă a mâinii
-după palpare, se dezinfectează din nou locul puncției prin mișcări circulare din
interior spre exterior
5. Puncționarea venei
⎼se puncționează vena cu acul în unghi de 25-30 grade, cu bizoul acului în sus
6. Verificarea poziției acului
⎼se verifică poziția acului prin aspirare; se aspiră în seringă, iar prezența sângelui
indică prezența acului
7. Injectarea soluției medicamentoase
⎼se îndepărtează garoul și se injectează lent soluția în venă, observând reacțiile

pacientului
8. Extragerea acului
⎼se extrage rapid acul din venă
9. Finalizarea tehnicii
⎼se presează locul injecției cu o compresă sterilă timp de 3 minute, fără a îndoi brațul
⎼se supraveghează în continuare starea bolnavului, întrucât efectele administrării de

medicamente pe cale intravenoasă sunt imediate
Reorganizarea locului de muncă

efectuat injecția, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate, doza.
Accidente / Incidente
 durere
 amețeală, lipotimie
 valuri de căldură (se injectează soluția lent și se comunică cu pacientul);
 alergiela substanță, soc anafilactic. Pune viața în pericol a pacientului. Trebuie să se
intervină de urgență (se anunţă medicul și se intervine de urgenţă conform
protocolului: se întrerupe administrarea medicamentului, se păstrează acul în venă, se
schimbă seringa şi se administrează medicaţia de urgenţă ex: Adrenalină,
Hemisuccinat de hidrocortizon sau Metilprednisolon).
 embolie gazoasă prin introducerea accidentală de aer în vena (! poate duce la moartea
pacientului)
 hematom prin străpungerea, perforarea venei sau retragerea acului fără îndepărtarea
garoului (se aplică comprese umede reci);
 tumefierea țesutului prin revărsarea substanței în afara venei
 traumatismele venoase repetate ca urmare a utilizării frecvente a aceleiaşi vene
 flebalgia prin injectarea rapidă a substanței sau din cauza efectului iritativ resimțit prin
durere vie
 paraliza nervului median – rezultatul injectarii paravenoase a substanțelor cu acțiune
neurolitică
 puncționarea sau injectarea unei artere – se produce necroza totală cu dureri mari,
albirea mâinii si degete cianotice. Puncționarea unei artere se datorează unui defect de
tehnică, iar accidentul este sugerat de apariţia în seringă a sângelui arterial, de culoare
mai deschisă decât cel venos. Se întrerupe injectarea și se solicită ajutor de urgență.
 la administrarea injecţiilor intravenoase este posibilă producerea sincopei vaso-vagale,
de teamă; în cazul pacienţilor anxioşi, hipervagotoni.
 colaps (se anunță medicul și se intervine conform protocolului).
8.Injecţia intramusculară(I.M.)
Injecția intramusculară presupune introducerea unei substanțe medicamentoase (soluţii

izotone cristaline, uleioase sau substanţe coloidale) în țesutul muscular prin intermediul unui
ac ataşat la o seringă.
Administrarea intramusculară oferă un efect sistemic rapid. Volumul care poate fi administrat
pe această cale este de pâna la 5 ml. Se pot administra chiar și substanțe iritante deoarece
țesutul muscular are inervație senzorială redusă.
Injecția intramusculară – Scop
Terapeutic
 Absorbție rapidă în circulația sanguină.

 Rată rapidă de absorbție comparativ cu injectiile intradermice sau subcutanate.
Locuri de elecție pentru injecția intramusculară
Locul de elecție al administrarii intramusculare se alege în funcţie de starea generală a

pacientului, scopul injecției, cantitatea de substanță. Se evită zonele inflamate, infectate, cu
edem.
Materiale necesare
 Tava medicală
 Medicația prescrisă de medic;
 Seruri pentru dizolvare;
 Un ac gros (18 G) – pentru umplerea seringii
 Seringă de capacitate adaptată cantităţii de medicament (5 ml) ce trebuie injectată și ac
steril intramuscular lung (4-7 cm);
 Mănusi de unică folosință;
 Comprese sterile și alcool.
Pregatirea pacientului
 Se confirmă identitatea pacientului;

 Se explica tehnica și necesitatea acesteia;
 Se obține consimțămantul și colaborarea acestuia.
Pregatirea medicamentelor
 Asistentul medical se spală pe mâini și se dezinfectează; îmbracă mânuși de unică

folosință;
 Se verifica prescripția: medicația de administrat, doza de administrat, calea de
administrare (în acest caz calea intramusculară), ora la care trebuie administrată
substanța.
 Se verifica medicația, data expirării, colorația si aspectul, conform regulilor de
administrare.
 Se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a sterilității;
 Pentru medicamentele fiole: se examinează soluția; se aplică o lovitură blândă la gâtul
fiolei pentru ca tot lichidul să fie în partea de jos; se rupe gâtul fiolei prin aplicarea de
presiune la locul marcat; se verifică să nu fie fragmente de sticlă căzute în interiorul
fiolei (în acest caz nu va putea fi utilizată); se trage doza necesară în seringă; se
schimbă acul cu unul potrivit pentru administrarea intramusculară; se scoate aerul din
seringă.
 Pentru medicamentele sub formă de pudră: dacă medicamentul este în flacon sub
formă de pudră, se desface capacul flaconului; se sterge dopul cu alcool; se introduce
acul în flacon și se dizolva cu ser întreaga cantitate de pulbere (conform cu
instructiunile medicamentului); se aspira medicamentul dizolvat în seringă; se schimbă
acul cu unul potrivit pentru administrarea intramusculară (20-22 G); se scoate aerul
din seringă.
 Pregătirea substanței de administrat se face respectând toate normele de asepsie.
Se poate extrage substanța dintr-un flacon prin urmatoarea tehnică: Seringa se umple
cu aer, trâgand de piston acea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasă din
flacon. Se atașează apoi la acul la flacon și se introduce aerul cu care seringa a fost
umplută anterior. Se intoarce apoi flaconul și seringa se va umple singură cu cantitatea
necesară de lichid.
Tehnica
 Asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează și îmbracă mănușile de unică

folosință;
 Stimulează zona de injectare prin tapotari ușoare;
 Șterge cu un tampon alcoolizat zona;
 Recomandă pacientului sa rămână relaxat și să nu încordeze mușchiul;
 Seringa se ține cu policele și celelalte degete, în mâna dominantă.
 Fixează locul si injectează cu acul în pozitie de unghi de 90 de grade, perpendicular,
pătrunzând 4-7 cm (în funcție de constituția pacientului) cu rapiditate şi siguranţă.
 Aspiră cu seringa pentru a verifica dacă nu s-a patruns într-un vas de sânge. Dacă
apare sângele, acul trebuie sa fie retras sau dus mai în profunzime; Pentru aspirație se
utiliează cealalta mâna pentru acționarea pistonului, în timp ce mâna dominanta e
utilizată pentru menținerea poziției acului.
 Se injectează substanța lent, pentru a permite mușchiului să se extindă și să absoarbă
gradat medicația; Nu se forțează injectarea susbstanței prin apararea puternică a
pistonului.
 Se folosește cealaltă mână pentru acționarea pistonului la injectare în timp ce mâna
dominantă e folosită pentru menținerea poziției seringii;
 După injectarea substanței, se retrage acul printr-o mișcare bruscă în același unghi de
90 de grade;
 Se acoperă locul puncționării cu un tampon alcoolizat; Se masează ușor pentru a ajuta

dispersia medicamentului.
 Se supraveghează în continuare starea bolnavului pentru a observa reacțiile
administrării.
Reorganizarea locului de muncă după injectia intramusculară

efectuat injecția, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate, doza.
Accidente/ Incidente injecția intramusculară
 Durere prin atingerea nervului sciatic;

 Paralizie prin lezarea nervului sciatic;
 Hematom prin lezarea unui vas;
 Ruperea acului;
 Embolie si deces prin injectarea într-un vas de sânge a soluțiilor uleioase;
 Infecții locale în cazul nerespectarii regulilor de asepsie și antisepsie;
 Flegmon postinjectional.
10.Hidratarea organismului prin perfuzie
Definiție: constă în introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a soluției

medicamentoase prescrise pentru reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică și volemică.
Scop:
- de hidratare și mineralizare
- de administrare a medicamentelor la care se urmărește un efect prelungit
- depurativ, diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici
- completarea proteinelor și altor componente sanguine
- alimentare
Materiale necesare:
∙ cărucior pentru tratamente
∙ tavă medicală
∙ tăviță renală
∙ mănuși sterile
∙ seringi și ace adecvate

∙ trusa de perfuzat (perfuzor cu sau fără filtru)
∙ soluție de perfuzat
∙ branulă
∙ garou
∙ vată
∙ leucoplast
∙ soluție dezinfectantă
∙ stativ telescopic
∙ tecipient pentru colectarea deșeurilor
∙ etichete
- identificam paicentul
- informăm și explicăm procedura pacientului, scopul și

riscurile perfuziei - obținem consimțământul
- instruim pacientul privind semnele și simptomele infiltrației, inflamației și
flebitei - îl rugăm să ne informeze dacă se modifică debitul, dacă soluția nu se
mai scurge, dacă în tubul perfuzorului a apărut sânge sau dacă a apărut senzația
de frig.
- instruim persoanele în vârstă și ne asigurăm că au ințeles.
Pregătirea fizică
- pacientul va sta în decubit dorsal
- asigurăm intimitatea pacientului

- alegem locul pentru puncția IV
- la adulți se folosesc venele de la plica cotului
- evităm venele dureroase la atingere
- alegem venele bine dilatate
- la bătrâni evităm brațul dominant deoarece aceste locuri
limitează independența vârstnicului.
Tehnica
 se verifică prescripția medicală privind cantitatea și tipul soluției

 se identifică pacientul
 ne spălăm pe mâini și îmbrăcăm mănuși
 aducem materialele la patul pacientului
 pregătim soluția perfuzabilă și trusa de perfuzat
 suspendăm punga sau flaconul în stativ
 deschidem trusa de perfuzat
 menținem asepsia când deschidem trusa
 fixăm clema/prestubul la distanță de 2-5 cm mai jos de picurător
 închidem prestubul
 îndepărtăm capacul acului și îl introducem în pungă/flacon
 presăm ușor picurătorul și lăsăm să se umple până la jumatate
 înlăturăm capacul protector și deschidem prestubul lăsăm lichidul să curgă până ce
se diminuează bulele de aer, ținând tubul perfuzorului cu amboul în susînchidem
prestubul selectăm locul potrivit aplicăm garoul la 10-15 cm deasupra locului
injecției se recomandă pacientului să strângă pumnul se efectuează puncția dacă
venele nu sunt vizibile dați drumul la garou, rugați pacientul să și coboare mâna
pentru a i se umple venele apoi reaplicați garoul. dezinfectăm tegumentul folosind
mișcări circulare poziționăm mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul puncției și cu
policele se întinde pielea îndepărtăm capacul protector de la amboul tubului de
perfuzor executăm puncția.
Dacă se instalează perfuzia cu branulă (tehnica montarii cateterului venos):
- fixăm cu arătătorul de la mâna stângă, exercitând presiune la 3 cm deasupra locului

puncției
- extragem mandrenul de pe lumenul branulei
- atasăm capacul branulei la tubul perfuzorului
- deschidem prestubul și dăm drumul soluției să curgă
- fixăm rata la 60 picături/minut
- fixăm cu bandă romplast
- aplicăm eticheta pe pungă indicând data,ora, medicația
adecvată
- așezăm pacientul în poziție comodă
- observăm faciesul pacientului, starea, tegumentele,apariția frisoanelor, alterarea funcțiilor
neuromusculare, apariția edemelor.
- inspectăm locul de inserție și notăm culoarea tegumentului
- organizăm locul de muncă
- creăm condiții de microclimat
- notăm în F.O. și în planul de îngrijire.
Incidente:
1. hiper-hidratare: la cardiaci poate determina edem pulmonar acut –se reduce ritmul sau se
întrerupe perfuzia și se administrează medicație tonico cardiacă.
2. embolie gazoasă : pătrunderea aerului în curentul circulator
3. revărsarea lichidului: în țesuturile perivenoase, poate da naștere la flebite și necroze
4. coagularea sângelui: pe ac sau branulă (evitam prin heparinizare).

Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARGUMENT

Lucrarea de faţă prezintă sinteza unor noţiuni despre ʺÎngrijirea pacientului cu

Doctorul va trebui să aibă informaţii complete despre alimentaţia bolnavului din

Sunt elaborate o serie de fiṣe tehnice cu privire la modul de ȋngrijire acordată

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă

bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire(duoden, jejun, ileon) şi intestin gros(cec,

1. Tractul gastrointestinal superior este format din:

● cavitatea bucală, la nivelul cavităţi bucale au loc masticaţia ṣi deglutiţia;ca urmare

● Faringele(nazofaringe, orofaringe ṣi laringofaringe)⎼este un segment comun

Parasimpaticul produce vasodilataţie indirect prin stimularea activităţii glandelor.

Digestia alimentelor presupune:

1. Activitatea motorie a tubului digestiv realizată de fibrele musculare din pereţii

● Transformarea alimentelor ingerate în fragmente relativ mari şi solide, în particule

● Amestecarea conţinutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care

● Progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv şi eliminarea resturilor

1. Asociaţia de Nursing din România Proceduri de nursing⎼Editura Ex Ponto Constanţa

Enterocolita este o inflamaţie acută sau cronică a intestinului subţire ṣi a intestinului

Enterocolita este o problemă medicală mereu actuală.

Sezonul vară-toamnă se asociază cu frecvenţa maximă a cazurilor de enterocolită, dar

Un caz aparte ȋl reprezintă enterocolita acută aparută la persoanele care călătoresc ȋn

Manifestările obiṣnuite ale enterocolitei sunt emisia de scaune numeroase, moi,

Intestinul uman conţine în fiecare moment nu numai specii determinate, în proporţii

● Enterocolita bacteriană (cauzată de bacterii precum E.Coli sau Salmonella)

● Necrozantă (atunci când inflamaţia intestinului este ȋnsoţită de distrugerea, moartea

Clasificarea enterocolitei după tipul de manifestare

● ENTEROCOLITA ACUTĂ⎼este o boală care este cauzată, ȋn mare măsură, de

Enterocolita acută se poate declanṣa la persoane care suferă de probleme de imunitate

În general, simptomele bolii se atenuează ȋn 2-3 până la 7 zile.

● ENTEROCOLITA CRONICĂ - este inflamaţiia cronică a intestinului sau sunt urmări

Clasificarea enterocolitei după localizare

● enterita (afectează intestinul subţire);

● ENTERITELE - sunt inflamaţii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a

● Salmonella (principalele surse de Salmonella sunt alimentele stricate ṣi diverse specii

Simptomele enterocolitei virale se manifestă ȋntre 2 - 7 zile.

Enterocolita cauzată de agenţi fungici

Alte tipuri de enterocolite

● Enterocolita toxică: nu se ȋntalneṣte frecvent la copii, este cauzată de droguri,

Printre simptomele enterocolitei se numară:

● Stări de greaţă ṣi de vărsături

Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de

Simptomele enterocolitei nu sunt aceleaṣi la toţi pacientii.

Doctorul trebuie să aibe informaţii clare ṣi complete despre alimentaţia pacientului

Din cauza manifestărilor de diaree ṣi vomă, enterocolita acută poate duce la

Dacă simptomele se manifestă vreme ȋndelungată ṣi dacă nu cedează, se poate ajunge

Sindronul de deshidratare acută este perturbarea ȋntru⎼un timp scurt a compoziţiei

Deshidratarea determină perturbări ṣi ȋn repartizarea apei ṣi electroliţilor ȋn cadrul sectoarelor

În primă fază, enterocolita se tratează prin administrarea de lichide care să menţină

Medicamentele antidiareice nu sunt recomandate ȋn cazul enterocolitelor, acestea nefiind

Antivomitivele pot fi, de asemenea, recomandate pentru combaterea stării de greaţă ṣi a

Nu ȋn ultimul rând, tratamentul enterocolitei implică ṣi o atenţie sporită la regimul alimentar

Stare civilă∶ necăsătorită

Nivel de viaţă∶ satisfăcător

Condiţii de viaţă∶satisfăcătoare∶locuieṣte ȋmpreună cu părinţii ȋntr⎼o casă cu 4 camere

Obiṣnuinţe de viaţă∶ nu consumă alcool, nu fumează, nu consumă cafea, se odihneṣte ṣi

Semne particulare∶ Înălţime∶ 140cm

Antecedente personale∶Patologice∶rujeolă, varicelă

Antecedente heredocolaterale∶mama cu HTA

Motivele internării∶scaune diareice cu sânge, vărsături, oboseală, dureri abdominale,

Diagnostic la internare∶Enterocolită acută

Diagnostic de Obiectiv de Intervenţii Evaluarea intervenţiilor

⎼ajut ṣi susţin pacienta

⎼supraveghez pacienta ṣi urmăresc