Şcoala Posticeală Prof. Dr. Doc.

Enescu Longinius , Botoşani

Calificare profesională: Asistent Medical Generalist

NURSINGUL PACIENTULUI CU

COMĂ DIABETICĂ

Coordonator: Crîșmaru Coca Stela

Absolvent:

Boaru Alin-Costel

2019

1
 CUPRINS :

CAPITOLUL I – DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. Anatomia şi fiziologia ficatului...........................................................................6
1.2. Ciroza Hepatică..................................................................................................11
1.2.1. Definiţie...................................................................................................11
1.2.2. Etiologie...................................................................................................11
1.2.3. Patogenie..................................................................................................13
1.2.4. Simptomatologie......................................................................................13
1.2.5. Diagnostic paraclinic...............................................................................15
1.2.6. Diagnostic diferenţial..............................................................................16
1.2.7. Evoluţie. Prognostic.................................................................................16
1.2.8. Tratament.................................................................................................18

CAPITOLUL II – ÎNGRIJIRI GENERALE

2.1. Internarea pacientului în spital............................................................................22
2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare...................................................................23
2.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi............................................23
2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriilor lui...........................................................23
2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat………………………………………………24
2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului…..26
2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat............26
2.3.5. Observarea poziţiei bolnavului...................................................................29
2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului.........................................30
2.3.7. Captarea eliminărilor..................................................................................30
2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative.......................................................31
2.5. Alimentaţia bolnavului........................................................................................33
2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului.................................33
2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice.....................................................34
2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune....................34
2.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii............................................35
2.10. Educaţie pentru sănătate....................................................................................41
2.11. Externarea pacientului.......................................................................................41

2
CAPITOLUL III - ÎNGRIJIRI SPECIFICE
Cazul 1.................................................................................................................42
Cazul 2.................................................................................................................47
Cazul 3.................................................................................................................52

CAPITOLUL IV – CONCLUZII.........................................................................58

ANEXE.................................................................................................................59
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................61

3
 " Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască
deşi aproape toţi se nasc cu ea. "
Hipocrate
ARGUMENT
Am ales tema lucrării de diplomă „NURSINGUL PACIENTULUI CU COMĂ
DIABETICĂ” datorită faptului că, în prezent această afecţiune este în foarte răspândită la nivel
global, atât datorită creşterii incidenţei afecţiunilor care alterează organismului uman, cât şi
datorită modificării modului de viaţă în societatea actuală, cu o expunere complexă la factori de
risc, de la alimentele industrializate, la automedicaţie şi până la stresul vieţii profesionale.
Coma diabetică este o complicație severă, chiar amenințătoare, a diabetului. Pentru
pacienții cu diabet zaharat, o creștere periculoasă a glicemiei (hiperglicemia) sau o scădere a
glicemiei (hipoglicemia) pot determina coma diabetică. La nivel mondial, numărul pacienţilor
diagnosticați cu diabet zaharat este într-o continuă creştere, ceea ce necesită includerea lor într-
un program de tratament, educaţie şi prevenire a complicaţiilor acestuia.
Pentru pacienţii suferinzi de această afecțiune, apare o schimbare aproape radicală a
stilului de viaţă din punct de vedere social, familial şi profesional, de aceea rolul asistentului
medical nu este doar cel care ţine de competenţa profesională ci și unul de confident de
încredere, intermediar între acesta şi aparţinător, asigurând sprijinul psihologic pe lângă rolul
important de acordare a unor îngrijiri în cazul apariţiei unor complicaţii şi realizarea unui
program educaţional adecvat. La ora actuală în lume există, probabil, peste 150 milioane de
diabetici, din care 10-15% sunt tratați cu insulină. Studiile epidemiologice efectuate în diferite
țări subliniază faptul că în ultimele decenii, creșterea procentului pacienților cu diabet zaharat a
fost paralelă cu creșterea standardului de viață .
Problema diabetului zaharat este foarte importantă peste tot în lume, atât datorită
frecvenței dar și a gravității bolii, diabetul zaharat afectând negativ speranța de viață și calitatea
acesteia. Se consideră că diabetul este principala cauză de cecitate la adulții cu vârste între 20 și
74 de ani, Nu în ultimul rând, diabetul zaharateste o boală foarte costisitoare datorită evoluției
cronice îndelungate, dar și datorită faptului că asistența medicală, deși gratuită pentru diabetici,
este foarte scumpă pentru societate.
Aceste date m-au motivat să caut să aprofundez cunoştinţele teoretice şi practice
referitoare la coma diabetică, pentru ca în practicarea viitoarei mele profesii să pot aduce, pe cât
posibil, şi contribuţia mea personală la prevenirea bolii, dar şi a complicaţiilor acesteia, precum
şi pentru a putea acorda îngrijirile specifice afecţiunii cu profesionalism desăvârşit.

4
 CAP. I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie aparatului afectat

1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului afectat

Pancreasul este o glandă cu dublă secreţie - externă şi internă - anexată duodenului. Prin
structura şi aspectul exterior prezintă asemănări cu glandele salivare, motiv pentru care a mai
fost numit şi „glanda salivară abdominală”. Forma neregulată, asemănătoare unui ciocan.

Forma pancreasului este una alungită transversal, are o extremitate dreaptă mai
voluminoasă, iar porţiunea stângă mai subţiată, ascuţită. Este turtit anterioposterior şi este aplicat
pe peretele posterior al abdomeniului.

Direcţia transversală uşor ascendentă de la dreapta spre stânga. De asemenea prezintă o

curbură cu concavitatea posterioară, determinată de coloana vertebrală.

Culoarea pancreasului este roz-cenuşie, aceasta devinenind roşie în timpul activităţii.

Suprafaţa are un aspect lobulat.

Consistenţa pancreasului este una relativ fermă, dar elastică, ceea ce face ca organele din
vecinătate să-şi lase amprenta pe acesta. Este friabil, se rupe uşor, în secţiune are aspect cărnos.

Dimensiunile pancreasului:

 lungimea: 15 - 20 cm;
 înălţimea: 4 -5 cm (la nivelul capului);
 grosime: 2 cm.
Pancreasul este ceva mai voluminos la bărbat decât la femeie. Ajunge la dimensiunile
maxime până la 40 ani, pentru ca după 50 ani să descrească treptat.

Greutatea este în medie de 80 grame.

Configuraţie exterioară

Pancreasul este format din două porţiuni perpendiculare una peste alta. Porţiunea dreaptă
orientată vertical e mai voluminoasă şi se numeşte cap. Porţiunea orizonatală, fiind uşor oblică în
sus şi spre stânga, aceasta numindu-se corp; ea se termină ascuţindu-se spre coadă.

5
 Capul are forma aproximativ circulară şi prezintă două feţe (anterioară şi posterioară) şi o
circumferinţă. Din marginea stângă a porţiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care
se curbează şi se îndreaptă medial şi în jos, prin spatele vaselor mezenterice superioare, se
numeşte procesul uncinat. Între cap şi procesul unciant se formează o scobitură adâncă incinzura
pancreatică.

Corpul are o formă de prismă triunghiulară cu trei feţe şi trei margini. Faţa anterioară
prezintă în vecinatatea capului o proeminenţă joasă şi rotunjită tuberozitatea omenală, spre
stânga prezintă o depresiune largă şi puţin adâncă, impresiunea gastrică în care se aşează
stomacul. Faţa inferioară este străbătută de două şanţuri, pentru artera şi vena lineală (splenică).
Faţa posterioară ”priveşte” spre organele etajului submezocolic. Marginile se formează la
întâlnirea feţelor şi sunt: superioare, anterioare şi inferioare.

Coada se continuă fără o limita netă cu corpul. Ea poate avea forme diferite şi poate fi
lungă sau scurtă.

Localizarea pancreasului

Pancreasul este situat profund în abdomen şi este aplicat pe coloana vertebrală. La

dreapta lui se găseşte duodenul, la stânga splina. El este împărţit prin inserţia mezocolonului
transvers în două porţiuni: supramezocolică şi submezocolică.

Pancreasul răspunde primei vertebre lombare, el poate urca până la a 12-a vertebră
toracală (situaţie înaltă), sau poate coborî până la a 3-a vertebră lombară (situaţie joasă), deci
pancreasul ocupă epigastrul, iar prin coadă pătrunde în hipocondrul stâng.

Proiecţia în plan, la suprafaţa corpului

 superior în plan orizontal trece prin extremitatea anterioară a coastelor opt;

 inferior în plan orizontal trece la două laţimi de degete deasupra ombilicului;
 la dreapta în plan sagital la două degete în dreapta liniei mediane;
 la stânga în plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculară stânga.

Mijloace de fixare - Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavităţii
abdominale. El este menţinut în poziţia sa prin: conexiunile cu duodenul în care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenţă retroduodeno-pancreatică Treitz
prin vase şi nervi. Acestora li se adaugă presa abdominală.

6
 Porţiunile pancreasului au o fixare diferită. Capul este cuprins în concavitatea duodenală
şi este mai bine fixat decât coada legată de splină prin ligamentul splenico-lineal. În cazuri
excepţionale, pancreasul poate fi deplasat în torace sau să formeze conţinutul unei hernii
ombilicale.

Raporturile pancreasului
Raporturile pancreasului, în special cele ale capului, se aseamănă, în bună parte, cu
raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de „simbioza duodeno-pancreatică”.

Capul pancreasului este cuprins în concavitatea duodenului, de care aderă prin tracturi
conjunctive solide. Faţa anterioară a capului pancreasului este acoperită de peritoneu. Porţiunea
supramezocolică este acoperită înainte de porţiunea pilorică a stomacului şi răspunde bursei
omenale. Porţiunea submezocolică răspunde cavităţii periteonale mari şi vine în raport cu
colonul transvers şi cu ansele intestinului subţire. Faţa posterioară are un raport foarte important
cu ductul coledoc, care este aplicat pe ea prin fascia de coalescenţă retroduodeno-pancreatica
Treitz (acest raport explica de ce inflamaţia ductului coledoc se poate propaga la pancreas şi să
dea pancreatite).

Corpul pancreasului stabileşte următoarele raporturi:

 faţa anterioară vine în raport cu faţa posterioară a stomacului (impresiunea gastrică) şi

este acoperită de peritoneul perietal al bursei;
 faţa posterioară, neacoperită de peritoneu, este în raport cu fascia retroduodeno-
pancreatică Treitz;
 faţa inferioară este acoperită de peritoneu şi prezintă trei impresiuni lăsate de organe:
flexura duodeno-jejunală, ansele jejunale şi colonul transvers;
 marginea superioară vine în raport cu plexul celiac (care se prelungeşte şi pe faţa
posterioară);
 marginea anterioară răspunde inserţiei mezocolonului transvers.
 marginea inferioară este aplicată pe peretele abdominal posterior.
Coada pancreasului se îndreaptă spre splină.

Uneori cele două organe vin în contact, alteori rămân îndepărtate, ele sunt legate prin
ligamentul frenico-lineal.

7
Structura pancreasului
Pancresul este o glandă amficrină (mixtă) cu secreţie exocrină şi endocrină. La periferie
glanda are o capsulă conjunctivă subţire, slab dezvoltată, care continuă în interiorul organului
formând septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separă incomplet lobii şi lobulii. În
structura glandei pancreatice se disting două părţi componente: masa principală (cu funcţie
exocrină) şi o parte mai mică (cu funcţie endocrină, formată din insulite de celule dispersate în
ţesutul exocrin - insulele Langerhans).

Pancreasul exocrin reprezintă 97-98% din volumul glandei şi este format din acini de
formă sferică sau ovoidală, asemănători cu cei din carotidă.

Pancreasul endocrin este reprezentat de Insululele lui Langerhans, răspândite difuz în

ţesutul exocrin. Constitue 1-3% din volumul glandei şi sunt mai numeroase la nivelul cozii.

Canalele excretoare ale pancreasului sunt: cel principal (Wirsung) şi cel accesor
(Santorini). Amândouă sunt confundate în parenchimul glandular şi se deschid în duoden.

Ductul panctreatic - canalul lui Wirsung - străbate pancreasul de la coadă spre cap, la
egală distanţă între marginea superioară şi cea inferioară (mai aproape de faţa posterioară). Ajuns
la nivelul capului, ductul se curbează în jos, apoi spre dreapta, se alătură ductului coledoc,
perforează împreună tunica musculară şi se deschid împreună în ampula hepato-pancreatică a lui
Vater. Această proemină pe suprafaţa interioară a duodenului sub forma papilei mari în vârful
căreia se afla orificiul de deschidere a ampulei în duoden. Înainte de deschiderea ampulei ductul
pancreatic are un sfincter format dintr-un manşon de fibre musculare netede. Uneori coledocul şi
ductul pancreatic se pot deschide separat în duoden.

Ductul panctreatic accesor - canalul Santorini - ia naştere din ductul principal în locul
unde acesta se curbează în jos, de aici se îndreaptă, străbătând capul pancreasului spre duoden,
unde se deschide le 3 cm deasupra papilei mari, la nivelul papilei duodenale mici. Când ductul
Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata şi asigură scurgerea sucului pancreatic în
duoden.

Vascularizaţie şi inervaţie
Pancreasul este un organ bogat vascularizat.

Irigaţia arterială este dată de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hepatică
şi mezenterică superioară) şi de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice).

Venele se formează în reţele parelele cu arterele având în general

8
dispoziţie. Sângele de la pancreas se varsă în vena portă.

Vasele limfatice merg în limfonodulii peripancreatici şi, în special, retropancreatici.

Inervaţia vegetativă simpatică şi parasimpatică este dată de plexul celiac şi plexul

mezenteric superior şi lineal.

Pancreasul exocrin
Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid
limpede, uneori cu conţinut de mucus care se adaugă în canalele excretoare cu un pH 8. La om se
elimină zilnic o cantitate de 200-800ml. Conţine substanţe anorganice, cea mai importantă fiind
bicarbonatul (care îi conferă caracterul alcalin) şi substanţe organice (componentul cel mai
important fiind enzimele).

Componentele anorganice

Bicarbonatul este secretat în ductele pancreatice printr-un proces activ (însoţit de

creşterea consumului de oxigen) ce realizează o concentraţie mare (cca 70mEq/l). El antrenează
osmotic şi apa de-a lungul ductului pancreatic. Transportul de bicarbonat este realizat printr-o
pompă situată în membrana apicală a celulelor epiteliale, care introduce concomitent în celulă
ioni de clor. Eliberarea clorului este invers proporţională cu a bicarbonatului.

PH-ul sucului pancreatic reflectă pH-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescând în
alcaloză metabolică şi scăzând în acidoza metabolică. Bicarbonatul neutralizează conţinutul acid
al duodenului.

În ductul pancreatic apare o cantitate mare de natriu transformat în schimbul potasiului.

Natriu şi potasiu se elimină prin sucul pancreatic într-o concentraţie asemănătoare cu a plasmei
ce se păstrează constantă. Secreţia acinară este izotonă, cea finală este hipertonă.

Componentele organice

Enzimele sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Acţionează asupra
celor trei principii alimentare şi se împart în: amilolitice (alfa-amilaza şi maltaza), lipolitice
(lipaza) şi proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).Secreţia enzimelor este
stimulată de acetilcolină, mediator al stimulării vagale, şi de colecistokinina (cck).

Enzimele amilolitice
Alfa-amilaza este mai puternică decât cea salivară deoarece digeră şi amidonul crud pe
care îl transformă în maltoză, maltotrioză şi dextrine. Acţiunea ei necesită prezenţa ionilor de
9
clor, pH-el optim de acţiune este 6,7-7. Maltaza este în cantitate mică în sucul pancreatic.
Împreună cu izmoltaza (din sucul intestinal) realizează hidroliza maltozei, maltotriozei şi
dextrinelor.

Enzime proteilitice
Tripsina secretată ca tripsinogen, activat în duoden de enterokinază (enzimă secretată de
mucoasa duodenală); se activează şi autocatalitic. În activare intervin ionii de calciu. Ea desface
legăturile peptidice ale proteinelor şi ale polipeptidelor rezultând di-tri-tetra-peptide şi unii
aminoacizi. PH-ul optim de acţiune este 8. Acţiunea tripsinei asupra ţesutului pancreatic este
împiedicată de inhibitori ce se află în ţesutul pancreatic.

Chimiotripsina derivă din chimiotripsinogenul activat de tripsină. Acţionează asemănător

cu tripsina, coagulând însă laptele (tripsina coagulează sângele). Calciu stabilizează enzima. PH-
ul optim pentru acţiune este 8.

Există inhibitori intrapancreatici şi pentru chimiotripsina.

Enzimele lipolitice
Lipaza desface trigliceridele în acizi graşi, monogliceride şi glicerol. Acţionează împreună
cu acizii biliari la interfaţa apalipide. PH-ul optim de acţiune este 7-9. Activatorii sunt clor,
natriu şi ionii de calciu.

Pancreasul endocrin

Insulina este secretată de celulele B din insulele Langerhans. Ea reglează în special

metabolismul glucidic, dar şi cel lipdic şi protidic. Are acţiune hipoglicemiantă menţinând
glicemia la nivelul fiziologic prin îndreptarea excesului de glucoză spre ficat (unde se
depozitează sub formă de glicogen) şi stimularea utilizării ei tisulare. În metabolismul glucidic
intervine şi glucagonul (cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul
hepatic şi împiedicarea utilizării ei tisulare.

Glucagonul este secretat de celulele A. Pancreasul endocrin conţine şi celulele D care

secretă somatostatina (STS) şi gastrina, prima participând la reglarea metabolismului glucidic,
inhibând secreţia celulelor A şi B. Pancreasul endocrin posedă şi celule care secretă polipeptidul
pancreatic (celulele PP).

Celulele A, B şi D se află în anumite zone învecinate, funcţionând ca celule paracrine. Se

influenţează prin deversarea produsului de secreţie în lichidul interstiţial sau prin contingente
morfo-funcţionale, prin joncţiuni prin care citoplasmele celulelor învecinate comunică direct.
10
 Insulina, principalul hormon glicoreglator, este sintetizată sub forma unui polipeptid, care
se elimină din celule prin exocitoză (cu intervenţia ionilor de calciu) în capilarele pancreasului.
Ea circula liberă în sânge. Iniţial este preluată de circulaţia portă. Dispare din circulaţie prin
metabolizare în ficat şi rinichi şi prin fixare pe receptori. Ţesutul nervos (cu excepţia unor zone
speciale) şi globulele roşii nu au receptori pentru insulină şi nici nu o utilizează.

Hipoglicemia rezulatată dintr-un exces de insulină este letală prin afectarea funcţiilor
nervoase vitale.

Efectele metabolice ale insulinei

Insulina intervine în reglarea metabolismului intermediar glucidic, dar şi în cel lipidic şi

protidic. Hipoinsulinismul produce prin dereglări ale metabolismului intermediar, diabetul
zaharat. Coma diabetică este efectul insulinei asupra metabolismului proteic; este explicată
importanţa insulinei în procesele de sinteză şi crestere, asemănătoare cu al hormonului
somatotrop şi a celor tiroidieni. Ţesuturile prin care intervine în reglarea metabolismului
intermediar sunt: hepatic, muscular şi adipos.

Insulina are efect hipoglicemic, deoarece facilitează penetrarea glucozei în hepatocit şi în

alte ţesuturi ca cel muscular şi stimulează glicogeneza hepatică.

Reglarea secreţiei de insulină

Hiperglicemia stimulează secreţia de insulină direct, fără intervenţia

sistemului nervos. Insulina scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie la menţinerea
unui nivel glicemic normal. Secreţia de insulină este stimulată şi de manoză şi fructoză
(convertită intracelular în glucoză). Alţi stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA).

Secreţia de insulină este mai mare după ingestia de glucoză (prin acţiunea asupra
mucoasei gastro-intestinale) decât după administrarea intravenoasă. Un asemenea efect îl au şi
unii aminoacizi. Stimularea secreţiei de insulină prin ingestia de glucoză şi aminoacizi se explică
prin secreţia de hormoni digestivi produsă. Acest mecanism secretor se adaugă acţiunii directe,
prin sânge a glucozei pe secreţia de insulină, având caracterul unei reacţii de anticipare, glucoza
întâlnind în sânge o concentraţie crescută de insulină.

Secreţia de insulină este stimulată vag prin intermediul acetilocolinei. Efectul vagal este
inhibat de atropină. Simpaticul inhibă secreţia de insulină.

11
 Glucagonul este un polipeptid sintetizat în celulele A ale pancreasului endocrin. Are un
puternic efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect
hipoglicemiant. Stimulează glicogenoliza, acţiune ajutată de un efect neoglicogenetic ce susţine
rezerva de glicogen. Glucagonul actionează cu predilecţie de hepatocit eliberând în circulaţie
glucoză.

Reglarea secreţiei de glucagon

Hipoglicemia stimulează secreţia de glucagon rezultând o revenire la normal a glicemiei.

Hiperglicemia inhibă secreţia de glucagon realizându-se un feed-back negativ complementar cu
cel realizat de reacţia inversă a hiperglicemiei cu secreţia de insulină.

Secreţia de glucagon este stimulată şi de aminoacizi, în special de cei glicoformatori

(alanina, serina, glicocol) care acţionează prin sânge. Asemeni insulinei, glucagonul este stimulat
şi prin glucoză şi aminoacizii din intestin.

Secreţia de glucagon creşte în efort fizic şi stres de orice natură prin sistemul nervos simpatic,
disponibilizând o cantitate crescută de glucoză pentru ţesutul muscular prin mobilizarea ei din
glicogenul hepatic. Parasimpaticul, prin acetilcolină, stimulează secreţia de glucagon.

Secreţia de glucagon creşte în primele zile rezultând o mobilizare a glucozei disponibile

din organism.

Secreţia de glucagon este inhibată de hiperglicemie, acizii graşi liberi din plasmă, corpii
cetonici şi insulină.

Somatostatina (STS) şi secretia de insulina şi glucagon

STS a fost descoperită iniţial ca hormon hipotalamic ce inhibă secreţia de hormon

somatotrop. Ulterior s-au descoperit şi alte surse şi roluri. În general STS are un efect inhibitor
pe funcţiile pe care le influenţează. STS este secretată de celulele D din pancresul endocrin,
celule situate în vecinatatea celulelor A şi B. Celulele D secretă şi gastrină. STS inhibă secreţia
de insulină şi glucagon acţionând ca un hormon paracrin.

Secreţia STS este stimulată de factorii care cresc secreţia de insulină, hipoglicemie, unii
aminoacizi. STS poate ajunge în circulaţia generală acţionând ca un hormon sistemic.

Polipeptidul pancreatic (PP)

12
 Secretat de celulele pancreatice şi celulele tractului digestiv. Secreţia lui este inhibată de
STS. Rolul lui în metabolismul glucidic şi intermediar nu este precizat. Nu afectează glicemia.

1.2 COMA DIABETICĂ

1.2.1. DEFINIȚIE

Coma diabetică este o complicație a diabetului care pune viața în pericol și care cauzează
inconștiența. Poate să apară atunci când zahărul din sânge devine prea mare sau periculos de
scăzut.

1.2.2. ETIOLOGIE

Extremele glicemice prelungite – glicemia care este ori prea mare ori prea mcia – pot
determina diferite afectiuni, toate putand duce la coma diabetica.

1. Cetoacidoza diabetica
Daca celulele musculare sunt private de energie, organismul poate raspunde prin
metabolizarea grasimilor stocate. Acest proces formeaza acizi toxici cunoscuti ca cetone.
Lasata netratata, cetoacidoza diabetica poate duce la coma diabetica. Cetoacidoza
diabetica este mai frecventa la pacientii cu diabet de tip I, dar poate afecta si pacientii
cu diabet de tip II sau diabet gestational;

2. Sindromul hiperosmotic diabetic

Daca glicemia este peste 600 mg/dl sau 33 milimoli pe litru, conditia poarta numele de
sindrom hiperosmolar diabetic. Cand glicemia creste atat de mult, sangele devine gros,
asemanator unui sirop. Excesul de glucoza trece in urina, fenomen care declanseaza
procesul de filtrare care extrage o cantitate foarte mare de apa din organism. Lasat
netratat, sindromul hiperosmolar diabetic poate determina deshidratare amenintatoare de
viata si pierderea cunostintei. Sindromul hiperosmolar diabetic este mai frecvent la
pacientii varstnici cu diabet zaharat de tip II;

3. Hipoglicemia
Creierul are nevoie de glucoza pentru a functiona. In cazuri severe, hipoglicemia poate
determina pierderea cunostintei. Hipoglicemia este mai frecventa la pacientii care isi

13
 injecteaza prea multa insulina sau sar peste o masa sau gustare. Exercitiile fizice prea
viguroase sau consumul unei cantitati prea mari de alcool pot avea acelasi efect.
Rapiditatea cu care scade glicemia influenteaza simptomele hipoglicemiei. Spre exemplu,
daca dureaza cateva ore pentru ca glicemia sa scada cu 50mg/dL, simptomele pot fi
minime. Daca glicemia scade cu aceeasi cantitate in cateva minute, simptomele vor fi mai
pronuntate.

1.2.3. PATOGENIE

O coma diabetica nu apare de nicaieri. Mai intai pacientul va prezenta semne si simptome
ale hiper sau hipoglicemiei.

Hiperglicemia
Daca nivelul glicemiei este prea mare, pacientul manifestă:
- sete;
- urinare frecventa;
- gura uscata;
- greturi;
- varsaturi;
- dispnee.

Hipoglicemia
Daca nivelul glicemiei este prea mic, pacientul poate manifesta:
- tremuraturi si nervozitate;
- oboseala;
- transpiratii;
- foame;
- iritabilitate;
- confuzie.

1.2.4. DIAGNOSTIC CLINIC

Semnele clinice sunt asemănătoare cu cele din precoma diabetică, dar mult mai intense.
Deshidratarea este maximă, dispneea Kussmaul devine impresionantă prin frecvenţa şi
amplitudinea respiraţiilor, simptomatologia digestivă este severă. Bolnavul este inert, flasc,
cu sau fără pierdere de conştienţă. Trebuie menţionat faptul că termenul de comă, în acest

14
 caz, nu are semnificaţia clasică, aceea de pierdere a conştienţei. Aceasta este abolită numai în
foarte puţine cazuri (sub 10%).

1.2.5. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Coma diabetica este o urgenta medicala. In cazul comei diabetice, diagnosticul prompt
este esential. Echipa medicală va realiza un examen fizic complet si poate intreba
apartinatorii despre istoricul medical. Sunt necesare, de asemeni, diferite teste de laborator.
Diagnosticul pozitiv se pune în urma examenului clinic care prezintă simptomele şi
semnele mai sus menţionate (se bazează pe anamneză), tablou clinic şi pe investigaţiile
paraclinice.
Medicul măsoară:
- nivelul glicemiei;
- nivelul cetonelor;
- cantitatea de nitrogen sau creatinina (un produs de metabolism al creatinei, un constituent
important al muschiului) din sange;
- Hematocritul (proportia celulelor rosii si a limfei din sange);
- Nivelul potasiului din sange.

1.2.6 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Va fi deosebit de la caz la caz, după predominanţa simptomelor. În prezenţa unei come la un

pacient diabetic, mai ales dacă acesta este tratat cu insulină, primele diagnostice luate în
considerare sunt coma hipoglicemică şi coma cetoacidozică.

Diferenţierea comei cetoacidozice de cea hipoglicemică

Coma
Criteriul Coma hipoglicemică
cetoacidozică

rapid (minute), uneori neprecedată

Debut lent, progresiv
de semne de alarmă

normală, transpiraţie adesea, dar

neobligatorie în comele prelungite
Hidratare deshidratare
sau la cei cu anhidroză prin
neuropatie vegetativă

15
 Tonus
scăzut crescut, contracturi
muscular

agitat, adesea, cu convulsii şi semnul

Neuropsihic liniştit, aton Babinski (bilateral sau unilateral),
putând mima o comă neurologică

hiperglicemie, hipoglicemie (sub 50 mg%), de

Biologic glicozurie, regulă, fără glicozurie şi fără
cetonurie cetonurie

Nu trebuie omis faptul că diabeticii pot dezvolta şi come de altă natură:

 come neurologice (frecvente);

 come acidotice de altă etiologie: uremică, intoxicaţii exogene (etanol, metanol, antigeluri
etc.);
 comă hiperglicemică hiperosmolară (vezi mai jos);
 comă mixtă, diabetică şi lactică (vezi mai jos);
 orice altă comă.

1.2.7. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC

Dacă sunt lăsate netratate, complicațiile care rezultă din coma diabetică pot include: leziuni
cerebrale permanente și chiar moarte.

2. TRATAMENT

a) igieno-dietetic
Orice medicament antidiabetic nu are nici o valoare fără respectarea regimului.

În cazul pacientului cu comă diabetică, pe lângă tratamentul medicamentos,

regimul alimentar este un factor foarte important.Pacientul trebuie să respecte un
program strict al meselor, să consume doar alimentele recomandate de către medicul
specialist, să evite consumul de alcool și tutun.
Bolnavul trebuie să-şi cunoască bine regimul, conţinutul în glucide pentru fiecare
aliment în parte şi să-l respecte scrupulos.
Bolnavul trebuie să fie bine instruit asupra conţinutului glucidic al alimentelor.

16
 De asemenea, bolnavul trebuie să își deprindă un stil de viață sănătos, să evite oboseala
și sedentarismul și,să nu se expună la factori climatici externi.

Regulile de igienă trebuie bine cunoscute de diabetic, deoarece de respectarea sau

nerespectarea lor, depinde apariţia unor complicaţii severe. în general se recomandă:
- curăţenie corporală generală frecventă (baie generală zilnică cu apa şi săpun), urmată de
schimbarea zilnică a lenjeriei de corp.
- atenţie deosebită la îngrijirea danturii
- perfectă igienă a organelor genitale. Adeseori infecţiile genitale pot reprezenta punctul de
plecare a unor infecţii cu germeni rezistenţi (pielonefrite, pielite); atenţie deosebită persoanelor
obeze, unde igiena organelor genitale dar şi generale este mai greu de întreţinut.

b) medical
În faza de acido cetoză moderată, insulina şi regimul corect administrate sunt
suficiente, în faza de precomă, internarea este obligatorie. Se vor trata cauzele:
declanşante, infecţie, insuficienţă insulinică, dezechilibrul alimentar, stressul, etc. Se
administrează un regim hidric bogat, cu sucuri de zarzavat strecurate, sucuri de fructe,
băuturi sărate, etc. Se introduc prin perfuzie 500 - 1000 ml ser fiziologic, 250 - 500 ml
ser alcalin hiperto-nic,250 - 500 ml ser glucozat 10 - 20%, tamponat cu insulina (1 u.i.
la 2 g glucoza. Se măreşte doza de insulina cu 50 - 100%, peste cantitatea obişnuită. Se
adaugă 2 - 4 g K, în 24 de ore în perfuzie. în stadiul de comă diabetică, tratamentul este
complex. Se administrează 7-91 i.v., din care în primele două ore, 3 1 (ser fiziologic,
ser alcalin hiperton sau ser bicarbonatat izotonic).
Din a treia oră se administrează 500 - 1000 ml ser glucozat 20%, tamponat cu
insulina. Thamul se foloseşte în situaţii speciale. Glucoza se administrează pentru
dispariţia cetozei, prevenirea hipoglicemiei etc. Administrarea de K, i.v. în perfuzie este
obligatorie.
Când este posibilă rehidratarea orală, se administrează 2 -3 1 lichide în 24 de
ore, cu 10 - 14 g clorură de sodiu şi 8 - 10 g clorură de potasiu. Dozele de insulina
variază între 300 şi 600 u.i., administrate i.v. sau s.c. După caz se administrează şi
soluţii macromoleculare sau plasmă în caz de colaps, digitală etc. Corect tratat bolnavul
în comă diabetică, revine la normal în 6 - 8 ore.
De obicei constienta revine cand nivelul glicemiei ajunge la normal.
Pacientul rămâne sub observație până când starea i se va îmbunătăți și rezultatele
analizelor sanguine se vor prezenta în valori normale.

CAP. II. ÎNGRIJIRI GENERALE

17
2.1 Internarea pacientului în spital
Internarea pacientului cu comă diabetică se realizează pe baza actului de identitate şi a
biletului de internare sau a biletului de trimitere emis de către medicul de familie sau
specialist din ambulatoriu şi contrasemnat de medicul care efectuează internarea în clinica de
medicină internă.
Cazurile de urgenţă se internează fără bilet de trimitere, pacientului i se va întocmi o fişă
individuală de urgenţă ce va cuprinde investigarea, consultarea şi tratamentul pacientului
până la externarea acestuia din serviciul de urgenţă în vederea internării în spital, transferului
către o altă unitate sanitară sau plecării la domiciliu.
Începând cu primul contact cu pacientul, asistentul medical trebuie să-l îngrijească, să fie
explicit, să vorbească calm, să dovedească o pregătire pluridisciplinară, preocupare şi
înţelegere faţă de ceea ce simte pacientul, să aibă o activitate pozitivă şi faţă de aparţinători şi
să păstreze secretul profesional. Întrucât dispoziţia însoţitorilor se transmite de obicei
bolnavului, liniştea lor prezintă aceeaşi importanţă ca şi liniştirea bolnavului.
Bolnavii internaţi sunt înscrişi în biroul serviciului de primire în registrul de internări, se
completează foaia de observaţie clinică şi datele de identitate. Identificarea şi cunoaşterea
adresei exacte a bolnavului sau a celui mai apropiat aparţinător au o importanţă deosebită
pentru a se putea înştiinţa membrii familiei în cazul agravării bolii sau deces.
Bolnavul adus în spital va fi dezbrăcat şi examinat, se efectuează toaleta pacientului iar
dacă este cazul se va efectua deparazitarea. Pacienţilor, se va asigura o îmbrăcăminte
corespunzătoare (cu pijama sau cămaşă de noapte, papuci şi halat), vor fi conduşi pe secţie şi
repartizaţi pe saloane. Bolnavii vor fi examinaţi la internare de către medicul de gardă.
Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice şi patologice
(sânge, urină) în vederea efectuării unor examene de laborator urgente. La nevoie, dacă starea
pacientului necesită, se vor aplica primele măsuri terapeutice de mare urgenţă.
Asistentul medical trebuie să cunoască atitudinea care trebuie urmată în urgenţe, deoarece
poate fi pusă în situaţia de a recunoaşte şi a acorda primul ajutor, pentru a interveni corect
până la venirea medicului.
Cu ocazia internării, asistentul medical realizează interviul, acesta realizându-se sub
formă de dialog şi bazându-se pe o formă specială de interacţiune verbală. Interviul trebuie să
se desfăşoare în intimitate, într-o ambianţă plăcută, între asistent şi pacient. Interviul se
bazează pe abilitatea asistentului de a stabili o comunicare eficace şi clară prin menţinerea
unui contact vizual şi un limbaj care să dovedească pacientului dorinţa de a-l asculta.
Este foarte important ca personalul de îngrijire să-i explice pacientului în ce constau
18
 tratamentele la care va fi supus, efectele secundare ale medicaţiei ce pot apare: cefalee,
anorexie, tulburări de vedere, greţuri, vărsături.

2.2 Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza
acest lucru trebuie create condiţii favorabile, necesare ridicării forţei de apărare şi regenerare
a organismului şi scoaterii lui de sub eventualii factori nocivi ai mediului înconjurător.
Asistentul medical va prezenta pacientului secţia, va face cunoştinţă pacientului cu ceilalţi
pacienţi, va efectua instruirea bolnavului cu privire la regulamentul de ordine interioară al
spitalului.
Bolnavul este condus de asistent în salonul prealabil hotarat de către medic. Salonul se
alege în funcţie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si stadiul bolii) şi sex. Este o
obligaţie a asistentului medical asigurarea curăţeniei în saloane, de preferat ca saloanele să
fie orientate spre sud-est, zugrăvite în culori deschise, odihnitoare, cu iluminatul difuz şi
indirect, iar mobilierul vopsit în alb. Bolnavului i se aduce la cunoştinţă regulamentul de
ordine interioara a sectiei precum si indicaţiile medicului referitoare la alimentaţie, poziţie
indicată daca este cazul.
Patul trebuie să fie accesibil din toate părţile, lenjeria trebuie să fie curată şi schimbată ori
de câte ori este nevoie, acesta fiind locul în care pacientul îşi petrece majoritatea timpului. Se
vor înlătura toţi excitanţii auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative. Astfel se
va duce o luptă permanentă şi susţinută împotriva zgomotului. Crearea condiţiilor
asemănătoare anturajului obişnuit al bolnavului presupune şi lupta contra vicierii aerului din
spitale cu substanţe medicamentoase şi dezinfectante.
Asistentul medical trebuie să ştie cum să înlăture frica din conştiinţa bolnavului. Acesta
trebuie să privească cu încredere procedurile de tratament şi mijlocul cel mai bun pentru
obţinerea acestui lucru este folosirea unei tehnici corecte, exercitată cu instrumente bine
întreţinute, care reduce durerea la minimum sau o înlătură complet. Asistentul medical îşi
petrece timpul în care are sarcini concrete în saloane, printre bolnavi, dacă acesta nu
deranjează somnul bolnavilor. Realizarea unui anturaj terapeutic de protecţie depinde în
foarte mare măsură de asistentul medical.

2.3 Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați

2.3.1. Pregătirea patului şi accesoriilor lui

Patul trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele
19
de confort a pacientului, cât şi ale personalului de îngrijire. Trebuie să-i permită pacientului să se
poată mişca în voie, să nu-i limiteze mişcările, să poată la nevoie să coboare din pat, să poată sta
în poziţie şezând, sprijinindu-şi picioarele comod de podea. De asemenea, patul trebuie să
permită asistentului medical să poată efectua tehnicile de îngrijire, investigaţie şi tratament cât
mai comod. Patul trebuie să fie uşor de manipulat şi curăţat, prevăzut cu rotiţe, dispozitiv de
ridicare şi la nevoie apărătoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, muşama şi aleză. Pacientului i se oferă două perne şi o
patura din lână moale, uşor de întreţinut. Lenjeria trebuie să fie din bumbac cu cât mai putine
cusături. Cearşaful trebuie să fie destul de mare pentru a intra sub saltea.

2.3.2. Schimbarea lenjeriei de pat

1. Schimbarea lenjeriei fără pacient :

Pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de cearşaf simplu, cearşaf plic, două feţe
de pernă, una-două pături, două perne. Se îndepărtează noptiera de pat, după ce se îndepartează
noptiera de pe lângă pat se aşează un scaun cu spatar la capătul patului. Pe scaun se aşează, în
ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, pătura, împăturite corect.
Cearşaful se aşează la mijlocul saltelei; se desface şi se întinde o parte a cearşafului spre
căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus. Cearşaful se introduce adânc sub saltea la ambele
capete. Se execută colţul apoi se introduce sub saltea toată partea laterală a cearşafului. Se
întinde bine cearşaful să nu prezinte cute.
Dacă este nevoie se aşează muşamaua şi se acoperă cu aleză. Pernele se introduc în feţele
de pernă curate şi se aşează pe pat.

2. Schimbarea lenjeriei cu pacientul în pat:

Se efectuează atunci când starea pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Această
manevră se execută de obicei dimineaţa, înainte de curăţenie, după măsurarea temperaturii,
tensiunii arteriale (T.A.), luarea pulsului şi toaleta pacientului, dar la nevoie se execută de mai
multe ori pe zi. În funcţie de starea pacientului lenjeria se poate schimba în lungime sau în
lăţimea patului.
Lenjeria de pat se aşează pe un scaun în ordinea priorităţii, impăturite în felul următor :
- pătura şi cearşaful de sub patură se împăturesc fiecare în trei sub formă de armonică
- aleza se rulează împreună cu muşamaua fie în lăţime, fie în lungime în funcţie de
metoda aleasă pentru schimbarea patului
- cearsaful se rulează în lungime / lăţime
20
 Pacientul se informează asupra tehnicii ce urmează a fi efectuată, se linişteşte şi se
asigură că manopera va fi facută cu blândeţe, că manevrele efectuate nu-i vor cauza dureri şi i se
cere cooperarea. Se asigură intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitându-se curenţii de
aer.
Când schimbarea lenjeriei se face în lungimea patului, pacientul va fi întors în decubit
lateral. Realizarea acestei tehnici necesită două asistente, acestea aşezându-se de o parte şi de alta
a patului. Asistenta din partea dreaptă prinde pacientul cu mâna dreaptă în axila dreapta, îl ridică
uşor, iar mâna stângă o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebraţ. Apoi cu mâna
dreaptă , retrasă de sub axilă, trage uşor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea
deplasat uşor în aceeaşi direcţie. Se aşează apoi în dreptul genunchilor pacientului, introduce
mâna stângă sub genunchii acestuia flectându-i puţin, iar cu mâna dreaptă îi flectează uşor
gambele pe coapse.
Din această poziţie se întoarce pacientul în decubit lateral drept, sprijinindu-l în regiunea
omoplaţilor şi a genunchilor, pacientul se menţine acoperit. Asistenta din partea stângă rulează
cearsaful împreună cu muşamaua şi aleza murdară până la spatele pacientului, sulul de lenjerie
murdară se află în acel moment alături de sulul lenjeriei curate.
Pe jumătatea liberă a patului se derulează cearşaful curat, muşamaua şi aleza pregătită
mai înainte. Se întinde bine cearşaful curat pe jumatatea liberă a patului şi se aşează o pernă
îmbracată în faţa de pernă curată, apoi se aduce pacientul în decubit dorsal cu multă blândeţe,
sprijinindu-l în regiunea omoplaţilor şi sub genunchi.
Pentru a introduce pacientul în decubit lateral stâng, asistenta din partea stângă
procedează la fel ca şi în cazul întoarcerii în decubit lateral drept : prinde pacientul de axila
stângă, îl ridică uşor, introduce mâna dreaptă sub umerii lui, sprijină capul pe antebraţ şi după
aceeaşi procedură întoarce pacientul în decubit lateral stâng aducându-l dincolo de cele două
suluri de lenjerie. Asistenta rulează mai departe, din partea dreaptă, lenjeria murdara o
indepartează, introducând-o în sacul de rufe murdare, apoi derulează lenjeria curată şi o întinde
bine, iar pacientul este readus în decubit dorsal, sprijinit de cele două asistente.
Dupa acesta, se efectuează colţurile, pătura de deasupra pacientului se împatureste în trei
şi se aşează pe un scaun, pacientul rămând acoperit cu cearsaful folosit până atunci. Peste
aceasta, asistenta aşează cearşaful curat împăturit anterior în trei, în forma de armonică astfel ca
una din marginile libere să ajungă sub barbia pacientului. Colţurile de sus ale cearşafului curat se
ţin cu mâna fie de către pacient, fie de o altă persoană.
Cele două asistente, care sunt de o parte şi de alta a patului, prind cu o mână colţurile
inferioare ale cearşafului curat, iar cu cealaltă mână colţurile superioare ale cearşafului murdar
şi, printr-o miscare în direcţia picioarelor pacientului, îndepărtează cearşaful murdar şi acoperă,
21
în acelaşi timp pacientul cu cearşaful curat. Se aşează pătura peste cearsaf, răsfrângând marginea
dinspre cap peste pătură. Se continuă aranjarea patului , se pliază pătura cu cearşaful deasupra
degetelor de la picioarele pacientului.
Atunci când pacientul poate fi aşezat în poziţie şezând, schimbarea lenjeriei se face în
lăţimea patului. Procedura se efectuează de asemenea, de către două persoane : una sprijină
pacientul, cealaltă rulează lenjeria murdară, aşează şi derulează cearsaful curat.După efectuarea
fiecărei proceduri, asistenta trebuie să se asigure că pacientul este aşezat cât mai confortabil. În
unele cazuri, aleza trebuie schimbată de mai multe ori pe zi, fără să fie nevoie de schimbarea
cearşafului.

2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului

Pentru a asigura o igienă corespunzătoare pacienţilor cu comă diabetică, asistentul
medical explorează obiceiurile pacientului privind efectuarea igienei, planifică un program de
igienă a pacientului, la nevoie îl învaţă cu privire la anumite reguli de efectuare a igienei
corporale.
Bolnavii obişnuiţi cu igiena corporală se spală singuri sau pretind de la personal spălarea
corpului, toaleta cavităţii bucale, întreţinerea părului, schimbarea lenjeriei de noapte cu lenjerie
proaspătă de zi.
În funcţie de starea generală a bolnavului şi tradiţiile spitalului, baia generală se va
efectua în vană sau sub duş. Asistentul medical pregăteşte camera de baie, verificând temperatura
din cameră, care trebuie să fie de 21-22 °C şi a apei de 37-38 °C, curăţenia generală, starea
grătarelor precum şi vana iar la nevoie ajută pacientul să se îmbrace, să se pieptene.
Deoarece pacienţii cu comă diabetică pot prezinta transpiraţii, asistentul medical va
asigura efectuarea toaletei parţiale a acestora şi schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Materiale necesare: paravan, săpun, mănuşi de baie, lenjerie curată de corp şi de pat,
lighean, bureţi de baie, prosoape curate şi uscate, alcool. Toaleta se va face cu mişcări blânde,
fără să creeze eforturi sau traumatisme bolnavului. Ordinea în care se va efectua toaleta trebuie
sa fie respectata: se va începe întotdeauna cu faţa, apoi urmează gâtul, membrele superioare,
partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioară a toracelui, regiunea sacrală,
coapsele, membrele inferioare, organele genitale şi la sfârşit regiunea perianală (schimbând pe
rând cele trei mănuşi).
După îndepărtarea apei, bolnavul se şterge, se schimbă în lenjerie curată personală sau a
spitalului, schimbându-se şi lenjeria de pat, după care se aşează bolnavul confortabil în pat şi se
înveleşte cu pătura.

22
2.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat
Asistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, dacă este independent sau
dependent în satisfacerea nevoii. Cu această ocazie se observa şi starea tegumentelor şi apariţia
unor eventuale modificări. Se verifică temperatura ambiantă (20-21°C) şi se evită curenţii de aer.
Bolnavul va fi izolat cu un paravan de anturajul sau.
Se pregătesc în apropiere materialele necesare toaletei, schimbarea lenjeriei patului,
lenjeriei bolnavului şi materialele necesare pentru prevenirea escarelor.Temperatura apei trebuie
să fie de 37-38°C.
Bolnavul va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu un cearşaf şi patură. Se descoperă
progresiv numai partea care se va spăla. Se stoarce bine buretele sau manuşa de baie pentru a nu
se scurge apa în pat sau pe bolnav. Ordinea în care se face toaleta este : spălat, clătit, uscat. Se
săpuneste regiunea după care se clăteşte ferm, dar fără brutalitate.
Apa calda trebuie să fie din abundenţă, să fie schimbată ori de câte ori este nevoie. Se
insista la pliuri, sub sâni, la mâini, la spaţiile interdigitale, la coate şi axile. Se mobilizează
articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele predispuse escarelor. La toaleta pe
regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu muşamauă şi aleză în funcţie de regiunea pe
care o spălăm.
La toaleta pe regiuni cu bolnavul în pat se va respecta următoarea succesiune:
- faţă, gât, urechi, braţe şi mâini, partea anterioară a toracelui, abdomen, faţa
anterioară a coapselor;
Apoi, bolnavul va fi intors în decubit lateral şi se vor spăla: spatele, fesele, faţa
posterioară a coapselor. Bolnavul se aduce din nou în decubit dorsal şi se vor spăla: gambele şi
picioarele, organele, genitale externe, îngrijirea părului, toaleta cavităţii bucale.

Toaleta pe regiuni :
a)Îngrijirea ochilor
Scop: îndepărtarea secreţiilor şi prevenirea infecţiilor oculare.
Materiale necesare : apă sau ser fiziologic, tampon de tifon, comprese, mănuşi de baie, prosop,
taviţă renală. Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spală ochii cu ser fiziologic, cu
mâna acoperită cu manusă. Secreţiile se îndepărtează de la comisura externă spre cea internă. La
pacienţii inconştienţi secreţiile oculare se îndepărtează în mod regulat, se aplică comprese
îmbibate în ser fiziologic şi se picură lacrimi artificiale în mod repetat.

b) Îngrijirea mucoasei nazale

Scop: menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare, prevenirea infecţiilor nazale şi a
23
leziunilor mucoasei nazale în cazul în care pacientul prezintă sondă endo-nazală.
Materiale necesare: tampoane sterile montate pe bastonaşe, ser fiziologic, apă oxigenată diluată,
taviţă renală, manuşi de protecţie.
Efectuarea tehnicii : Se întoarce capul bolnavului uşor într-o parte, se dezlipeşte adezivul cu care
este lipită sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curaţă fiecare cu câte un tampon
umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curăţă cu apă oxigenată diluată. Se curăţă şi sonda, apoi
se reintroduce şi se fixează. Se supraveghează funcţionalitatea sondei şi pacientul.

c) Îngrijirea urechilor
Scop: menţinerea stării de curăţenie a pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern şi
îndepărtarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern şi a dopurilor de cerumen.
Materiale necesare: tampoane sterile montate pe beţişoare, apă, săpun, manuşa de baie, prosop,
tăviţă renală.
Efectuarea tehnicii : Se întoarce capul bolnavului uşor într-o parte, se introduce tamponul în
conductul auditiv extern şi se curăţă cu tamponul uscat. La introducerea tamponului trebuie avut
grijă de limita vizibilităţii. Pavilionul urechii se spală cu mâna cu manuşă, cu apă şi săpun
curăţând cu atenţie şanţurile pavilionului şi regiunea retroauriculară. Se limpezeşte şi se usucă cu
prosopul. Fiecare ureche se curăţă cu un tampon separat şi dacă din conductul auditiv extern se
scurge lichid cefalorahidian sau sânge se va chema medicul.

d) Îngrijirea cavităţii bucale

Scop: Obţnerea unei stări de bine a bolnavului, profilaxia infecţiilor cavităţii bucale şi profilaxia
cariilor dentare
Materiale necesare :
1. la pacientii conştienţi: periuţă, pastă de dinţi, prosop, tăviţă renală sau lighean, pahar
cu apă
2. la pacienţii inconştienţi: comprese, tampoane sterile din tifon, deschizător de gură,
spatulă linguală, pensa port-tampon, glicerină boraxată 20%, taviţă renală, mănuşi sterile

Efectuarea tehnicii:
Poziţia pacientului este în decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul protejând
lenjeria. Se introduce deschizătorul de gură între arcadele dentare, se şterge limba, bolta palatină,
suprafaţa internă şi externă a arcadei dentare cu tampoane îmbinate în glicerină boraxată cu
mişcări dinăuntru în afară. Cu un alt tampon se şterg dinţii, apoi se ung buzele. Toaleta se poate
24
face şi cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mâna fiind acoperită cu manuşă. La pacienţii
care prezintă proteză dentară, aceasta se va scoate, spăla şi păstra într-un pahar cu apă.

e) Îngrijirea unghiilor
Scop: asigurarea igienei pacientului, îndepărtarea depozitului subunghial care conţine germeni
patogeni.
Materiale necesare : apă şi săpun, forfecuţă, periuţă de unghii, pilă, prosop.
Efectuarea tehnicii : Unghiile se spală cu apă, săpun şi periuţa. Pentru spălarea piciorului acesta
va fi introdus într-un lighean. După spălare se face tăierea unghiilor cu mare atenţie pentru a nu
leza ţesuturile din jur. Instrumentele după utilizare se dezinfectează.

f) Îngrijirea părului
Scop: pregătirea pentru operaţii în zona feţei, pregătirea pentru electroencefalografie (EEG),
spălare igienică la pacientul cu spitalizare îndelungată, pentru starea de bine a pacientului.
Contraindicaţii : fracturi ale craniului, politraumatizaţi, bolnavii cu febră, boli ale pielii capului.
Materiale necesare: muşama, aleză, lighean, apă caldă, şampon, săpun, prosop, piaptăn, uscător
de păr
Efectuarea tehnicii :
Temperatura camerei trebuie să fie între 22-24°C. Poziţia bolnavului este în funcţie de starea sa :
şezând pe un scaun cu capul în faţă, şezând în pat, decubit dorsal oblic. Se protejează patul cu
muşama şi aleză. Se aşează ligheanul în funcţie de poziţia bolnavului astfel încât părul să ajungă
în lighian, se umezeşte părul, se şamponează, se masează uşor pielea capului, se limpezeşte, se
usucă, se piaptană. Se protejează pielea capului cu un prosop şi pacientul va sta confortabil în
pat.

g) Toaleta intima
Scop: igienic, menţinerea unei stări de confort fizic, în vederea efectuării unor tehnici la acest
nivel, sondajul vezical la femei şi bărbaţi, recoltarea de urină pentru urocultură. Se face de mai
multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, la cei cu sonde vezicale, înaintea intervenţiilor
chirurgicale în regiunea anală sau a organelor genitale, a căilor urinare şi în perioadele
menstruale la femei.
Materiale necesare: paravan, două bazinete, tampoane sterile din vată sau comprese, pensă port-
tampon, cană cu apă caldă, săpun lichid, prosop, manuşă de cauciuc, mănuşă de baie, muşama,
aleză.
Efectuarea tehnicii :
25
 Se controlează temperatura apei, se pregăteşte patul cu muşama şi aleză. Se asigură
intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aşează în poziţie ginecologică, se serveşte cu un
bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se îmbracă manuşa de cauciuc peste care se ia
manuşa de baie. Se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre anus turnând apa şi săpun. Se
limpezeste abundent, se îndepărtează bazinetul. Se usucă prin tamponare cu prosopul. Pliurile se
pudrează cu talc.

2.3.5. Observarea poziţiei bolnavului

În funcţie de starea generală şi de boala sa, bolnavul ocupă în pat o poziţie activă, pasivă
sau forţată.
Asistentul medical se află în permanenţă lângă bolnav pentru a sesiza orice modificare a
stării acestuia şi pentru a-l îngriji. El trebuie să dea dovadă de spirit de observaţie şi să comunice
medicului cele observate ca acesta să poată lua decizia optimă.
În supravegherea comportamentului pacientului, asistentul medical va urmări poziţia
bolnavului, care trădează gradul de severitate al bolii. Poziţia bolnavului cu comă diabetică este
de obicei decubitul dorsal, ea asigurând o bună postură.

2.3.6. Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului

Schimbarea poziţiei poate fi activă sau pasivă , cu ajutorul asistentei. La mobilizarea
pacientului trebuie respectate unele principii : sunt necesare două asistente, prinderea pacientului
se face precis şi sigur.
Exerciţiile se fac întotdeauna înainte de mese, aceste exerciţii fizice trebuiind intercalate
cu exerciţii de respiraţie.. Mobilizarea se începe încet şi se continuă în funcţie de răspunsul fizic
al pacientului.
Scopul mobilizării este mişcarea pacientului în vederea prevenirii escarelor ce pot să apară din
cauza imobilizării şi pentru recâştigarea independenţei. Schimbarea poziţiei pacienţilor
imobilizaţi se face din 2 în 2 ore, masându-se zonele de presiune predispuse escarelor.
Mobilizarea precoce a pacientului favorizează menţinerea mobilităţii articulare,
normalizarea tonusului muscular şi stimulează metabolismul. De asemenea favorizează circulaţia
sângelui, prevenind tromboflebitele.
2.3.7. Captarea eliminărilor
Scop: observarea caracterelor fiziologice şi patologice ale dejectiilor precum şi descoperirea
modificărilor lor patologice în vederea stabilirii diagnosticului.
a) Captarea materiilor fecale: Se separă patul de restul salonului cu paravan, se îndepartează
patura şi cearsaful care acopera pacientul. Patul se protejează cu muşamauă şi aleză. Pacientul se
26
dezbracă şi se introduce bazinetul cald sub zona sacrală apoi se acoperă cu invelitoarea. Se
efectuează toaleta regiunii perianale şi se îndepartează bazinetul cu atenţie. După ce se acoperă
cu capacul se îndepartează din salon. Se îmbracă pacientul, se reface patul, se aeriseşte şi se
spală mâinile pacientului. Scaunul acoperit se pastrează pentru vizita medicală în locuri special
amenajate.
b) Captarea urinei: Servirea urinarelor se face în mod asemanător cu a bazinetelor. După
utilizare se golesc imediat, se spală la jet de apă caldă şi se dezinfectează.
Nu trebuie ignorate: cantitatea, culoarea, mirosul urinei, deoarece pot indica unele diagnostice.
c) Captarea sputei: Se face în recipiente spălate, sterilizate, uscate şi în care se pune soluţie
lizol 3% sau fenol 2,5%, amestecată cu sodă caustică. Atunci când se recoltează în
vederea unor analize de laborator nu se foloseşte dezinfectant.
Se instruieşte pacientul să nu înghita sputa, să nu o împrăştie, să folosească recipientul
dat. I se asigură scuipători de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie. După golire, se spală
cu apă rece, apoi cu apă caldă, cu perii special tinute în soluţie dezinfectantă. Se sterilizează
zilnic prin fierbere sau autoclavare.
d) Captarea vărsăturilor: Pacientul se aşează în funcţie de starea generală în poziţie şezând,
decubit dorsal cu capul întors într-o parte, decubit lateral (poziţie de siguranţă). Lenjeria de pat
se protejează cu muşama şi aleză, iar pacientul cu un prosop în jurul gâtului. Proteza dentară
mobilă se îndepartează, unde este cazul, şi se oferă pacientului o taviţă renală. Se încurajează
pacientul, i se oferă pahar cu apă aromata să-şi clatească gura.
Vărsătura se pastrează pentru vizita medicală. Caracterul varsăturii şi frecvenţa se
notează în foaia de temperatură. Se spală şi se dezinfectează recipientele, se pregătesc pentru
sterilizare prin fierbere sau autoclavare.

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Una din atribuţiile principale ale asistentului medical este urmărirea funcţiilor vitale: puls,
tensiune arterială, respiraţie, temperatură corporală.
Asistenta medicală va urmări cu atenţie : temperatura, culoarea sclerelor şi tegumentelor,
pruritul, apariţia edemelor, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea corporală.
Asistenta medicala măsoară, notează şi interpretează valorile funcţiilor vitale : puls, tensiune
arterială, respiraţie, temperatură şi la orice modificare va avertiza medicul.
Buna desfăşurare a evoluţiei se urmăreşte după graficul respiraţiei, temperaturii, al pulsului
şi prin înregistrarea valorilor tensiunii arteriale.
a) Respiraţia se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a pacientului, fiind indiciu
27
al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt : tipul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor respiratorii, ritmul,
frecvenţa.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatură a
bolnavului.
Efectuarea tehnicii : Asistenta aşează pacientul în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce
urmează a fi executată. Plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi numără
inspiraţiile timp de un minut.
Respiraţia se notează printr-un punct cu un pix sau creion cu mină de culoare verde. Fiecărei linii
orizontale îi corespund două respiraţii.
b)Tensiunea arterială : reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arterelor.
Valoarea sa variază în funcţie de: puterea de contracţie a inimii, rezistenţa pe care o opun vasele
de sânge (vasele îngustate aterosclerotic determină creşterea tensiunii arteriale). Tensiunea
arterială se va măsura la indicaţia medicului în clino şi ortostatism în diferite momente ale zilei.
Ştiinţific, tensiunea arterială o determinăm cu tensiometrul mecanic sau electronic . Metoda de
măsurare este indirectă; determinăm forţa necesară comprimării unei artere care practic
echivalează cu tensiunea din artere.

Metode de măsurare:
- Metoda Riva-Rocci, foloseşte manometru cu mercur;
- Metoda ascultatorie (Korotkoff), este cea mai uzuală.
c)Pulsul, scopul măsurării acestuia urmărind obţinerea informaţiilor privind starea
anatomo-funcţională a inimii şi vaselor de sânge. Bolnavul va fi anunţat că i se va măsura pulsul.
Bolnavul va fi ţinut în repaus 5-10 minute înaintea efectuării tehnicii. Se fixează degetele
palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează antebraţul la acelaşi nivel.
Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor de la mâna dreaptă până
se percep bataile pulsului. Se notează grafic în foaia de temperatură cu culoare roşie printr-un
punct, pentru fiecare linei orizontală se socotesc patru pulsaţii.
Calităţile pulsului sunt: frecvenţă, ritmicitate, amplitudine, volum. Variaţii patologice ale
frecvenţei: puls tahicardic; puls bradicardic. După ritmicitate: puls ritmic şi aritmic. După
amplitudine: cu amplitudine mică, filiform sau cu amplitudine crescută. Pulsul se poate măsura
la artera carotidă, cubitală, humerală, poplitee, tibială, tibială posterioară.
d)Temperatura, măsurarea temperaturii are ca scop descoperirea unor valori patologice ale
temperaturii corporale. Temperatura poate fi măsurată în cavităţi semiînchise: axilă, plica
inghinală, cavitatea bucală, sau cavităţi închise cum ar fi rectul sau vaginul.
28
 Materiale necesare: termometru maximal, tampoane de vată, prosop individual, săpun,
pahar cu soluţie de cloramină 1-2%, alcool sanitar.
Se verifică termometrul în ce priveşte integritatea, funcţionalitatea şi nivelul mercurului.
Se şterge cu soluţie dezinfectantă, se anunţă bolnavul aşezându-l într-o poziţie confortabilă, se
şterge axila cu prosop individual şi se aşează termometrul pe centrul axilei, paralel cu toracele.
Se menţine 10 minute. Se citeşte valoarea cifrică a temperaturii obţinute. Notarea grafică se face
cu culoarea albastră pe foaia de temperatură, pe verticala corespunzătoare datei şi timpului.
Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc două diviziuni de grad şi se uneşte valoarea
anterioară obţinută, formându-se curba termia. Temperatura normală variază între 36-37 °C. Ea
este mai scăzută dimineaţa decât seara. Se măsoară cu termometrul atât dimineaţa cât şi seara.
În ciroza hepatică apar modificări ale temperaturii. Febra, când apare, este expresia necrozei
inflamaţiei hepatice ori a unor afecţiuni supraadăugate.
e) Diureza, urmărirea diurezei este importantă în vederea stabilirii bilanţului hidric. Mai
ales în cazul hemoragiilor masive este importantă rehidratarea organismului. Pentru măsurarea
diurezei, urina se colectează pe 24 de ore în recipiente cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate şi
clătite cu apă distilată. Colectarea se începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină a doua zi la
aceeaşi oră. Pentru prevenirea fermentaţiei se vor adăuga la urină cristale de timol.

Diureza se notează in foaia de temperatură prin haşurarea pătrăţelelor corespunzătoare

cantităţii de urină şi zilei respective. Spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură
corespunde la 100 ml de urină. Cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, în mod normal este de
aproximativ 1500 ml.

2.5. Alimentaţia bolnavului

Bolnavul trebuie să fie bine instruit asupra conţinutului glucidic al alimentelor. El
trebuie să cunoască cele trei grupe mai importante de alimente:
- alimente care nu conţin glucide, sau care conţin cantităţi reduse, încât pot fi consumate fără
restricţie.
- alimente bogate în glucide, care sunt interzise diabeticului.
- alimente cu glucide în cantităţi moderate, care pot fi consumate, dar numai în cantităţile
stabilite de medic şi numai cu cântarul.
- cantitatea de glucide consumate zilnic, va fi cât mai apropiată de aceea a individului
normal, ţinându-se seama de muncă depusă, vârstă şi sex.
- raţia calorică va corespunde necesarului caloric al organismului, în raport cu vârsta, sexul,
stările fiziologice şi munca prestată.
29
 - se vor exclude glucidele concentrate: zahăr, produse zaharoase, făinoase etc.
- din alimentaţie nu trebuie să lipsească proteinele animale cu mare valoare biologică (lapte,
carne, brânzeturi, ouă, peşte), şi lipidele vegetale (uleiuri vegetale)
- pâinea va fi împărţită pe felii şi pe mese, cât mai exact.
- mesele se vor repartiza la ore cât mai precise (dimineaţa, ora 11, prânz, ora 17 şi seara).
Ultima masă va fi servită la ora 22, sub forma unei mici gustări.
- din alimente să nu lipsească fibrele, deoarece celulozicele, din legume, fructe, cereale,
chiar leguminoase uscate, scad glicemia şi previn cancerul de colon.

Alimentele care pot fi consumate fără restricţie sunt: carnea, peştele de toate sorturile, şunca,
brânzeturile fermentate, ouăle, grăsimile vegetale şi animale, legumele cu conţinut mic în
glucide (castraveţi, ridichi, varză acră, spanac, conopică, ciuperci, varză roşie etc). Importante
sunt alimentele care pot fi consumate numai cu cântarul: pâinea, făinoasele, toate derivatele de
cereale, fructele şi legumele cu conţinut mare glucidic, brânza de vaci, laptele, iaurtul, urda.
Alimentele bogate în glucide sunt numai cele de origine vegetală. Dintre cele de natură
animală numai laptele şi produsele lactate. După conţinutul lor în glucide, fructele şi legumele
se împart
în patru categorii:
- cu conţinut sub 5% glucide: legume (castraveţi, ardei graşi, ciuperci, conopidă, dovlecei,
fasole verde, lobodă, roşii, vinete, ridichi, salată verde, spanac, varză, bame), fructe (pepene
galben şi verde, nuci, grepfuri şi lămâi). Acestea pot fi consumate fără restricţie, fără cântar.
- cu conţinut de 10% glucide: legume (ceapă, morcov, rădăcină de pătrunjel, praz, ţe-lină),
fructe (cireşi, căpşuni, coacăze, mere creţeşti sau domneşti, portocale, fragi). Acestea trebuie
cântărite.
- cu conţinut de 15% glucide: legume (mazăre verde boabe, păstârnac), fructe (cireşe de iunie,
dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeură, vişini).
- cu conţinut de 20% glucide sunt: legume (usturoi, hrean, cartofi, leguminoase uscate
cântărite fierte - fasole, mazăre, linte), iar dintre fructe (struguri, prune uscate, pere
pergamute).
Sintetizând, se consumă cu cântarul merele de orice fel, portocale, cireşe, morcovi fierţi şi
cartofi. Sunt strict interzise: strugurii, prunele, perele pergamute, stafidele, curmalele şi
bananele.
Leguminoasele uscate se consumă fierte şi numai după ce se aruncă apa de fierbere. Dintre
celelalte alimente cu conţinut glucidic menţionăm:
- pâinea conţine 50% glucide
30
 - pastele făinoase şi derivatele de cereale, conţin - cântărite fierte - circa 20% glucide şi
nefierte 70%, deoarece prin fierbere şi îmbibare cu apă îşi măresc volumul de patru ori.
- mămăliguţa pripită, conţine înjur de 12% glucide (100 g pâine echivalează cu 400 g
mămăligă).
- laptele dulce sau bătut, iaurtul, brânza de vaci, conţin în medie 4% glucide. Zahărul şi
produsele făinoase se interzic, deoarece cresc glicemia prea repede. Pot fi
folosite numai în stări hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele cinci mese, depinde de
modul de
echilibrare al diabeticului (numai cu dietă sau şi cu tratament oral sau insu-linic). în primul
caz se foloseşte schema de alimentaţie a normalului cu trei mese principale, în
eventualitatea tratamentului cu insulina există două posibilităţi:
- dacă se administrează insulina românească, care se dă în trei prize, insulina se va face
înaintea meselor bogate în glucide (dimineaţa, prânz şi seara).
- dacă se foloseşte insulina semilentă sau lentă, care se administrează în două prize (dimineaţa
şi seara), sau într-
o singură priză, glucidele se repartizează relativ egal, adică în cele trei mese principale şi
2 - 3 gustări, cu preponderenţa mesei de dimineaţă şi de prânz. Ultima masă va fi luată cât
mai târziu seara şi prima cât mai devreme dimineaţa.

Repartiţia glucidelor pe procente este similară adultului normal (15% dimineaţa, 10%
la orele 11, 35 - 40% la prânz, 10% la orele 17, 20 - 25% seara şi 10% la orele 22). în ceea
ce priveşte conţinutul în glucide, se
recomandă copilului până la 15 - 16 ani, să primească 50% glucide, 20% proteine şi 25 - 30%
lipide. Pentru adult se recomandă 45 -50% glucide, 15 - 20% proteine şi 30 - 35% lipide.
Se preferă diete mai bogate în glucide. în ce priveşte reacţia calorică, dacă diabeticul nu este
obez, va primi aceeaşi raţie ca şi individul normal, pentru vârstă, sex, muncă şi stare
fiziologică.
Pentru evitarea monotoniei regimului se poate recurge la unele înlocuiri, echivalente din
punct de vedere glucidic (vezi, foaia pentru regim). Cântarul este necesar până când bolnavul
evaluează singur cât mai corect conţinutul glucidic al alimentelor. Este greu de prevăzut
rapiditatea resorbţiei glucidelor, dar aceasta depinde şi de cantitatea de proteine şi de lipide
ingerabile. De aceea raţia calorică trebuie să fie echilibrată, să nu lipsească niciodată
alimentele bogate în fibre, iar împărţirea pâinii pe felii, trebuie făcută cât mai exact. Dacă
diabeticul este şi obez, se vor reduce pâinea şi făinoasele cât mai mult posibil, dar nu şi
grăsimile vegetale.

31
 Pentru obezi mai sunt necesare: controlul aportului caloric, regim strict dacă este
necesar, aport mare de fibre şi mese regulate. Slăbirea în greutate nu este permisă bolnavului
fără indicaţia medicului.
În ce priveşte modul de preparare a alimentelor se recomandă următoarele:
- nu se va folosi niciodată zahărul şi produsele zaharoase; îndulcirea se va face; numai cu
zaharină şi ciclamat de sodiu.
- prepararea sosului se va face pe cât posibil fără făină.
- pâinea prăjită va fi cântărită înainte de prăjire (prin deshidratare cresc glucidele).
- pastele făinoase în stare crudă, conţin mai multe glucide (75 - 80%). Prin fierbere se îmbibă
cu apă şi-şi măresc volumul de patru ori.
- se preferă consumul alimentelor sub formă de sufleuri, soteuri, budinci.
- legumele cu 5% glucide vor fi cât mai mult folosite.
- proteinele animale sunt obligatorii în regim.
- prăjirea este contraindicată, se recomandă fierberea şi coacerea.

2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

La indicaţia medicului, asistenta medicală, va administra bolnavului cu comă diabetică

medicaţia corespunzătoare.

În faza de acido cetoză moderată, insulina şi regimul corect administrate sunt suficiente,
în faza de precomă, internarea este obligatorie. Se vor trata cauzele: declanşante, infecţie,
insuficienţă insulinică, dezechilibrul alimentar, stressul, etc. Se administrează un regim hidric
bogat, cu sucuri de zarzavat strecurate, sucuri de fructe, băuturi sărate, etc. Se introduc prin
perfuzie 500 - 1000 ml ser fiziologic, 250 - 500 ml ser alcalin hiperto-nic,250 - 500 ml ser
glucozat 10 - 20%, tamponat cu insulina (1 u.i. la 2 g glucoza. Se măreşte doza de insulina cu
50 - 100%, peste cantitatea obişnuită. Se adaugă 2 - 4 g K, în 24 de ore în perfuzie. în stadiul de
comă diabetică, tratamentul este complex. Se administrează 7-91 i.v., din care în primele două
ore, 3 1 (ser fiziologic, ser alcalin hiperton sau ser bicarbonatat izotonic).

Din a treia oră se administrează 500 - 1000 ml ser glucozat 20%, tamponat cu insulina.
Thamul se foloseşte în situaţii speciale. Glucoza se administrează pentru dispariţia cetozei,
prevenirea hipoglicemiei etc. Administrarea de K, i.v. în perfuzie este obligatorie.

Când este posibilă rehidratarea orală, se administrează 2 -3 1 lichide în 24 de ore, cu 10

32
- 14 g clorură de sodiu şi 8 - 10 g clorură de potasiu. Dozele de insulina variază între 300 şi 600
u.i., administrate i.v. sau s.c. După caz se administrează şi soluţii macromoleculare sau plasmă
în caz de colaps.

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

În vederea recoltării produselor, se explică bolnavului conştient necesitatea recoltării,

modalitatea şi colaborarea pe care trebuie să ne-o asigure. Sângele se recoltează dimineaţa pe
nemâncate, alimentele modificând compoziţia chimică a sângelui.
Bolnavul este instruit să nu mănânce cu 12 ore înainte de recoltare. Se efectuează pentru a
decela interesarea diverselor aparate „ţintă“ şi depistarea cauzelor posibile de hipertensiune
arterială secundară sau a diverşilor factori de risc pentru hipertensiunea arterială sau boli
asociate.

Investigaţiile obişnuite de apreciere a răsunetului visceral şi de depistare a etiologiei

hipertensiunii arteriale constau în:
a) examene de rutina a urinei: examen sumar de urină;
b) examene hematologice: hemoleucogramă, , timpi de sângerare, timp de coagulare.

2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune

2.8.1. Măsurarea glicemiei din sângele capilar

Materiale necesare::

- glucometru

- benzi de testare

- dispozitiv de ințepare

- tampon de vată

- alcool sanitar

33
Asistenta medicală se spală pe maini cu apa calda si sapun si le bine cu un prosop.
Apa calda ajuta la o mai buna circulatie a sangelui iar sapunul ajuta la indepartarea oricaror urme
de pe maini care ar putea influenta rezultatul testului.

Inteapa degetul folosind dispozitivul de intepare pentru a obtine o picatura de sange si aplica
picatura pe test. Maseaza usor degetul de cateva ori pentru a ajuta la formarea picaturii de sange.

Interpretarea rezultatelor obtinute cu ajutorul glucometrului

Rezultatele glicemiei sunt masurate in valori numerice urmate de „mg/dl”, care inseamna
„miligrame per decilitru” sau „mmol/l”, care inseamna „milimoli per litru”. Daca rezultatul
obtinut este 104 inseamna echivalentul a 104 miligrame de glucoza intr-un decilitru de sange
(104mg/dl), adica 5,5 mmol/l.

Tipuri de teste

Exista doua tipuri de teste pentru automonitorizare pe care le poti efectua zilnic:

a) Testul a jeun sau „chiar inainte de masa” – te poate ajuta sa stabilesti care este glicemia
din corpul tau inainte de a manca si te ajuta sa vezi cum lucreaza insulina sau alte medicamente
pentru a iti mentine glicemia sub control pe parcursul zilei;

b) Testul postprandial sau „dupa masa” (la 1–2 ore de la momentul inceperii unei mese) – îţi
permite sa vezi cum iti afecteaza anumite mancăruri nivelurile glicemiei.

Un alt test, efectuat de aceasta data doar de catre echipa medicala, este testul A1c (hemoglobina
glicata). Acest test trimestrial masoară glicemia vazand ce procentaj de celule (rosii) de
hemoglobina A1c au fost glicolizate (s-a atasat glucoza pe ele). Asociatia Americana pentru
Diabet recomanda un A1c de 7%.

2.8.2. Puncţia venoasă

Prin puncţie venoasă se întelege recoltarea de sânge din lumenul unei vene cu ajutorul unui
ac de puncţie.
Scopul puncţiei: explorator: recoltarea sângelui în vederea efecuării de examene şi
terapeutic: injecţii intravenoase, perfuzii, transfuzii;
Stabilirea locului punctiei si pregatirea bolnavului. Locul clasic de executare a puncţiilor

34
venoase este la nivelul plicii cotului unde venele antebraţului - cefalică şi basilică se
anastomozează. La alegerea venei se vor lua în considerare şi eventualele contraindicaţii, ca:
membru paralizat, procese supurative, piodermite, eczemă, traumatisme, etc. Puncţia venoasă
poate fi executată la nevoie şi la venele antebraţului, precum şi pe faţa dorsală a mâinilor, la vena
maleolară internă, vena jugulară, vena temporală superficială şi vena subclaviculară. La sugari şi
copii mici, se va executa la venele epicraniene.
Bolnavul este culcat in decubit dorsal cât mai comod, se descoperă braţul ales, având
grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de reintoarcere, şi se invită bolnavul să ţină braţul în
abducţie şi extensie maximă. Plica cotului va fi dezinfectată şi degresată cu alcool sau benzină
iodată. La nivelul unirii treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie se aplică garoul elastic,
strângandu-l în aşa fel încât să se oprească complet circulaţia venoasă, fără însă să se comprime
artera, ceea ce se controlează prin palparea pulsului radial. Apoi se cere bolnavului să-şi strângă
bine pumnul.
Efectuarea tehnicii : Asistenta se aşează faţă în faţă cu bolnavul şi cu mâna stângă fixează
vena. Fixarea venei se face prin comprimarea extremităţii în mâna stângă, în aşa fel ca policele
să fie situat la 4-5 cm sub locul punţiei, exercitând cu acesta o compresiune şi tracţiune în jos
asupra ţesuturilor vecine. În regiunile pe care mâna operatorului nu le poate cuprinde, vena va fi
fixate între policele şi indexul mâinii stângi.
Seringa se ţine în mâna dreaptă bine fixate între police ăi restul degetelor. Acul se
introduce intotdeauna în direcţie oblică, după care se va repera cu vârful rezistenţa peretelui
venos în direcţia axului longitudinal al venei. Traversarea peretelui venos dă senzaţia învingerii
unei rezistenţe elastice şi acul înaintează în gol. În acest moment, direcţia acului se schimbă în
direcţia axului venei şi se înaintează în interiorul ei încă 1-2 cm. În momentul pătrunderii acului
în venă, apare sângerarea care trebuie provocată prin aspirare, cu ajutorul pistonului.
După terminarea emisiei de sânge, se eliberează vena de sub presiunea garoului, apoi se
exercită o presiune asupra venei puncţionate cu tamponul inbibat în soluţie dezinfectantă, chiar
la locul de pătrundere a acului şi printr-o mişcare bruscă în direcţia axului vasului, se
îndepărtează acul din venă. Compresiunea asupra venei se menţine timp de 1-3 minute, tinând
braţul în poziţie verticală.
Accidente: hematoame, sufuziuni sanguine, perforarea peretelui opus al venei, ameţeli,
stare de paloare accentuată, colaps sau lipotimie.
Îngrijiri ulterioare: după terminarea intervenţiei se face toaleta regiunii, se schimbă
lenjeria stopită cu sânge şi se supraveghează bolnavul.

2.10. Educaţie pentru sănătate

35
 Asistentul medical va sfătui şi va da explicaţii bolnavului pe toată perioada spitalizării şi
la externare, cum trebuie să respecte toate recomandările : să respecte cu stricteţe odihna
(repausul impus); să respecte cu stricteţe dieta – regim hiposodat (mai ales în ascite) şi de
protecţie hepatică; să păstreze o igienă corporală corespunzătoare; să nu consume alcool, tutun,
cafea sau alte toxine ; să se observe cu atenţie şi la orice modificare a stării de sănătate să se
prezinte la medicul de familie sau la medicul specialist.

2.11. Externarea pacientului

Ziua externării este stabilită de medic iar asistentul medical va fixa împreună cu pacientul
ora plecării. La nevoie va lua legătura cu familia acestuia ca să-i anunţe cu cel puţin 2-3 zile
înaintea externării. În ziua externării asistentul medical va aprofunda împreună cu pacientul
regimul de viaţă pe care trebuie să-l urmeze, îl sfătuieşte să respecte tratamentul prescris de
medic la externare, va aprofunda împreună cu pacientul indicaţiile primite de la medic, explicând
pacientului importanţa respectării tratamentului prescris, orarul de administrare al
medicamentelor şi a dozei precum şi respectarea regimului alimentar recomandat.

CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI SPECIFICE – CAZURI CLINICE
36
 CAZUL I – PLAN DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU COMĂ DIABETICĂ

CULEGEREA DATELOR
NUME: M
PRENUME: N
VÂRSTA: 80 ani
SEXUL: Feminin
OCUPAŢIA: Pensionară
RELIGIA: Creştin-Ortodoxă
CETĂŢENIA: Română
DOMICILIUL: Loc. Unțeni, Com. Unțeni, Jud. Botoşani
GREUTATE: 67 kg

ÎNĂTIME: 1,70 cm

GUSTURI PERSONALE ŞI OBICEIURI: nefumătoare, neagă consumul de alcool, consumă

cafea 2-3 căni de cafea/zi.

ANTECEDENTE PERSONALE: diabet zaharat tip II, apendicectomie în anul 1989.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Diabet zaharat in familie (mama sa).
ALERGII: Alergică la Algocalmin
CONDIŢII DE VIAŢĂ: Pacienta locuieşte împreună cu soţul într-o casă cu 3 camere.
COMPORATAMENT FAŢĂ DE MEDIU: pacienta nu este orientată temporo-spaţial
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: comă diabetică
ISTORICUL BOLII: Pacienta M. N. în vârstă de 80 ani este cunoscută cu diabet zaharat tip II,
descoperit în urmă cu aproximativ 7 ani aflat sub tratament, este adusă la Serviciul de Primiri
Urgențe de către ambulanță cu următoarele simptome: alterarea stării de conştientă; contracturi,
tremurături ale extremităţilor, piele uscată, hipotensiune, globi oculari hipotoni, anurie.
DATA INTERNĂRII: 30.05.2019
DATA EXTERNĂRII: 07.06.2019
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ: dispnee, T.A.: 100/50 mm Hg

Nevoi afectate:
1. Nevoia de a evita pericolele

37
 Vulnerabilitate față de pericole, manifestată prin: hiperglicemie, hTA, dispnee-Kussmaul,
tahipnee, tahicardie, hipotermie, poliurie, polidipsie, dureri abdominale epigastrice, greață,
vărsături, diaree, refuz alimentar, glicozurie, acetonurie, semne de deshidratare, somnolență,
tegumente uscate, pierderea cunoștinței, riscul de complicații ale bolii (infecțioase, edem
cerebral, hipoglicemia, pulmonare, hipepotasemie, alcaloză metabolică), risc de complicații
nozocomiale.
2. Nevoia de a elimina
Vărsături, manifestate prin: greață, vărsături alimentare, inapetență, deshidratare, Diaree,
manifetată prin: scaune diareice, eliminare urinară inadecvată, calitativ și cantitativ, manifestată
prin: poliurie, deshidratare, manifestată prin: vărsături,pierderi în greutate, pliu cutanat
persistent.
3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Dispnee manifestată prin: dispnee – Kussmaul,tahipnee, circulație inadecvată,
manifestată prin: HTA, tahicardie, tegumente cianotice.
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Alimentație și hidratare deficitară, manifestată prin: polidipsie, inapetența, greață,
vărsături, tegumente uscate, suprimarea alimentației pe cale digestivă, pierdere în greutate.
5. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale
Hipotermie manifestată prin: T: 35,8 oC, hipotensiune arterială, oboseală, somnolență,
deshidratare;
6. Nevoia de a dormi și odihni
Oboseală manifestată prin: facies caracteristic obosit, cefalee, somnolență, cearăne,
disconfort, apatie, anxietate.
7. Nevoia de a comunica
Comunicare inadecvată la nivel afectiv manifestată prin: teamă, neliniște,agitație,
anxietate, apatie.
8. Nevoia de a învăța cum să-şi păstreze sănătatea
Ignoranță manifestată prin: cunoștințe insuficiente despre boala sa, tratamentul
medicamentos și regimul igieno-dietetic, lipsă de informații, teamă, deprinderi greșite, apatie.

38
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENȚII AUTONOME EVALUARE
NURSING
ȘI DELEGATE

Intervenţii autonome:

Nevoia de a evita pericole În decurs de 5 zile, - transport bolnavul în salon cu ajutorul tărgii prevăzute cu apărători, îl După 5 zile, pacientul
bolnavul să așez în decubit dorsal cu capul într-o parte; esteferit de complicatii
Vulnerabilitate față de
beneficieze de un prezentând:
pericole, manifestată prin: - asigur bolnavului un climat de liniște și securitate corespunzător (t=
mediu de siguranță,
hiperglicemie, hTA, 20o C, umiditate 60%, luminozitate redusă); - glicemia =200 mg/dl,
să fie ferit de
dispnee (respiraţie
pericole şi să - urmăresc efectul tratamentului și eventualele efecte secundare; - TA=110/65 mmHg,
Kussmaul), tahipnee,
prezinte valorile
tahicardie, hipotermie, - supraveghez în permanență modificările stării bolnavului și le raportez - P = 87p/min;
funcțiilor vitale cât
poliurie, polidipsie, dureri medicului:
mai aproape de cele - R = 22r/min;
abdominale epigastrice,
normale - efectuez toate tehnicile corect, la timp, în perfectă stare de asepsie și
greață, vărsături, diaree, - T = 37o C;
antisepsie.
refuz alimentar,
Obiectiv realizat
glicozurie, acetonurie, Intervenţii delegate:
semne de deshidratare,
- măsor și notez funcțiile vitale și vegetative;
somnolență, tegumente
uscate, pierderea - pentru confirmarea diagnosticului se determină: glicozuria prin
cunoștinței, riscul de reactive Fehling și acetonuria – reacția Legal,
complicații ale bolii
(infecțioase, edem - efectuez sondaj vezical conform FO, în vederea eliminărilor urinare;
cerebral, hipoglicemia,
- măsor și notez, eliminările în vederea efectuării bilanțului ingesta-
pulmonare,
excreta;
hipepotasemie, alcaloză
metabolică), risc de - recoltez, conform FO,:
complicații nozocomiale.
- sânge pentru examenul de laborator: VSH, glicemie, uree, creatinină,
colesterol, azotemie, ALT/TGP, AST/TGO, trigliceride, bilirubina, acid
uric, Na, K, calciu, magneziu, PH-ulsanguin, corpi cetonici, rezervă
alcalină

- urină: reacția Ph, acid uric, zaharuri, corpi cetonici, acetonă, ClNa.

Administrez, conform FO,:

- Insuman Comb 25 u.i.PEV.

- soluție izotonică de ser fiziologic NaCl 0,9 %l,până când valoarea

glicemiei scade sub 250 mg/ dl

Nevoia de a elimina După 5 zile, Intervenţii autonome:

bolnavul să prezinte
Vărsături, manifestate - pregătesc materialele necesare în vederea captării vărsăturii și o captez; După 5 zile, pacientul
eliminări fiziologice
prin: greață, varsături nu mai prezintă
cat mai aproape de - supraveghez și notez eliminările în vederea efectuării bilanțului
alimentare, inapetență, vărsături alimentare,
normal şi să nu mai ingesta-excreta;
deshidratare; este echilibrat
 prezinte vărsături - supraveghez în permanență bolnavul. hidroelectrolitic.

Intervenţii delegate: Pe perioada spitalizării,

pacientul prezintă
Diaree, manifestată prin: - efectuez, conform FO, sondaj vezical în vederea eliminărilor urinare;
bilanţ ingesta-excreta
scaune diareice
- recoltez conform FO, urină pentru examen sumar de urină şi normal.
Eliminare urinară urocultură.
Obiectiv realizat.
inadecvată, calitativ și
- administrez, conform FO:
cantitativ, manifestată
prin: poliurie - 1 fiolă 2ml Metroclopramid i.m.;

Deshidratare, manifestată -1 flacon 500 ml ser glucozat 5%PEV;

prin: vărsături,pierderi în
- soluție izotonică de ser fiziologic (NaCl 0,9%);
greutate, pliu cutanat
persistent. - administrez lichide 7l i.v., din care, în primele 2 ore, 3 l (ser
fiziologic, ser alcalin, iar din a treia oră, se administrează 500 – 1000ml
ser glucozat 20%, tamponat cu insulină.

Nevoia de a respira şi a Intervenţii autonome: După 5 zile, ca urmare

avea o bună circulaţie a tratamentului
După 5 zile, - bolnavul este aşezat în pat într-o poziție comodă în pat, decubit dorsal
administrat, pacientul
Dispnee, manifestată prin: bolnavul să prezinte cu capul într-o parte;
prezinta respiratie
respiraţie respirații cât mai
- asigur condiții optime de mediu (t=20o C),umiditate 60%, luminozitate corespunzătoare
Kussmaul,tahipnee aproape de normal,
redusă, ferit de zgomot); vârstei, nu este agitat,
iar circulaţia
 sanguină să se - evaluez starea tegumentelor; tensiunea arterială
desfăşoare normal revine în limite
Intervenţii delegate:
normale, iar culoarea
Circulație inadecvată, - măsor și notez funcțiile vitale; tegumentelor se
manifestată prin: hTA, apropie de cea firească.
- recoltez, conform FO, probe de laborator pentru determinarea
tahicardie, tegumente
glicemiei, glicozuriei, cetonuriei, hematocritului, azotemiei, ionogramei, Obiectiv realizat
cianotice
rezervei alcaline, ureei, calcemiei;

- administrez, conform FO,:

- soluție izotonică de ser fiziologic Na Cl 0,9%.

Nevoia de a se alimenta şi După 5 zile, - asigur alimentaţia pacientului:

hidrata bolnavul să se
- asigur alimentaţia bolnavului, conform indicaţiilor medicului: proteine După 5 zile, bolnavul
alimenteze și să se
Alimentație și hidratare 13-15%, lipide 30-35%, glucide 50% (250-300 gr) în raţia alimentară/24 recunoaşte ca a încălcat
hidrateze conform
deficitară, manifestată h, iar pentru activitatea uşoară 30-35 cal./kgcorp/24 h; în dese rânduri regimul
stării sale de sănătate
prin: polidipsie, alimentar impus,
și să respecte - numărul meselor/24 h: 4-5-6(3 mese principale şi 2-3 gustări);
inapetența, greață, consumând alimente şi
regimul alimentar
vărsături, tegumente - alegerea alimentelor se face în funcţie de conţinutul de glucide; - băuturi nepermise, ceea
impus
uscate, suprimarea alimente interzise zahăr, produse zaharoase, fructe uscate prăjituri, ce i-a provocat
alimentației pe cale Bolnavul să fie leguminoase uscate, siropuri, struguri, prune; probleme de sănătate.
digestivă, pierdere în echilibrat
greutate hidroelectrolitic și - alimente permise, cântărite: o pâine (50% glucide), cartofi (20% Obiectiv realizat
nutrițional glucide), pastele făinoase, fructe, legume, (cu peste 5% glucide), lapte,
Bolnavul acceptă să
brânză de vaci, mămăligă;
consume doar
alimente permise necântărite: carnea şi derivatele din carne, peştele, alimentele şi lichidele
ouăle, brânzeturile, smântână, untul, legumele cu 5% glucide (varza, corespunzătoare
conopida, pătlăgelele roşii, fasolea verde); din alimentaţia zilnică să nu regimului alimentar
lipsească carnea, oul, peştele; impus.

la prepararea alimentelor se va folosi pentru îndulcirea ceaiurilor, Obiectiv realizat

compotului, ciclamat de sodiu sau zaharina (care se pun după fierberea
produselor); sosurile nu se îngroaşă cu făină, ci cu legume pasate;
pastele făinoase se cântăresc înainte de fierbere; pâinea se cântăreşte
înainte de a fi prăjită (prin deshidratare se concentrează în glucide); se
foloseşte fierberea şi coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor.

Intervenţii autonome:

- așez bolnavul într-o poziție conform stării sale, decubit dorsal cu capul
într-o parte;

- măsor și notez lichidele administrate în vederea efectuării bilanțului

ingesta-excreta.

- discut cu bolnavul și explorez preferințele alimentare și împreună cu

acesta întocmesc un meniu adecvat stării sale de sănătate;

- îndemn bolnavul să consume doar alimentele incluse în regimul său

alimentar;

- învăț bolnavul valoarea energetică a alimentelor și necesarul caloric;

- învăț bolnavul ca într-o zi normală să consume 3 mese și 2 gustări pe

zi;

- recomand consum crescut de lichide;

- deservesc bolnavul și îi ofer o supă de legume, sote de legume cu piept

de pui la grătar;

- urmăresc toleranța digestivă;

- îi reamintesc că o alimentație adecvată regimului diabetic ca și

tratamentul cu insulină, odihna și exercițiul fizic moderat îi va asigura o
stare bună de sănătate;

- îl încurajez să solicite informațiile pe care le dorește cu privire la boala

sa, și complicațiile pe care le provoacă lipsa de insulină şi alimentaţia
necorespunzătoare.

Intervenţii delegate:
 - aplic tratamentul medicamentos, conform FO:

- 1 fiolă 2ml Metroclopramid;

- Insuman Comb 25 u.i.PEV;

- ser fiziologic 1 flacon 0,9%;

- glucoză 5%, tamponate cu insulină cu acțiune scurtă/rapidă;

-1 fiolă calciu gluconic 10 ml.

Nevoia de a-şi menţine După 5 zile, Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul
temperatura corpului în bolnavul să prezinte prezintă T= 370 C
- aerisesc salonul, creez condiții optime de mediu (t° = 20°C, umiditate
limite normale temperatura corpului
60%, luminozitate redusă); Obiectiv realizat
în limite normale
Hipotermie, manifes-tată
- incalzesc lent, pacientul cu pături, termofoare;
prin: T: 35,8 oC,
hipotensiune arteriala, - cresc, treptat, temperatura mediului ambiant;
oboseală, somnolență,
- şterg tegumentele bolnavului și le mențin curate și integre;
deshidratare
- schimb lenjeria de corp și de pat;
 Intervenţii delegate:

- pregătesc pacientul pentru EKG;

- administrez lichide uşor călduţe, în cantităţi mici, la intervale regulate

de timp.

Nevoia de a dormi şi a se Obţinerea prin Intervenţii autonome: După 5 zile, în urma

odihni odihnă a unui tratamentului, pacientul
- discut cu bolnavul și identific cauza oboselii;
echilibru fizic si prezintă somn
Oboseală, manifestată
psihic, iar bolnavul - aerisesc salonul, creez condiții optime de mediu (t° = 20°C, umiditate corespunzător
prin: facies caracteristic
să beneficieze de un 60%, luminozitate redusă); cantitativ şi calitativ
obosit, cefalee,
somn corespunzător
somnolență, cearcăne, - asigur lenjerie de pat și de corp lejeră; Obiectiv realizat
calitativ şi cantitativ
disconfort, apatie,
- favorizez odihna bolnavului;
anxietate
- ajut bolnavul să ocupe o poziție comodă în pat;

- asigur semiobscuritate pe durata somnului în încăpere și înlătur sursele

de zgomot din saloanele vecine;

- învăț bolnavul cum să execute tehnici de relaxare pasivă cum ar fi

lectura, terapia muzicală;
 Explic bolnavului necesitatea somnului și a odihnei;

Observ și notez funcțiile vitale și vegetative, perioada somn-odihnă,

comportamentul bolnavului;

Ofer bolnavului o cană cu ceai de tei;

Interzic vizitele și îi informez pe ceilalți bolnavi să păstreze liniștea în

salon;

Informez personalul medical pentru a nu deranja;

Supraveghez bolnavul și evaluez durata și calitatea somnului.

Nevoia de a comunica Bolnavul să fie Intervenţii autonome: Bolnavul înțelege și

echilibrat psihic, să colaborează, se
Comunicare inadecvată la - discut cu bolnavul, îl liniștesc, îl încurajez și încerc să-i câştig
înțeleagă necesitatea exprimă scurt, își
nivel afectiv, manifestată încrederea ;
comunicării cu exprimă teama față de
prin:
echipa de îngrijire în - evaluez capacitățile bolnavului și, cu un limbaj adecvat și cu atitudine consecințele bolii.
teamă, neliniște,agitație,
vederea îmbunătățirii de bunăvoință, îi explic importanța rolului său în echipa de îngrijire ;
anxietate, apatie. Obiectiv realizat
stării sale
- încurajez bolnavul să-și exprime temerile și dorințele ;

- acord bolnavului timp suficient pentru a-și exprima teama și să-și

învingă timiditatea;

- analizez nivelul de cunoștințe al bolnavului privind boala și modul de

 manifestare a acestuia, precum și posibilitatea de aplicare a acestora;

Nevoia de a învăța cum Bolnavul să Intervenţii autonome: Bolnavul se arată

să-şi păstreze sănătatea cunoască, să respecte interesat in acumularea
- identific obiceiurile și deprinderile greșite ale acestuia;
regulile și normele de informații despre
de păstrare a - explic bolnavului importanța alimentației raționale, a regimului boala sa, participă la
Ignoranță, manifestată sănătății alimentar , importanța odihnei și a somnului; discuții și își exprimă
prin: cunoștințe îngrijorarea față de
Bolnavul să fie - timulez dorința de cunoaștere a bolnavului oferindu-i pliante și
insuficiente despre boala starea în care se află;
echilibrat psihic broșuri;
sa, tratamentul
Obiectiv realizat
medicamentos și regimul Bolnavul să - verific, după o perioadă de timp, dacă bolnavul a înțeles corect
igieno-dietetic, lipsă de acumuleze mesajul asupra propriei responsabilități privind sănătatea; Bolnavul
informații, teamă, cunoștințe noi cu conștientizează rolul
- îl încurajez și îl ajut la dobândirea noilor deprinderi;
deprinderi greșite, apatie. privirela boalăși la său în propria îngrijire
obiceiurile - explic bolnavului importanța odihnei; și solicită informații
dăunătoare noi.
- explic bolnavului importanța respectării tratamentului pentru
prevenirea îmbolnăvirilor. Obiectiv realizat
 TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

DATA DENUMIRE EFECT CONCENTRATIE CALE DE DOZA

MEDICAMENT ADMINISTRATERE
(DIMINEATA+PRANZ+SEARA)

30.05 – Cefort Antibiotic 500 mg i.v 2 f/zi (1+0+1)

07.06..2019 Metroclopramid Antiemetic propulsive 2 ml i.m 1 f/zi

Insuman Comb Insuline si analogi 50 u.i./ml s.c. 25 u.i/ml dimineata

25
25 u.i. seara;

Claciu gluconic Supliment alimentar 10 ml i.v. 1 f/zi

creşterea valorii calciului
din sânge

Bromazepam Sedativ, anticonvulsivant 20 cp Oral 2 cp/zi (1/2+1/2+1)

Preductal Vasodilatator 35 mg Oral 2 cp/zi (1+0+1)

Tertensif Diuretic 1.5 mg Oral 1 cp/zi (1+0+0)

 Ser fiziologic refacerea volemiei in 90mg/10ml i.v 500-1000ml/zi
NaCl 0.9% l pierderi excesive de apa si
PEV
sare
- mentinerea presiunii
osmotice
- hiponatremie in diarei
intense

Ser glucozat 5%, soluţie pentru administrare 500 ml i.v 500-1000 ml/zi
10%, 20% intravenosă, soluţie pentru
PEV
alimentaţie parenterală

ANALIZELE EFECTUATE

ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

SÂNGE

VSH 3 – 10 mm/oră; 5 – 15 mm/2 ore VSH = 29 mm/oră; Sânge prin puncţie venoasă + citrat
de sodiu

Glicemie 70 – 120 mg/dl 450 mg/dl-320mg/dl-211mg/dl- 5 ml sânge, dimineaţa, după un post

197mg/dl-132mg/dl nocturn de 8 ore

Ph < 7,34; 7,35 – 7,45 7,34 Puncţie venoasă

Uree 30 – 45 mg/dl 45mg/dl 5 ml sânge prin puncţie venoasă

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Calciu 3,6 – 5,2 mg/dl 4,2 mg/dl 5 ml sânge, dimineaţa, după un post
nocturn de 8 ore

Calcemie 3,6 – 5,2 mg/dl 8 mg/dl Puncţie venoasă

Acid uric 3 – 8,2 mg/dl 9 mg/dl 5 – 7 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Fier 100 – 160/100ml plasma 100/100ml; 5 ml sânge, dimineaţa, după un post

nocturn de 8 ore

Creatinină 0,5 – 1,2 mg/100 ml 0,2 mg/100 ml 5 ml sânge prin puncţie venoasă

Na 135-145 mEq/L sange 100 mEq/l Puncţie venoasă

K 3,5 – 4,5 mEq/l 2,1 mEq/l Puncţie venoasă

Colesterol 140 – 320 mg/dl 239 mg/dl Puncţie venoasa

ALT/TGP 7 – 56 u/l 9 u/l; Puncţie venoasă

AST/TGO = 20mg/dl; 5 – 40 u/l 20 u/l Puncţie venoasă

Trigliceride 150 mg/dl 73mg/dl; Puncţie venoasă

Hb 13,5 – 17,5 g/dl 14,7 g/dl Puncţie venoasă

Ht 41 – 53% 45% Puncţie venoasa

URINĂ

Diureză 1500 – 2500 ml/24h 800 ml/24/h Se recoltează urina pe 24 h

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Densitate 1010 - 1025 1015 Sumar de urină

Reacție (pH): 4,5 - 7 5,3; Sumar de urină

Calciu urinar 100 – 120 mg/kg 90 mg/Kg; Se recoltează urina pe 24 h

Uree 10 – 35 g/24 h 30g/24 h; Se recoltează urina pe 24 h

Corpi cetonici - ++ Se recoltează urina pe 24 h

2Glicozurie - Prezentă Se recoltează urina pe 24 h

INTERVENŢIILE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALĂ

INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

Asigur condiţii de microclimat corespunzătoare cu salon curat, aerisit, cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare Intervenţiile propuse au fost
corespunzătoare a aerului, cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată; realizate, în acest fel fiind
satisfăcute nevoile
Asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie ;
fundamentale ale
Asigur îngrijiri igienice şi supraveghez pacientul; pacientului.
 INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor;

Recoltez produsele biologice şi patologice;

Apreciez comportamentul general al pacientului;

Asigur un regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului alimentar;

Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii şi tratament;

Administrez întocmai tratamentul prescris de medic;

Observ efectul medicaţiei;

Informez pacientul şi îi furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor acordate;

Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;

Identific cauza anxietăţii pacientului;

Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului şi-i explic şi-l învăţ obiceiurile bune necesare pentru vindecare şi
evitarea complicaţiilor;

Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, sterilizarea, izolarea, purtarea echipamentului
de protecţie, respectarea circuitelor funcţionale;

Educ pacientul privind îngrijirile ulterioare al domiciliu şi respectarea regimului igieno-dietetic impus de afecţiune.
INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE
EVALUAREA FINALĂ

Bolnava M.N. s-a prezentat la UPU pe data de 30.05.2019 pentru: alterarea stării de conştienţă,
scadere ponderală, pliu cutanat persistent, simptomatologie ce s-a accentuat în ultimele zile.

După efectuarea investigaţiilor şi având în vedere simptomatologia prezentată, s-a stabilit

diagnosticul de comă diabetică cetoacidozică.

Pacienta a fost supusă terapiei şi a evoluat în condiţii bune, fără complicaţii. În timpul
spitalizării, pacienta a primit tratament medicamentos, repaus la pat, a fost echilibrată
hidroelectolitic şi volemic, urmând regimul alimentar şi hidric specific DZ.

La externare, bolnava M.N. cu diagnosticul de comă diabetică cetoacidozică prezintă: glicemia

=200 mg/dl, TA=110/65 mmHg, P = 87 p/min; R = 22 r/min; T = 37o C;

CONCLUZII:

Bolnava a fost externată în data de 07.06.2019, cu următoarele recomandări: renunţarea

la obiceiurile dăunătoare, evitarea alimentelor greu digerabile, bogate în zaharuri şi grăsimi,
iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve); respectarea regimului
alimentar – consumarea alimentelor să se facă în cantităţi mici, reaprtizate în 5 – 7 mese/zi;
respectarea regulilor de igienă; evitarea eforturilor mari. Se va prezenta la control în 01.07.2019
 CAZUL 2 – PLAN DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU COMĂ DIABETICĂ
ACIDOCETOZICĂ

CULEGEREA DATELOR

NUME: S

PRENUME: T

VÂRSTA: 75 ani

SEXUL: Feminin

OCUPAŢIA: Pensionară

RELIGIA: Creştin-ortodoxă

CETĂŢENIA: Română

DOMICILIUL: Loc. Săveni, jud. botoşani

GREUTATE: 78 kg

ÎNĂTIME: 1,80 cm

GUSTURI PERSONALE ŞI OBICEIURI: Fumătoare, neagă consumul de alcool, consumă

cafea 2 căni de cafea/zi.

ANTECEDENTE PERSONALE: Bolile copilăriei, diabet zaharat tip II, 2 nașteri.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Tata sănătos, mamă – insuficienșă renală.

ALERGII: NU SE ȘTIE

CONDIŢII DE VIAŢĂ: Pacienta locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 2 camere.

COMPORTAMENT FAŢĂ DE MEDIU: Pacienta nu este orientată temporo-spaţial

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Comă diabetică acidocetozică

MOTIVELE INTERNĂRII: Deshidratare globală: tegumente uscate, uscăcimea limbii („limbă

prăjită”), respiră cu greu, halenă acetonică, starea se agravează, devine incoerentă, aproape
incapabilă să dea răspunsuri la întrebări.

DATA INTERNĂRII: 20.04.2019

DATA EXTERNĂRII: 27.04.2019

ISTORICUL BOLII: Bolnava S.T. cu diabet zaharat formă ușoară, care a evoluat satisfăcător
mai mulți ani, respectă regimul alimentar ce i-a fost prescris fără a face tratament medicamentos.
La un moment dat, o prietenă îi povestește despre un diabetic ce nu respectă niciun regim și care
se simte foarte bine, acest lucru o determină să renunțe și ea la regim și, în luna următoare a avut
o stare generală bună, ca apoi, treptat să prezinte poliurie, polidipsie, scădere în greutate și
oboseală marcată. Îi apar dureri abdominale, grețuri, vărsături, pe care le atribuie unei boli de
stomac și le tratează din proprie inițiativă cu bicarbonat de sodiu. Starea generală însă nu se
ameliorează, dimpotrivă, începe să aibă probleme de concentrare, are pielea, buzele și limba
uscate, respiră cu greu, prezintă miros de acetonă și este adusă la spital, la UPU, în stare de comă
acidocetozică.

Nevoi afectate:

1. Nevoia de a elimina

Vărsătură, manifestată prin: greață, vărsături alimentare, inapetență, deshidratare, diaree,

manifestată prin:scaune diareice (1 scaun moale), eliminare urinară inadecvată, calitativ și
cantitativ, manifestată prin: poliurie, deshidratare, manifestată prin: vărsături,pierderi în greutate
(3kg in 6 zile)

2. Nevoia de a evita pericole

Vulnerabilitate față de pericole, manifestată prin:hiperglicemie, glicozurie, acetonurie,

hipotensiune,dispnee (respiraţie Kussmaul), tahipnee, tahicardie,hipotermie, poliurie, polidipsie,
dureri abdominale epigastrice, greață, vărsături, diaree, refuz alimentar, semne de deshidratare,
tegumente uscate, scădere ponderală, somnolență, pierderea cunoștinței, risc de complicații ale
bolii (infecțioase, edem cerebral, hipoglicemie, pulmonare, alcaloză metabolică), risc de
complicații nozocomiale.

3. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Alimentație şi hidratare deficitară, manifestată prin: polidipsie, inapetență, greață,

vărsături, tegumente uscate,suprimarea alimentației pe cale digestivă,pierdere în greutate.

4. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Dispnee (respiraţie Kussmaul), manifetată prin: dispnee (respiraţie Kussmaul), tahipnee,

circulație inadecvată, manifestată prin: hipotensiune arterială,tahicardie, tegumente cianotice
5. Nevoia de a dormi și a se odihni

Oboseală, manifestată prin: facies palid,astenie, slăbiciune, disconfort, trezire frecventă

6. Nevoia de a comunica

Comunicare inadecvată la nivel afectiv, manifestată prin: anxietate,apatie,dificultate de a

se afirma, de a-si exprima sentimentele, ideile, opiniile, sentiment de inutilitate

7. Nevoia de a învăța cum să-şi păstreze sănătatea

Ignoranța, manifestată prin:cunoștințe insuficiente, lipsa de informații

8. Nevoia de a se recrea

Neplăcerea de a efectua activități recreative, manifestată prin: lezarea integrității fizice şi

stresul provocat de episodul de agravare a stării de sănatate.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING

În decurs de 7 Intervenţii autonome: După 7 zile, bolnava

zile, bolnavul nu mai are vărsături
Nevoia de a elimina - pregătesc materialele necesare în vederea captării vărsăturii și o captez;
să prezinte alimentare, nu mai
eliminări - observ aspectul urinei precum şi eliminările ; prezintă scaune
fiziologice cat diareice, iar
- supraveghez în permanență bolnava;
mai aproape cantitatea de urină
de normal şi să - asigur zilnic si ori de cate ori este nevoie igiena corporală riguroasă; eliminată se
nu mai încadrează in limite
- schimb lenjeria de corp si de pat.
prezinte normale.
vărsături
Obiectiv realizat
DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING

Intervenţii delegate:

- efectuez, conform FO, sondaj vezical în vederea eliminărilor urinare;

- supraveghez și notez eliminările în vederea efectuării ingesta-excreta;

- recoltez, conform FO, urină pentru examen sumar de urină şi urocultură.

- administrez conform FO:

- 1fiolă 2ml Metroclopramid i.m.

- 1 flacon 500 ml ser glucozat 5%PEV;

- administrez, conform FO, în PEV:

- soluție izotonică de ser fiziologic (NaCl 0,9%);

- 500ml ser glucozat 20%, tamponat cu insulină;

- 2g glucoză;

- 2g KCl;

- 10g NaCl.
 DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING

Nevoia de a evita Intervenţii autonome: Bolnava se adaptează

pericole la mediul spitalicesc
- bolnava a fost transportată, cu ajutorul tărgii prevazute cu apărători, în salonul
şi nu mai prezintă
Vulnerabilitate față de repartizat, şi a fost aşezată în decubit dorsal cu capul într-o parte;
semne de
pericole, manifestată
Bolnava să - asigur în salon un climat plăcut, liniştit, cu aer proaspăt, umiditate 60%, complicații.
prin:hiperglicemie,
beneficieze de temperatură 210C, luminozitate redusă;
glicozurie, acetonurie, Obiectiv realizat
un mediu de
hipotensiune,dispnee - urmăresc efectul tratamentului și eventualele efecte secundare;
siguranță, să
(respiraţie Kussmaul),
fie ferit de - supraveghez în permanență modificările stării bolnavei și le raportez
pericole medicului;

- efectuez toate tehnicile corect ,la timp,în perfectă stare de asepsie și

antisepsie.
tahipnee, tahicardie, Intervenţii delegate:
hipotermie, poliurie,
- măsor si notez funcţiile vitale şi vegetative;
polidipsie, dureri
abdominale epigastrice, După 7 zile, - măsor și notez , eliminările în vederea efectuării bilanțului ingesta-excreta;
greață, vărsături, diaree, pacienta să
- efectuez sondaj vezical, conform FO, în vederea eliminărilor urinare;
refuz alimentar, semne prezinte
de deshidratare, valorile - pentru confirmarea diagnosticului se determină: glicozuria prin reactive Feling și
tegumente uscate, funcțiilor acetonuria – reacția Legal;
scădere ponderală, vitale cât mai
- recoltez, conform FO,:
somnolență, pierderea aproape de
cunoștinței, risc de cele normale - sânge pentru examenul de laborator : VSH, glicemie, uree, creatinină, colesterol,
complicații ale bolii După 7 zile,
azotemie, ALT/TGP, AST/TGO, trigliceride, bilirubina, acid uric, Na, K, calciu,
(infecțioase, edem pacienta să
magneziu, PH-ulsanguin, corpi cetonici, rezervă alcalină
cerebral, hipoglicemie, prezinte
pulmonare, alcaloză valorile - urină: reacția Ph, acid uric, zaharuri, corpi cetonici, acetonă, ClNa.
metabolică), risc de funcțiilor
- administrez, conform FO, :
complicații nozocomiale. vitale cât mai
aproape de - Lantus 30ui/zi;Apidra 10x3/zi in PEV.
cele normale
- soluție izotonică de ser fiziologic NaCl 0,9 %l, până când valoarea glicemiei scade
sub 250 mg/ dl;

Intervenţii autonome:
 - îi reamintesc că o alimentație adecvată regimului diabetic ca și tratamentul cu
insulină, odihna și exercițiul fizic moderat îi va asigura o stare bună de sănătate;

- îl încurajez să solicite informațiile pe care le dorește cu privire la boala sa ,și

complicațiile pe care le provoacă lipsa de insulină şi alimentaţia
În maximum 7 necorespunzătoare.
zie, bolnava să
Intervenţii delegate:
se alimenteze
și să se - aplic tratamentul medicamentos, conform FO,:
hidrateze
- 1 fiolă 2ml Metroclopramid;
conform stării
sale de - Insuman Comb 25 u.i.PEV;
sănătate și să
- ser fiziologic 1 flacon 0,9%;
respecte
regimul - glucoză 5%, tamponate cu insulină cu acțiune scurtă/rapidă;
alimentar
-1 fiolă calciu gluconic 10 ml.
impus
- asigur alimentaţia pacientei, conform indicaţiilor medicului: proteine 13-15%,
lipide 30-35%, glucide 50% (250-300 gr) în raţia alimentară/24 h, iar pentru
activitatea uşoară 30-35 cal./kgcorp/24 h;

- numărul meselor/24 h: 4-5-6(3 mese principale şi 2-3 gustări);

- se foloseşte fierberea şi coacerea, ca tehnici de preparare a alimentelor.

Nevoia de a respira și a Bolnava este mai
avea o bună circulație liniștită si respiră
eficient, tensiunea
arterială a început
Intervenţii autonome:
Dispnee ( respiraţie să revină la normal,
Kussmaul), manifetată - ajut bolnava să ocupe o poziție comodă în pat, decubit dorsal cu capul într-o tahicardia s-a
prin: dispnee, respiraţie În decurs de parte; dimnuat, iar
7zile, bolnava
Kussmaul, tahipnee tegumentele au
să prezinte - asigur condiții optime de mediu (t=20o C ,umiditate 60%, luminozitate redusă,
început sa revină la
Circulație inadecvată, respirații căt fără zgomot, cu aer proaspăt);
culoarea normală
manifestată prin: mai aproape
- evaluez starea tegumentelor;
hipotensiune de normal Obiectiv realizat
arterială,tahicardie, Intervenţii delegate:
Bolnava să
tegumente cianotice
respire eficient - măsor și notez funcțiile vitale;
şi să-și - recoltez, conform FO, probe de laborator pentru determinarea : glicemiei,
mențină glicozuria acetonurie, hematocrit, azotemie, ionogramei, rezerva alcalină, uree,

circulația calcemie;

sanguină în - administrez, conform FO,:

parametrii - soluție izotonică de ser fiziologic NaCl 0,9%;

fiziologici
- 250 ml ser glucozat 10%.
Nevoia de a comunica

Intervenţii autonome: Bolnava înțelege si

conștientizează
Comunicare inadecvată la Bolnava - discut cu bolnava, o liniștesc, o încurajezși încerc sa-i câştig încrederea;
necesitatea
nivel afectiv, manifestată săînțeleagă
- cu o atitudine de bunăvoința o determin să conștientizeze importanţa rolului comunicării,
prin: necesitatea
său în eforturile echipei de îngrijire; cooperează şi se
anxietate,apatie,dificultate comunicării cu
implică în
de a se afirma, de a-si echipa de - în prima fază, recomand bolnavei evitarea discuțiilor inutile, apoi o încurajez
activitățile propuse;
exprima sentimentele, îngrijire in să comunice cât mai mult, să-și exprime sentimentele, să-și clarifice
ideile, opiniile, sentiment vederea nelămuririle; Bolnava se simte in
de inutilitate ameliorării siguranță față de
- recomand vizitatorilor să poarte discuții optimiste, relaxante care sa îi dea o
stării sale echipa de îngrijire.
stare de bine bolnavei, evitând veștile care ar putea spori disconfortul,
anxietatea; Obiectiv realizat

- supraveghez in permanență bolnava.

Nevoia de a învăța cum Intervenţii autonome:

să-şi păstreze sănătatea
- analizez nivelul de cunoștințe al bolnavei privind boala și modul de
Ignoranța, mani-festată manifestare a acesteia ;
prin: cunoștințe
- stimulez dorința de cunoaștere a bolnavei oferindu-i pliante și broșuri; Pacienta discută cu
insuficiente, lipsa de
informații - verific, după o perioadă de timp, dacă bolnava conștientizează asupra ceilalți colegi de
Bolnava să propriei responsabilități privind sănătatea sa; salon şi este
cunoască, interesată de
- o încurajez și o ajut la dobândirea noilor cunoştinţe şi formarea deprinderilor subiecte care
să respecte
Nevoia de a se recrea Intervenţii autonome: Pacienta ascultă
sfaturile, este
Neplăcerea de a efectua - explorez activitățile recreative ce îi produc plăcere bolnavei, le adaptez conform
activități recreative, stării de sănătate fizică si psihică; comunicativă,
manifestată prin: lezarea redescoperă
- planific, împreună cu bolnava, activități recreative; o antrenez în aceste activități
integrității fizice şi plăcerea de a se
și o ajut;
stresul provocat de recrea şi
Bolnava să
episodul de agravare a - recomand vizitatorilor şi aparținătorilor să ferească bolnava de stres, neliniște, să interacționează cu
prezinte o stare
stării de sănatate respecte orele de vizităși de odihnă; cei din jur;
de bună
dispoziție - încurajez bolnava să-și exprime emoțiile, sentimentele. Bolnava ascultă
muzică şi citește.
- câștig încrederea bolnaveiși o ajut sădepășească momentele dificile;
Obiectiv realizat
Intervenţii delegate:

- administrez, conform FO, tratamentul și supraveghez efectele acestuia;

 TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

DATA DENUMIRE EFECT CONCENTRATIE CALE DE DOZA

MEDICAMENT ADMINISTRARE
(DIMINEATA+

PRANZ+SEARA)

Cefort Antibiotic 500 mg i.v 2 f/zi (1+0+1)

Metroclopramid Antiemetic 2 ml i.m 1 f/zi

propulsive

Insuman Comb 25 Insuline si 50 u.i./ml s.c. 25 u.i/ml dimineata

analogi
25 u.i. seara;

Claciu gluconic Supliment 10 ml i.v. 1 f/zi

alimentar
creşterea
valorii
calciului din
sânge

Bromazepam Sedativ, 20 cp Oral 2 cp/zi (1/2+1/2+1)

anticonvulsiva
20.04.2019- nt
27.04.2019
DATA DENUMIRE EFECT CONCENTRATIE CALE DE DOZA
MEDICAMENT ADMINISTRARE
(DIMINEATA+

PRANZ+SEARA)

Preductal Vasodilatator 35 mg Oral 2 cp/zi (1+0+1)

Tertensif Diuretic 1.5 mg Oral 1 cp/zi (1+0+0)

Ser fiziologic NaCl refacerea 90mg/10ml i.v 500-1000ml/zi

0.9% l volemiei in
PEV
pierderi
excesive de
apa si sare
- mentinerea
presiunii
osmotice
- hiponatremie
in diarei
intense
 DATA DENUMIRE EFECT CONCENTRATIE CALE DE DOZA
MEDICAMENT ADMINISTRARE
(DIMINEATA+

PRANZ+SEARA)

Ser glucozat 5%, soluţie pentru 500 ml i.v 500-1000 ml/zi

10%, 20% administrare
PEV
intravenosă,
soluţie pentru
alimentaţie
parenterală

ANALIZELE EFECTUATE

ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Sânge

VSH 0 – 13 mm/oră; 0 – 20 mm/2 ore VSH = 31 mm/oră; Sânge prin puncţie venoasă + citrat
de sodiu

Glicemie 70 – 120 mg/dl 470 mg/dl; 450 mg/dl; 410 mg/dl; 5 ml sânge, dimineaţa, după un
350 mg/dl; 280 mg/dl; 200 mg/dl; post nocturn de 8 ore
170 mg/dl

Ph < 7,34; 7,35 – 7,45 7,39 Puncţie venoasă

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Uree 30 – 45 mg/dl 49mg/dl 5 ml sânge prin puncţie venoasă

Calciu ionic 3,6 – 5,2 mg/dl 4,4 mg/dl 5 ml sânge, dimineaţa, după un
post nocturn de 8 ore

Calcemie 3,6 – 5,2 mg/dl 7mg/dl Puncţie venoasă

Acid uric 3 – 8,2 mg/dl 10 mg/dl 5 – 7 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Fier 100 – 160/100ml plasma 120/100ml; 5 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Creatinină 0,5 – 1,2 mg/100 ml 0,4 mg/100 ml 5 ml sânge prin puncţie venoasă

Na 135-145 mEq/L sange 105 mEq/l Puncţie venoasă

K 3,5 – 4,5 mEq/l 2,0 mEq/l Puncţie venoasă

Colesterol 145 – 355 mg/dl 260mg/dl Puncţie venoasa

ALT/TGP 7 – 56 u/l 11 u/l; Puncţie venoasă

AST/TGO = 20mg/dl; 5 – 40 u/l 27 u/l Puncţie venoasă

Trigliceride 150 mg/dl 85mg/dl; Puncţie venoasă

Hb 12 - 16 g/dl 14,5 g/dl Puncţie venoasă

Ht 36 -46% 45% Puncţie venoasa

Urină

Diureză 1500 – 2500 ml/24h 750 ml/24/h Se recoltează urina pe 24 h

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Densitate 1010 - 1025 1020 Sumar de urină

Reacție (pH): 4,5 - 7 5,2; Sumar de urină

Calciu urinar 100 – 120 mg/kg 95 mg/Kg; Se recoltează urina pe 24 h

Uree 10 – 35 g/24 h 32 g/24 h; Se recoltează urina pe 24 h

Corpi cetonici - ++ Se recoltează urina pe 24 h

Glicozurie - Prezentă Se recoltează urina pe 24 h

Intervenţiile efectuate de asistenta medicală

Intervenţii constante Evaluare

Asigur condiţii de microclimat corespunzătoare cu salon curat, aerisit, cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare Intervenţiile propuse au fost
corespunzătoare a aerului, cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată; realizate, în acest fel fiind
satisfăcute nevoile
Asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie ;
fundamentale ale
Asigur îngrijiri igienice şi supraveghez pacientul; pacientului.
Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor;

Recoltez produsele biologice şi patologice;

Apreciez comportamentul general al pacientului;

Asigur un regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului alimentar;

Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii şi tratament;

Administrez întocmai tratamentul prescris de medic;

Observ efectul medicaţiei;

Informez pacientul şi îi furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor acordate;

Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;

Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului şi-i explic şi-l învăţ obiceiurile bune necesare pentru vindecare şi
evitarea complicaţiilor;

Intervenţii constante Evaluare

Identific cauza anxietăţii pacientului;

Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, sterilizarea, izolarea, purtarea echipamentului
de protecţie, respectarea circuitelor funcţionale;
Educ pacientul privind îngrijirile ulterioare al domiciliu şi respectarea regimului igieno-dietetic impus de afecţiune.
EVALUAREA FINALĂ

Bolnava S.T. s-a prezentat la UPU pe data de 20.04.2019 pentru: alterarea stării de
conştienţă, scadere ponderală, pliu cutanat persistent, simptomatologie ce s-a accentuat în ultimele
zile.

După efectuarea investigaţiilor şi având în vedere simptomatologia prezentată, s-a stabilit

diagnosticul de comă diabetică cetoacidozică.

Bolnava a fost supusă terapiei şi a evoluat în condiţii bune, fără complicaţii. În timpul
spitalizării, pacienta a primit tratament medicamentos, repaus la pat, a fost echilibrată
hidroelectolitic şi volemic, urmând regim alimentar şi de hidratare specific DZ.

La externare, bolnavaS.T cu diagnosticul de “Comă diabetică “ prezintă: glicemia =225

mg/dl, TA=125/75 mmHg, P = 82 p/min; R = 20 r/min; T = 37o C;

CONCLUZII:

Bolnava a fost externată în data de 27.04.2019, cu următoarele recomandări: să respecte

regimul alimentar şi hidric impus, să evite alimentele greu digerabile, bogate în zaharuri şi grăsimi,
iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve); să evite activitătile ce presupun
un efort mare, stresul, să nu consume alcool şi să nu fumeze, mesele să fie impărţite echilibrat (5 – 6
mese pe zi). Se va prezenta la control pe 27.05.2019.
 CAZUL 3 – PLAN DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU COMĂ DIABETICĂ
ACIDOCETOZICĂ

CULEGEREA DATELOR

NUME: V

PRENUME: R

VÂRSTA: 79 ani

SEXUL: Feminin

OCUPAŢIA: Pensionară

RELIGIA: Creştin-ortodoxă

CETĂŢENIA: Română

DOMICILIUL: Loc. Sârbi, Com. Vlăsinești, Jud. Botoşani

GREUTATE: 70 kg

ÎNĂTIME: 1,85 cm
GUSTURI PERSONALE ŞI OBICEIURI: Nefumătoare, neagă consumul de alcool, nu
consumă cafea;

ANTECEDENTE PERSONALE: Amigdalectomie în anul 2010, 1 naștere.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Tata diabetic, mamă – sănătoasă.

ALERGII: Paracetamol

CONDIŢII DE VIAŢĂ: Pacienta locuieşte singură într-o casă cu 2 camere.

COMPORTAMENT FAŢĂ DE MEDIU: Pacienta nu este orientată temporo-spaţial

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Comă diabetică acidocetozică

MOTIVELE INTERNĂRII: Deshidratare globală: tegumente uscate, uscăcimea limbii („limbă

prăjită”), respiră cu greu, halenă acetonică, starea se agravează, devine incoerentă, aproape
incapabilă să dea răspunsuri la întrebări.

ISTORICUL BOLII: Bolnava se află de 3 ani sub tratament cu insulină (30 u.i pe zi), două
injecții pe zi. În urmă cu aproape o săptămână, a plecat pentru a participa la înmormântarea unei
rude apropiate într-o localitate din alt judeţ, uitând să-şi ia cu dumneaei insulina pentru
tratament. La circa 24 ore, poliuria și polidipsia sunt accentuate, în noaptea care urmează
consumând cel puţin 3 l de apă, urinând frecvent şi în cantitate mare. A doua zi fenomenele se
accentuează, revine în localitate, dar îşi pierde starea de conştienţă, fapt pentru care a fost
solicitată ambulanţa, care a transportat-o la UPU Botoșani. A fost internată în spital pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.

MOTIVELE INTERNĂRII: Dispnee, tulburări de conștiență, deshidratare globală : tegumente

uscate, extremități reci, de aspect violaceu, pliu cutanat persistent, uscăcimea limbii (roșie
prăjită) a mucoaselor; facies supt, nas ascuțit; hipotonia globilor oculari , înfundați în orbite,
h.T.A. ,

DATA INTERNĂRII: 10.03.2019

DATA EXTERNĂRII: 18.03.2019

Nevoi afectate:
1. Nevoia de a evita pericolele

Vulnerabilitate față de pericole, manifestată prin: hiperglicemie, hipotensiune arterială,

dispnee,tahipnee ,tahicardie, hipotermie,poliurie, polidipsie, dureri abdominale epigastrice,
greață, vărsături, diaree, refuz alimentar, glicozurie, acetonurie, semne de deshidratare,
tegumente uscate, somnolență, pierderea cunoștinței, riscul de complicații ale bolii (infecțioase,
edem cerebral, hipoglicemia, pulmonare, hipepotasemie, alcaloză metabolică), risc de
complicații nozocomiale.

2. Nevoia de a elimina

Vărsături, manifestate prin: greață,vărsături alimentare, inapetență, deshidratare, diaree

manifestată prin: scaune diareice, eliminare urinară inadecvată , calitativ și cantitativ manifestată
prin: poliurie, deshidratare manifestată prin: vărsături,pierderi în greutate, pliu cutanat persistent

3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Dispnee manifestată prin: dispnee, respiraţie Kussmaul, tahipnee, circulație inadecvată

manifetata prin: hTA , tahicardie, tegumente cianotice

4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Alimentație și hidratare deficitară, manifestată prin: polidipsie,inapetența, greață,

vărsături, tegumente uscate, suprimarea alimentației pe cale digestivă, pierdere în greutate.

5. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

Hipotermie, manifestată prin: temperature corpului sub limite normale, hipotensiune

arterială , oboseală, somnolență, deshidratare

6. Nevoia de a dormi și odihni

Oboseală manifestată prin: facies caracteristic oboist,cefalee, somnolență, cearcăne,

disconfort, apatie, anxietate

7. Nevoia de a comunica
 Comunicare inadecvată la nivel afectiv manifestat prin:teamă, neliniște, agitație,
anxietate, apatie

8. Nevoia de a învăța cum să-şi păstreze sănătatea

Ignoranță manifestată prin: cunoștințe insuficiente despre boala sa tratament

medicamentos și regimul igieno-dietetic, lipsă de informații, teamă, deprinderi greșite, apatie.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

- supraveghez în permanență
modificările stării bolnavului și le
Vulnerabilitate față de pericole manifestată prin:
raportez medicului:
hiperglicemie, hipotensiune arterială,
dispnee,tahipnee ,tahicardie, hipotermie,poliurie, - efectuez toate tehnicile corect, la
polidipsie, dureri abdominale epigastrice, greață, timp, în perfectă stare de asepsie și
vărsături, diaree, refuz alimentar, glicozurie, antisepsie.
acetonurie, semne de deshidratare, tegumente
Intervenţii delegate:
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

Nevoia de a elimina Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul nu

mai prezintă vărsături
După 5 zile, bolnavul să - pregătesc materialele necesare în
alimentare, este echilibrat
prezinte eliminări vederea captării vărsăturii și o
Vărsături, manifestate prin: greață, varsături hidroelectrolitic.
fiziologice cat mai aproape captez;
alimentare, inapetență, deshidratare;
de normal şi să nu mai Pe perioada spitalizării,
- supraveghez și notez eliminările
pacientul prezintă bilanţ
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

Diaree, manifestată prin: scaune diareice prezinte vărsături în vederea efectuării bilanțului ingesta-excreta normal.
ingesta-excreta;
Obiectiv realizat.
- observ aspectul urinei, precum si a
Eliminare urinară inadecvată, calitativ și cantitativ,
eliminărilor
manifestată prin: poliurie
- supraveghez în permanență
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

Deshidratare, manifestată prin: vărsături,pierderi bolnavul.

în greutate, pliu cutanat persistent.
Intervenţii delegate:

- efectuez, conform FO, sondaj

vezical în vederea eliminărilor
urinare;
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

- recoltez conform FO, urină pentru

examen sumar de urină şi
urocultură.

- administrez, conform FO:

- 1 fiolă 2ml Metroclopramid i.m.;

 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

-1 flacon 500 ml ser glucozat

5%PEV;

- soluție izotonică de ser fiziologic

(NaCl 0,9%);

- administrez lichide 7l i.v., din

 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

care, în primele 2 ore, 3 l (ser

fiziologic, ser alcalin, iar din a treia
oră, se administrează 500 – 1000ml
ser glucozat 20%, tamponat cu
insulină.

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație După 5 zile, bolnavul să Intervenţii autonome: După 5 zile, ca urmare a
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

prezinte respirații cât mai - ajut bolnavul să ocupe o poziție tratamentului administrat,
aproape de normal, iar comodă în pat, decubit dorsal cu pacientul prezintă
Dispnee manifes-tată prin: dispnee, respiraţie
circulaţia sanguină să se capul într-o parte; respiraţie corespunzătoare
Kussmaul, tahipnee
desfăşoare normal - asigur condiții optime de mediu vârstei, nu este agitat,
(t=20o C ,umiditate 60%,
tensiunea arterială revine
luminozitate redusă, fără zgomot,
 DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIV INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
DELEGATE

Intervenţii autonome: După 5 zile, pacientul

esteferit de complicatii
- transport bolnavul în salon cu
prezentând:
ajutorul tărgii prevăzute cu
Nevoia de a evita pericolele În decurs de 5 zile,
apărători, îl așez în decubit dorsal - glicemia =200 mg/dl,
bolnavul să beneficieze de
cu capul într-o parte;
un mediu de siguranță, să - TA=110/65 mmHg,
fie ferit de pericole şi să - sigur bolnavului un climat de
- P = 87 p/min;
prezinte valorile funcțiilor liniște și securitate corespunzător
vitale cât mai aproape de (t= 20o C, umiditate 60%, - R = 22 r/min;
cele normale luminozitate redusă);
- T = 37o C;
- urmăresc efectul tratamentului și
eventualele efecte secundare;

cu aer proaspăt); în limite

- evaluez starea tegumentelor.

Intervenţii delegate:

- măsor și notez funcțiile vitale;

- recoltez, conform FO, probe de laborator pentru determinarea : glicemiei, normale, culoarea
glicozuria acetonurie, hematocrit, azotemie, ionogramei, rezerva alcalină, tegumentelor
uree, calcemie revenind la normal

- administrez, conform FO,:

- soluție izotonică de ser fiziologic NaCl 0,9%;

- 250 ml ser glucozat 10%.

Nevoia de a se alimenta Intervenţii autonome:
și hidrata
- aşez bolnavul într-o poziţie coeespunzătoare stării sale;

- discut cu bolnavul și explorez preferințele alimentare și împreună cu aceasta

Alimentație și hidratare întocmesc un meniu adecvat stării sale de sănătate;
deficitară, manifestată
- învăț bolnavul valoarea energetică a alimentelor și necesarul caloric;
prin:
polidipsie,inapetența, - îndemn bolnavul să consume doar alimenteleincluse în regimul său
greață, vărsături, alimentar;
tegumenteuscate,
- învăț bolnavul ca într-o zi normală să consume 3 mese și 2 gustări pe zi;
suprimarea alimentației
pe cale digestivă, - recomand consum crescut de lichide;
pierdere în greutate.
- deservesc bolnavul și îi ofer o supă de legume, urmărindu-i toleranța
digestivă;

- îndemn bolnavul să consume doar alimentele incluse în regimul său

alimentar;

- măsor și notez lichidele administrate în vederea efectuării bilanțului ingesta-

excreta.

- îi reamintesc că o alimentație adecvată regimului diabetic îi va asigura o

stare bună de sănătate şi o încurajez să solicite informațiile pe care le dorește
cu privire la boala sa și complicațiile pe care le provoacă alimentația
necorespunzătoare.
 - îi reamintesc că o alimentație adecvată regimului diabetic ca și tratamentul După 5 zile, bolnavul
cu insulină, odihna și exercițiul fizic moderat îi va asigura o stare bună de se recunoaşte ca a
sănătate; încălcat în dese
rânduri regimul
- îl încurajez să solicite informațiile pe care le dorește cu privire la boala sa ,și
alimentar impus,
complicațiile pe care le provoacă lipsa de insulină şi alimentaţia
După 5 zile, necorespunzătoare. consumând alimente

bolnava să fie şi băuturi nepermise,

echilibrată Intervenţii delegate: ceea ce i-a provocat

hidroelectrolitic - aplic tratamentul medicamentos, conform FO,: probleme de sănătate.

și nutrițional Obiectiv realizat

- 1 fiolă 2ml Metroclopramid;

- Insuman Comb 25 u.i.PEV;

- ser fiziologic 1 flacon 0,9%;

Bolnavul să fie - glucoză 5%, tamponate cu insulină cu acțiune scurtă/rapidă; Bolnavul acceptă să
echilibrat consume doar
-1 fiolă calciu gluconic 10 ml.
hidroelectrolitic alimentele şi lichidele
și nutrițional - asigur alimentaţia pacientului: corespunzătoare
regimului alimentar
- asigur alimentaţia bolnavului, conform indicaţiilor medicului: proteine 13-
impus.
15%, lipide 30-35%, glucide 50% (250-300 gr) în raţia alimentară/24 h, iar
pentru activitatea uşoară 30-35 cal./kgcorp/24 h; Obiectiv realizat

- numărul meselor/24 h: 4-5-6(3 mese principale şi 2-3 gustări);

- alegerea alimentelor se face în funcţie de conţinutul de glucide; - alimente

interzise zahăr, produse zaharoase, fructe uscate prăjituri, leguminoase uscate,
siropuri, struguri, prune;

- alimente permise, cântărite: o pâine (50% glucide), cartofi (20% glucide),

pastele făinoase, fructe, legume, (cu peste 5% glucide), lapte, brânză de vaci,
mămăligă;

alimente permise necântărite: carnea şi derivatele din carne, peştele, ouăle,

brânzeturile, smântână, untul, legumele cu 5% glucide (varza, conopida,
pătlăgelele roşii, fasolea verde); din alimentaţia zilnică să nu lipsească carnea,
oul, peştele;

la prepararea alimentelor se va folosi pentru îndulcirea ceaiurilor, compotului,

ciclamat de sodiu sau zaharina (care se pun după fierberea produselor);
 sosurile nu se îngroaşă cu făină, ci cu legume pasate; pastele făinoase se
cântăresc înainte de fierbere; pâinea se cântăreşte înainte de a fi prăjită (prin
deshidratare se concentrează în glucide); se foloseşte fierberea şi coacerea ca
tehnici de preparare a alimentelor.

Nevoia de a-și menține După 5 zile, pacientul

temperatura corpului în prezintă T= 370C
Intervenţii autonome:
limite normale
După 5 zile, Obiectiv realizat
- aerisesc salonul, creez condiții optime de mediu (t° = 20°C, umiditate 60%,
bolnavul să
luminozitate redusă);
prezinte
Hipotermie, manifestată
temperatura - incalzesc lent, pacientul cu pături, termofoare;
prin: temperature
corpului în
corpului sub limite - cresc, treptat, temperatura mediului ambiant;
limite normale
normale, hipotensiune
- şterg tegumentele bolnavului și le mențin curate și integre;
arterială,
- schimb lenjeria de corp și de pat.
oboseală, somnolență, Intervenţii delegate:
deshidratare.
- pregătesc pacientul pentru EKG;

- administrez lichide uşor călduţe, în cantităţi mici, la intervale regulate de

timp.

Nevoia de a dormi și Bolnavul să se Bolnavuleste mai

odihni poată odihni, liniștit, dar
Intervenţii autonome:
după 5 zile,
Oboseală manifestată prezintă somn
conform - creez condiții optime de mediu: aerisesc salonul, temperatura camerei
prin: facies caracteristic întrerupt, durata
nevoilor sale și t=20°C;reduc luminozitatea;
oboist,cefalee, somnului crescând zi
să fie
somnolență, cearcăne, - explic necesitatea respectării orelor de odihnăși somn pentru refacerea de zi.
echilibrată
disconfort, apatie, organismului;
psihic și fizic Obiectiv realizat
anxietate
- schimb lenjeria de corp și de pat;

- asigur liniștea în salon;

- asigur semiobscuritate pe durata somnului în încăpere și înlătur sursele de

zgomot din saloanele vecine;

- interzic vizitele;

- îi ofer bolnavei o cană de ceai de tei cu lămâie;

 - supraveghez bolnavul și evaluez durata și calitatea somnului;

- întocmesc un program de odihnă corespunzător;

Nevoia de a comunica Intervenţii autonome: Bolnavul înțelege și

colaborează, se
Bolnavul să fie - discut cu bolnavul, îl liniștesc, îl încurajez și încerc să-i câştig încrederea ;
exprimă scurt, își
Comunicare inadecvată echilibrat - evaluez capacitățile bolnavului și, cu un limbaj adecvat și cu atitudine de exprimă teama față
la nivel afectiv psihic, să bunăvoință, îi explic importanța rolului său în echipa de îngrijire ;
de consecințele bolii.
manifestat prin: teamă, înțeleagă
- încurajez bolnavul să-și exprime temerileși dorințele ; Obiectiv realizat
neliniște, agitație, necesitatea
anxietate, apatie comunicării cu - acord bolnavului timp suficient pentru a-și exprima teama și să-și învingă
echipa de timiditatea;
îngrijire în
vederea - analizez nivelul de cunoștințe al bolnavului privind boala și modul de

îmbunătățirii manifestare a acestuia, precum și posibilitatea de aplicare a acestora;

stării sale
Nevoia de a învăța cum Intervenţii autonome: Bolnavul se arată
să-şi păstreze sănătatea interesat in
- identific obiceiurile și deprinderile greșite ale acestuia;
Bolnavul să acumularea de
cunoască, să - explic bolnavului importanța alimentației raționale, a regimului alimentar , informații despre
Ignoranță, manifes-tată respecte importanța odihnei și a somnului; boala sa, participă la
prin: cunoștințe regulile și discuții și își exprimă
- timulez dorința de cunoaștere a bolnavului oferindu-i pliante și broșuri;
insuficiente despre boala normele de îngrijorarea față de
sa, tratamentul păstrare a - verific, după o perioadă de timp, dacă bolnavul a înțeles corect mesajul starea în care se află;
medicamentos și sănătății asupra propriei
Obiectiv realizat
regimul igieno-dietetic,
responsabilități privind sănătatea;
lipsă de informații,
teamă, deprinderi - îl încurajez și îl ajut la dobândirea noilor deprinderi; Bolnavul
Bolnavul să fie
greșite, apatie. onștientizează rolul
echilibrat - explic bolnavului importanța odihnei;
său în propria
psihic. - explic bolnavului importanța respectării tratamentului pentru prevenirea îngrijire și solicită
Acumularea de îmbolnăvirilor.
informații noi.
noi cunoștințe
Obiectiv realizat
cu privire la
boalăși la
obiceiurile
dăunătoare
 TRATAMENTUL FARMACOLOGIC

DATA DENUMIRE EFECT CONCENTRATIE CALE DE DOZA

MEDICAMENT ADMINISTRATERE
(DIMINEATA+PRANZ+SEARA)

10 – Cefort Antibiotic 500 mg i.v 2 f/zi (1+0+1)

18.03.2019 Metroclopramid Antiemetic propulsive 2 ml i.m 1 f/zi

Levemir Insuline si analogi 28 ui/ml PEV 28 u.i 1/zi

Novorapid 28 u.i/ml 14 u.i – dimineata

14.u.i.- seara

Claciu gluconic Supliment alimentar 10 ml i.v. 1 f/zi

creşterea valorii calciului
din sânge

Bromazepam Sedativ, anticonvulsivant 20 cp Oral 2 cp/zi (1/2+1/2+1)

Preductal Vasodilatator 35 mg Oral 2 cp/zi (1+0+1)

Nitropector terapia miocardului, 20mg Oral 1 cp/zi (1+1+1)

vasodilatator,
coronarodilatator
 Ser fiziologic refacerea volemiei in 90mg/10ml i.v 500-1000ml/zi
NaCl 0.9% l pierderi excesive de apa si
PEV
sare
- mentinerea presiunii
osmotice
- hiponatremie in diarei
intense

Ser glucozat 5%, soluţie pentru administrare 500 ml i.v 500-1000 ml/zi
10%, 20% intravenosă, soluţie pentru
PEV
alimentaţie parenterală

ANALIZELE EFECTUATE

ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Sânge

VSH 3 – 10 mm/oră; 5 – 15 mm/2 ore VSH = 27 mm/oră; Sânge prin puncţie venoasă + citrat
de sodiu

Glicemie 70 – 120 mg/dl 540 mg/dl; 475 mg/dl; 425 mg/dl; 5 ml sânge, dimineaţa, după un
post nocturn de 8 ore
330 mg/dl; 210 mg/dl

Ph < 7,34; 7,35 – 7,45 7,42 Puncţie venoasă

Uree 30 – 45 mg/dl 45mg/dl 5 ml sânge prin puncţie venoasă

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Calciu 3,6 – 5,2 mg/dl 4,2 mg/dl 5 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Calcemie 3,6 – 5,2 mg/dl 6 mg/dl Puncţie venoasă

Acid uric 3 – 8,2 mg/dl 10 mg/dl 5 – 7 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Fier 100 – 160/100ml plasma 100/100ml; 5 ml sânge, dimineaţa, după un

post nocturn de 8 ore

Creatinină 0,5 – 1,2 mg/100 ml 0,3 mg/100 ml 5 ml sânge prin puncţie venoasă

Na 135-145 mEq/L sange 125 mEq/l Puncţie venoasă

K 3,5 – 4,5 mEq/l 2,5 mEq/l Puncţie venoasă

Colesterol 140 – 320 mg/dl 205 mg/dl Puncţie venoasa

ALT/TGP 7 – 56 u/l 18 u/l; Puncţie venoasă

AST/TGO = 20mg/dl; 5 – 40 u/l 26 u/l Puncţie venoasă

Trigliceride 150 mg/dl 100 mg/dl; Puncţie venoasă

Hb 13,5 – 17,5 g/dl 23 g/dl Puncţie venoasă

Ht 41 – 53% 49% Puncţie venoasa

Urină

Diureză 1500 – 2500 ml/24h 950 ml/24/h Sumar de urină

 ANALIZA VALORILE NORMALE VALORILE REZULTATE METODA DE RECOLTARE

Densitate 1010 - 1025 1008 Sumar de urină

Reacție (pH): 4,5 - 7 5,7; Sumar de urină

Calciu urinar 100 – 120 mg/kg 95 mg/Kg; Se recoltează urina pe 24 h

Uree 10 – 35 g/24 h 33 g/24 h; Se recoltează urina pe 24 h

Corpi cetonici - ++ Se recoltează urina pe 24 h

Glicozurie - Prezentă Se recoltează urina pe 24 h

INTERVENŢIILE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALĂ

INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

Asigur condiţii de microclimat corespunzătoare cu salon curat, aerisit, cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare Intervenţiile propuse au fost
corespunzătoare a aerului, cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată; realizate, în acest fel fiind
satisfăcute nevoile
Asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie ;
fundamentale ale
Asigur îngrijiri igienice şi supraveghez pacientul; pacientului.
 INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor;

Recoltez produsele biologice şi patologice;

Apreciez comportamentul general al pacientului;

Asigur un regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului alimentar;

Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii şi tratament;

Administrez întocmai tratamentul prescris de medic;

Observ efectul medicaţiei;

Informez pacientul şi îi furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor acordate;

Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;

Identific cauza anxietăţii pacientului;

Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului şi-i explic şi-l învăţ obiceiurile bune necesare pentru vindecare şi
evitarea complicaţiilor;

Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, sterilizarea, izolarea, purtarea echipamentului
de protecţie, respectarea circuitelor funcţionale;

Educ pacientul privind îngrijirile ulterioare al domiciliu şi respectarea regimului igieno-dietetic impus de afecţiune.
INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE
EVALUAREA FINALĂ

Bolnava V.R. , din localitatea Sârbi, a fost adusă la UPU în data de 10.03.2019
prezentând: alterarea stării de conştienţă, scadere ponderală, pliu cutanat persistent,
simptomatologie ce s-a accentuat în ultimele zile.

După efectuarea investigaţiilor şi având în vedere simptomatologia prezentată, s-a stabilit

diagnosticul de comă diabetică cetoacidozică.

Bolnava fost supusă terapiei şi a evoluat în condiţii bune, fără complicaţii. În timpul
spitalizării, pacienta a primit tratament medicamentos, repaus la pat, a fost echilibrat
hidroelectolitic şi volemic, urmând regim alimentar şi de hidratare specific DZ.

La externare, bolnava V.R. cu diagnosticul de comă diabetică cetoacidozică, prezintă:

glicemia =195 mg/dl, TA=115/75 mmHg, P = 78 p/min; R = 23 r/min; T = 37o C;

CONCLUZII:

Bolnava a fost externată în data de 18.03.2019, cu următoarele recomandări: să respecte

regimul alimentar şi hidric impus, să evite alimentele greu digerabile, bogate în zaharuri şi
grăsimi, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve); să-şi calculeze
aportul caloric al alimentelor astfel încât să nu depăşescă limita admisă şi să împartă alimentele
înmod echilibrat în 5 – 6 mese.

Pacienta trebuie să evite activitătile ce presupun un efort mare, să se odihnească cel puţin
7 ore/zi, să evite stresul, să nu consume alcool şi să nu fumeze, Se va prezenta la control pe
10.04.2019.
 CAPITOLUL IV - CONCLUZII

Coma diabetică este o complicație severă, chiar amenințătoare, a diabetului. Pentru

pacienții cu diabet zaharat, o creștere periculoasă a glicemiei (hiperglicemia) sau o scădere a
glicemiei (hipoglicemia) pot determina coma diabetică.
În Capitolul I al proiectului am prezentat noţiuni de anatomie şi fiziologie a pancreasului,
am definit boala şi am prezentat funcţiile acestuia.
În continuare am prezentat etiologia bolii, simptomatologia, forme clinice, complicaţii şi
tratament, pentru ca un pacient cu comă diabetică să poată primi îngrijiri de bună calitate, este
nevoie ca asistentul medical să aibă cât mai multe cunoştinţe teoretice despre această boală.
În Capitolul II am prezentat intervenţiile asistentului medical de la internarea pacienţilor în
spital şi până la externarea acestora. Asistentul medical trebuie să facă totul pentru a asigura
confort şi condiţii de spitalizare corespunzătoare, efectuarea igienei generale a pacienţiilor.
O altă atribuţie importantă a asistentului medical este urmărirea funcţiilor vitale şi
vegetative a pacienţilor, înscrierea valorilor acestora în foaia de temperatură care face parte din
foaia de observaţie şi raportarea imediată medicului, privind orice modificare a acestora.
Cu rol delegat asistentul medical efectuează recoltările produselor biologice în vederea
examinărilor de laborator, administrează medicaţia prescrisă de către medic şi efectuează sau
însoţeşte pacienţii la examinările paraclinice.
O altă atribuţie a asistentului medical, mentionată în fişa postului, este efectuarea de
educaţie pentru sănătate în vederea efectuării profilaxiei bolii şi educării pacientului privind
regimul alimentar şi de viaţă pe care trebuie să le urmeze.
În Capitolul III am prezentat trei cazuri clinice urmărite de mine în Spitalul Judetean De
Urgenţă „Mavromati” – Botoşani. În urma studierii acestora am ajuns la concluzia că această
afecțiune este periculoasă, ea putând pune viaţa în pericol.
Această afecţiune necesită internarea bolnavului deoarece pot apărea complicaţii severe ale
stării de sănătate, chiar decesul.
Consider că, prin parcurgerea demersurilor necesare elaborării prezentului proiect mi-am
îmbunătăţit cunoştinţele teoretice şi aptitudinile practice pentru îngrijirea acestor bolnavi.
 ANEXE:

FIGURA I - PANCREASUL
FIGURA II – PANCREASUL ȘI
ANEXELE SALE

FIGURA III - COMPONENȚA PANCREASULUI

BIBLIOGRAFIE:

1. Lucreţia Titircă - „Ghid de nursing", Edil. Viaţa Medicală Românească, ediţia IV,
Bucureşti, Polirom, 1999;
2. Titircă L. - „Breviar de explicări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului", Edil.
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1994;

3. Titircă L. - „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali", Edit. Viaţa

Medicală Românească, Bucureşti, 1997;

4. Karl Heinz Kristel - „Îngrijirea bolnavului", Edit. AU Education, Bucureşti, 1998;

5. Titircă L. - „Urgenţe medico-chirurgicale", Edit. Viaţa Medicală Românească, ediţia IV,

Bucureşti, Polirom, 1999;

6. Titircă L. - „Tehnici de îngrijire", Edit. Viaţa Medicală Românească;

7. Borundel Corneliu, ,,Manual de medicinǎ internǎ pentru cadre medii”,Ed. All, Bucuresti,
1998;

8. Titircă Lucreţia, ,,Tehnica ingrijirii bolnavului ’’ , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1990;

9. Titircă Lucreţia, ,,Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenţii medicali’’ , Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti, 2006;

10. Mincu Iulian – Profilaxia şi tratamentul diabetului, Editura Medicală, Bucureşti,

1985;

11. Tinu A. M. – Ce putem face singuri împotriva diabetului, Editura Nemira, 1998;

12. Serban V., Babes P.A. – Ghidul pacientului cu diabet zaharat, Ed. Marineasa Timisoara,
1999;

13. Serban V., Babes A. - Clinica Medicala – Teorie si Practica, vol I, Ed. Marineasa Timisoara
1999, pag 150 – 183;

14. Serban V – Bazele Medicinei Interne, vol I Boli Metabolice . Reumatologie. Lito UMFT
2001, pag 5 – 73;

15. Moldovan Tiberiu - Semiologie clinică medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 1993;

16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreas