Obezitate Simona2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Şcoala Postliceală Sanitară „CHRISTIANA”

Localitatea Piteşti, Judeţul Argeş
ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR
CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: învăţământ de zi
PROIECT DE CERTIFICARE
A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE
COORDONATOR,
PROF. INSTR. GR.I POPESCU MAGDALENA
ABSOLVENT,
PLĂCINTESCU ELENA SIMONA
PITEŞTI 2019
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Şcoala Postliceală Sanitară „CHRISTIANA”
Localitatea Piteşti, Judeţul Argeş
ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL SANITAR
CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
Forma de învăţământ: învăţământ de zi
TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE

ABSOLVIRE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE
COORDONATOR,
PROF. INSTR. GR. I POPESCU MAGDALENA
ABSOLVENT,
PLĂCINTESCU ELENA SIMONA
PITEŞTI 2019
2
CUPRINS
ARGUMENT................................................................................................................................... 4
CAP.I. PARTE TEORETICĂ- NOŢIUNI TEORETICE.......................................................... 6
1.1. Anatomia şi fiziologia ţesutului adipos…….............................................................................. 6
1.2. Obezitatea…….......................................................................................................................... 9
1.2.1. Epidemiologie..................................................................................................................... 1 1
1.2.2. Morbiditatea……………………………………………………………………................ 1 1
1.2.3. Factorii de risc…………………………………………………………………................. 1 1
1.2.4. Tipuri de obezitate…………………………………………………………….................. 1 3
1.2.5. Diagnosticul obezităţii…………………………………………………………................ 1 4
1.2.6. Complicaţiile obezităţii…………………………………………………………............... 1 5
1.2.7. Regim caloric în obezitate…………………………………………………….................. 1 7
1.2.8. Activitate fizică………………………………………..………………………………… 1 9
1.2.9. Evoluţia obezităţii……………………………………………………………………...… 2 0
1.2.10. Tratamentul şi efortul fizic……………………………………………...………...……. 2 1
1.2.10.1. Tratamentul medicamentos……………………………………………..................... 2 2
1.2.10.2. Tratamentul chirurgical………………………………………………………...…… 2 4
1.2.11. Măsuri profilactice………………....………………………………………………...….. 2 9
CAP. II PARTE PRACTICĂ - CONTRIBUŢIE PERSONALĂ 30
2.1. Cazul 1...................................................................................................................................... 3 0
2.2. Cazul 2...................................................................................................................................... 4 8
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................. 6 8
ANEXE............................................................................................................................................. 6 9
3
MOTTO:
„Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca.”
BENJAMIN FRANKLIN
ARGUMENT
Am ales această temă pentru proiect deoarece am vrut să învăț și să fac cunoscute
informații despre ‘’OBEZITATE’’ pentru a putea evita multe incidente neplăcute și pentru a
ști cum să mâncăm sănătos fără a ne îmbolnăvi organismul.
Conform studiilor, în proporție de 95% din femei sunt nemulțumite de felul în care
arată, spre deosebire de numai 30% dintre bărbaţi. Obezitatea creste riscul de afectiuni precum
diabetul de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și chiar și de cancer, de aceea este important să nu
fie neglijată și să fie combătută cât mai rapid. În cazuri grave, obezitatea poate cauza
complicații fatale.
Obezitatea a devenit o problemă serioasă de sănătate publică în majoritatea ţărilor
puternic industrializate, ea afectând un segment de populaţie în continuă creştere. Înainte de
orice, obezitatea trebuie considerată mai puţin o problemă de estetică şi mai mult o problemă
de sănătate care atrage după sine complicaţii medicale, dizabilităţi temporare sau permanente,
scăderea duratei de viaţă şi, nu în ultimul rând, un cost mare pentru întreaga societate.
Obezitatea poate duce la stigmatizarea socială și dezavantajarea profesională. În
comparație cu persoanele cu greutate normală, salariații obezi prezintă, în medie, rate mai
ridicate de absenteism de la locul de muncă și au concedii medicale prelungite, ceea ce duce la
creșterea costurilor pentru angajatori și scăderea productivității. Un studiu realizat asupra
angajaților Universității Duke relevă faptul că persoanele cu un indice de masă corporală peste
40 au depus de două ori mai multe cereri de compensare a angajaților față de persoanele cu un
indice de masă corporală de 18,5–24,9. De asemenea, persoanele din prima categorie au avut
de 12 ori mai multe zile de absență. Majoritatea accidentelor în cazul acestora s-au produs în
urma căderii și ridicării de greutăți, fiind afectate extremitățile inferioare, încheieturile sau
mâinile și spatele.
4
Conform studiilor recente, în Romania rata obezităţii este de 25%, iar 50% dintre
români sunt supraponderali..
Semne și simptome întâlnite în obezitate: dispnee, palpitaţii, dureri articulare,
hipertensiune arterială, litiază biliară, varice, diabet zaharat, cardiopatie ischemică.
Dacă dorim să învingem această boală nutrițional-metabolică, obezitatea, fiecare
persoană trebuie să adopte un stil de viață sănătos, să ne înarmăm cu multă voință și răbdare.
Fiecare dintre noi avem de mai multe ori pe zi posibilitatea de a alege o viaţă plină de sănătate
sau o viaţă plină de boli.
Statisticile privind obezitatea la români sunt alarmante. Conform rapoartelor OMS
România este pe locul trei în Europa în privinţa obezităţii la copii. Potrivit Federaţiei Române
de Diabet, Nutriţie şi Boli Infecţioase, un român din patru este obez, iar fiecare al doilea
român este supraponderal.
Prognosticul obezităţii este nefavorabil; fără tratament, obezitatea progresează. Cu cele
mai multe tipuri de tratament se poate obţine scăderea în greutate, dar cele mai multe persoane
revin la greutatea de dinaintea tratamentului în 5 ani.
Pe perioada stagiului clinic efectuat în secţiile din Spitalul Județean din Piteşti, am
întâlnit numeroşi pacienţi care prezentau obezitate de diferite tipuri. Dintre aceştia am ales un
număr de trei, pentru a-mi aprofunda cunoştinţele despre această afecţiune.
AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA DOAMNEI

PROFESOR INSTRUCTOR POPESCU MAGDALENA, CĂREIA ÎI EXPRIM
RECUNOŞTINŢĂ ŞI ÎI MULŢUMESC ÎN MOD DEOSEBIT.
5
CAPITOLUL I
PARTE TEORETICĂ- NOŢIUNI TEORETICE
1.1. Anatomia şi fiziologia ţesutului adipos

Anatomia țesutului adipos. Încă din copilarie există o deosebire în ceea ce priveşte
cantitatea de grăsime şi repartiţia între cele două sexe, predominând la fetiţe. Diferenţa se
menţine şi în ceea ce priveşte numărul de adipocite (celule cu grăsime), care este mai mare la
femei. Numărul de celule adipoase, odată fixat (posibil ereditar), rămâne definitiv. Raportul
dintre numărul şi volumul celulelor adipoase determină o formă hipertrofică şi o altă
hiperplazică de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni . Hormonii androgeni
(testosteronul) şi glucocorticoizii influentează depunerea grăsimilor în partea superioara a
corpului, iar estrogenii în partea inferioară.
Fig 1.1. Distribuţia celulară a grăsimii

Sursa : www.corpuluman.com
Ţesutul adipos nu este un ţesut inert, deoarece el reglează captarea acizilor graşi şi a
trigliceridelor circulante, sinteza endogenă a gliceridelor plecând de la glucoză, catabolismul
acizilor graşi, eliberarea acizilor graşi în circulaţie etc.
În ceea ce priveşte senzaţiile de foame şi saţietate, reglarea se face prin:
6
 glicemie (senzaţie de foame, în hipoglicemie şi senzaţie de saţietate în
hiperglicemie);
 factori digestivi (intrarea glucozei în duoden este urmată de scăderea senzaţiei
de foame);
 factori neurologici; aceştia acţionează la nivelul hipotalamusului şi cortexului.
Controlul alimentaţiei prin factori de mediu. Sistemul nervos central primeşte numeroase
semnale neurale privitor la ingestia de alimente. Acestea cuprind semnalele vizuale, auditive,
olfactive, care sunt procesate înaintea ingestiei. Aceastea contribuie la faza cefalică a ingestiei
alimentare, care constă în creşterea secreţiei de salivă şi a hormonilor gastrointestinali. În
această fază au fost observate modificări între o persoană obeză şi una sănătoasă, cum ar fi
creşterea secreţiei salivare şi hormonale.
Semnale ale saţietăţii din tractul gastrointestinal. În timpul ingestiei şi digestiei
alimentelor creierul primeşte informaţii de la receptorii mecanici şi chemosenzitivi care se
găsesc pe mucoasa intestinală. Aceştia controlează senzaţia de saţietate în funcţie de cantitatea
de alimente ingerată şi compoziţia acestora în lipide, proteine şi glucide. Cantitatea mare de
alimente din stomac şi timpul de digestie prelungită la obezi modifică proprietăţile acestor
receptori.
Rolul hormonilor pancreatici în controlul aportului energetic. Funcţia principală a
insulinei şi glucagonului este homeostazia glucozei şi controlul aportului energetic nutriţional.
Acumularea de grăsime pe viscere reduce sensibilitatea insulinei în muşchii scheletici, ficat şi
ţesutul adipos ducând la apariţia rezistenţei insulinice, care predispune la intoleranţă la glucoză
şi hipertrigliceridemie.
Controlul determinat de depozitele energetice ale corpului asupra aportului de energie
calorică. Pentru a egala eficient aportul de energie cu consumul energetic şi pentru a menţine
depozitele organismului de energie, centrii hipotalamici monitorizează cantitatea de energie
stocată în ţesutul adipos. Leptina este un hormon secretat de ţesutul adipos care aduce această
informaţie creierului. Leptina este crescută la femei faţă de bărbaţi şi creşte la persoanele obeze
o dată cu creşterea masei adipoase.
Factorii adiţionali care controlează aportul de alimente. Există un număr de hormoni
care au rol în controlul aportului de alimente, deşi acesta nu este considerat rolul lor principal.
7
Glucocorticoizii acţionează asupra creierului pentru a stimula aportul de glucide şi grăsimi.
Hormonii tiroidieni influenţează aportul de alimente pentru a menţine echilibrul nutrienţilor.
În contrast aportul energetic scade în hipotiroidism Somatostatina eliberată de celulele
delta din pancreas inhibă motilitatea gastrointestinală. Hormonii de creştere şi liberinele acestora
cresc aportul de alimente. Estradiolul este asociat cu reducerea aportului alimentar la oameni iar
ovarectomia la animale creşte aportul energetic. Progesteronul în combinaţie cu estrogenul
creşte aportul de alimente. Prolactina creşte ingestia de alimente.
Controlul aportului alimentar prin nutrienţi. S-a demonstrat că modificările glucozei
din sânge sunt semnale pentru saţietate. Hipoglicemia sau inhibarea metabolismului glucidic
cresc aportul alimentar. Infuzia de lipide în intestinul subţire încetineşte golirea gastrică şi
reduce aportul alimentar. Contrar, inhibarea oxidării acizilor graşi creşte ingestia de alimente.
Proprietăţile saţioase ale grăsimii se presupun a fi datorate senzaţiei plăcute de lipide din
cavitatea bucală şi densităţii crescute de calorii din grăsimi, care pot conduce la
supraalimentaţie.
Fig. 1.2. Echilibru cronobiologic alimentar

Sursa : www.scritub.com
Proteinele scad aportul energetic la oameni, prin implicarea receptorilor

somatosenzitivi şi a gustului pentru a identifica compoziţia dietei. Scăderea proteinelor
alimentare este mediată prin efectele directe ale aminoacizilor cerebrali circulanţi.
Controlul consumului energetic al organismului. Datele sugerează că anormalităţile
din consumul energetic al corpului contribuie la dezvoltarea obezităţii. Se câştigă în greutate
dacă există un dezechilibru între consumul alimentar şi cel energetic.
Energia poate fi consumată prin activitate fizică, funcţionarea normală a organelor şi
prin termogeneza adaptativă, care creşte consumul energetic în dietele impuse şi la expunerea la
frig.
8
1.2.Obezitatea
Obezitatea este una dintre cele mai actuale şi mai grave probleme de sănătate publică
cu care se confruntă lumea contemporană.
Etimologic, cuvântul „obezitate” provine din verbul latin „obedo-obedere”, ceea ce
înseamnă „a mânca în exces”, „a mânca mult şi lacom”.
În ciuda faptului că multe dintre aspectele neclare ale acestei probleme complexe de
sănătate individuală şi publică au fost elucidate într-o măsură satisfăcătoare de ştiinţa medicală,
întâlnim printre noi, destul de frecvent, o mulţime de prejudecăţi şi mituri. Ele persistă nu doar
printre clasele sociale sau vârstele cu acces mai limitat la sursele de informare dar chiar şi în
mass-media. Probabil cea mai populară dintre credinţele eronate din constelaţia obezităţii este
ideea că pâinea îngraşă şi că limitarea drastică a consumului de pâine este indispensabilă pentru
slăbire. Specialiştii se străduiesc de o vreme încoace să convingă opinia publică despre faptul că
pâinea nu este în sine un factor de risc pentru obezi.
Obezitatea este termenul medical care defineşte acumularea de grăsime corporală în
exces, subcutanat, mediastinal, epicardic - în jurul inimiii, peripancreatic, perirenal, epiploic,
etc. care determină creşterea în greutate. Obezitatea se mai defineşte şi ca excesul de ţesut
adipos care depăşeste 25% din greutatea corporală la barbaţi şi 33% din greutatea corporală la
femei.
Nutriţioniştii şi medicii sunt preocupaţi nu numai de cantitatea de grăsime din
organism, ci şi de distribuţia acesteia. De obicei, bărbaţii acumulează grăsimea la nivelul
abdomenului, iar femeile la nivelul şoldurilor.
Aceasta nu e o regulă: şi femeile pot dezvolta obezitate de tip abdominal, în special
după menopauză!
Persoanele cu grăsime acumulată la nivelul abdomenului au risc mai mare de
complicaţii datorate obezităţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră patologică o circumferinţă abdominală:
● peste 80 cm la femei
● peste 94 cm la bărbaţi
9
Privită de multe ori ca o problemă estetică, obezitatea este de fapt o boală cronică ce nu
trebuie neglijată. Grăsimea "acumulată" în organism se poate estima prin mai multe metode.
Una dintre ele este determinarea indicelui de masă corporală (IMC)*:
Fig. 1.2 Formula de calcul a indicelui de masă corporală

Sursa: www.medfam.ro
Noţiunea de indice de masă corporală a apărut între anii 1830 şi 1850 ca un indicator
statistic care corelează masa unei persoane cu înălţimea persoanei respective. A fost inventat de
belgianul Adolphe Quetelet în timpul dezvoltării "fizicii sociale", fiind conceput ca o marime
medie: menirea sa fiind măsurarea unei populaţii, nu diagnosticul asupra unei singure persoane.
IMC are o formulă simplă: masa corpului, măsurată în kilograme, se împarte la pătratul
înălţimii, masurată în metri.
Rezultatul obţinut se compară cu nişte etaloane:
- dacă este mai mic decât 18,4, este vorba de o persoana subponderală;
- dacă este între 18,5 şi 24,9, persoana are masa normală;
- dacă este între 25 şi 29,9, se consideră că persoana e supraponderală;
- peste 30, indicele reflectă diferite grade de obezitate.
Valoare IMC Masă Factori de risc

IMC < 18,5 subponderală - mici
18,5 < IMC < 25 normală - reduși
25 < IMC < 30 supraponderală - mari
30 < IMC obezitate - foarte mari
Fig. 1.3. Interpretarea indicelui de masă corporală
Sursa https://cabinetnutritie.com
Cu siguranţă, există o interdependenţă între starea de sănătate şi masa ideală, ba chiar o
relaţie de directă proporţionalitate între kilogramele în plus şi riscul apariţiei unor afecţiuni
precum: hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare, unele tipuri de diabet sau de cancer sau a
accidentelor vasculare.
10
1.2.1. Epidemiologie
Înaintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afecțiune rar întâlnită; în anul 1997,
OMS a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie globală. Începând din anul 2005, OMS
estimează că cel puțin 400 de milioane de adulți (9,8%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare în
rândul femeilor decât al bărbaților. Rata obezității crește, de asemenea, odată cu vârsta, cel puțin
până la 50 sau 60 de ani, iar obezitatea severă în Statele Unite, Australia și Canada este în
creștere mai rapidă față de rata globală a obezității.
Considerată odinioară o problemă doar în țările dezvoltate, rata obezității este în
creștere la nivel global, afectând atât țările dezvoltate cât și țările în curs de dezvoltare.
Creșterea ratei obezității este cel mai evidentă în mediile urbane. Singura regiune din lume în
care obezitatea nu este obișnuită este Africa Subsahariană.
Astăzi este o certitudine relaţia dintre obezitate şi bolile cu cea mai mare rată de
mortalitate: bolile cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat etc. Astfel 85 - 95% dintre
diabetici au fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dislipidemici au obezitate. Proporţii
asemănătoare s-au înregistrat în infarctul miocardic şi în cardiopatia ischemică.
1.2.2. Morbiditatea
În ţările dezvoltate incidenţa obezităţii este mai ridicată decât în ţările mai puţin
dezvoltate. În Statele Unite obezitatea este endemică. Profesia şi modul de viaţă (tradiţie,
obiceiuri, facilităţi) joacă un rol important.
Statisticile privind obezitatea la români sunt alarmante. Conform rapoartelor OMS
România este pe locul trei în Europa în privinţa obezităţii la copii. Potrivit Federaţiei Române de
Diabet, Nutriţie şi Boli Infecţioase, un român din patru este obez, iar fiecare al doilea român este
supraponderal. Toate acestea, în contextul în care tot mai mulţi români consumă alimente de tip
fast-food şi duc o viaţă sedentară, în afară de bacanalele şi carnagiile (în special carne şi untură
de porc) practicate tradiţional, de sărbători.
1.2.3. Factorii de risc
11
Deşi consumul excesiv de mâncare este negat vehement de majoritatea oamenilor
obezi, aceasta este cea mai frecventă cauză de obezitate.
Obezitatea apare în contextul unui dezechilibru pozitiv între cantitatea de calorii
asimilate şi cantitatea de energie cheltuită de individ. Apariţia ei este influenţată de factori
genetici, sociali, culturali, de mediu şi economici.
Factorii genetici par să joace un rol important, dar fără a fi determinant. Este cunoscut
că în familiile cu obezi riscul de obezitate este mai mare.
Obezitatea poate apare şi în contextul unor boli precum hipotiroidismul, sindromul
Cuşhing, şi unele boli neurologice. Totodată poate fi consecinţa administrării anumitor droguri
precum steroizii. Bolile şi administrarea anumitor medicamente sunt responsabile de obezitate
doar în 1% din cazuri.
Obezitatea apare când echilibrul energetic este debalansat, energia acumulată (numărul
de calorii) prin alimentaţie este mai mare decât energia cheltuită.
echilibru energetic energia = energia cheltuită --> greutate stabilă
acumulată
balanţa energetică energia > energia cheltuită --> creştere ponderală
pozitivă : acumulată
balanţa energetică energia < energia cheltuită --> scădere ponderală
negativă : acumulată
Fig. 1.4. Echilibrul energetic / Balanţa energetică
A.Factori genetici:
Există o predispoziţie la obezitate în cadrul anumitor familii, care se moşteneşte genetic.
Aceasta este deseori greu de dovedit, căci familiile au de obicei acelaşi stil de viaţă şi obiceiuri
alimentare comune, care pot determina tendinţa la obezitate a întregii familii.
Factorul genetic:
 implicat 25-75%
 agregarea familială
 gene implicate:
- gena leptinei
- gena receptorului insulinic 1
12
- gena receptorului beta-3 adrenergic
- gena proteinei de decuplare 1 şi 2
B. Metabolismul:
Foarte mulţi oameni cred că sunt graşi din cauza afecţiunilor endocrine. Există
întradevăr boli care pot determina obezitate: hipotiroidism, sindrom Cushing, depresie.
Medicamentele antidepresive şi steroizii pot duce la creştere în greutate.
Factori individuali, socioeconomici şi stilul de viaţă
 vârsta
 sexul
 circumstanţe fiziologice
 nivelul socioeconomic şi educaţional
 sedentarismul
 comportamentul alimentar
 fumatul
 factori psihologici
 medicamente
Aportul caloric excesiv şi inactivitatea fizică sunt factorii principali implicaţi în
apariţia obezităţii.
1.2.4. Tipuri de obezitate

Există mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distribuţie a
stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate:
 Tipul I - distribuţia excesului ponderal este "armonioasă";
 Tipul II - numit şi obezitate ginoidă, la
care grăsimea este repartizată mai mult pe
zona inferioară a corpului (coapse, pelvis).
Acest tip de obezitate este cel mai inestetic
însă asociat cu cele mai mici riscuri
medicale;
 Tipul III - numit obezitate viscerală, la
care grăsimea se acumulează cel mai
13
Fig. 1.5. Distribuţia stratului adipos
mult în organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este
cel mai puţin vizibil, însă riscurile pe care le implică asupra sănătăţii sunt cele mai
mari.
 Tipul IV - cunoscut şi sub numele de obezitate androidă, la care grăsimea se depune pe
partea superioară a corpului. Acest gen de obezitate este specific în general bărbaţilor
şi are consecinţe destul de serioase asupra sănătăţii.
Obezitatea poate fi clasificată în trei tipuri în funcţie de surplusul în greutate:
 Obezitate uşoară +10-15%
 Obezitate moderată +10-20%
 Obezitate gravă +20% şi mai mult.
Obezitatea este în general cauzată de doi factori:
Exogenă - alimentaţie în exces.
Endogenă - dereglări de metabolism:
- obezitatea hipofizară (boala lui Cushing)
- obezitatea tiroidiană.
1.2.5. Diagnosticul obezităţii
Există criterii diferite de apreciere şi determninare a obezităţii:
1. Indexul Broca
Acesta este un raport dintre înălţimea persoanei exprimată în centimetri minus 100 de
centimetri şi greutatea în kilograme. În a doua jumătate a secolului XX se considera indicele
ideal.
 pentru bărbaţi - 0,9
 pentru femei - 0,8
2. Indexul Corp-Greutate (engleză Body-Mass Index, BMI)
Se calculează după formula de mai jos, ţinându-se cont de vârstă
m = greutate în kg;
l = înălţime în metri
14
Fig. 1.6. Indexul Corp-Greutate
Această metodă fiind controversată, considerându-se că trebuie ţinut cont şi de:
 locul geografic
 Raportul talie/şold (engleză Waist-Hip-Ratio, WHR)
 Ignoră înălţimea şi greutatea corporală, azi este luat în considerare dar numai corelat cu
alţi indici.
3. Perimetrul abdominal
Această metodă exprimă raportul perimetrului abdominal faţă de
înălţime, ignorând greutatea corporală.
Diagnostic diferenţial (DD)
În diagnosticarea obezităţii trebuiesc eliminate:
 Graviditatea;
 S/P (status post) tratament cu corticoizi;
 Boli de excreţie (insuficienţă renală);
 Boli cardio-limfo-vasculare (ascita);
 Boli parazitare (Elefantiasis - bilharzia/schistosomiasis, chisturi hidatice);
 Boli endocrine;
 Sindromul Cushing;
 Creşteri tisulare mari, maligne sau benigne, etc.
1.2.6. Complicaţiile obezităţii

Obezitatea reprezintă o redutabilă povară financiară pentru societate atât prin
cheltuielile directe cât şi cele indirecte.
15
În ţările industrializate, ponderea patologiei asociate obezităţii este mai mare pentru
bolile cardiovasculare, pe când în cele neindustrializate este mai mare pentru diabetul tip II
datorită resurselor insuficiente de insulină în aceste ţări.
Numeroase rapoarte anticipează că prevenirea şi tratamentul obezităţii vor avea efecte
pozitive majore pentru sistemul de sănătate.
Obezitatea reprezintă un pericol real, prin scăderea speranţei de viaţă pe de o parte, şi
prin bolile pe care le determină, pe de altă parte.
Trei dintre cele mai importante, prin consecinţele lor vitale, sunt bolile
cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul.
● Bolile cardiovasculare recunosc obezitatea ca factor de risc major. Riscul acestor boli
este mărit de creşterea colesterolemiei şi de asocierea cu diabetul şi hipertensiunea.
Obezitatea morbidă duce la o creştere a coronaropatiilor cu 70% iar mortalitatea
datorată acestor boli se dublează. S-a raportat ca pentru fiecare 10% creştere în greutate,
incidenţa coronaropatiilor creşte cu 20%. Pe de altă parte scăderea, chiar modestă, în greutate
îmbunătăţeste riscul cardiovascular prin scăderea concentraţiei plasmatice de LDL (lipide de
densitate mică) şi trigliceride concomitent cu o creştere a concentraţiei plasmatice de HDL
( lipide de densitate mare).
● Hipertensiunea, cu consecinţele ei asupra circulaţiei cerebrale, este şi ea strâns legată
de obezitate.
O creştere în greutate cu 20% creşte cu 10% mortalitatea prin accident vascular
cerebral, iar la o creştere în greutate de 40%, mortalitatea creşte cu 75%. Hipertensiunea
afectează peste 26% din populaţia obeză, iar pe de altă parte obezitatea dublează riscul unui
individ de a face hipertensiune. Un studiu relevă că persoanele obeze au un risc de dezvoltare
a hipertensiunii de 5-6 ori mai crescut şi aceasta chiar şi la tinerii adulţi (20-45 ani).
Scăderea în greutate scade presiunea vasculară, având în acest sens un beneficiu mai
mare decât reducerea aportului salin.
● Diabetul este influenţat de obezitate prin creşterea rezistenţei la insulină şi apariţia
diabetului tip II non-insulino dependent. Scăderea greutăţii creşte sensibilitatea la insulină cu
scăderea concentraţiilor sangvine de glucoză şi insulină.
16
Un studiu american găseşte că 80% din pacienţii cu diabet tip II sunt obezi, cu risc de
dezvoltare a cetoacidozei, comei, tulburărilor renale şi de vedere. Alt studiu arată o prevalenţă
a diabetului la obezi de 9,7% comparativ cu 3,7% în lotul de control.
O scădere în greutate cu 10 Kg va scădea pericolul de reducere a speranţei de viaţă la diabetici
cu 35%.
Alte complicaţii:
 Varicele reprezintă una dintre cel mai des întâlnite complicaţii, localizate la nivelul
membrelor inferioare.
 Dintre complicaţiile pulmonare: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar,
dispneea de efort datorită scăderii capacităţii vitale, uneori hipertensiunea pulmonară şi
nu rareori sindromul Pickwick (somnolenţă şi obezitate).
 Complicaţiile digestive sunt: hipotonia biliară, litiaza biliară, constipaţia cronică,
hepatită cronică prin steatoza hepatică (infiltraţie grasă a ficatului).
 Tulburări de statică: cifoza dorsală, lordoză cervicală, picior plat, spondiloze, artroza
soldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalată la 70% dintre obezi.
 Complicaţii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.
 Complicaţii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori obsesii,
anxietate.
 Complicaţii ginecologice: amenoree, tulburări de ciclu ovarian.
Din cele prezentate se înţelege gravitatea obezităţii. După unele statistici numai 30%
dintre obezi ajung la vârsta de 70 de ani. Se întelege că prognosticul formulat după cunoscuta
expresie populară, „cu cât este mai lungă cureaua, cu atât mai scurtă este viaţa", este foarte
reală.
1.2.7. Regim caloric în obezitate

Este important ca pacientul şi medicul să stabilească de comun acord obiectivele şi
metoda de tratament. Se recomandă o scădere ponderală moderată şi în etape. Nu sunt
recomandate dietele drastice care au multiple efecte negative asupra organismului
O primă treaptă constă într-o reducere ponderală cu 5-10% în primele 3-6 luni.
Schimbarea modului de viaţă este cel mai important factor (renunţare la fumat, alcool, sucuri
acidulate, mâncat după ora 19 şi nemâncatul de dimineaţă).
17
Dieta alimentară este aleasă în funcţie de bolile asociate (cu restricţie la grăsimi pentru
cei cu dislipidemie, cu restricţie la proteine la cei cu boli de rinichi, cu restricţie de sare la cei
cu hipertensiune etc.).
Fig.1.8. Piramida alimentaţiei pentru obezitate

Sursa: http://www.utgjiu.ro
Se vor evita alimentele cu un conţinut caloric mare (ciocolata, fast-food, patiserie,
sucuri etc.), alimente care sunt interzise la pacienţii cu diabet zaharat. Mesele sunt fracţionate
în 3 mese principale şi 2 gustări, însă la pacienţii trataţi cu insulină sunt necesare 6 mese (3
mese principale şi 3 gustări). În general, se recomandă o restricţie calorică de 500 kcal/zi faţă
de necesarul caloric individual.
Consumarea a 2 litri de lichide pe zi, renunţarea la semipreparate, la mâncarea de tip
fast-food, mâncarea trebuie să fie bine mestecată înainte de a fi înghiţită.
Pacientul hotărât să slăbească trebuie să ştie să-şi controleze pofta şi să nu cedeze în
faţa tentaţiei unor anumite alimente.
La pacienţii cu obezitate grad III se poate folosi o restricţie calorică mai mare însă
pentru o perioadă scurtă de timp, aceasta având efecte negative dacă este folosită pe termen
18
lung. Adoptarea unei diete sanatoase doar pe parcursul programului de slabire nu este
suficienta. Pacientul trebuie sa-si schimbe comportamentul alimentar, stilul de viata.
1.2.8. Activitate fizică

Efortul fizic terapeutic contribuie substanţial la arderea caloriilor. Exerciţiul fizic
creşte capacitatea sistemului muscular de a utiliza grăsimea în scopuri energetice. Activitatea
fizică moderată, zilnică, duce la menţinerea unui tonus muscular bun şi a unui consum
energetic sporit. Una dintre modalităţile de activitate fizică zilnică, cel mai uşor de pus în
practică este mersul pe jos în compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a colegilor de
serviciu sau a câinelui.
Se vor monitoriza numărul de paşi într-o zi cu ajutorul unui
pedometru. Numărarea paşilor poate motiva acumularea de mai
mulţi paşi. În special persoanele ale căror muncă presupune statul
îndelungat la birou, vor fi motivate să-şi crească numărul de paşi
făcuţi zilnic. Se va începe prin creşterea lentă de la 2000 de paşi pe
zi până la 10.000 - 12 000. Fig. 1.9. Pedometru
Experţii recomandă activitate fizică de intensitate moderată timp de 30 de minute pe zi,
5 zile pe săptămână sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea fizică să fie realizată
în 3 etape de căte 10 minute, obţinându-se acelaşi efect. Acest program de exerciţii fizice
moderate nu va fi urmat de o scădere în greutate ci va scădea riscul apariţiilor complicaţiilor,
fiind un pas de plecare pentru exerciţiile fizice de 60-90 minute pe zi care se soldează cu
scăderea şi menţinerea noii greutăţi corporale.
Exerciţiile fizice în mod structurat se pot face în cadrul unui club de fitness. În general,
este necesar consultul medicului, în special la persoanele care nu au mai practicat activitate
fizică de mult timp sau la cei cu probleme cardiace. Tipul de efort şi intensitatea acestuia se
face de asemenea la recomandarea specialistului, în funcţie de prezenţa sau nu a patologiei
asociate. Persoanele care au probleme articulare degenerative vor alege un tip de activitate
care să nu le suprasolicite articulaţiile. Aerobicul oferă cele mai bune condiţii pentru arderea
grăsimilor. De asemenea, un bun efect îl au plimbările, joggingul, dansul, înotul, mersul pe
bicicletă.
19
În anumite situaţii, stresul, familia, mediul pot să constituie distractori de la programul
zilnic de exerciţii fizice; în nici un caz nu se va renunţa la activitatea fizică, în aceste cazuri, ci
se va relua rutina zilnică stabilită.
Studiile arată că întocmirea unui jurnal care să conţină cantităţile şi caloriile din
alimentele consumate în fiecare zi are un rol important în scăderea în greutate.
1.2.9. Evoluţia Obezităţii

Obezitatea a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evoluţii suprapunându-se în
bună măsura evoluţiei civilizaţiei moderne. Obezitatea începe în general în jurul vârstei de 5-6
ani şi în perioada adolescenţei. Studiile au arătat faptul că un copil obez între vârsta de 10-13
ani are 80% şanse să devină un adult obez. Obezitatea prezintă 3 faze evolutive: preobezitatea,
faza dinamică şi faza statică.
1. Preobezitatea
În această fază aportul energetic este egal cu consumul, astfel că greutatea corporală se
menţine constantă.
2. Faza dinamică
În faza dinamică apare câştigul în greutate. Aportul alimentar este mai mare decât
consumul energetic, astfel că surplusul se depozitează sub formă de ţesut adipos, iar greutatea
corporală creşte. Acesta este momentul în care se instalează obezitatea. În această fază pot să
existe variaţii ciclice ale greutăţii corporale, iar durata stadiului poate fi de la câteva luni până
la câţiva ani.
3. Faza statică
În acestă fază persoana devenită obeză îsi menţine
greutatea corporală la o valoare aproximativ constantă,
chiar dacă nu-şi reduce aportul energetic. Această etapă
apare atunci când aportul caloric este egal cu consumul
energetic. Odată ce persoana a luat în greutate, iar
greutatea corporală a fost stabilizată, organismul se
adaptează modificandu-şi echilibrul energetic la un nivel
superior. Fig. 1.10 Evoluţia obezităţii
20
Odată ce organismul s-a adaptat aportului caloric excesiv prin stabilirea unui nou
echilibru energetic, la un nivel superior, el se va opune incercării de a reduce greutatea.
Totodată, dacă persoana nu slăbeşte cu ajutorul unui tratament adecvat şi supravegheat de
către specialişti, va continua să ia în greutate. La cele mai multe persoane obeze, evoluţia
obezităţii are un caracter oscilant.
Din cauza curelor de slăbire inadecvate, făcute fără supravegherea specialiştilor, apar
oscilaţii ale greutăţii corporale de-a lungul vieţii. De aceea, pentru a slăbi sănătos, este necesar
ca programul de slăbire să fie iniţiat şi supravegheat de către specialişti.
Prognosticul pe termen lung al pacienţilor obezi este rezervat, deoarece excesul
ponderal influenţează negativ diverse funcţii ale organismului care pot reduce durata de viaţă a
persoanelor. Cu cât greutatea corporală este mai mare, cu atât prognosticul este mai prost. Un
studiu care a urmărit mortalitatea la vârsta de 50 de ani a persoanelor obeze faţă de
normoponderali, în funcţie de indicele de masă corporală (IMC), relevă urmatoarele date:
obezitatea de grad I (IMC= 30-34,9) creşte mortalitatea la vârsta de 50 ani faţă de
normoponderali cu 16%, obezitatea de grad II (IMC= 35-39,9) cu 30%, iar obezitatea morbidă
(IMC > 40) creşte mortalitatea cu 54%.
1.2.10. Tratamentul
Generalităţi
Obezitatea fiind o boală, pacienţii trebuie evaluaţi de către un cadru medical specializat
care să le ofere informaţiile necesare şi pertinente pentru a face alegerea potrivită a
tratamentului de urmat.
Studiile ştiinţifice au demonstrat faptul că tratamentele conservatoare, non-operatorii
singure nu pot asigura o scădere ponderală semnificativă de lungă durată la pacienţii cu
obezitate severă. S-a demonstrat că marea majoritate a pacienţilor recâştigă ponderal pierderea
în următorii 5 ani, cauzând depresie, anxietate, iritabilitate.
Obiectivul tratamentului pentru obezitatea morbidă trebuie să fie îmbunătăţirea stării
de sănătate prin obţinerea unei scăderi ponderale de durată. Fluctuaţiile de greutate prin
restricţii calorice trebuie evitate.
Din arsenalul terapeutic al obezităţii fac parte următoarele:
 Dietă cu reducerea aportului caloric;
21
 Activitate fizică zilnică
 Schimbarea stilului de viaţă
 Tratamentul medicamentos
 Tratamentul chirurgical
 Tratarea bolilor asociate
1.2.10.1. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos în cazul obezităţii trebuie urmat doar la indicaţia medicului
şi sub atenta supraveghere a acestuia. În general, se recomadă în cazurile grave de obezitate,
ca tratament adjuvant, pe lângă modificarea stilului de viaţă (adoptarea unei diete sănătoase,
efort fizic).
Medicamentele care se iau pentru tratarea obezităţii actionează asupra metabolismului.
În funcţie de mecanismul de acţiune, medicamentele se împart în:
 medicamente cu acţiune centrală: acţionează la nivelul creierului, asupra centrilor care
controlează senzaţiile de saţietate, foame;
 medicamente cu acţiune periferică: actionează asupra organelor şi sistemelor
(senzoriale, tract digestiv, muşchi, ficat, ţesut adipos, sistem endocrin), implicând şi
expresia psihomotorie, comportamentală;
 medicamente ce acţionează asupra căilor de conducere ce fac legătura între sistemele
central şi periferic, transmitând semnalele între cele două: sistemul endocrin şi sistemul
nervos vegetativ.
Medicamentele cu acţiune centrală sunt reprezentate de:

- medicamente ce acţionează asupra sistemului noradrenergic: Fenilpropanolamina,
Clembuterol, Fentermina, Mazindol
- asupra sistemului serotoninergic: Triptofan, Fenfluramina, Fluoxetina - medicamente
dopaminergice: Lisurida
- medicamente histaminergice: alfa-fluorometil-histidina
Aceste medicamente modifică comportamentul alimentar: induc senzaţia de saţietate
la o cantitate mai mică de alimente ingerate, astfel că aportul caloric scade.
22
Medicamentele cu acţiune periferică modifică funcţionalitatea organelor aupra cărora
acţionează.
Exemple de medicamente utilizate în tratamentul obezităţii:
 Amfepramona (Regenon, Anorex, Propion, Amfepramone, Tenuate)
Mecanism de acţiune: acţionează la nivelul hipotalamusului, stimulând sistemele
noradrenergic şi dopaminergic. Inhibă centrul foamei. Se administrează oral şi se absoarbe
rapid. Este metabolizată în ficat. Traversează placenta şi bariera hematoencefalică. Se elimină
în principal pe cale renală.
Indicaţii: se indică în terapia de întreţinere a pacienţilor cu obezitate şi un indice de
masă corporală (IMC) de peste 30 şi care nu au reuşit să slăbească doar prin adoptarea unui
stil de viaţă sănătos: dieta şi exerciţii fizice.
Contraindicaţii: Amfepramona este contraindicata pacientilor cu: boli
cardiovasculare (tahiaritmie, tahicardie paroxistica, angina pectorala, hipertensiune arteriala
severa, ateroscleroza avansata) sau cerebrovasculare, feocromocitom, hipertiroidism, glaucom
cu unghi inchis, afectiuni psihiatrice (depresie, anorexie nervoasa, tendinţa la abuz de
medicamente). Se contraindică femeilor însărcinate si copiiilor sub 12 ani, precum si asociat
cu alte produse anorexigene, datorită riscului crescut de hipertensiune pulmonara, care poate fi
fatală.
 Sibutramina (Reductil)
Mecanism de acţiune: este un inhibitor al recaptării serotoninei şi noradrenalinei.
Determinând saţietate precoce, reduce aportul alimentar şi creşte consumul energetic.
Indicaţii: în obezitatea moderată şi severă asociată cu diabet zaharat de tip II,
dislipidemii şi în obezităţile datorate tulburărilor comportamentului alimentar. Tratamentul cu
sibutramina se însoţeşte obligatoriu de dieta şi exerciţiu fizic.
Contraindicaţii: hipersensibilitate la produs, obezitate de cauză organică, antecedente
de anorexie nervoasă, bulimie neurogenă, boli psihice, afecţiuni cardiovasculare sau
cerebrovasculare (antecedente de accident vascular cerebral), hipertiroidism, insuficienţă
hepatică severă, insuficienţă renală severă, glaucom, sarcină şi alăptare, tineri sub 18 ani sau
adulţi peste 65 de ani
 Tetrahidrolipstatina (Xenical)
23
Mecanism de acţiune: NU actionează asupra sistemului nervos central, ci asupra
grăsimilor. Este un inhibitor specific de lungă durată al lipazei gastrointestinale şi pancreatice.
Enzima inactivată nu mai digeră grăsimile alimentare pentru a se putea absorbi în sânge, astfel
că ele sunt eliminate. Efectul este foarte bun: reduce execsul ponderal de la 7% la 10% după
un an de tratament.
Contraindicaţii: alergie la produs, sindroame de malabsorbtie cronică, sindroame de
colestază, afecţiuni hepatice sau pancreatice severe, copii sub 12 ani, sarcină şi alăptare.
1.2.10.2. Tratamentul chirurgical
Potrivit unui studiu efectuat de Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli
Metabolice, 1 din 4 români este obez, dar mai îngrijorător este faptul că doar 1 din 100
urmează un tratament de slăbire.
Chirurgia obezităţii trebuie rezervată pacienţilor cu IMC (indice de masă corporală) >
40 sau IMC > 35 cu comorbidităti asociate. Tratamentul chirurgical trebuie luat în considerare
după eşecul terapiei convenţionale: modificarea dietei şi comportamentului, activitatea fizică
şi farmacoterapia.
Tehnicile chirurgicale cele mai folosite sunt:
 montarea inelului de silicon
 gastroplastia verticală, gastrectomia longitudinală (aceste tehnici micşorează
capacitatea stomacului);
 tehnicile de by-pass (şuntarea unor zone de digestie şi absorbţie a alimentelor):
gastric, bilio-intestinal şi jejuno-ileal.
În aceste cazuri sunt necesare echipe specializate de chirurgi, nutriţionişti şi psihologici
pentru a obţine rezultatele dorite.
Prin acumularea excesivă de ţesut adipos şi tulburările metabolismului lipidic,
obezitatea determină apariţia şi agravarea a numeroase stări morbide: diabet zaharat tip II,
HTA, deficienţe grave ale funcţiei respiratorii, apneea în somn,
Fig. 1.11. Apnee în somn
24
sindrom metabolic, dereglări hormonale, pentru a numi doar o parte dintre afecţiuni.
Obezitatea, prin stările patologice pe care le determină şi asociază, dar şi prin
răspândirea globală îngrijorătoare, constituie o problemă terapeutică de mare actualitate.
Pe de altă parte, în ciuda progreselor enorme pe care le-a înregistrat medicina modernă,
obezitatea a rămas o boală incurabilă. În consecinţă, dacă nu poate fi vindecat, pacientul obez
trebuie să beneficieze de tratamente eficiente pe toată durata vieţii.
Metodele terapeutice conservatoare: dietă, exerciţii fizice,
medicamente, plasarea endoscopică a balonului intragastric sunt
eficiente la pacienţii care nu prezintă forme grave ale obezităţii
(BMI<35 kg/m²). În cazul obezităţii morbide (BMI >40 kg/m²)
rezultatele sunt nesatisfăcătoare, beneficiul acestor soluţii
terapeutice fiind limitat la 6-10% din excesul ponderal.
Fig. 1.12. Plasarea balonului intragastric
Chirurgia este considerată astăzi cel mai eficient tratament al obezităţii morbide.
Tehnicile operatorii care se adresează obezităţii sunt grupate sub denumirea de operaţii
bariatrice. Chirurgia bariatrică (Chirurgia obezităţii) este o subdisciplină a chirurgiei generale
a cărei denumire derivă din limba greacă: baros, (plural bari) sau ebraică (bari ) - cuvinte care
reprezintă semantic forme diferite de exprimare a greutăţii: încărcătură, apăsare etc).
Chirurgia bariatrică grupează toate manevrele chirurgicale care se adresează
pacienţilor obezi în scopul normalizării statusului lor ponderal, fără a include îndepărtarea de
ţesut adipos sau altfel de tehnici de chirurgie cosmetică.
Chirurgia bariatrică defineşte o categorie specifică de operaţii care presupun reducerea
rezervorului gastric, cu sau fără malabsobţie asociată.
Tehnicile de chirurgie bariatrică acceptate, recunoscute şi larg utilizate internaţional,
pot fi grupate în 3 categorii:
 restrictive (limitează aportul alimentar);
 malabsorbtive (reduc suprafaţa de absorbţie alimentară în condiţiile unui
consum alimentar aproape nemodificat);
 mixte / combinate (limitează aportul alimentar şi întârzie procedul de digestie
alimentară).
25
Tehnicile de chirurgie bariatrică influenţează balanţa echilibrului energetic diminuând
considerabil aportul exogen şi determinând organismul să consume energie din rezervele
acumulate.
Reducerea depozitelor de energie înseamnă diminuarea ţesutului adipos, slăbire,
recăpătarea aspectului normal, uşurarea semnificativă a funcţiilor vitale, dispariţia sau
ameliorarea importantă a maladiilor determinate de obezitate.
Chirurgia laparoscopică, prin posibilităţile sale de minimă invazivitate şi minimă
agresiune asupra ţesuturilor interesate deţine un loc deosebit de important în reuşita
terapeutică finală la pacienţii obezi. Introducerea acestui abord a contribuit major la relansarea
chirurgiei obezitaţii în ultimii 10 ani.
Tipuri de tratamente chirurgicale:
1. Inelul gastric ajustabil
2. Gastrectomia longitudinala (micsorarea stomacului)
3. Bypass-ul gastric
1. Gastric Banding - cea mai răspândită
Montarea laparoscopică a inelului de silicon ajustabil (Gastric Banding) este cea mai
cunoscută şi răspândită metodă restrictivă.
Pacienţii cu obezitate care vor beneficia de acest procedeu vor fi determinaţi să îşi
reducă foarte mult cantităţile de alimente consumate la o singură masă (reducerea meselor).
Astfel pacientul va experimenta o senzaţie de saţietate care îl va determina să încheie masa
după 3-4 înghiţituri!
Senzaţia de foame se va reinstala după ce alimentele vor fi parţial digerate şi îşi vor
continua traseul fiziologic, prin tubul alimentar
nemodificat (3-4ore)! În acest fel pacientul va putea
consuma 4-5 mese pe zi, reduse cantitativ, deziderat
esenţial pentru procesul de slăbire!
Acest procedeu de chirurgie bariatrică
asociază un risc anestezico-chirurgical minim,
necesită spitalizare redusă, convalescenţă scurtă şi nu
impune administrarea de suplimente vitaminice sau
minerale. Fig. 1.13. Gastric Banding
26
Datorită acestor avantaje incontestabile, operaţia este preferată de mulţi chirurgi şi uşor
de acceptat de majoritatea pacienţilor cu obezitate!
Statistic, gastric banding-ul contribuie la diminuarea excesului ponderal înregistrat de
pacienţii obezi cu aproximativ 50% (49, 55 şi 57% la 3, 4 şi respectiv 5 ani postoperator).
Diferenţa va fi în sarcina exclusivă a pacientului care îşi va creşte consumul de energie prin
intensificarea activităţii fizice.
Reducerea comorbidităţilor asociate variază în funcţie de succesul metodei asupra
statusului ponderal.
Modificarea cantităţii de lichid din interiorul sistemului siliconat este posibilă în mod
repetat, în funcţie de nivelul de competenţă pe care îl dorim inelului respectiv. Cu cât vom
"ştrangula" mai mult stomacul, cu atât va fi limitat pasajul alimentelor prin stomac!
Practic manevra se referă la puncţionarea unui rezervor (port de acces) fixat
supraaponevrotic în regiunea epigastrică în care este conectat la inelul perigastric printr-un tub
de silicon. Procedura de ajustare a inelului este nedureroasă, presupunând înţeparea
tegumentului (a pielii) cu un ac special, foarte fin.
Durata medie a unei operaţii laparoscopice de montare a unui inel de silicon ajustabil este
sub 50 de minute, iar durata anesteziei se prelungeşte cu cel puţin 20-30 de minute. Această
durată redusă a actului operator face parte din avantajele oferite tocmai acestor pacienţi cu
riscuri majore (pacienţii obezi!).
Spitalizarea postoperatorie este de regulă 24 de ore, externarea fiind posibilă atunci când,
după reinstalarea toleranţei digestive, pacientul se poate hidrata. Tratamentul postoperator se
va limita la administrarea de antisecretorii (Nexium 2 x 40mg/zi) timp de 7-10 zile.
Deasemenea, recomandăm pacienţilor ca timp de 6 săptămâni să respecte o dietă bazată
pe lichide şi semisolide, pentru a menaja segmentele digestive manipulate chirurgical. Prima
ajustare (calibrare) a inelului se va efectua la 2 luni postoperator, introducând, sub ecran
radiologic, 2-3 ml de ser fiziologic. Corectarea ulterioară a diametrului interior al inelului de
silicon este dictată de ritmul scăderii ponderale a pacientului obez.
Menţinerea unui regim hipocaloric, cu interzicerea dulciurilor şi a grăsimilor pentru tot
restul vieţii, este obligatorie pentru a obţine o scădere ponderală durabilă prin Gastric
Banding.
27
2. Gastrectomia longitudinală (micşorarea
stomacului)
Operaţia se caracterizează prin îndepărtarea
chirurgicală a unei porţiuni mari din stomac, în lungul
micii curburi, rămânând în locul stomacului un tub gastric
sau o mânecă (engl. sleeve) în formă de banănă. Prin
această intervenţie se micşorează semnificativ capacitatea
stomacului de a stoca alimentele ingerate (aproximativ
trei sferturi din volum). Operaţia este indicată pacienţilor
foarte obezi cu un IMC peste 50, dar poate fi folosită şi ca
alternativă la operaţia montării unui inel gastric. Fig. 1.14. Gastrectomia longitudinală
3. Bypass-ul gastric
Intervenţia preupune crearea unui rezervor gastric de dimensiuni mici, prin secţionarea
stomacului, şi anastomozarea acestuia la o ansa jejunală situată distal de prima porţiune a
intestinului subţire. Efectul de slăbire se produce datorită faptului că alimentele vor
scurtcircuita stomacul, duodenul şi o porţiune din jejun, realizându-se astfel o malabsorbţie
controlată. Dimensiunea redusă a stomacului nou
format va determina şi un aport alimentar mai scăzut,
ajutând la pierderea în greutate alături de mecanismul
prezentat anterior. De asemenea, prezenţa mai precoce
a alimentelor în intestin va determina instalarea mai
rapidă a senzaţiei de saţietate.
Această operaţie este recomandată pacienţilor
foarte obezi, cu un IMC peste 50, care au tulburări de
comportament alimentar (apetit exagerat) sau hernie hiatală asociată cu reflux gastro-
esofagian. Fig. 1.15. Bypass-ul gastric
Înainte de efectuarea oricărui tip de operaţie pacientului trebuie să i se aducă la
cunoştinţă riscurile pe care le presupune o intervenţie chirurgicală, avantajele şi dezavantajele
fiecărei operaţii în parte. În urma tratamentului chirurgical pacientul va trebui să-şi schimbe
comportamentul alimentar, urmând cu stricteţe sfaturile medicului. Intervenţiile amintite mai
28
sus se pot face şi laparoscopic, cu minimă invazivitate şi o perioadă de recuperare mai scurtă,
fiind în avantajul pacientului.
În ziua de azi, chirurgia obezităţii este considerată cel mai eficient tratament al
obezităţii morbide, reducând semnificativ comorbidităţile asociate obezităţii.
1.2.11. Măsuri profilactice

Ca măsuri profilactice în combaterea obezităţii şi pentru a preîntâmpina apariţia ei,
sunt recomandate de către specialişti următoarele:
 să consumăm cantităţi de alimente, cât e necesar unei bune desfăşurări a activităţii,
reducând pe cât posibil consumul de lipide şi glucide ;
 mâncarea să fie luată la ore relativ fixe, fără a sări peste una din mese;
 alimentele să fie bine mestecate;
 meniuri cât mai variate, plăcute şi bine pregătite;
 control lunar al greutăţii şi prezentarea la medic de la primele semne ale apatiei
obezităţii;
 legumele şi fructele sunt foarte importante, deoarece ne aduc vitamine şi săruri
minerale (consumate însă în exces pot şi ele îngraşa, prin zahărul care-l conţin);
 trebuie combătut sedentarismul, făcând plimbări şi exerciţii de gimnastică care să
favorizeze arderile din organism (deci pierderea de calorii);
 folosirea diureticelor la indicaţia medicului;
 apa, atât de necesară organismului, să fie băută între mese şi nu în timpul meselor.
Renunţarea la apă e o metodă greşită, căci ea permite rinichiului să elibereze toxinele
din organism. Pe de altă parte, apa nu conţine calorii, deci nu influenţează îngrăşarea.
 suprimarea totală a pâinii nu e recomandabilă. Reducerea brutală a raţiilor necesare nu
rezolvă problema obezităţii;
 sportul şi masajul să nu constituie singurele mijloace pentru a obţine slăbirea; uneori
ele sunt doar ajutătoare tratamentului indicat de medic.
 tratamentele, cât şi exerciţiile complexe de cultură fizică nu pot rezolva obezitatea, fără
un regim alimentar adecvat;
 consumul de sare trebuie redus, căci stimulează pofta de mâncare şi contribuie şi la
reţinerea apei în organism.
29
CAP. II PARTE PRACTICĂ APLICAŢIE PRACTICĂ - CONTRIBUŢIE
PERSONALĂ
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş

LOCALITATEA : Piteşti
SECŢIA : Psihiatrie
CAZUL NR. I
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : M
PRENUME :V
VÂRSTA : 60 ani
DOMICILIU: com Smeura
OCUPAŢIE :Pensionară
STARE FAMILIALĂ : Casătorită, 2 copii şi 3 nepoţii
RELIGIE : Ortodoxă
NAŢIONALITATE : Română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: Bune(trăieşte împreună cu soţul, cu fiul cel mare şi
cu familia acestuia)
DATA INTERNĂRII : 06.05.2019
DATA EXTERNĂRII :13.05.2019
MOTIVELE INTERNĂRII : dispoziţie depresivă, idei suicidare
ISTORICUL BOLII :Pacienta este adusă de fiul ei în serviciul psihiatrie pentru dispoziţie
depresivă, idioţie suicidară, nelinişte, insomnii, o părere foarte proastă de felul cum arată,
rezultând o ţinută neîngrijită.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Psihoză depresivă cu idei de suicid şi obezitate gradul III
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :Depresie severă cu idei suicidare (anamnestic) şi
obezitate gradul III
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE : Stancu Eugenia
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :nu prezintă
30
ANTECEDENTE PERSONALE :
- fiziologice: menarhă la 13 ani, iar de la 50 de ani este la menopauză
- patologice: -Ulcer duodenal operat în urmă cu 16 de ani, Obezitate gr. II, Colecistită
cronică, Spondiloză cervicală
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE :110 kg
ÎNĂLŢIME :1.60
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR: palide
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII: albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR :subţiri
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : dentiţie curată din porţelan
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :mic
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :nespălat
PROBLEME AUDITIVE :nu prezintă
PROBLEME VIZUALE :nu prezintă
SEMNE PARTICULARE :nu prezintă
TRUNCHI
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :palide
APARAT RESPIRATOR :murmur vezicular prezent
APARAT CARDIOVASCULAR : zgomote cardiace litonice, T.A=150/80 ; P=80 băt/minut
APARAT DIGESTIV :abdomen nedureros la palpare
APARAT UROGENITAL :micţiuni fiziologice
APARAT OSTEO – ARTICULAR :integru
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC :nepalpabil
S.N.C. : orientat temporo-spaţial
R.O.T. : prezente bilateral
31
MEMBRE
MOBILITATE ARTICULARĂ :scăzută
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : nu prezintă
- scări : da, din cauza obezităţii
STÂNGACE / DREPTACE-dreptace
SE SCOALĂ : - ajutat : da - singur
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

REGIM : hiposodat, hipocaloric
APETIT :crescut
NR. DE MESE :6-7/zi
ALIMENTE PREFERATE :dulciurile şi carnea prăjită
BĂUTURI PREFERATE :sucurile acidulate
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu prezintă
MOD DE SERVIRE A MESEI :în sala de mese,singură
OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ
TOALETA : - singură - ajutată :da
SE SPALĂ PE DINŢI : - singură :da - ajutată
SE PIAPTANĂ : - singură -ajutată :da
SE ÎMBRACĂ : - singură - ajutată :da
SE DEZBRACĂ :- singură - ajutată :da
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

SCAUN : - frecvenţă : 1-2/zi URINA : - frecvenţă :5-6/zi
- miros :fecaloid - miros :caracteristic
- aspect : omogen - aspect :normal
- cantitate : 1-2/zi - cantitate : 3000-3500ml/zi
32
OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA
PROBLEME PRIVIND SOMNUL :insomnii repetate
UTILIZEAZĂ SEDATIVE :da
ACTIVITATE SEXUALĂ :redusă
ACTIVITATE FIZICĂ :redusă
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGURĂ : da CU ALŢII : nu
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR : comunică, spunând tot ce are pe
suflet
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAVĂ: tot timpul alături de ea
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL:o încurajează tot timpul
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER: împreună cu cele 2 nepoate
INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ :AB4
ALERGII : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
- altele : nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : nu tocmai bune
TRATAMENTUL ACTUAL : Cipralez 10 mg, Diazepam-peros, Solian 50
mg-2seara/dimineaţa, Omez-1dim, reductil 1/zi, Dexametazonă 1f/zi, Soluţie Ringer.
INVESTIGAŢII EFECTUATE : examen psihic (ţinută neîngrijită, nelinişte psihomotorie,
insomnii, dispoziţie depresivă, idioţie suicidară, orientată temporo spaţial).
EXAMENE DE LABORATOR:
Glucide 140mg/dl, TGO 19 u/l, TGP 13 u/l, Trigliceride 329 mg/dl,
Lipide 901 mg/dl, Hemoleucograma 11,3 g/dl.
33
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
1. Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta să-şi A-Explorez gusturile pacientei la diferite categorii de 06.05.2019.
bea şi a mânca nutriţie (risc de diminueze aportul alimente; Pacienta a înţeles
exces în raport cu cotidian de -Invăţ pacienta valoarea energetică a alimentelor şi necesitatea diminuării
Alimentare şi nevoile alimente şi lichide necesarul în funcţie de activităţile fizice şi vârsta, stare aportului sau cotidian
hidratare organismului- pe zi; fiziologică, activitatea pacientei, forma bolii; de alimente ,acest
inadecvate supraalimentaţie) -Ca pacienta să -Asigur o igienă riguroasă a pacientei şi a lenjeriei de pat; lucru fiind în favoarea
prin surplus cauzată de consume o -Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea nevoilor sănătăţii sale. Pacienta
obişnuinţe cantitate de fundamentale; cooperează şi respectă
alimentare, alimente în -Monitorizez funcţiile vitale; regimul impus, astfel
deficitare concordanţă cu -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric,cu o mie de în data de
manifestat prin nevoile de energie, calorii/zi,(100g glucide pe zi,35g lipide/zi,75g 07.05.2019
polifagie, bulimie, activitate,vârstă, proteine/zi),hiposodat şi normohidric(2,5l/zi); Pacienta consumă o
polidipsie. condiţii de viaţă -Scot din alimentaţie produsele rafinate (ciocolată, cacao, cantitate de alimente în
intermitentă de o frişcă, unt, carne grasă, conserve, brânzeturi grase) concordanţă cu nevoile
zi; -Fără restricţie administrez legume şi fructe sale energetice şi cu
-Ca pacienta să proaspete ,carnea slabă, laptele degresat, ouăle fierte tari, boala sa, iar cantitatea
prezinte o stare de lichidele îndulcite; de lichide ingerate s-a
bine pe perioada -Stabilesc un program de activitate fizică a redus considerabil,
spitalizării; pacientei:exerciţii fizice moderate, mers pe jos 60-90 acum pacienta
-Ca pacienta să fie minute/zi, evitarea eforturilor fizice mari,sporadice,care consumând 2000-2500
34
echilibrată psihic în cresc apetitul; ml/zi.
termen de 2 zile; -Măsor zilnic greutatea corporală o notez în foaia de
temperatură; Obiectiv realizat
-Suplinesc pacienta în cazul apariţiei unor manifestări de
dependenţa în satisfacerea nevoilor sale;
-Educ pacienta pentru ai conştientiza că, prin respectarea
alimentaţiei şi a programului de activitate zilnică, poate
înlătura surplusul de greutate şi preveni complicaţiile ;
-O învăţ metode de relaxare ;
-Permit explorarea emoţiilor, a sentimentelor pacientei;
-La nevoie administrez medicaţie sedative;
D: Administrez la indicaţia medicului:
Reductil 1/zi, per os
Soluţie Ringer:500ml 60pic/min;p.e.v.
2.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta să A -Determin pacienta să practice afirmaţii despre 06.05.2019
evita pericolele conceptului de sine gândească pozitiv sine:sunt capabilă,sunt sănătoasă,sunt calmă; Pacienta prezintă la
cauzată de boală în termen de 2 zile; -Sugerez să se întâlnească cu o persoană care a trăit internare o stare
manifestată prin -Ca pacienta să fie aceeaşi problemă; depresivă din cauza
Stare depresivă stare depresivă echilibrată psihic -Limitez atenţia acordată gândurilor triste (readuce bolii pe care o are;
pe durata persoana la timpul present); 07.05.2019
spitalizării; -Arăt calm, căldură, pentru a fi de acord cu sentimentele In urma îngrijirilor
persoanei; acordate, şi a
-Determin pacienta să practice exerciţii musculare; medicaţiei, starea
35
-Felicit pacienta dacă execută activitaţi ; pacientei este bună,
-Dupa ce ascult pacienta, limitez expresia sentimentelor începe să gândească
negative; pozitiv;
-Identific cu pacienta situaţiile şi evenimentele care sunt
cele mai ameninţătoare pentru ea; Obiectiv realizat
-Familiarizez persoana cu mediul nou;
-Furnizez exerciţii scurte, precise asupra îngrijirilor
programate;
D:Administrez la indicaţia medicului:
Cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
Diazepam 5 mg,seara
Solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
Omez-1/zi,dimimeaţa Cale: per os
3.Nevoia de a se Alterarea -Ca pacienta să-şi A -Planific un program de exerciţii pasive împreună cu 06.05.2019
mişca şi a avea o integrităţii menţină pacienta; La internare pacienta
bună postură; aparatului integritatea -Schimb poziţia pacientei la fiecare 2 ore şi masez M.V. prezintă
locomotor cauzat tegumentelor şi a regiunile predispuse la escare, le pudrez cu talc, scutur dificultate de a se
de obezitate activităţii articulare lenjeria de pat şi o aşez bine întinsă. deplasa datorită
Diminuarea manifestat prin pe durata -Invăţ pacienta care este postura adecvată şi cum să-şi greutaţii mari pe care o
mobilităţii fizice dificultate de a spitalizării; efectueze exerciţii musculare active; are;
merge, absenta -Ca pacienta să-şi -Invăţ pacienta:
activităţilor fizice, menţină funcţia ●să facă exerciţii de respiraţie profundă; 07.05.2019
limitarea respiratorie în ●să tuşească şi să îndepărteze secreţiile; In urma îngrijirilor
36
amplitudinii timpul exerciţilor; -Ajut la nevoie pacienta pentru a-şi satisface nevoile şi o acordate şi a
mişcărilor -Ca pacienta să fie servesc la pat cu cele necesare; exerciţiilor făcute,
echilibrată psihic în -Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriei de pat şi de pacienta începe să se
termen de 2 zile; corp; deplaseze şi prezintă o
-Invăţ pacienta care este poziţia adecvată; stare de bine.
-Invăţ pacienta să utilizeze diferite aparate de susţinere
pentru activităţile cotidiene ; Obiectiv realizat
-Ajut pacienta să facă băi calde, exerciţi fizice, îi fac
masaj la nivelul extremităţilor;
-Pregătesc psihic pacienta , în vederea oricărei tehnici de
îngrijire;
-Redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este o stare
trecătoare şi că îşi va putea relua treptat mersul;
Dexametazonă 1 f /zi; i.m.
4.Nevoia de a Alterarea imaginii -Ca pacienta să A -După ce ascult pacienta, limitez expresia 06.05.2019
evita pericolele; corporale cauzată exprime sentimente sentimentelor negative; La internare pacienta
Pierderea de greutatea pozitive legate de Identific cu pacienta situaţiile şi evenimentele care sunt M.V. prezintă o
imaginii de sine corporală imaginea de sine în cele mai ameninţătoare pentru ea; pierdere a imaginii de
manifestată prin termen de 2 zile -Permit să-şi exprime negarea,la început,pentru a o ajuta sine din cauza
sentiment de să se adapteze; obezitaţii
frustrare,percepere -Ajut pacienta să se pună în valoare prin aspectul 07.05.2019
a negativă a ei:coafura nouă îmbrăcăminte care îi stă bine; In urma discuţiilor
37
propriului corp şi a -Explic pacientei că e normal să resimtă mânie, frustrare purtate de către
funcţiilor sale sau depresie în această situaţie; asistenţi şi cadrele
-Ajut pacienta să accepte situaţia, explicându-i că medicale, pacienta
dependenţa fizică nu-i diminuează valoarea umană; exprimă sentimente
-Determin pacienta să participe, pe cât posibil, la pozitive legate de
îngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de control al propria imagine.
situaţiei;
-Planific împreună cu pacienta îngrijirile cotidiene, astfel Obiectiv realizat
încât să-i redea progresiv independenţa;
Diazepam 5 mg,seara
Solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa, Cale: per os
5.Nevoia de a Alterarea modului -Ca pacienta să A -Pacienta nu va fi lăsată în timpul zilei să se odihnească 06.05.2019
dormi şi a se de somn cauzat de beneficieze de un prea mult timp; Pacienta prezintă la
odihni boală manifestat somn -Se va afla de la pacientă motivele neliniştirii din timpul internare insomnie cu
prin dificultate de a corespunzător nopţii; treziri frecvente şi
Insomnia dormi, trezire calitativ şi -Vor fi înlăturaţii factorii iritanţii; dificultate în adormire;
timpurie, somn cantitativ în termen -Invăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii 07.05.2019
agitat de 3 zile; respiratorii câteva minute înainte de culcare; Pacienta prezintă un
-Ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o somn agitat, un numar
baie caldă; de 6h/zi
-Invăţ pacienta care se trezeşte devreme să se ridice din Obiectiv nerealizat
38
pat câteva minute, să citească, apoi să se culce din nou; 08.05.2019
-Identific nivelul şi cauza anxietaţii ; In urma medicaţiei
Observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de primite, pacienta S.A
satisfacere a celorlalte nevoi ; beneficiază de un
Intocmesc un program de odihnă corespunzător somn corespunzător
organismului; calitativ şi cantitativ.
-Educ aparţinătorii să respecte orele de vizită;
-Sfătuiesc pacienta să urineze înainte de culcare; Obiectiv realizat.
Diazepam 5 mg,seara
6.Nevoia de a fi Deficit total de -Ca pacienta să A -Ajut pacienta, în funcţie de starea generală, să îşi facă 06.05.2019
curat, auto îngrijire prezinte tegumente baie sau duş, sau îi efectuez toaleta pe regiuni ; La internare pacienta
îngrijit, de a cauzat de boală şi mucoase curate; -Pregătesc materiale pentru baie; M.V. prezintă carenţe
proteja manifestat prin -Ca pacienta să-şi -Pregătesc cada; de igienă din cauza
tegumentele şi deprinderi igienice redobândească -Asigur temperatura camerei (20ْ-22ْ C) şi a apei (37ْ-38ْ bolii;
mucoasele (nu se spală, nu se stima de sine în C); 07.05.2019
piaptănă), termen de 2 zile; -Ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-şi facă In urma îngrijirilor
Carenţe de dezinteres faţa de toaleta cavitaţi bucale, să-şi taie unghiile; acordate de către
igienă măsurile de igienă -Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, preătesc salonul şi asistenta medicală,
materialele, protejez pacienta cu paravan, şi o conving cu pacienta prezintă
tact şi cu blândeţe să accepte; tegumente şi mucoase
-Identific, împreună cu pacienta cauzele şi motivaţia curate.
preocupării pentru aspectul fizic şi îngrijirile igienice;
39
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţa de aspectul Obiectiv realizat.
sau fizic şi faţă de imaginile igienice;
-Conştientizez pacienta în legatură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor , pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
Psihoterapie
7.Nevoia de a fi Alterarea imaginii -Ca pacienta să fie A -Ascult pasiv pacienta pentru a-i permite să-şi exprime 06.05.2019
realizat în corporale cauzată conştientă de sentimentele privind dificultatea de a se realiza; Pacienta M.V. prezintă
vederea de obezitate propria sa valoare -Ajut pacienta să identifice motivele comportamentului o alterare a imaginii
realizării manifestată prin şi competenţa; sau, apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale; corporale cauzată de
descurajare, -Ca pacienta să-şi -Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate obezitate
Devalorizarea depresie, disperare, recapete interesul şi o antrenez în desfăşurarea ei; 07.05.2019
obsedare de faţă de sine şi de -Indrum spre acele activităţi care sunt atractive pentru In urma discuţiilor
problemele sale alţii în termen de 2 pacienta şi totodată utile; purtate cu asistenta
zile -Observ şi notez orice schimbare în comportamentul medicală, pacienta
pacientei(depresie,satisfacţie); începe să-şi recapete
-Aplic tehnici de îngrijire adaptate nevoilor pacientei; interesul faţă de sine şi
-Identific cu pacienta factorii care o împiedică să se de alţii, fiind
realizeze :familia,limite economice,starea de sanătate ; conştientă de propria
-Cunosc aspiraţiile,sentimentele ,interesele şi capacitaţile sa valoare şi
pacientei; competenţă;
-O ajut în reevaluarea capacitaţilor şi aspiraţiilor sale ;
-O susţin în stabilirea unor proiecte ; Obiectiv realizat.
40
-Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe care îl are sau
la statutul său;
-O ajut să realizeze o percepere justă a realitaţii, să se
integreze în colectiv ;
Observ reacţiile de satisfacţie sau de nemulţumire ale
pacientei;
-Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi
a celor din jur;
Psihoterapie
Diazepam 5 mg,seara
8.Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta să-şi A -Asigur un mediu de protecţie psihică adecvată stării de 06.05.2019
evita pericolele confort cauzată de exprime boală a pacientei prin înlăturarea excitanţilor psihici; La internare pacienta
ameninţarea diminuarea -Aplic tehnici de psihoterapie adecvate; prezintă o anxietate
Anxietatea integrităţii fizice şi anxietătii în termen -Asigur condiţiile de mediu adecvate (cameră izolată, extremă cauzată de
psihice ,manifestat de 3 zile; aerisită, temperatură adecvată); ameninţarea integrităţii
ă prin -Ca pacienta să -Incurajez pacienta să comunice cu cei din jur, să-şi fizice şi psihice;
agitaţie ,nelinişte,v prezinte o stare de exprime emoţiile, nevoile, frica, opiniile; 07.05.2019
oce tremurătoare bine psihic şi fizic -Invăţ pacienta să folosească tehnici de autoapărare; In urma medicaţiei
pe durata -Identific împreună cu pacienta cauza anxietăţii şi/sau primite şi încurajărilor
spitalizării; factorii declanşatori:metode de investigare, tratament,etc.; făcute de către medici,
41
-Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor starea de anxietate a
programate; pacientei sa ameliorat;
-Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; 08.05.2019
-Creez un climat de înţelegere empatică; Starea pacientei a
-Asigur un climat de calm şi securitate ; revenit la normal;
-Respect tăcerile şi plângerile pacientei pentru ai permite
clopoţel, semnal de alarmă, etc; Obiectiv realizat.
-Diminuez stimuli auditivi şi vizuali:zgomote şi lumină
intensă;
- Asigur activitaţi distractive,la alegerea pacientei;
-Raspund la întrebările pacientei;
-Identific cunoştinţele pe care le are pacienta pentru a-şi
diminua anxietatea;
-O invăţ tehnici de relaxare;
-Stau în preajma pacientei,la nevoie;
Diazepam 5 mg,seara
9.Nevoia de a se Deficit al -Ca pacienta să-şi A. -Educ pacienta privind importanţa vestimentaţiei în 06.05.2019
îmbrăca şi capacităţii de a se recâştige identificarea personalităţii; La internare pacienta
dezbrăca îmbrăca cauzat de independenţa de a -Explic legăturile dintre ţinuta vestimentară, imagine şi M.V. prezintă un
gândurile negative se îmbrăca şi stima de sine; dezinteres total legat
42
Dezinteresul manifestat prin dezbrăca în termen -Notez interesul pacientei pentru a se îmbrăca şi dezbrăca de ţinuta sa
pentru ţinuta apatie în a se de 2 zile; -Supraveghez cu ce se îmbracă; vestimentară.
vestimentară îmbrăca -Ca pacienta să se -Încurajez pacienta; 07.05.2019
îmbrace zilnic în -Evaluez gradul de confuzie şi observ schimbările de În urma îngrijirilor
termen de 2 zile; comportament, orientând-o regulat în timp şi spaţiu; acordate şi a sfaturilor
-Solicit pacientei să se îmbrace, vorbindu-i clar, distinct, date de către asistenta
cu respect şi răbdare, respectând ritmul acesteia; medicală, pacienta şi-a
-Explic gusturile pe care trebuie să le facă pentru a se schimbat părerea
îmbrăca, în limbaj inteligibil; despre felul cum arată
-Aşez obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul, iar şi îşi schimbă
hainele în ordinea folosirii lor şi solicit pacientei la vestimentaţia în fiecare
dezbrăcare să le pună în ordine inversă; zi
Psihoterapie Obiectiv realizat.
10.Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacientei să i A -Recomand pacientei repaus la pat; 06.05. 2019
evita pericolele; confort cauzată de se diminueze -Identific cauza durerii:spondiloză;localizare:în zona La internare pacienta
spondiloză cefaleea în termen cervicală; acuză o durere
Durerea cervicală de 2 zile; -Aşez pacienta în poziţie de decubit dorsal; cervicală din cauza
manifestată prin -Ca pacienta să fie -Ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze spondilozei.
cefalee, anxietate echilibrată psihic şi momentele de remisie sau exacerbare:o durere intensă în După aproximativ 2-3
să prevină apariţia zona cervicală; ore s-a diminuat
complicaţiilor pe -Asigur o atmosferă caldă, confortabilă şi îndepărtez durerea cervicală.
perioada factorii agravanţi; 07.05.2019
spitalizării; -Programez activităţi relaxante la alegerea acesteia:masaj, In urma îngrijirilor
43
lectură; acordate de către
-Demonstrez că mă ocup de ea ca un tot unitar; cadrele medicale şi a
-Incurajez pacienta la orice progres obţinut; medicaţiei
-Identific pacienta în efectuarea îngrijirilor sale; administrate, durerea
-Voi asculta atentă pacienta şi o voi lăsa să-şi exprime pacientei a dispărut.
sentimentele, să spună ce o preocupă;
-Voi încuraja pacienta să comunice cu familia şi ceilalţi Obiectiv realizat.
pacienţi;
-In timpul discuţiei o să folosesc un dialog încurajator;
-Supravegez atent pacienta pentru a observa apariţia unor
modificări de comportament:apariţia stări de depresie;
-Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor
organismului;
-Determin pacienta să participe la luarea deciziilor
privind îngrijirile;
Algocalmin f, i.m., la nevoie
Dexametazonă 1 f /zi; i.m.
44
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI
CNP
Numele Prenumele Anul Luna Nr. foii de observaţie Salon Nr. pat
Ziua
Zile de boalå
S D
Temp
Resp.
T.A.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O
30 25 140 40O
25 20 120 39O
45
20 15 100 38O
15 10 80 37O
10 5 60 36O
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
46
EVALUAREA CAZULUI NR. I
Pacienta M.V., în vârstă de 60 de ani, cu domiciliul în comuna: Smeura, judeţul

Argeş, s-a internat în data de 06.05.2019 până în data de 13.05.2019.
Motivele internării: dispoziţie depresivă, idei suicidare;
Pe baza examenului psihologic şi a examenului clinic, s-a confirmat diagnosticul de
Psihoză depresivă cu idei de suicid şi obezitate de gradul III.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu: Cipralez 10 mg, Diazepam-peros,
Solian 50 mg-2seara/dimineaţa, Omez-1dim, reductil 1/zi, Dexametazonă 1f/zi, Soluţie
Ringer.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
-I s-au măsurat, notat funcţiile vitale şi vegetative în F.O;
-I s-a asigurat confort în salon;
-I s-a asigurat un regim hiposodat, hipocaloric;
-I s-a recomadnat plimbări în aer liber timp de 30 min în fiecare zi însoţită de fiul său;
-I s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
-I s-a administrat tratamentul medicamentos prescris de medic;
Pacienta s-a externat pe data de 13.05.2019 cu recomandările:
-Evitarea efortului fizic mare şi a stresului;
-Asigurarea odihnei;
-Păstrarea regimului cu stricteţe;
-Revenirea la control medical;
47
CAZUL NR. II
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş

LOCALITATEA : Piteşti
SECŢIA : Endocrinologie
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : P
PRENUME : M
VÂRSTA : 52 de ani
DOMICILIU : com. Broșteni
OCUPAŢIE : pensionară
STARE FAMILIALĂ : casătorită, 3 copii
RELIGIE : ortodoxă
NAŢIONALITATE : română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ : pensionară
DATA INTERNĂRII : 24.05.2019
DATA EXTERNĂRII :31.05.2019
MOTIVELE INTERNĂRII :cefalee, astenie fizică şi psihică, edeme de gambă, valuri de
caldură, transpiraţii calde, macromastie adipoasă, poliurie, hipertensiune arterială.
ISTORICUL BOLII :Pacienta în varstă de 52 de ani, se internează în secţia de
Endocrinologie pentru tratament şi investigaţii de specialitate. Pacienta cu obezitate din mica
copilărie agravată lent, progresiv după nasteri (4N), hipertensivă cu valori mari
(200/100mmHg) de circa 10 ani, se internează pentru reevaluarea clinico-biologică..Amenoree
secundară de 6 luni, valuri de caldură cu transpiraţii calde.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Obezitate şi D.Z tipII
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE :Toma Adriana
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :fără importanţă
ANTECEDENTE PERSONALE :
48
- fiziologice : prima menstră 14 ani, N 4 , A 2
- patologice: obezitate, D.ZtipII, HTA secundară, infecţii alergice.
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE :128kg
ÎNĂLŢIME :1.60
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII :uscată
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR :roz deschis
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasă cu depunere saburală
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : prezintă carii dentare
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :cârn
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :îngrijit
PROBLEME AUDITIVE :nesimnificative
PROBLEME VIZUALE :scăredera acuităţii vizuale
TRUNCHI
APARAT RESPIRATOR :torace normal conformat (R=20r/min)
APARAT CARDIOVASCULAR :T.A=230/90mm/Hg
APARAT DIGESTIV :abdomen nedureros la palpare
APARAT UROGENITAL :fibromatoză uterină, prurit genital persistent şi rebel la tratament
APARAT OSTEO – ARTICULAR :integru
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC :nepalpabil
S.N.C orientat temporo spaţial
R.O.T. : prezente bilateral
49
MEMBRE
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : palide
MOBILITATE ARTICULARĂ : redusă
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : nu prezintă
- scări : din cauza obezitaţii
STÂNGACE / DREPTACE: dreptace
SE SCOALĂ : - ajutată - singură :da
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

REGIM :diabetic, hipocaloric
APETIT : crescut
NR. DE MESE : 6 mese /zi (3 mese principale şi 3 gustări)
ALIMENTE PREFERATE : dulciuri, prăjeli
BĂUTURI PREFERATE : Coca-cola, bere
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : dulciuri, halva, rahat, îngheţată,
ciocolată, bere, sucuri carbogazoase
MOD DE SERVIRE A MESEI : în salon
OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ

TOALETA : - singură - ajutată :da
SE SPALĂ PE DINŢI : - singură : da - ajutată
SE PIAPTANĂ : - singură : da -ajutată
SE ÎMBRACĂ : - singură : da - ajutată
SE DEZBRACĂ :- singură : da - ajutată
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

SCAUN : - frecvenţă : 1-2/zi URINA : - frecvenţă :10-12/zi
- miros : fecaloid - miros : de acetonă
- aspect : omogen - aspect : caracteristic
- cantitate : 1-2/zi - cantitate : 4000-4500ml/zi
50
OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA
PROBLEME PRIVIND SOMNUL : nu are
UTILIZEAZĂ SEDATIVE : nu
ACTIVITATE SEXUALĂ : absentă
ACTIVITATE FIZICĂ : scăzută
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : da CU ALŢII : nu prea
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR : la început retrasă apoi devine
cooperantă
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV :grijulie, o sprijină şi o încurajează
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL :exemplară
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER :ascultă muzică, plimbări în aer liber cu nepoţii
INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ :B3
ALERGII : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
- altele : nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE :a fost mulţumită de îngrijirile pe
care le-a primit
TRATAMENTUL URMAT ÎNAINTEA SPITALIZĂRII : insulină - act rapid
TRATAMENTUL ACTUAL :
-Insulină act rapid
-Leridip 10 mg,1cp/zi, dim
-Metformin 850 mg, 2cp/zi, la masă
-Cavinton 3 cp/zi
-Lisinopril 10 mg 1cp/zi
-Bisogamma 5 mg 1cp/zi
-Arnetin 2f×3
51
- Diurex 1cp×3
- Preductal 35mg 2cp×3
- Sortis 40 mg x 1/zi
-Zinacef 1, 5 gr la 8 h - Ser fiziologic 500 ml
-Diazepam 1 cp/zi
INVESTIGAŢII EFECTUATE : -examen oftalmologic
-E.K.G
EXAMENE DE LABORATOR :
- Colesterol 380 mg/dl
- HbA1 (hemoglobina glicozată) 4,9%
- Glicemia1,54mg/dl
- Creatinină 0,73 mg%
- Uree 24,41 mg%
- T.G.O. 39,05 U/L
- T.G.P.19,35 U/L
- Hgb 11,2 g/dl
- Hct 37,8%
- Limfocite 41,8%
- Monocite 7,5%
- Neutrofile 3,19%
- Eozinofile 0,2%
- Bazofile 1,02%
-Glicozuria 2,43 mmo
52
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENŢII
PROBLEMA DE OBIECTIVE AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
NURSING
1. Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta să se A :-Asigur un regim dietetic corespunzător, ţinând cont 24.05.2019
bea şi a mânca nutriţie cauzată de alimenteze în raport cu de nevoile energetice ale pacientei, vârsta, sex, La internare,
stagnarea glucozei nevoile sale cantitativ înălţime, activitate, stadiul bolii; pacienta P.M. prezintă
Alimentare în vasele de sânge, şi calitativ/24h; -Explorez gusturile bolnavei la diferite categorii de polifagie, polidipsie
inadecvată în manifestată prin -Ca pacienta să fie alimente; cauzate de stagnarea
surplus. polifagie, conştientă că prin -Invăţ pacienta valoarea energetică a alimentelor şi glucozei în vasele de
polidipsie. respectarea necesarul în funcţie de activităţile fizice şi vârstă; sânge, astfel
alimentaţiei poate -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric; declanşandu-se senzaţia
duce o viaţă normală; -Educ pacienta să poarte şosete de bumbac ; de foame exagerată;
-Ca pacienta să -Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea nevoilor 25.05.2019
consume o cantitate de fundamentale; I s-a întocmit un regim
alimente în -Stabilesc raţia alimentara cu:proteine 13-15%,lipide diabetic în concordanţă
concordanţă cu 30-35%,glucide 50% (250-300g) 24h, la adult 2/3 cu nevoile sale
nevoile sale energetice glucide complexe de absorbţie lentă si 1/3glucide cantitative şi calitative
(activitate,vârstă, simple cu absorbţie rapidă repartizate pe diferite mese pe care va trebui sa-l
condiţii de viaţă) în si adaptate la efortul fizic ; respecte şi astfel va
termen de 3 zile. -Când pacientul are o activitate usoară se recomandă putea avea o viaţa
30-35 calorii /kg corp/ore. normala;
-Nr meselor /24h: 4-5-6 mese(3 mese principale şi 3
gustări: 26.05.2019
53
- ora 11-gustare, ora 14-masa principală, ora 17-gustare Pacienta consumă o
ora 19-masa principală, ora 22-gustare; cantitate
-Alimente permise cântarite: pâine(50%glucide), de alimente în
cartofi(20%glucide),paste făinoase, fructe, legume cu concordanţă cu nevoile
peşte 5%glucide, lapte, brânză de vaci, mămăligă; sale energetice şi cu
-Alimente permise necântărite: carnea şi derivate din boala sa, iar cantitatea
carne, peşte, ouăle, brânzeturile, smântâna, untul, de lichide ingerate s-a
legumele cu 5% glucide (conopida, varza, pătlăgelele, redus considerabil,
roşii, fasole verde); acum pacienta
-Din alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească oul, consumând 3000-3500
carnea şi peştele; ml/zi.
-Prepararea alimentelor: se folosesc pt îndulcirea
ceaiurilor, compoturilor, de sodiu, sau zaharină. Obiectiv realizat
-insulină-act rapid S.C2-3ori/zi,înaintea meselor
principale cu 15-30 min;
-Ser fiziologic 500 ml, p.e.v. ; 60 pic/min
-Zinacef 1f/zi i.v;
- Metformin 2 cp/zi, la masă
- Arnetin 2f/zi, i.m.
2. Nevoia de a se Alterarea -Ca pacienta să-şi A :-Planific un program de exerciţii fizice, în funcţie 24.05.2019
mişca şi a avea o mobilităţii fizice, recapete şi să-şi de capacitatea pacientului; La internare, în urma
54
bună postură; cauzată de păstreze tonusul -Invăţ pacienta să efectueze exerciţii de respiraţie examenului clinic
obezitate şi D.Z tip muscular şi forţa profunde; efectuat de către
Imobilitatea 2, manifestată prin musculara in termen -Pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei tehnici de medicul specialist s-a
oboseală, de 2 zile; îngrijire; constatat scăderea
diminuarea forţei -Ca pacienta să -Exerciţiul fizic se va executa zi de zi, fără mobilităţii fizice a
musculare, crampe efectueze examene pauză:mersul pe jos este cel mai puternic, apoi exerciţii pacientei cauzată de
musculare, fizice moderate în de rotaţie ale trunchiului, exerciţii de flexie şi extensie obezitate şi D.Z 2,
astenie fizică, timp de 2 zile; ale membrelor superioare combinate cu exerciţii de manifestat prin
parestezii; -Ca pacienta să-şi relaxare generală; diminuarea forţei
menţină funcţia -Incălţămintea va trebui aleasă cu grijă, ea trebuind să musculare, crampe
respiratorie în timp de fie cât mai comodă şi călduroasă în timpul rece, fiind musculare, furnicături,
2 zile; necesar ca ea să nu producă nici un fel de leziune; oboseală;
-In timpul efortului voi urmări semnele de 25.05.2019
hiperglicemie:oboseală, somnolenţă, vărsături, Pacienta îşi menţine
tahicardie, piele uscată, pierdere lentă a cunoştinţei, satisfăcute celelalte
respiraţie Kusmaul; nevoi fundamentale şi în
-Exerciţiul fizic al pacientei îl voi începe de la nivelul urma efectuării unor
la care se află şi îl voi creşte treptat, până când se va exerciţii fizice îsi
ajunge la minimum 5 sesiuni/săptămână.Exerciţiul recapătă treptat forţa şi
cuprinde 10 minute perioada de încalzire (mersul pe tonusul muscular şi o
jos lent),urmat de exerciţii de întindere a muşchilor 10 învăţ de asemenea cum
minute. să le pastreze.
Urmează exerciţiul fizic propriu zis:mers pe jos în pas Pacienta nu prezintă nici
55
vioi;exercţtii de flexie şi extensie a membrelor o dificultate în a respira.
superioare, de rotaţie a trunchiului.;
-Se va încheia întotdeauna cu o sesiune de răcire a Obiectiv realizat
muşchilor, asemănătoare încălzirii. Inainte de
programul de exerciţii fizice şi pe parcursul
desfăşurării lui, se vor consuma cantităţii generoase de
apă pentru a compensa pierderile prin transpiraţie.
- Diurex 3 cp/zi
- Cavinton 3 cp/zi
3.Nevoia de a Alterarea funcţiei -Ca pacienta să fie A :-Cercetez deprinderile de eliminare ale pacientei; 24.05.2019
elimina de eliminare a echilibrată hidro- -Alcătuiesc un program de eliminare, ţinând cont de La internare pacienta
Eliminare urinii cauzată de electrolitic şi acido- activităţile ei; P.M. prezintă poliurie
urinară ingestia de lichide bazic în termen de 4 -O învăţ tehnici de relaxare şi destindere; (4500-5000 ml/zi);
inadecvată în exces zile; -Efectuez zilnic bilanţul hidric, măsurând cu 25.05.2019
calitativ şi manifestată prin -Eliminarea apei prin conştiozitate ingestia şi excreţia; Efectuez reechilibrarea
cantitativ poliurie urină să se diminueze -Cântăresc zilnic pacienta; hidroelectrolitică a
la 3000-3500 ml/zi în -La indicaţia medicului corectez dezechilibrul acido- pacientei la indicaţia
termen de 4 zile; bazic în funcţie de rezerva alcalină; medicului
-Pregătesc pacienta fizic şi psihic în vederea tehnicilor D=3500 ml;
de îngrijire pe care le voi acorda; 26.05.2019
-Măsor şi notez funcţiile vitale în foaia de temperatură; D=3000 ml/zi
-Pregătesc materialele necesare în vederea recoltării de In urma îngrijirilor
56
sânge pentru determinarea: primite,pacienta nu
-Recoltării de urină:glicozurie,dozarea corpilor prezintă nici un fel de
cetonici; complicaţii.
-Asigur o igienă corporală riguroasă;
-Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este Obiectiv realizat
nevoie ;
-Asigur o atmosferă caldă, răspund prompt şi plină de
solicitudine la chemare;
-Incurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi
sentimentele în legatură cu problema sa de
dependenţă(comunicarea joacă un rol foarte
important);
-Asigur o temperatură optimă în salon (18-21ْ C);
-Monitorizez valorile glucozei de lipide,T.A
D:La indicaţia medicului administrez medicaţia
prescrisă;
- Zinacef 1,5 gr la 8 h, i.v.
- Leridip 10 mg,1cp/zi, dim
-Cavinton 3 cp/zi
-Lisinopril 10 mg 1cp/zi
- Bisogamma 5 mg 1cp/zi
- Diurex 1cp×3/zi per os
57
4.Nevoia de a fi Alterarea mucoasei -Ca pacienta să i se A :-Observ starea pacientei; 24.05.2019
curat, îngrijit de genitale cauzată de diminueze starea de -Educ pacienta privitor la păstrarea igienei corporale Pacienta N.E prezintă
a proteja D.Z tip II disconfort în termen riguroase în special a zonei intime pentru a preveni prurit genital persistent
tegumentele şi manifestat prin de 1 zi; escoriaţiile, bătăturile, fisurile care se pot infecta uşor, şi rebel la tratament din
mucoasele; prurit genital -Să scadă în intensitate igiena riguroasă a plicilor şi spaţiilor interdigitale; cauza D.Z tip II;
persistent şi rebel pruritul genital în -Explorez obiceiurile pacientei şi planific un program 25.05.2019
la tratament; termen de 2 zile; de igienă cu pacienta în funcţie de activităţile sale; In urma îngrijirilor
Alterarea -Ca pacienta să -O învăţ măsuri de igienă corporală; acordate de asistenta
tegumentelor şi prezinte o stare de -Ajut pacienta în funcţie de starea generală, să îşi facă medicală şi a toaletei
mucoaselor bine din punct de baie sau duş; genitale zilnice, starea
vedere psihic şi fizic; -Pregătesc materiale pentru baie; de disconfort sa
-Pregătesc cada; diminuat;
-Asigur o temperatură optimă a camerei (20-22) şi a
apei de (37-38); 26.05.2019
-Conştientizez bolnava cu privire la importanţa Pruritul genital al
menţinerii curate a tegumentelor şi mucoaselor pentru pacientei este prezent în
a preveni infecţia; continuare însa a mai
-Ii explic pacientei necesitatea efectuării îngrijirilor scazut în intensitate.
planificate; Pacienta şi-a mai revenit
-Educ pacienta cum să îşi facă toaleta intimă(se spală din punct de vedere
regiunea organelor genitale dinspre simfiza pubiană psihic.
58
spre anus turnând apa şi săpun lichid, se limpezeşte
abundent, se usucă regiunea genitală, anală, pliurile se Obiectiv realizat
pot pudra cu talc);
-Ajut pacienta să îşi facă zilnic toaleta organelor
genitale;
-Ajut si incurajez pacienta în satisfacerea nevoilor
fundamentale;
D:Administrez la indicaţia medicului
5.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta să A :-Cercetez posibilităţile de comunicare ale pacientei; 24.05.2019
comunica; comunicării folosească mijloace de -Furnizez mijloace de comunicare; Pacienta prezintă
Comunicare cauzată de comunicare adecvate -Invăţ pacienta să utilizeze mijloace de comunicare alterarea comunicării
ineficace la scăderea acuităţii stării sale; conform posibilităţilor sale; senzoriale, cauzată de
nivel senzorial vizuale manifestată -Ca pacienta să fie -Liniştesc pacienta cu privire la starea sa, explicându-i scăderea acuităţii
prin dificultatea de compensată sensorial scopul şi natura intervenţiilor; vizuale, manifestată prin
a vedea, vedere în termen de 3 zile; -Asigur un mediu de securitate liniştit; vedere în ceaţă, ameţeli,
tulbure, ameţeli, -Ca pacienta să fie -Invăţ pacienta să menţină integritatea văzului; refuzul de a ieşi din
refuzul de a ieşi echilibrată psihic; -Educ pacienta să utilizeze mijloace specifice de salon şi de a primi
din salon, nelinişte, exprimare a sentimentelor, a emoţiilor; vizite;
refuzul de a primi -Invăţ pacienta să aibă o atitudine de încredere în alte 25.05.2019
vizite. persoane; In urma psihoterapiei,
-Să menţină legături cu persoanele apropiate (familie, pacienta este echilibrată
rude, prieteni); psihic.
59
-Ajut pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale; Foloseşte mijloace de
-Ajut pacienta să identifice cauzele care o determină comunicare adecvate
sau să comunice; stării sale, făcând mici
-Ajut pacienta să-şi accepte afecţiunea; plimbări şi acceptă
-Invăţ pacienta tehnici şi metode de destindere şi vizite din partea
relaxare; familiei.
-Planific activităţi distractive la alegerea pacientei;
-Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative în foaia de Obiectiv realizat
observaţie;
-Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examen
oftalmologic şi o însoţesc şi supraveghez şi îngrijesc
după.

-Examen oftalmologic;
-Insulină:act rapid-10 u.i -8 u.i;s.c
- Metformin 2 cp/zi, la masă
- Diazepam 1 cp/zi, per os
6.Nevoia de a Exces de volum -Ca pacienta să aibă A :--Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori 24.05.2019
elimina lichidian, cauzat de tegumente curate şi este nevoie; Din cauza consumului
polidipsie uscate după 3 zile; -Efectuez bilanţul hidric ingesto-excretor zilnic; lichidelor în exces
manifestat prin -Lichidele ingerate -Invăţ, ajut şi încurajez pacienta să-şi menţină (5-6/zi), pacienta
Diaforeză transpiraţii zilnic să fie cuprinse tegumentele curate şi uscate; prezintă tegumente
60
profunde; edeme între 3500-4000 ml/zi -Supraveghez şi îngrijesc permanent pacienta; umede,diaforeză;
de gambă. scăzând progresiv în -Măsor si notez funcţiile vitale în foaia de temperatură; 25.05.2019
timp de 3 zile; -Măsor şi notez diureza; Consumul de lichide/zi
-Să elimine apa din -Ajut şi educ pacienta să-şi spele tegumentele ori de a scăzut la 3800 ml/zi.
organism prin câte ori este necesar în special zona pliurilor şi spaţiilor Tegumentele pacientei
transpiraţie între 1000- interdigitale; sunt curate şi uscate.
1800 ml în timp de 2-3 -Asigur o temperatură optimă în salon (18-21);
zile; -Aerisesc salonul; Obiectiv realizat
-Invăţ pacienta să folosească lenjeria intimă, haine şi
şosete din bumbac(absorbante);
-Asigur îmbrăcăminte lejeră şi comodă;
-Intocmesc un program al eliminărilor;
D- Administrez la indicaţia medicului
-Cavinton 3 cp/zi
- Diurex 1cp×3/zi per os
7.Nevoia de a Alterarea funcţiei -Ca pacienta să - A :-Asigur pacientei repaus fizic şi psihic ; 24.05.2019, ora 9.00
avea o bună circulatorii cauzată prezinte diminuarea -Măsor şi notez în F.O valorile funcţiilor pacienta prezintă H.T.A
circulaţie de anxietate, şi valorilor tensiunii vitale(T.A.puls, respiraţie, temperatură)din 20 în 20 de şi tahicardie
situaţia gravă în arteriale şi a pulsului minute ; (T.A.230/90mmHg,P=9
Circulaţia care se află, în termen de 24 de -Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi 9p/min);
inadecvată manifestată prin ore ; ceaiuri ; La ora 9:30
61
creşterea tensiunii -Ca pacienta să -Educ pacienta şi aparţinătorii să reducă sarea din T.A=200/90mmHg,P=8
arteriale peste prezinte valori alimentaţie ; 8p/min
valorile normale ale T.A şi -Pregătesc materialul şi instrumentarul necesar 25.05.2019
normale(230/90m pulsului pe perioada administrării medicaţiei; În urma respectării
mHg), spitalizării ; -Urmăresc efectul medicamentelor administrate regimului alimentar, a
tahicardie, cefalee. -Ca pacienta să pacientei; repausului fizic şi
prezinte o circulaţie -Pregătesc pacienta pentru investigaţiile de laborator şi psihic, pacienta prezintă
adecvată pe durata de specialitate ; o circulaţie adecvată, cu
spitalizării ; D- Administrez la indicaţia medicului T.A.=160/80mmHg,
- Diurex 1cp×3/zi per os Obiectiv realizat
8.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta să-şi A :-Identific cu pacienta care sunt situaţiile şi 24.05.2019
evita pericolele conceptului de recapete încrederea în evenimentele cele mai ameninţătoare pentru ea; Pacienta prezintă
sine, cauzată de sine şi în propriile -Explorez cu pacienta mecanisme de adaptare pe care alterarea conceptului de
Perturbarea sentimentul de forţe în termen de 3 le foloseşte pentru a face faţă situaţiilor:cerere de sine, manifestat prin
stimei de sine dependenţă zile; informaţii, repaus, canalizarea energiilor în muncă, lipsa de interes faţă de
manifestat prin -Ca pacienta să fie masaj; sine şi de ceilalţi,
lipsa încrederii în conştientă de propria -Determin pacienta să practice la activităţii recreative, neîncrederea în sine;
sine sentiment de sa valoare şi educative, care să-i permită recâştigarea stimei de sine; 25.05.2019
devalorizare, lipsa competenţă în timp de -Determin pacienta să participe pe cât posibil la In urma psihoterapiei
de interes faţă de 3 zile; îngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de control al şi a îngrijirilor primite în
62
sine şi de ceilalţii -Ca pacienta să-şi situaţiei; unitatea spitalicească,
recapete interesul faţă -Planific împreună cu pacienta îngrijirile cotidiene, pacienta şi-a recăpătat
de sine şi de alţii în astfel încât să-i redea progresiv independenţa; interesul faţă de sine şi
termen de 3 zile; -Ajut pacienta să identifice motivele comportamentului de alţii;
său, apreciază posibilităţile fizice şi intelectuale;
-Sesizez orice formă de interes pentru o anumită Obiectiv realizat
activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei;
-Indrum pacienta spre acele activităţi care sunt
atractive pentru ea şi totodată utile;
-Aplic tehnici de îngrijire adaptate nevoilor pacientei;
-Psihoterapie
D : Administrez la indicaţia medicului
9. Nevoia de Oboseală cauzată -Ca pacienta să fie A :--Observ dacă perioadele de relaxare, de odihnă 24.05.2019
dormi şi a se de D.Z. tip II odihnită, cu tonusul sunt în raport cu necesităţile organismului pacientei şi Pacienta prezintă
odihni asociat cu muscular fizic şi efortului depus; oboseală din cauza bolii,
obezitate şi psihic bun în decurs de -Ii explic necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu manifestătă prin senzaţie
Oboseală manifestat prin 2 zile; un program stabilit; de epuizare nervoasă şi
senzaţie penibilă, -Creez senzaţie de bine pacientei prin discuţiile purtate; musculară;
inactivitate, stare -Facilitez contactul cu alţi pacienţi, cu familia; 25.05.2019
de epuizare -Observ şi notez schimbările; Pacienta este odihnită
nervoasă şi -Educ pacienta privind rolul somnului şi odihnei cu tonusul fizic şi psihic
musculară, astenie. pentru refacerea organismului; bun şi este echilibrată
63
-Explic pacientei necesitatea evitării factorilor care din punct de vedere
influenţează somnul, oboseala, mediul cu psihic.
supraîncărcare de stimuli senzoriali;
-Identific cauza oboselii; Obiectiv realizat
-Observ dacă perioadele de odihnă corespund
necesităţilor organismului;
-Stimulez încrederea pacientei în forţele proprii şi în
cei care o îngrijesc;
D: Administrez la indicaţia medicului

10.Nevoia de a Insuficiente -Ca pacienta: A :-Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind Pacienta P.M. îşi
învăţa cum să-ţi cunoştinţe datorită -să dobândească boala, modul de manifestare, modul de participare la exprimă intenţia de a
păstrezi inaccesibilităţii atitudini, deprinderi îngrijiri, regimul diabetic pe care trebuie să-l respecte; utiliza noile cunoştinţe,
sănătatea informaţiei, lipsei care să asigure o -Stimulez pacientei dorinţele de cunoaştere motivându- de a respecta
de cunoaştere a evoluţie bună a bolii; i importanţa acumulării de noi cunoştinţe; tratamentul, regimul
Insuficiente mijloacelor ce se -să fie informată -Invăţ pacienta cum să ducă o viaţă normală, evitând dietetic şi modul de
cunoştinţe pot folosi pentru a- asupra stării sale de suprasolicitările, tabagismul, alcoolul, tutunul, cafeaua, măsurare a glicemiei.
şi menţine sănătate în termen de 1 să respecte doza şi modul de tratament cu insulină
sănătatea, lipsei de zi orală, şi regimul diabetic şi să sesizeze autocontrolul Obiectiv realizat
informaţie, cu ajutorul aparatului îi prezint pacientei materialele
manifestată prin necesare (testerul, testele strip, dispozitivul PENLET II
cerere de pentru recoltarea sângelui şi acul steril(lancet)):
64
informaţii, -modul de lucru cu aparatul ;
insuficientă -verificarea acestuia cu strip-urile sau soluţia de
cunoaştere a bolii control;
-Îi demonstrez tehnica de recoltare a unei picături de
sânge cu ajutorul dispozitivului PENLET II,respectand
măsurile de depresie;
-îi demonstrez tehnica de aplicare a sângelui pe
suprafaţa de testare şi introducerea în aparat;
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI
CNP
Numele Prenumele Anul Luna Nr. foii de observaţie Salon Nr. pat
Ziua
Zile de boalå
S D
Temp
Resp.
T.A.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O
30 25 140 40O
25 20 120 39O
20 15 100 38O
65
15 10 80 37O
10 5 60 36O
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
66
EVALUAREA CAZULUI NR. II
Pacienta P.M. în vârstă de 52 de ani, cu domiciliul în com. Broșteni, jud Argeş s-a
internat în data de 24.05.2019 până în data de 31.05.2019.
Motivele internării : cefalee, astenie fizică şi psihică, edeme de gambă, valuri de
caldură, transpiraţii calde, macromastie adipoasă, poliurie, hipertensiune arterială.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic s-a confirmat diagnosticul de obezitate şi
D.Z tip II.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu insulină-act rapid, leridip,
metformin, cavinton, lisinopril, bisogama, urgintol, arnetin, teotard, diurex, preductal,
sortis.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
-I s-a asigurat un regim hiposodat, hipocaloric, diabetic;
-I s-a impus repaus fizic;
-I s-a asigurat confort în salon
-I s-a urmărit somnul pacientei;
-I s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
Pacienta s-a externat pe data de 31.05.2019 cu recomandările:
-Asigurarea odihnei;
-Păstrarea regimului cu stricteţe;
-Evitarea efortului fizic;
-Revenirea la control medical.
67
BIBLIOGRAFIE
1. Albu Roxana Maria - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti

2003
2. Dr. Aurel Popescu-Balceşti - Boli metabolice la adult şi copil - Diabetul,
obezitatea, subnutriţia, guta, ateroscleroza, Editura Triumf , Bucureşti 2002
3. Borundel Corneliu - Medicina internă, Editura ALL, Bucureşti 2006
4. Barry Atkinson - Obezitatea intre a fi si a nu fi, EdituraAlex-Alex, Bucureşti 2001
5. Dimitriu C.C. - Diagnostic clinic, Editura Medicală, Bucureşti 1994
6. Fraga Silvia Paveliu - Supraponderalitatea si obezitatea de la prevenţie la
tratament, Editura InfoMedica, Bucureşti 2003
7. Luncă Silviu - Jurnalul de Chirurgie -Tratamentul obezităţii morbide , Iasi, 2005,
Vol. 1
8. Marcean Crin -Manual de nursing vol. 3, Editura ALL, Educaţional , 2012
9. Pricop Mihai – Gerontologie, Editura U.M.F, Iaşi., 2000
10. Titircă Lucreţia - Nursing – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali; Edit.Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008, vol.1
11. Titircă Lucreţia - Ghid de nursing; Edit. Medicală Bucureşti, 2008, vol. 2
12. Titirca Lucreţia - Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii
medicali; Edit. Medicală Bucureşti, 2009.
13. http://images.google.ro/
68
ANEXE
ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

ANEXA 2. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE
ANEXA 3. COMPLICAŢIILE OBEZITĂŢII
ANEXA 4. BENEFICIILE CHIRURGIEI OBEZITĂŢII
ANEXA 5. TIPURI DE OPERAŢII
ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

POSTOPERATORII
Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

necesare suportării intervenţiei chirurgicale şi prevenirii accidentelor care pot surveni în
cursul acestuia sau în perioada postoperatorie imediată.
Pregătirea preoperatorie a bolnavului constă într-o pregătire generală şi o pregătire
locală.
Pregătirea generală preoperatorie
1. Pregătirea psihică:
- bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale; i se cere
consinţământul;
- bolnavul este înconjurat cu atenţie şi solicitudine;
69
- se reduce starea de anxietate prin informaţii sumare privind intervenţia chirurgicală.
2. Îngrijirile igienice:
- dacă starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul va fi îndrumat şi ajutat să facă baie
sau duş, urmat de: igiena cavităţii bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.
3. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi observarea apariţiei unor schimbări în
starea bolnavului:
- măsurarea şi notarea temperaturii ( matinal şi vesperal ), măsurarea şi notarea
pulsului , observarea şi notarea respiraţiei, măsurarea şi notarea T.A., observarea diurezei,
observarea scaunului, apariţia febrei, apariţia unor infecţii ala pielii, otorinolaringologice
sau pulmonare , apariţia menstrei la femei.
Regimul dietetic preoperator, adecvat diagnosticului şi deficienţelelor bolnavului, va
ţine seama de vârsta şi greutatea acestuia, asfel încât să-i asigure caloriile necesare, să fie
uşor digerabil şi bogat în vitamine.
Pregătirea locală
- se curăţă pielea, săpunind regiunea şi insistându-se la pliuri şi ombilic, pielea
păroasă se rade cu grijă, se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter, se
dezinfectează pielea cu un dezinfectant, se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului.
Pregătirea din dimineaţa intervenţiei
- bolnavul nu mănâncă cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale;
- bolnavul va fi îmbrăcat cu cămaşă de noapte ( pentru femei ) şi pijama ( pentru
bărbaţi ), la femei părul lung va fi prins într-o bonetă sau basma;
- protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon şi vor fi puse
în noptiera bolnavului; pacientul va avea o micţiune voluntară sau se va efectua sondaj
vezical ( la indicaţia medicului );
- se va administra un hipnotic opiaceu ( morfină, Mialgin ) sau un barbituric
( Fenobarbital ) şi un vagolitic ( atropină ).
Îngrijirile postoperatorii ale bolnavilor
Scop : îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor organismului,
asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.
Supravegherea şi îngrijile medicale
1. Supravegherea faciesului:
- la supravegherea faciesului, apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea
extremităţilor indică starea de şoc;
70
- apariţia cianozei, chir redusă, indică insuficienţaă respiratorie sau circulatorie; se
administrează oxigen pe sondă, endonazal.
2. Supravegherea comportamentului:
- se supraveghează comportamentul deoarece operatul poate să prezinte la trezire o
stare de agitaţie.
3. Supravegherea respiraţiei: respiraţia trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală;
- dacă apare jenă respiratorie ea poate trăda: încărcarea bronşică cu mucozităţi,
căderea limbii ( este prevenită prin menţinerea pipei Gueddel până la trezire), inundarea
căilor respiratorii cu vomismente ( se previne poziţia bolnavului, aspiraţie, eventual
intubaţie traheală ).
4. Supravegherea pulsului:
- pulsul trebuie să fie bătut, regulat, puţin accelerat, rărindu-se în mod progresiv;
- pulsul filiform este semn de hemoragie sau de altă stare critică.
5. Supravegherea T.A. :
- T.A. va fi controlată în mod ritmic; prăbuşirea T.A. concomitent cu reducerea
tensiunii diferenţiale, însoţită de accelerarea pulsului, indică starea de şoc provocată de
hemoragie; se anunţă de urgenţă medicul şi se va pregăti pentru intervenţie, transfuzie şi
oxigennoterapie.
6. Supravegherea pansamentului: pansamentul trebuie să rămână uscat, să nu se
îmbibe cu sânge sau serozitate.
7. Schimbarea poziţiei bolnavului: după trezire se aşează bolnavul în poziţie
semişezândă ( dacă intervenţia nu o contraindică ).
8. Îngrijirea mucoasei bucale:
- pentru a umidifica mucoasa bucală: se şterge mucoasa bucală cu tampoane umezite
în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu; se curăţă
stratul existent pe limbă cu tampoane umezite cu o soluţie preparată dintr-o lingură de
bicarbonat de sodiu, o linguriţă de glicerină la un pahar de apă; se ung buzele cu vaselină.
9. Prevenirea escarelor:
- se efectuează frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi călcâielor, se schimbă
des poziţia şi se evită umezeala lenjeriei.
10. Evacuarea vezicii:- se stimulează micţiunea: spontan, prin aplicarea pe regiunea
pubiană a unei buiote ( dacă nu este contraindicat ) sau prin introducerea bazinetului
încălzit sub bolnav; se evacuează prin sondaj vezical.
71
Supravegherea şi îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia
chirurgicală
1. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
- temperatura se măsoară dimineaţa şi seara; în prima zi se poate produce o uşoară
hipertermie 37,8-380 C (febra de resorbţie);
- pulsul şi T.A. se urmăresc cu atenţie; şocul şi hemoragia fiind complicaţiile care
pot surveni în primele două zile după intervenţie;
- se urmăreşte diureză şi se stabileşte bilanţul hidric(cantitatea de lichide ingerate
faţă de cea eliminată);
2. Îngrijiri igenice:
- va fi efectuată toaleta bolnavului în fiecare zi, acordându-se îngrijiri ale cavităţii
bucale dacă bolnavul nu o poate face singur;
3. Prevenirea escarelor:
- se efectuează frecţii, masajîn regiunile expuse, pudraj, menţinerea igienei
tegumentelor; schimbarea de poziţie (dacă este posibil).
4. Exerciţii respiratorii :
- se efectuează exerciţii de gimnastică respiratorie;
- bolnavul va tuşi şi va elimina sputa pentru a evita încărcarea bronşică; în timpul
exerciţiilor va proteja peretele abdominal prin apăsare la nivelul inciziei (în cazul
intervenţiilor pe abdomen).
5. Imobilizarea bolnavului:
- prima mobilizare din pat va avea loc în prima zi pentru a preveni flebita;
- dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată gimnastica la pat.
6. Tubul de gaze:
- pentru a combate meteorismul care se accentuează în noaptea primei zile de
intervenţia chirurgicală, va fi introdus tubul de gaze lubrifiat, timp de o oră.
7. Clisma cu apă cu sare:
- se efectuează dimineaţa în a doua zi de la intervenţia chirurgicală pentru a mări
peristaltismul intestinal şi pentru reluarea tranzitului.
8. Alimentaţia:
- în prima zi operatul va ţine o dietă hidrică cu ceai neîndulcit;
- după reluarea tranzitului intestinal şi evacuarea gazelor, bolnavul poate fi
alimentat cu citronade, supe de legume strecurată, lapte;
- din a treia zi bolnavul va primi piureuri, iaurt;
72
- după apariţia primului scaun, în alimentaşie se pot introduce compoturile, carnea
albă;
- începând din ziua a şasea sau a şaptea poate fi reluată alimentaţia normală cu
carne, legume, pâine.
ANEXA 2. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă), picătură cu
picătură ,a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi volemică a
organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice, fixate direct în venă,
prin canule din material plastic, ce se introduc trascutanat prin lumenul acelor sau
chirurgical, prin evidenţierea venei pe care se fixează o canulă de plastic ce se menţine
chiar câteva săptămâni-denudarea venoasă.
Scop:
- hidratarea şi mineralizarea orgamismului;
- administrarea medicamentelor la care se
urmăreşte un efect prelungit;
- depurativ-diluând şi favorizând excreţia din
organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau altor componente
sanguine;
- alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril; trusă pentru perfuzat
soluţii,ambalată steril; soluţiile hidratante, încălzite la temperatura corpului; garou de
cauciuc; tăviţă renală; stativ; 1-2seringi,de 5-10 cm.,ace, o pernă tare, muşama, aleză, 1-
2perne sterile; casoletă cu câmpuri sterile; casoletă cu comprese sterile; substanţe
dezinfectante:alcool,tinctură de iod; romoplast; foarfece; vată.
Etape de Timpi de execuţie
execuţie
1.Pregatirea -se pregătesc instrumente şi materiale necesare;
materialelor, -se scoate tifonul sau ceolofanul steril de pe flacon, se desprinde şi se
instrumentelor şi dezinfectează cu alcool;
aparatului de -se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
perfuzie. -se îndepărtează teaca prorectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dop în
73
flacon;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast
-se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului, se ridică
deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul,lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie,fără ca picurătorul să
se umple cu lichid;
-se anunţă pacientul convingându-l de importanţa tehnicii;
2.Pregătirea -se aşază pacientul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod,cu antebraţul în
psihică şi fizică extensie şi pronaţie;
a pacientului -sub braţul ales se aşază o pernă tare, acoperită cu muşama şi un câmp steril; se
acoperă pacientul cu o învelitoare.
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .
3.Efectuarea -se examinează calitatea şi starea venelor; se aplică garoul ;
perfuziei -se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură de iod;
-se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de mai multe ori şi să
rămână cu el închis;
-având acul în mâna dreaptă ,între police şi celelalte degete,,cu indexul se fixează
amboul acului ataşat;
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie,iar cu policele se
fixează vena la 4-5 cm.Sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune
în jos asupra ţesuturilor vecine;
-se introduce acul în mijlocul venei,în direcţia axului longitudinal al venei
‼ Nu abordaţi vena din lateral; Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos;
-se înpinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5 cm;
-se verifică poziţia acului în venă ,se îndepărtează garoul de cauciuc şi se
adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac;
-se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se
reglează viteza de scurgere a lichidului de perfuzat,cu ajutorul prestubului,la 60
picături/minut sau în funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzi de leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului.
-se pregăteşte(dacă este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanţă
medicamentoasă, încălzindu-l la temperatura camerii ;
-înaintea ca flaconul să se golească, se închide prestubul pentru a împiedica
74
pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatului de perfuzie la noul
flacon;
-se deschide imediat prestubul, pentru a permite lichidului să curgă, operaţia de
schimbare trebuie să se petreacă cât mai repede pentru ca săngele refuzat prin ac
să nu se coaguleaze şi se reglează din nou viteza de scurgere a lichidului perfuzat
la 60 picături/minut;
-înainte ca flaconul să se golească se închide prestubul, se exercită o presiune
asupra venei puncţionarea cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi ,
printr-o mişcare bruscă, în direcţia axului vasului, se extrage acul din venă; se
dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod, se aplică un pansament steril şi
fixarea cu romoplast.
4.Îngrijirea -se aşază pacientul confortabil în patul său; se administrează pacientului lichide
pacientului călduţe; se supraveghiază bolnavul.
după tehnică
5.Reorganizarea -se notează în foaia de temperatură data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
locului de muncă efectuat perfuzia.
75
ACCIDENTE:
-Hiperhidratare -prin perfuzie în exces,la cardiaci poate determina edem pulmonar
acut: tuse,expectoraţii, polipnee, creşterea tensiunii arteriale.Se reduce ritmul perfuziei sau
chiar se întrerupe complet, se injectează cardiotonice;
-Embolie gazoasă -prin pătrunderea aerului în curentul circulator.Se previne prin
eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, înteruperea ei înainte de golirea
completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuzilor cu presiune .
REŢINEŢI!
-Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frison.
-Instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă.Înlocuirea sau
întreruperea perguziei se face încă înaintea ca aceasta să se golească complet, pentru a
împiedica pătrunderea aerului în perfuzie şi pentru a se reţine 2-3 cm. Soluţia pentru
control, în cazul în care s-ar produce un accident.
76
ANEXA 3. COMPLICAŢIILE OBEZITĂŢII
77
ANEXA 4. BENEFICIILE CHIRURGIEI OBEZITATII
78
ANEXA 5. TIPURI DE OPERATII
ABDOMINOPLASTIE
79
80
81

Obezitate Simona2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obezitate Simona2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Şcoala Postliceală Sanitară „CHRISTIANA”

Forma de învăţământ: învăţământ de zi

Forma de învăţământ: învăţământ de zi

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA DOAMNEI

1.1. Anatomia şi fiziologia ţesutului adipos

Fig 1.1. Distribuţia celulară a grăsimii

Fig. 1.2. Echilibru cronobiologic alimentar

Proteinele scad aportul energetic la oameni, prin implicarea receptorilor

Fig. 1.2 Formula de calcul a indicelui de masă corporală

Valoare IMC Masă Factori de risc

1.2.3. Factorii de risc

1.2.4. Tipuri de obezitate

1.2.6. Complicaţiile obezităţii

1.2.7. Regim caloric în obezitate

Fig.1.8. Piramida alimentaţiei pentru obezitate

1.2.8. Activitate fizică

1.2.9. Evoluţia Obezităţii

1.2.10.1. Tratamentul medicamentos

Medicamentele cu acţiune centrală sunt reprezentate de:

Fig. 1.11. Apnee în somn

Fig. 1.12. Plasarea balonului intragastric

1.2.11. Măsuri profilactice

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

Pacienta M.V., în vârstă de 60 de ani, cu domiciliul în comuna: Smeura, judeţul

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

D:Administrez la indicaţia medicului:

D: Administrez la indicaţia medicului

FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

1. Albu Roxana Maria - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti

ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

ANEXA 1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

ANEXA 2. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

S-ar putea să vă placă și